PROIECT DIDACTIC

Data:
Clasa: a V-a
Profesor: Tiron Adriana
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecției: Legenda „Dragoș Vodă”. Caracteristici.Timp și spațiu
Tipul lecţiei: predare
Competențe specifice:
1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau
informativ accesibil
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative
sau literare
Obiective operaționale:
 să definească noțiunea de ”legendă”;
 să aplice cunoștințele asimilate în context adecvate;
 să analizeze un context pentru identificarea caracteristicilor unei legende;
 să creeze proprii legende;
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, brainstormingul,
Mijloace de învățământ: rebus, fişe de lucru, planşe , bileţele
Forme de organizare: individual, frontal
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluare formativă, aprecieri verbale
Timp: 45 minute
 Etapele Conţinuturile învăţării Activitatea elevilor Strategii Evaluare,
lecţiei didactice forme de
organizare
Elevii îşi pregătesc
Evocarea Asigur condiţiile optime pentru buna desfăşurare a lucrurile necesare Conversaţia
lecţiei. Pregătesc materialul didactic. pentru ora de limba şi
literatură română.
Se propune elevilor realizarea unui rebus: Elevii ascultă.

Se verifică tema frontal din punct de vedere cantitativ

si calitativ. Elevii prezintă tema.

Se va realiza prin rezolvarea unui rebus: individual

1. Respectul faţă de o persoană. Câţiva elevi ies la tablă

2. Urmează după recapitulare. şi rezolvă rebusul.

3. Masculin, feminin sau neutru…

4. Un rând dintr-o poezie.

5. Numărul care denumeşte un singur obiect.

6. Parte de vorbire care arată o insuşire.

7. Ideile principale formează ……….simplu de idei

P O L I T E Ţ E
 E V A L U A R E Explicaţia

G E N

V E R S

S I N G U L A R Conversaţia

A D J E C T I V

P L A N U L

- Discutăm despre LEGENDĂ şi citim împreună

într-o ștafetă Legenda Drogoș-Vodă din
manual.

Realizarea Discuţii pe text, elaborarea steluței: Elevii citesc în gând Explicaţia

sensului legenda
Actualizarea informației Individual
Legenda este un text narativ, în versuri sau proză, Elevii citesc legenda în Frontal
în care se folosesc elemente reale, dar şi imaginare lanţ/ștafetă conversaţia
pentru a explica apariţia unor fiinţe, lucruri, locuri Elevii răspund la
sau faptele unor eroi. întrebări
Cunoștine noi: Legenda populară, legenda cultă -un text
În continuare elevii vor rezolva câteva exerciţii.
Cerinţele sunt notate pe şabloane, care vor fi lipite în Frontal
caietul de clasă:
Elevii notează în caiete.

Individual

-
1. Începătorul –
Completeză enunţul cu trei adjective: Legenda
munţilor este un text literar interesant,
………………………..………………. .
Elevii rezolvă
2. Ascultătorul -
exerciţiile
Ascultă cu atenţie întrebările date de doamna
învăţătoare pentru a formula în scris ideile
secundare ale celui de al treilea fragment:
a>Cine s-a certat?

b>Ce au făcut Începătorul şi Ascultătorul?

… captivant, misterios
c>De ce s-a clătinat Pământul?
 şi original

d>Care a fost urmarea mişcării Pământului?

Realizarea
sensului 3. Arătătorul- - Somnorosul şi
Arată cuvintele cu înţeles opus pentru: Arătătorul
Lumină - - Rămaşi singuri
Dedesubtul- cu Pământul în
Lesne- spinare au
Miazăzi- obosit
Buimac- - Pentru că peştii
Uriaşi- au început să se
zvârcolească
4. Somnorosul- - S-au format văi,
Alcătuieşte două enunţuri în care să evidenţiezi munţi şi dealuri.
sensurile cuvântului somn.

…întuneric
…deasupra
…greu
…miazănoapte
…treaz
…pitici

Anei îi este somn.

 Tata a pescuit un somn.

Reflecția
Extinderea Ca şi temă pentru acasă o să încercaţi să aflaţi şi să Elevii îşi notează tema. explicaţia
scrieţi în caietul de temă o legendă a satului în care
trăim.

Se facă aprecieri şi recomandări asupra modului de Elevii îşi pun

desfăşurare a lecţiei. rechizitele în ghiozdan
şi ies în pauză.

Dumnezeu a fă cut pă mâ ntul din început nu rotund ca un mă r, cum spun învă ţă torii, ci drept, întocmai ca un
şes foarte întins, fă ră dealuri şi fă ră vă i. Dedesubtul lui e numai apă şi el pluteşte pe apă ca o scâ ndură pe un
lac, dar că el fiind mai greu ca apa, lesne s-ar cufunda, dacă n-ar sta pe doi peşti foarte mari care-l ţin veşnic
în spinare.
Unul dintre aceşti peşti uriaşi, şi anume cel dinspre ră să rit, se numea „începă tor", pentru că el începe toate
celea ce au să le facă ceilalţi pă rtaşi ai să i. Al doilea, adică cel ce a fost pus să steie spre apus se numeşte
„Ascultă tor", pentru că el primeşte sfaturile „începă torului". Al treilea, adică cel ce a fost pus să steie spre
amiază , se numeşte ,Ară tă tor", pentru că el conduce soarele şi-i arată calea încotro are să meargă . Iar al
patrulea, şi cel din urmă , se numeşte „Somnoros", pentru că toată ziua doarme dus, iară noaptea, trezindu-se,
conduce luna şi stelele.
Într-o zi Somnorosul se trezi buimac și începu să gâ lcevească cu fratele să u Ară tă torul. Începă torul și
Ascultă torul ră mași singuri cu Pă mâ ntul în spinare, au oboist și au început să se zvâ rcolească tare. Atunci,
Pă mâ ntul clă tinâ ndu-se și cutremurâ ndu-se cumplit, pe unele locuri a cră pat, formâ nd vă ile, iar prin alte
locuri valurile apelor s-au ridicat în sus, formâ ndu-se munţii şi dealurile. Tot atunci s-au deschis izvoarele,
care hră nesc cu apă râ urile ce curg prin vă i.
De atunci, pă mâ ntul nu mai e întins ca un șes. Munții semeți ca niște uriași stră juiesc deasupra a toate câ te
sunt, iar vă ile adînci bră zdează fața vă lurită a Pă mâ ntului. Din câ nd în câ nd, Pă mâ ntul se mai cutremură .
Pricina nu e alta decâ t mișcarea peștilor ce-l țin în spinare.Dovada cea mai bună ce o are poporul că
pă mâ ntul stă pe apă , e că , cu câ t se sapă mai jos în pă mâ nt, cu atâ ta se dă de mai multă apă . Pă mâ ntul are
margini de jur împrejur, şi de la marginea lui încolo e numai apă . Tot pe apa de la marginea pă mâ ntului stă
bolta cerului.