Sunteți pe pagina 1din 124

ECONOMIE APLICATĂ

CLASA A XII-A
SUPORT DE CURS

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 1


CUPRINS

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 2


Menajurile: nevoi şi resurse
specifice, caracteristici
Elemente de conţinut:
- Menajurile - caracteristici;
- Nevoi specifice menajurilor;
- Resurse specifice menajurilor;
- Spiritul gospodăresc – formă
specifică a raţionalităţii
utilizării resurselor;

Menajurile - caracteristici;

1. Ce sunt menajurile ?

Menajurile – definiţie:
 Menajuri:
– agent economic ;
- se referă la cei ce locuiesc
împreună şi obţin venituri
destinate pentru a
achiziţiona şi consuma
bunurile de care au nevoie
şi pentru a economisi;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 3


Menajurile – definiţie:
 Menajurile sunt constituite ca:
- familii (uneori doar celibatari),
pensionari;
- diferite comunităţi consumatoare
(cămine, case de bătrâni);
- întreprinderile individuale, care nu
se delimitează de gospodăriile în
cadrul cărora s-au constituit ;

Menajurile – definiţie:

2. Enumeraţi persoanele
care pot constitui
menajurile

persoanele care pot constitui


menajurile:

părinţi, copii, bunici, salariaţi,


casnici, pensionari, şomeri,
persoane care beneficiază
de ajutor social etc.

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 4


Agentul economic menajurile:

3. Prezintă pentru economie


importanţă menajurile ?

Prezintă pentru economie


importanţă menajurile ?

da, pentru că:


- Sunt consumatori de bunuri şi
servicii;

- Sunt ofertanţi de forţă de


muncă;

Prezintă pentru economie


importanţă menajurile ?
da, pentru că:
- Plătesc taxe şi impozite;

- Sunt producători (mai mult


pentru nevoile interne);

- Primesc pensii, ajutoare de


şomaj, alocaţii;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 5


Nevoi specifice menajurilor:

4. Identificaţi cât mai


multe nevoi ale agentului
economic menaj.

Nevoi specifice menajurilor:

- mâncare (hrană),
îmbrăcăminte, căldură,
energie electrică, telefon,
internet, calculator,
televizor, programe TV,
poştă,

Nevoi specifice menajurilor:

- maşină de spălat, tuns,


coafare, igienă corporală,
educaţie (elementară,
medie, superioară);

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 6


Nevoi specifice menajurilor:
- autoturism, casă;
- nevoia de distracţie, nevoia
de a călători;
- nevoia de a cunoaşte şi alte
persoane, şi de a relaţiona
în interes personal şi
colectiv;

Nevoi specifice menajurilor -


clasificare:

5.Grupaţi nevoile enumerate


în:
- nevoi strict necesare
(elementare);

- nevoi superioare (de lux);

Nevoi specifice menajurilor -


clasificare:
Nevoi elementare:
- Mâncare (hrană),
îmbrăcăminte, casă, căldură;
- igienă corporală, educaţie
(elementară, medie);
- energie electrică;
- de a relaţiona în interes
personal şi colectiv;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 7


Nevoi specifice menajurilor -
clasificare:
Nevoi superioare, complexe:
- telefon, internet, calculator,
televizor, programe TV, poştă;
- maşină de spălat;
- educaţie (superioară);
- autoturism;
- nevoia de distracţie, nevoia de
a călători;

Nevoi specifice menajurilor -


clasificare:

6. Grupaţi nevoile identificate


la punctul 5, în nevoi
individuale şi nevoi
colective;

Nevoi specifice menajurilor -


clasificare:

Nevoi individuale:
- mâncare, îmbrăcăminte,
telefon, calculator, igienă
corporală, tunsoare,
educaţie, autoturism,
distracţie, călătorii;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 8


Nevoi specifice menajurilor -
clasificare:

Nevoi colective:
- energie electrică, internet,
televizor, poştă, maşină de
spălat, casă;

Nevoi – caracteristici:

7. a) pot fi nevoile membrilor


familiei (agentului economic
menaj) satisfăcute în
totalitate ?

7.b) se poate ajunge la


eliminarea totală a nevoilor ?

Nevoi – caracteristici:
Răspuns: nu, nevoile nu pot fi
satisfăcute în totalitate pentru
că:
- resursele sunt limitate;
- satisfacerea unei nevoi
presupune apariţia altei nevoi
(nevoile au un caracter dinamic
şi sunt nelimitate);

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 9


Menajuri - caracteristici

8. Ce activităţi se
realizează în menajuri ?

Ce activităţi se realizează în
menajuri ?
Răspuns:
- mâncare, curăţenie, educarea
copiilor, îngrijirea şi creşterea
animalelor, a păsărilor etc.
- lucrări de întreţinere a
clădirilor, noi construcţii;
- activităţi de grădinărit,
activităţi agricole;

Menajurile – resurse:

9. Care sunt resursele


specifice menajurilor ?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 10


Menajuri – spirit gospodăresc

10. Ce înţelegeţi prin spirit


gospodăresc ?

Ce înţelegeţi prin spirit


gospodăresc ?

Răspuns: satisfacerea a
cât mai multe nevoi, cu
eforturi (fizice,
financiare, intelectuale
etc.) cât mai mici.

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 11


Menajuri – spirit gospodăresc

11.Propuneţi cinci măsuri


pentru gospodărirea
raţională a resurselor în
scopul satisfacerii
nevoilor.

cinci măsuri pentru gospodărirea


raţională a resurselor:
- stabilirea veniturilor
gospodăriei;
- stabilirea nevoilor; ierarhizarea
lor în funcţie de priorităţile
gospodăriei;
- efectuarea plăţilor programate;

cinci măsuri pentru gospodărirea


raţională a resurselor:

- economisirea surplusului
(beneficiilor) sau reinvestirea
lui;
- repartizarea unei părţi din
beneficiu pentru satisfacerea
unor nevoi superioare;

Test la final de lecţie


==============================
Termenul economic menajuri înseamnă: c) activităţi de curăţenie şi întreţinere a
a) produse de uz casnic; locuinţei;
b) agenţi economici; ---------------------------2

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 12


În categoria menajuri, ca agent economic, a) limitate;
Intră: b) nelimitate;
a) familii - uneori celibatari, pensionari; c) suficiente;
b) magazine care comercializează obiecte -----------------------11
utilizate la bucătărie; Pentru satisfacerea nevoilor, agentul
c) diferite comunităţi consumatoare economic "menajuri" :
(cămine, case de bătrâni); a) dispune de suficiente resurse provenite
-------------------------------3 din activitatea internă;
Agentul economic menajuri semnifica: b) are nevoie numai de resurse externe
a) orice întreprindere alcătuită din mai (altele decât cele obţinute din activitatea
mulţi salariaţi, care produce obiecte de uz proprie);
casnic; c) îşi completează necesarul de resurse
b) întreprindere individuale care nu se prin activităţi externe;
delimitează de gospodăriile în cadrul ---------------------12
cărora s-au constituit; Resursele menajurilor sunt:
c) diferite comunităţi consumatoare a) numai materiale şi financiare;
(cămine, case de bătrâni); b) numai umane, materiale şi financiare;
==========================4 c) umane, financiare, materiale şi
Agentul economic menajuri are calitatea: informaţionale;
a) de consumator şi de producător; ========================13
b) numai de consumator; Au rol hotărâtor, în gradul de satisfacere a
c) numai de producător; trebuinţelor menajurilor, resursele:
-----------------------5 a) financiare;
În relaţiile cu statul agentul economic b) umane;
menajuri prezintă importanta pentru ca : c) materiale;
a) nu se foloseşte de bunurile şi serviciile d) informaţionale;
existente pe piaţă; -----------------------14
b) primesc de la stat pensii, ajutoare de Calitatea resursei umane de care dispune
şomaj, alocaţii de sprijin; agentul economic "menajuri" este data de:
c) plătesc taxe şi impozite; a) suficienta banilor;
-----------------------6 b) suficienta bunurilor materiale;
Agentul economic menajuri prezintă c) educaţia, starea de sănătate, nivelul de
importanta în relaţie cu alte firme pentru calificare, specializare şi cultura a
ca: membrilor;
a) sunt principalul cumpărător - sursa de ------------------------15
venituri pentru firme; În categoria resurselor materiale ale
b) utilizează numai resursele şi bunurile menajurilor Intră:
obţinute prin activitatea proprie; a) nivelul cunoştinţelor asimilate,
c) asigura pentru acestea forţa de munca, existenta unor abonamente (la ziare,
supunându-le la cheltuieli; reviste, televiziune), conectarea la
======================7 mijloacele de comunicare, biblioteca
Nevoile menajurilor, ca agent economic, personala;
sunt: b) locuinţă, aparatura electrocasnica,
a) individuale şi colective; automobil, teren agricol, utilaje, scule,
b) numai colective; anexe gospodăreşti;
c) elementare şi superioare; c) bani, dividende, depozite bancare;
------------------------8 -----------------------16
Nevoile agentului economic menajuri : Spiritul gospodăresc înseamnă:
a) sunt limitate; a) ordine, curăţenie, existenta unor sarcini
b) pot fi în totalitate satisfăcute; de lucru zilnice;
c) sunt nelimitate şi parţial satisfăcute; b) să existe toate mijloacele necesare
----------------------9 desfăşurării activităţilor în gospodărie;
Nevoile agentului economic menajuri : c) să se obţină maximul de efecte
a) sunt strict de natură materiala; (rezultate) cu minimum de efort;
b) aparţin şi categoriei servicii; ------------------------17
c) sunt numai de natură materiala (bunuri) Ca să acţionăm în spirit gospodăresc este
şi financiare; suficient daca:
======================10 a) economisim banii;
Agentul economic "menajuri" dispune, b) toţi membrii familiei lucrează;
pentru satisfacerea nevoilor, de resurse :
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 13
c) sunt alese şi organizate bine acele c) ochelari, încălţăminte, ciorapi, batista;
activităţi prin care pot fi acoperite cat mai ======================25
multe nevoi, cu efort (fizic, material, Bifaţi asocierile corecte:
financiar, intelectual) minim; a) menajuri - bănci, societăţi comerciale,
-------------------------18 grădiniţe;
Ca să acţionăm în spirit gospodăresc este b) nevoi superioare ale menajurilor -
suficient daca: autoturism, televizor, internet, studii
a) nici un membru al familie nu sta superioare;
degeaba; c) resurse informaţionale ale menajurilor -
b) sunt utilizate eficient resursele (umane, nivelul cunoştinţelor membrilor
materiale, financiare şi spirituale); menajului, existenta unor abonamente la
c) se munceşte mult; ziare, reviste, internet, televiziune,
========================19 telefonie mobile, biblioteca personala/ de
Intră în categoria menajurilor: familie;
a) o familie care locuieşte intr-o casa din d) spirit gospodăresc - utilizarea a cat mai
mediul rural; multor bani pentru procurarea bunurilor şi
b) o familie care locuieşte intr-un serviciilor necesare;
apartament, la oraş; ---------------------26
c) o asociaţie formata din membrii mai Bifaţi asocierile corecte:
multor familii; a) agentul economic menajuri -
----------------------20 producători, consumatori, sursa pentru
Intră în categoria nevoilor elementare ale forţa de munca necesara firmelor, plătitori
menajurilor: de taxe şi impozite, beneficiari de pensii,
a) telefon mobil, internet, bijuterii, studii alocaţii de sprijin;
universitare; b) nevoile menajurilor - limitate;
b) excursii, autoturism, haine de blana, c) resursele menajurilor - persoane,
ochelari de soare; bunuri, bani, informaţii;
c) mâncare, locuinţă, ochelari de vedere, d) spirit gospodăresc în menajuri - eforturi
educaţie; maxime cu rezultate maxime;
------------------------21 ------------------------27
Resursele umane ale agentului economic " Bifaţi asocierile corecte:
menaj" sunt formate din: a) agentul economic menajuri - familii,
a) membrii familiei împreună cu toate cămine, case de bătrâni;
rudele; b) nevoi elementare ale menajurilor -
b) membrii familiei care locuiesc strict necesare existenţei;
împreună; c) resurse financiare ale menajurilor -
c) numai părinţii şi copiii dintr-o familie; asigurate numai prin activităţi desfăşurate
====================22 în gospodarii;
Intră în categoria nevoilor superioare ale d) spiritul gospodăresc în menajuri -
menajurilor: cheltuieli mari cu rezultate maxime;
a) hrana, haine, locuinţă; =========================28
b) asistenţă medicală, căldură, apa, aer; Menajurile sunt constituite ca familii,
c) maşina automat de spălat rufe, robot de diferite comunităţi consumatore (cămine,
bucătărie, televizor, aspirator, televiziune case de bătrâni), întreprindere individuale
prin cablu; care nu se delimitează de gospodăriile în
--------------------23 cadrul cărora s-au construit;
Intră numai în categoria nevoilor a) adevărat;
personale: b) fals;
a) ceasul de mână, încălţămintea, ------------------------29
ochelarii, hainele; Nevoile reprezintă ansamblul trebuinţelor,
b) bicicleta, laptopul, televizorul, maşina cerinţelor, preferinţelor, aşteptărilor de a
de spălat; căror satisfacere depinde existenta
c) frigiderul, biblioteca cu cărţi, locuinţă; oamenilor şi calitatea acesteia;
-----------------------24 a) adevărat;
Intră în categoria nevoilor colective: b) fals;
a) autoturismul, televizorul, frigiderul, -----------------------30
computerul, aragazul, grădina familiei, Un calculator personal poate satisface
fântână, internet; numai nevoile individuale;
b) manuale şcolare, căciula, mănuşi, a) adevărat;
pulover, cămaşă; b) fals;
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 14
========================31 a) adevărat;
Educaţia copiilor este prezentă în orice b) fals;
familie, cel puţin, în egala măsură cu ------------------------33
nevoia de hrana, îmbrăcăminte etc.; Spiritul gospodăresc se refera la buna
a) adevărat; întreţinere a casei;
b) fals; a) adevărat;
-------------------------32 b) fals;
Resursele specifice menajurilor au un
caracter nelimitat, în timp ce nevoile sunt
limitate;

Economie aplicată –clasa a


XII-a
Tema 2
Bugetul personal şi de
familie. Alegere şi
renunţare: cost de
oportunitate

Elemente de conţinut
1. Definirea bugetului;
2. Structura bugetului familiei;
3. Schiţa generală a unui buget
familial;
4. Tipuri de buget;
5. Coşul de bunuri şi servicii (sărăcia);
6. Proiecte specifice menajurilor;
7. Alegere şi renunţare (cost de
oportunitate);

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 15


1. Definirea bugetului:

Găsiţi înţelesul termenului


buget

Buget - definiţie

O estimare, pe o perioadă de
timp, a veniturilor şi a
cheltuielilor previzionare
(prevăzute);

2. Structura bugetului:

Identificaţi componentele
unui buget

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 16


2.Structura bugetului

Bugetul familiei
Pe baza definiţiilor
anterior formulate,
explicaţi termenii buget
al familiei şi buget
personal

Bugetul familiei:

O estimare, pe o perioadă
de timp, a veniturilor şi
cheltuielilor unei familii;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 17


Bugetul personal:

parte a bugetului familiei:


estimarea pe o perioadă
de timp a veniturilor şi
cheltuielilor unei
persoane;

Bugetul personal

Încercaţi să identificaţi
componentele bugetului
personal şi să găsiţi
zonele spre care trebuie
orientate aceste
componente

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 18


Bugetul familiei
Identificaţi
componentele bugetului
familiei precum şi
provenienţa şi modul de
distribuire a acestor
componente

Bugetul familiei - cheltuieli pentru


consum

Identificaţi cât mai multe


destinaţii ale cheltuielilor
(din bugetul familial)
destinate consumului

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 19


Cheltuieli din bugetul familiei
destinate consumului:
- Întreţinerea locuinţei;
- Alimentaţie, hrană;
- Sănătate;
- Îmbrăcăminte;
- Amenajarea locuinţei (mobilier,
dotări electrocasnice,
îmbunătăţiri, redecorări;

Cheltuieli din bugetul familiei


destinate consumului:

- Educaţie;
- Automobil de familie;
- Refacere, recreere fizică şi
intelectuală;
- Timp liber;

Cheltuieli din bugetul familiei


destinate consumului:

- Socializare;
- Călătorii;
- Rate lunare;
- Altele;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 20


Aplicaţie: Structura veniturilor
disponibile, pe surse de formare,
trimestrul II anul 2012

Tabelul 1. Veniturile disponibile ale gospodăriilor


casnice în trimestrul II, 2009-2012
2009 2010 2011 2012
Venituri disponibile
totale, medii
lunare pe o
persoană, lei 1136,8 1246,5 1436,5 1523,1
inclusiv în % pe surse :
Activitatea salariată 44,6 42,6 44 43,7
Activitatea
individuală
agricolă 8,6 10,3 10,1 9,8
Activitatea
individuală
non-agricolă 6,9 6,5 6,6 6,3
Venit din proprietate 0 0,2 0,6 0,6
Prestaţii sociale 18,3 18,9 19,2 19
pensii 15,6 15,4 14,6 15,6
indemnizaţii pentru
copii 0,5 0,7 0,9 0,6
compensaţii 0,8 0,7 0,6 0,5
ajutor social 0,1 0,4 0,2 0,8
Alte venituri 21,5 21,4 19,4 20,7
din care remitenţe 17,2 16 14,4 15,5

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 21


Tabelul 1. Veniturile disponibile ale
gospodăriilor casnice în trimestrul II, 2009-
2012
2009 2010 2011 2012
Venituri disponibile totale, medii
lunare pe o persoană, lei 1136,8 1246,5 1436,5 1523,1
Venituri disponibile băneşti,
medii lunare pe o persoană,
lei 1020,5 1096,7 1274,1 1356,9
inclusiv în % activitatea salariată 49,6 48,2 49,5 48,9
Venituri disponibile în natură,
medii lunare pe o persoană,
lei 116,3 149,8 162,4 166,2

inclusiv în % contravaloarea consumului


de produse alimentare din resursele
proprii 80,4 77,9 78,7 79,1

Aplicaţie: Structura cheltuielilor de


consum ale gospodăriilor în trimestrul
II anul 2012

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 22


4.Tipuri de buget (familial)

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 23


Coşul de bunuri şi servicii – 2012
IPC –indicele preţului de consum

Coşul de bunuri şi servicii - 2012

Coşul de bunuri şi servicii - 2012

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 24


Coşul de consum al românilor în raport cu al
altor popoare din Europa - 12 Martie 2012

 Alimentele ocupa o pondere de 31%


in coşul de consum;

 Cehia (16,02%), Slovenia (17,06%),


Bulgaria (18,2%), Slovacia (18,23%),
Estonia (20,9%), Polonia (20,98%),
Letonia (23,99%) ori Lituania
(25,88%);

 dublu cat media UE-27 (15,31%)

Coşul de consum al românilor - 12 Martie


2012

- se observă o scădere a
ponderii unor alimente în
coşul de consum şi un efect
de substituţie a pâinii,
laptelui şi ouălor cu carnea,
a cărei pondere s-a majorat
cu 0,37%.

Influenţa consumului personal şi


familial de către venit şi preţuri

- găsiţi care sunt factorii


care influenţează consumul
personal şi consumul în
familie;
- precizaţi cum influenţează
veniturile şi preţurile
consumul;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 25


Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 26
Tipuri de proiecte specifice
menajurilor

7. Alegere şi renunţare: cost de


oportunitate

Costul de oportunitate

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 27


Alegerea raţională= buna gospodărire
(în cadrul unei familii)

- alegerea acelor proiecte (de


venituri şi cheltuieli) care să
permită satisfacerea nevoilor
specifice, cu minim efort;

- obţinerea unor beneficii mai


mari decât costurile;

Bugetul familiei – proiect de evaluare


a cunoştinţelor

1. Alcătuiţi un proiect care să conţină


bugetul unei familii, urmând schema din
curs (lecţie): “bugetul familiei”;

2. Pe baza bugetului familiei, elaboraţi


bugetul personal pentru un membru al
familiei (având ca ghid schema “bugetul
personal”);

3. Întocmiţi un proiect de venituri şi un


proiect de cheltuieli pentru familia
discutată la punctele 1 şi 2;

Bugetul familiei – proiect de


evaluare a cunoştinţelor
Notă:
1. Orientativ veţi folosi aplicaţiile (din curs)
“structura veniturilor disponibile pe surse
de formare, trim. II, anul 2012 şi
“structura cheltuielilor de consum ale
gospodăriilor în trim.II, anul 2012;

2. Proiectul va fi prezentat în PowerPoint


(fiecare membru al echipei prezintă una
din cerinţe);

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 28


Test la final de lecţie
=====================
Bugetul familiei reprezintă: c) plata taxelor şi impozitelor;
a) suma veniturilor estimate pe o perioadă -----------------------9
de timp; Bugetul familiei cuprinde:
b) suma cheltuielilor prevăzută pe o a) numai veniturile estimate pentru o
perioadă de timp; perioadă de timp;
c) estimarea pe o perioadă de timp a b) numai veniturile şi cheltuielile estimate
veniturilor şi cheltuielilor unei familii; pentru o perioadă de timp;
-------------------2 c) veniturile, cheltuielile şi economiile
Bugetul familiei are, din perspectiva estimate pentru o perioadă de timp;
veniturilor, un caracter : ===========================10
a) limitat; Bugetul este excedentar dacă:
b) nelimitat; a) veniturile sunt mai mici decât
c) nedeterminat; cheltuielile;
-----------------------3 b) veniturile sunt mai mari decât
Bugetul familiei are, din perspectiva cheltuielile;
cheltuielilor, un caracter: c) veniturile sunt aproximativ egale cu
a) limitat; cheltuielile;
b) dinamic şi nelimitat; ----------------------11
c) nedeterminat; Bugetul este deficitar dacă:
========================4 a) cheltuielile sunt mai mari decât
Constituie sursă de venituri pentru bugetul veniturile;
familiei: b) veniturile sunt mai mari decât
a) plăţi de taxe şi impozite; cheltuielile;
b) rate lunare; c) cheltuielile sunt aproximativ egale cu
c) salarii, dividende; veniturile;
-------------------------5 -----------------------12
Constituie surse de venituri pentru bugetul Intr-un buget echilibrat:
familiei: a) cheltuielile sunt mai mici decât
a) veniturile din chirii, dobânzi, alocaţii; veniturile;
b) cheltuielile pentru întreţinere, calatorii, b) cheltuielile depăşesc veniturile;
asistenta sociala; c) veniturile şi cheltuielile sunt
c) cheltuielile făcute pentru amenajarea aproximativ egale;
locuinţei, pentru refacere şi recreere fizică ========================13
şi intelectuală; Coşul de bunuri şi servicii reprezintă:
-------------------------6 a) consumul maxim pe care-l poate face o
Constituie surse de venituri pentru bugetul familie intr-o perioadă (trimestru,
familiei: semestru, an);
a) pensiile, salariile, dividendele; b) consumul mediu estimat pentru o
b) sumele investite pentru producţie; familie pe o perioadă (trimestru, semestru,
c) sumele cheltuite pentru educaţie, an);
socializare, plata ratelor lunare; c) consumul "minim necesar" pentru o
=======================7 viata "normala;
Constituie cheltuieli pentru bugetul -------------------------14
familiei: Consumul personal şi de familie sunt
a) salariile şi pensiile, veniturile din chirii; influenţate de :
b) alocaţiile pentru copii, dividendele, a) oferta producătorilor;
veniturile din dobânzi; b) veniturile consumatorului;
c) investiţiile pentru producţie, cheltuielile c) preţurile bunurilor şi serviciilor;
pentru consum, cheltuieli pentru plăţi de ------------------------15
taxe şi impozite; Ponderea consumului de alimente (în
-----------------------8 consumul familial):
Intră în categoria cheltuielilor pentru a) creste când veniturile familiei cresc;
consum, banii investiţi pentru: b) scade când veniturile din bugetului
a) întreţinerea locuinţei, alimentaţie, familiei scad;
îmbrăcăminte, educaţie, automobilul c) creste când veniturile din cadrul
familiei; bugetului scad;
b) producţie; ========================16

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 29


Ponderea cheltuielilor pentru satisfacerea a) buget familial - o estimare pe o
nevoilor superioare creste atunci când: perioadă de timp a veniturilor şi
a) cresc veniturile în bugetul familiei; cheltuielilor unei familii;
b) scad veniturile în bugetul familial; b)buget personal - bugetul în care
c) scad veniturile în buget şi cresc veniturile sunt egale cu cheltuielile;
preţurile; c) buget excedentar - bugetul în care
-----------------------17 veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;
Proiectele specifice menajurilor se refera -----------------------------23
la: Bifaţi asocierile corecte:
a) proiectele de venituri şi cheltuieli a) buget echilibrat - realocarea veniturilor
pentru perioade mai scurte sau mai lungi spre anumite cheltuieli şi scăderea
de timp; alocaţiilor pentru alte cheltuieli;
b) asigurări economice şi planuri de b) buget deficitar - bugetul în care
cariera pentru membrii familiei; veniturile sunt mai mici decât cheltuielile;
c) vizează găsirea unor modalităţi de c) surse de venituri ale familiei - bani
creştere a veniturilor şi de creştere, alocaţi pentru întreţinerea locuinţei,
reducere sau reorientare a cheltuielilor; sănătate, educaţie;
-----------------------18 --------------------------24
Reorientarea cheltuielilor cuprinse în Bifaţi asocierile corecte:
proiectele specifice menajurilor se a) cheltuieli din bugetul familiei -
caracterizează prin: cheltuieli pentru consum, pentru producţie
a) renunţarea la unele categorii de şi pentru plăţi de taxe şi impozite;
cheltuieli în favoarea altor cheltuieli b) coşul de bunuri şi servicii - bunurile şi
generate de nevoi specifice (educaţia serviciile strict necesare unei vieţii
copiilor, modernizări, achiziţionări de normale;
bunuri); c) cost de oportunitate - maxima
b) satisfacerea maxima a unor nevoi satisfacere a nevoilor specifice cu
specifice, cu minimum de efort minimul de efort, respectiv, cheltuieli;
(cheltuieli); ===========================25
c) reducerea obligatorie a consumului; Bugetul personal, ca parte a bugetului
=========================19 familiei, reprezintă estimarea pe o
Valoarea cele mai bune dintre şansele perioadă de timp a veniturilor şi
sacrificate la care se renunţă atunci când cheltuielilor unei persoane;
se face o alegere oarecare, se numeşte: a) adevărat;
a) proiect de asigurare; b) fals;
b) cos de bunuri şi servicii; ------------------26
c) cost de oportunitate; Bugetul este deficitar dacă valoarea
---------------------------20 cheltuielilor este mai mica decât valoare
Costul de oportunitate reprezintă: veniturilor;
a) costul promoţional (cel mai mic) al a) adevărat;
unui produs; b) fals;
b) valoarea celei mai avantajoase -------------------27
alternative la care se renunţă atunci când Coşul de bunuri - bunurile pe care
se optează pentru un proiect , bun sau membrii familiei le obţin din activităţile
serviciu; agricole proprii;
c) costul unui produs sau serviciu la un a) adevărat;
moment dat; b) fals;
------------------------21 ====================28
Problema costului de oportunitate se pune Proiectele cu privire la cheltuielile
: familiei, ;pot avea ca scop creşterea,
a) în situaţia când trebuie ales un produs micşorarea sau reorientarea cheltuielilor;
sau un serviciu, dintr-o oferta de mai a) adevărat;
multe bunuri/servicii; b) fals;
b) când se optează pentru un proiect de ---------------------29
buget familial sau personal (alegând din Buna gospodărire în cadrul unei familii
mai multe alternative); consta în maxima satisfacere a nevoilor
c) atunci când se oferă produse sau specifice, cu minim efort (cheltuieli);
servicii la preturi convenabile; a) adevărat;
===========================22 b) fals;
Bifaţi asocierile corecte; ----------------------30
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 30
Veniturile personale nu pot proveni din b) fals;
veniturile familiei; ===================
a) adevărat;

Tema 3 – Instrumente de economisire şi de investire specifice


persoanelor fizice

Elemente de conţinut:
1. Ce este economisirea şi în ce scop se realizează ?
2. În ce modalităţi se pot păstra economiile ?
3. Economisirea şi investirea pe piaţa monetară;
4. Investirea pe piaţa de capital a resurselor;

1. Ce este economisirea şi cu ce scop se realizează


aceasta ?

• Economisirea : procesul de reţinere, din venituri, a ceea ce


rămâne după consum.

Denominarea este procedeul prin care se reduce valoarea nominală a unor


însemne monetare. Procedeul este numit popular şi „tăierea zerourilor”. Acest
lucru se practică atunci când sumele de bani devin foarte mari în valoare
absolută, din cauza inflaţiei.
2. În ce modalităţi se pot păstra economiile ?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 31


3. Economisirea pe piaţa monetară
• Formula de calcul a dobânzii simple: D  C r  d '  n (D: dobânda simplă;
Cr: capital depus; d’ : rata dobânzii; n: numărul de ani pentru care se depun
banii;

• Formula de calcul a dobânzii compuse (depozit bancar cu capitalizarea


dobânzii): D  C r (1  d ' ) n  C r (D: dobânda ; Cr: capital depus; d’ : rata
dobânzii; n: numărul de ani pentru care se depun banii;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 32


4. Investirea pe piaţa financiară (piaţa de capital) a
resurselor (economiilor)

a) Ce cale trebuie să urmăm când vrem să investim (economiile) pe piaţa


financiară?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 33


OBLIGAȚIÚNE. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă, care se
negociază pe piaţa capitalului fictiv şi care este folosită de stat sau de instituţii
publice pentru a-şi procura mijloace băneşti. 3. Hârtie de valoare purtătoare
de dobândă fixă sau premiată folosită de instituţiile creditoare pentru a-şi
procura mijloace băneşti din disponibilităţile populaţiei.

ACŢIUNE - Hârtie de valoare, care reprezintă o parte anumită, fixă şi


dinainte stabilită, a capitalului unei societăţi şi care dă deţinătorului dreptul să
primească dividende.

CURSUL (COTAŢIA) LA BURSĂ = venitul adus de titlu / rata dobânzii;

DIVIDÉND: Parte din profitul unei societăţi pe acţiuni care revine fiecărui
acţionar în raport cu acţiunile pe care le posedă.
V
Cursul (cotarea) la bursă = ' ; V – venitul câştigat la bursă; d’ – rata
d
dobânzii;

b) Care sunt principalele burse din România ?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 34


se din Romania
Adresele burselor din România
BMMFS - Bursă Monetar Financiara şi de Mărfuri Sibiu
 Adresa: Str. Mihail Kogălniceanu nr. 2, 550138, Sibiu

 Telefon: 0269/211799

 Fax: 0269/211153

 Email: bursă@bmfms.ro

 Site: http://www.bmfms.ro

Sibiu Stock Exchange (SIBEX) a fost înfiinţată în 1994 având ca obiect


iniţial de activitate intermedierea de mărfuri, iar din 1997 s-a concentrat pe
dezvoltarea şi administrarea pieţelor de instrumente financiare de tipul
valorilor mobiliare şi produselor derivate.
Bursă Moldovei
 Adresa: Bd. Copou nr.4, Iaşi, jud. Iaşi

 Telefon: 0232-215.116, 213.688, 213.660

 Fax: 0232-215.116, 213.688, 213.660

 Site: http://www.bursamoldovei.ro

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 35


Adresele burselor din România
Bursă Romana de Mărfuri
 Adresa: Piaţa Presei Libere nr.1, sector 1, Bucureşti

 Telefon: +4021 317 4560

 Fax: +4021 317 2878

 Email: bursă@brm.ro

 Site: http://www.brm.ro
Bursă Română de Mărfuri este în momentul de faţă singurul administrator al
unei pieţe la disponibil, piaţa prin intermediul căreia, atât autorităţile
contractante, cat şi societăţile comerciale pot achiziţiona mărfuri cu un grad
înalt de standardizare sau diverse categorii de materii prime.
BVB - Bursă de Valori Bucureşti
 Adresa: B-dul Carol I, nr.34-36, et.14, sector 2, Bucureşti

 Telefon: +4021 307 9500

 Fax: +4021 307 9519

 Email: bvb@bvb.ro

 Site: http://www.bvb.ro
RASDAQ
 Adresa: B-dul Carol I, nr.34-36, et.13, sector 2, Bucureşti

 Telefon: +4021-317 9922

 Fax: +4021 317 9923

 Email: rasdaq@rasd.ro

 Site: http://www.rasd.ro

c) Ce informaţii ne sunt necesare pentru a ne lansa cu succes în investiţii


prin bursă?

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 36


d) Enumeraţi etapele pe care ar trebui să le urmaţi pentru a vă lansa cu
riscuri minime pe piaţa bursieră

1. Întocmirea unei liste cu veniturile familiei;


2. Elaborarea bugetului lunar care să cuprindă (estimativ) principalele
cheltuieli (cu locuinţa, alimentaţia, transportul, educaţia copiilor,
vestimentaţia, sănătatea etc.;
3. Verificarea, timp de câteva luni, dacă bugetul elaborat este realist
(compararea bugetului estimat la punctul 2, cu evoluţia bugetului real);
4. Elaborarea unui buget anul care să cuprindă venituri certe, o medie a
cheltuielilor ; Calcularea economiilor care pot fi investite (diferenţa dintre
veniturile certe şi media cheltuielilor);
5. Estimarea unui prag maxim al pierderilor financiare care pot fi suportate
(prin jocul la bursă) şi lichidităţile necesare;
6. Stabilire unei structuri a investiţiilor (fără asumare a riscurilor maxime);
7. Contactarea unui consultant financiar; elaborarea unui portofoliu de
investiţii (prin intermediul bursei);
8. Studierea actelor normative privitore la actul investiţional.

Temă de proiect:
Grupaţi-vă în echipe de câte trei pentru a culege informaţii de la trei bănci
comerciale cu privire la ofertele lor referitoare la condiţiile de creare a
depozitelor bancare.
Prezentarea în Power Point (fiecare membru al echipei prezintă câte o bancă).

Test la final de lecţie


Economisirea reprezintă : Economisirea, de regula, se face pentru
a) procesul de reţinere din venituri a ceea ca:
ce rezultă după consum; a) banii se depreciază;
b) diferenţa dintre venituri şi cheltuieli; b) banii se pot schimba;
c) sumele de bani care rămân la dispoziţia c) dorim să adunam bani pentru investiţii
menajurilor, după consum; viitoare sau pentru situaţii neprevăzute;
---------------------2 -----------------------3
Economisim:

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 37


a) bani împrumutaţi; b) depuneri la termen cu ridicarea
b) sume excedentare (rezultate după periodica a dobânzii;
acoperirea cheltuielilor(; c) depuneri cu capitalizare;
c) bani pe care putem sa-i investim în alte ---------------------------11
afaceri rentabile; Depozitele bancare sub forma
=========================4 depunerilor la termen, cu ridicarea
Modalităţile cele mai frecvente de periodica a dobânzii, se calculează:
păstrare a economiilor sunt: a) ca dobândă compusa;
a) investiţii pe piaţa financiar bancară; b) ca dobândă simplă;
b) depozite bancare; c) ca dividende;
c) investiţii în bijuterii; -------------------------12
------------------------5 Depozitele bancare sub forma
Modalităţile cele mai frecvente de depunerilor cu capitalizare, se
investire pe piaţa de capital a calculează:
economiilor, sunt: a) ca dobândă compusa;
a) depozite bancare la termen, cu ridicare b) ca dobândă simpla;
periodica a dobânzii; c) fără dobândă;
b) investiţii în obiecte de valoare şi în ============================13
bijuterii; La un depozit bancar (sub forma
c) depozite bancare sub forma depunerilor depunerii la termen, cu ridicarea
cu capitalizare; periodica dobânzii) de 5000 lei şi cu o
-------------------------6 rata a dobânzii anuale de 7,5 %, după 3
Cele mai avantajoase forme e ani, valoarea câştigată din dobândă va
economisire a banilor de catre o fi egala cu :
persoana fizica, sunt: a) 7,5x3 lei;
a) depuneri la termen sau cu capitalizare; b) 5000x7,5x3 lei;
b) cumpărare de acţiuni sau de c) 5000x7,5/100x3 lei;
obligaţiuni, prin bursă; ----------------------------14
c) păstrarea banilor în casa; Radu are un depozit bancar sub forma
==========================7 depunerii cu capitalizarea dobânzii, în
Riscurile păstrării economiilor la valoare de 3500. Dacă rata nula a
domiciliu, sunt: dobânzii este de 5%, atunci dobânda
a) posibile furturi sau calamităţi obţinută după 2 ani este egală cu :
(inundaţii, incendii); a) (5/100)x2 lei;
b) deprecierea banilor provocata de b) 5x100x2 lei;
inflaţie sau de schimbarea banilor; c) 3500x(1+5/100)2-3500 lei;
c) creşterea dobânzilor; -------------------------------15
---------------------------8 Diferenţa dobânzilor obţinute la un
Siguranţa fizica a banilor trebuie depozit bancar cu capitalizare şi un
înţeleasă ca : depozit bancar cu depunere la termen,
a) menţinerea valorii, a puterii de cu ridicarea periodica a dobânzii,
cumpărare a banilor sau siguranţa fata de corespunzătoare unui an, este egală cu :
depreciere; a) dublu dobânzii;
b) siguranţa împotriva furtului sau a b) dobânda;
distrugerii; c) zero;
c) securitatea împotriva transferării ==========================16
banilor peste graniţele ţării; Investirea economiilor pe piaţa
---------------------------9 financiara (de capital) se face sub
Prin păstrarea economiilor sub forma forma:
depozitelor bancare sunt reduse a) titlurilor de valoare;
riscurile: b) depozitelor bancare;
a) de depreciere a banilor din cauza c) investiţiilor în obiecte de artă;
inflaţiei; ----------------------------17
b) de pierdere a economiilor din cauza Titlurile de valoare în care se investesc
schimbării banilor; banii pe piaţa capitalurilor, aduc
c) de a fi furate; câştiguri sub forma de :
============================10 a) acţiuni şi obligaţiuni;
Depozitele bancare pot fi: b) dividende şi dobânzi;
a) depuneri la termen fără dobândă; c) premii în bani;
------------------------------18
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 38
Câştigurile aduse de acţiuni (ca titluri Una dintre modalităţile cele mai
de valoare în care se investesc banii pe frecvente de păstrare a economiilor
piaţa capitalurilor) se numesc: persoanelor fizice, o reprezintă
a) dobânzi; depozitele bancare;
b) dividende; a) adevărat;
c) obligaţiuni; b) fals;
============================= ========================25
==19 La depunerile cu capitalizare
Bursă este o instituţie care oferă ( economiilor/ banilor) dobânda se
posibilitatea : poate ridica periodic;
a) economisirii banilor sub forma a) adevărat;
depozitelor bancare; b) fals;
b) investirii banilor în acţiuni sau ----------------------26
obligaţiuni; Depozitul bancar cu retragerea anuala
c) păstrării banilor, eliminând toate a dobânzii este mai puţin avantajos (din
riscurile; punct de vedere al valorii dobânzii)
--------------------------------20 decât depozitul cu capitalizarea
Participarea persoanelor fizice la dobânzii;
tranzacţiilor organizate de Bursă, se a) adevărat;
poate face: b) fals;
a) direct (far intermediari); ------------------------27
b) prin intermediul Societăţilor de Servicii Depozitele bancare sunt ferite de orice
de Investiţii Financiare (companii de fel de risc;
brokeraj); a) adevărat;
c) în niciun fel (persoanele fizice neavând b) fals;
voie sa participe la tranzacţiile bursiere); =======================28
--------------------------------21 Investirea pe piaţa de capital a
Cursul (cotaţia) la bursă reprezintă: resurselor se poate face în următoarele
a) valoarea acţiunilor tranzacţionate; variante: investiţii pe piaţa financiar-
b) dobândă obligaţiunii tranzacţionate; bancară, investiţii pe piaţa imobiliara,
c) venitul adus de titlu raportat la rata investiţii în bijuterii, investiţii în obiecte
dobânzii; de valoare, obiecte de artă;
============================= a) adevărat;
====22 b) fals;
Scopul economiilor il reprezintă, de -----------------------29
regula, investiţiile viitoare şi situaţiile Investiţia la Bursă, fata de
neprevăzute; economisirea prin depozite bancare,
a) adevărat; este mai puţin riscantă;
b) fals; a) adevărat;
-----------------------23 b) fals;
Ameninţările economisirilor, dinspre -------------------------30
partea factorilor economici, îl constituie La Bursă nu se poate participa la
eventualele furturi precum şi tranzacţii în mod direct. Orice
producerea unor calamităţi (incendii, investitor trebuie sa fie clientul unei
inundaţii); Societăţi de Servicii de Investiţii
a) adevărat; Financiare (SSIF), care sa fie membră a
b) fals; Asociaţiei Bursei;
-------------------------24 a) adevărat;
b) fals;

Tema 4 – Creditul pentru persoane fizice

Elemente de conţinut:
1. Menirea sistemului bancar;
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 39
2. Creditul – definiţie;
3. Operaţia de creditare a persoanelor fizice;
a) Criterii de alegere a băncii pentru împrumut;
b) Tipuri de credite acordate de către bănci persoanelor fizice;
4. Creditul pentru nevoi personale;
a) Documente necesare pentru a obţine creditul;
b) Caracteristicile creditului;
c) Fişa de scoring;

2. Creditul
• Relaţie (economică) bănească ce se stabileşte între o persoană fizică sau
juridică (creditor), care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri
sau servicii pe datorie, şi o altă persoană fizică sau juridică (debitor), care
primeşte împrumutul sau cumpără pe datorie;
• Împrumut acordat (cu titlu rambursabil şi condiţionat, de obicei, de plata
unei dobânzi);

3. Operaţia de creditare a persoanelor fizice

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 40


Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 41
4. Creditul pentru nevoi personale

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 42


Test la final de lecţie:
1.Creditul reprezintă: oferi credite agenţilor economici care au
a) o sumă depusă în bancă; deficit;
b) bani investiţi la bursă; b) numai de oferi credite agenţilor
c) o sumă împrumutată în bancă; economici;
--------------------------------- c) numai de a permite persoanelor fizice şi
2.Creditarea este: agenţilor economici să economisească
a) operaţia de depunere a banilor în bancă bani sub forma de depozite bancare;
de către o persoana sau agent economic; ===========================
b) de acordare a împrumuturilor de către 4.Apelează la credite persoanele fizice şi
bancă, persoanelor fizice şi agenţilor agenţii economici care au un buget :
economici; a) excedentar;
c) de investire a banilor pe piaţa financiar b) echilibrat;
bancară ; c) deficitar;
--------------------- -----------------------
3.Menirea sistemului bancar este: 5.Persoanele fizice şi agenţii economici
a) de a atrage economiile agenţilor apelează la credite bancare:
economici care au surplus de bani şi de a a) pentru a-şi mari bugetul de venituri;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 43


b) pentru a reduce deficitul bugetar; 13. Gradul de îndatorare admis
c) pentru iniţierea şi derularea diferitelor solicitantului de împrumut de către bancă,
proiecte; se refera la :
----------------------- a) sumă maxima pe care bancă o poate
6. Sumele obţinute prin credite bancare acorda clientului;
este raţional să le : b) posibilitatea de a acorda clientului doua
a) economisim sub forma depozitelor împrumuturi succesive;
bancare; c) datoriile pe care le are solicitantul de
b) investim într-o afacere profitabilă; credit la alte bănci şi instituţii;
c) să le folosim pentru plata altor datorii; ---------------------------
======================== 14. Modul de rambursare impus de bancă
7. Alegem raţional banca de la care vrem solicitantului de credit, se refera la:
să obţinem credit bancar, în funcţie de : a) modul în care sunt acordaţi banii
a) rata dobânzii, rapiditatea acordării clientului (intr-o transa sau în mai multe);
creditului, documentele solicitate, gradul b) modul în care banii împrumutaţi
de îndatorare admis, modalitatea de urmează să fie înapoiaţi băncii (în rate
rambursare a împrumutului; lunare fixe, rate descrescătoare,
b) tara de origine, mărimea, instituţiile rambursarea în avans a unei părţi din
naţionale şi internaţionale care o susţin; credit;
c) distanta faţă de domiciliul la care se c) dobânda stabilita pentru creditul
afla bancă, amabilitatea funcţionarilor, acordat;
gradul de rudenie sau de amiciţie dintre -----------------------
noi şi funcţionarii băncii; 15. Dovada de bun platnic pe care o
------------------------ verifica unele bănci solicitantului de
8. Important pentru alegerea băncii pentru credit este posibila întrucât :
obţinerea unui credit, este: a) băncile au acces la date cu privire la
a) rata dobânzii anuale; corectitudinea achitării împrumuturilor
b) preţul CIP (preţul fără taxe); anterioare sau a unor credite care încă nu
c) valoarea minima împrumutului acordat s-au stins;
de bancă; b) solicitanţii de credit sunt obligaţi să
--------------------------- prezinte dovezi ca sunt salariaţi;
9. Alegem, pentru obţinerea unui c) solicitanţii de credit trebuie să
împrumut, instituţia bancară care : garanteze împrumutul cu bunurile
a) solicită garanţii clientului; personale;
b) permite clientului un grad ridicat de =========================
îndatorare; 16. Se acorda, de către bănci, persoanelor
c) cere de la client dovada de bun platnic; fizice:
=========================== a) credit imobiliar, credit ipotecar, credit
10. Sunt avantajoase creditele de consum;
caracterizate prin rambursare: b) credit nerambursabil şi credit parţial
a) în rate lunare fixe; rambursabil;
b) în rate lunare descrescătoare; c) credit pe o perioada nelimitată, credit
c) în avans unei părţi din creditul pe viaţă;
rambursat; -----------------------
--------------------------- 17. Creditul imobiliar este un împrumut
11. Sunt avantajoase creditele acordate cu acordat de către bănci persoanelor fizice,
dobânda: pentru:
a) fixa; a) achiziţionarea autoturismelor sau a
b) variabilă; motocicletelor noi sau a autoturismelor
c) maximă; second - hand;
---------------------------- b) nevoi personale;
12. Garanţiile pe care le solicită unele c) cumpărarea de locuinţă, construirea
bănci persoanelor fizice (agenţilor locuinţelor, cumpărarea terenurilor;
economici), constau în : -------------------------
a) bunuri, imobile, poliţe de asigurare; 18. Creditul imobiliar şi creditul ipotecar
b) documente (facturi) care să ateste se acorda:
dovada de bun platnic; a) ambele pentru cumpărarea de locuinţă;
c) dovada de salariat, de pensionar, de b) primul pentru cumpărarea locuinţei iar
student etc.; al doilea pentru cumpărarea de
============================== autoturisme;
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 44
c) primul pentru plata studiilor iar al b) este formata din indicele de referinţă
doilea pentru nevoi personale; BUBOR, LIBOR, EURIBOR;
=========================== c) este obligatoriu crescătoare;
19. Se garantează cu locuinţa ce urmează -------------------------
fi cumpărată pe baza împrumutului 26. Indicele de referinţă LIBOR, este:
bancar: a) dobânda de referinţă pentru dolar;
a) creditul imobiliar; b) dobânda Băncii Centrale Europene;
b) creditul pentru nevoi personale; c) dobânda de referinţă a BNR (Băncii
c) creditul ipotecar; Naţionale a României);
----------------------------- ---------------------------
20. Creditul imobiliar : 27. Indicele EURIBOR, este:
a) trebuie garantat cu imobilul ce urmează a) dobânda de referinţă pentru dolar;
a fi cumpărat; b) dobânda Băncii Centrale Europene;
b) se poate garanta şi cu alte tipuri de c) dobânda de referinţă a BNR (Băncii
garanţii (giranţi, alte imobile); Naţionale a României);
c) nu trebuie garantat; ==============================
----------------------- 28. Bifaţi asocierile corecte:
21. Intra în categoria creditorilor pentru a) DAE - rata dobânzii anuale efective;
consum: b) Preţul CIP - preţul care trebuie plătit în
a) creditul imobiliar şi creditul ipotecar; cazul unui împrumut (include şi taxe);
b) creditul pentru cumpărare terenurilor şi c) Preţul DPP - cel mai mic preţ al unui
a locuinţelor; împrumut, care nu include taxe;
c) creditul auto, creditul pentru studii, ------------------------
creditul pentru nevoi personale; 29. Bifaţi asocierile corecte:
========================== a) LIBOR - dobânda de referinţă pentru
22. Descoperirea de cont este: dolar;
a) un împrumut egal cu 3 pana la 6 salarii, b) EURIBOR - dobânda de referinţă a
acordat deţinătorilor de card pentru BNR (Băncii Naţionale a României);
virarea salariului; c) BUBOR - dobânda Băncii Centrale
b) descoperirea, de către bancă, şi a altor Europene;
împrumuturi pe care solicitantul de credit --------------------------
le are la alte bănci; 30. Bifaţi asocierile corecte:
c) deschiderea de către bancă a unui cont a) Gradul de îndatorare admis - se refera
pentru persoanele fizice, în care acestea la modul în care banii împrumutaţi
să-şi poată depune economiile; urmează a fi înapoiaţi băncii;
----------------------- b) Rapiditatea acordării creditului - timpul
23. Creditul auto se acordă persoanelor de analiza a unui dosar prin care se
fizice: solicită credit;
a) numai pentru cumpărarea c) Dovada de bun platnic - gradul maxim
autoturismelor sau motocicletelor noi; de îndatorare admis pentru o persoana
b) pentru cumpărare autoturismelor sau care solicită credit bancar;
motocicletelor noi sau autoturismelor =============================
second - hand; 31. Creditul ipotecar ca şi creditul
c) numai pentru cumpărarea imobiliar se acord persoanelor fizice
autoturismelor noi; pentru cumpărarea de locuinţă;
--------------------- a) adevărat;
24. Creditul pentru studii se acorda: b) fals;
a) şcolilor pentru a-şi cumpăra manualele -------------------------
necesare elevilor din învăţământul 32. În cazul creditului ipotecar,
obligatoriu; solicitantul creditului garantează
b) pentru premierea elevilor olimpici; împrumutul cu alte tipuri de garanţii
c) tinerilor pentru a acoperi cheltuielile (giranţi, alte imobile);
necesare pregătirii profesionale a) adevărat;
(universitare, postuniversitare, pentru b) fals;
doctorat, postliceale etc.); -------------------------
====================== 33. Creditul de consum se acorda
25. Dobânda variabilă, aplicata creditului persoanelor fizice pentru construcţii,
pentru nevoi personale, amenajări, redecorări ale locuinţei,
a) oscilează în funcţie de sumă cumpărarea autoturismelor, urmarea
împrumutată; studiilor, satisfacerea altor nevoi
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 45
(procurarea de electrocasnice, petrecerea 35. Descoperirea de cont se face, de către
concediului intr-o staţiune etc.); bancă, oricărei persoane fizice care
a) adevărat; solicită un credit;
b) fals; a) adevărat;
========================= b) fals;
34. Fisa scoring este un instrument folosit ------------------------
de bănci pentru evaluarea profilului 36. Creditul bancar este o modalitate de
solicitantului de credit financiar; păstrare a economiilor unei persoane
a) adevărat; fizice, sub forma depozitelor bancare;
b) fals; a) adevărat;
------------------------ b) fals;
=====================

Tema 5 – Riscuri şi asigurarea persoanelor contra


riscurilor

Elemente de conţinut
1. Asigurarea – definiţie;
2. Contractul de asigurare: trăsături;
3. Tipuri de asigurări;
- piaţa asigurărilor;
- cererea de asigurare;
- oferta de asigurare;
- tipuri de asigurări;
4. Produse de asigurări oferite de societăţile de asigurări;

Comentaţi afirmaţia: „ New York – ul nu este opera oamenilor, ci


asiguratorilor;” (Henry Ford)

R: „ ….fără asigurări, n-ar exista zgârie nori, deoarece nici un muncitor n-ar
accepta să lucreze la o asemenea înălţime, riscând să facă un plonjon mortal şi
să-şi lase familia în mizerie; fără asigurări, nici un capitalist nu ar investi
milioane pentru construi astfel de clădiri, pe care un singur muc de ţigară le-
ar putea transforma în scrum; fără asigurări nimeni nu ar circula cu
automobilul pe străzi” (Henry Ford)

1. Asigurarea – definiţie;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 46


Asigurarea : o garanţie acordată de un asigurător asiguratului său, de a
îndeminza (plăti o parte din) eventualele pagube , în schimbul unei prime sau
cotizaţii (dicţionarul Le petit Larousse).

Asigurarea : operaţiunea prin care un asigurător, constituie, pe principiul


mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi
expuşi la producerea anumitor riscuri, şi îi îndemnizează pe cei care suferă un
prejudiciu, pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe
seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităţii rezultate ca urmare a
activităţilor desfăşurate (Legea nr. 32/10.04.2000).

Asigurătorul : persoană juridică română sau străină care, în schimbul unei


prime de asigurare încasate de la asiguraţi, îşi asumă răspunderea de a acoperi
pagubele produse bunurilor asigurate, de a plăti suma asigurată la producerea
unui anumit eveniment în viaţa persoanelor asigurate.
Asiguratul: persoană fizică care, în schimbul unei prime de asigurare plătite,
îşi asigură bunurile, viaţa etc. împotriva anumitor calamităţi naturale, a unor
accidente sau care se asigură împotriva unor evenimente care se pot întâmpla;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 47


Riscul asigurat : este evenimentul sau fenomenul care, odată produs, din
cauza efectelor sale, îl obligă pe asigurător să plătească asiguratului sau
beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată.
Beneficiarul asigurării: persoana care are dreptul să încaseze suma asigurată
sau despăgubirea, fără să fie neapărat parte la contractul de asigurare.
Durata asigurării: perioada de timp în care există raporturi de asigurare
între asigurat şi asigurător.
Suma asigurată: conform contractului de asigurare, parte din valoarea de
asigurare pentru care asigurătorul îşi asumă răspunderea în cazul producerii
evenimentului pentru care s-a încheiat asigurarea.
Evaluarea: activitatea care stabileşte valoarea bunurilor în cuprinderea lor în
asigurare.
Paguba (dauna) : pierderea, exprimată valoric, suferită de un bun asigurat ca
urmare a producerii unui fenomen împotriva căruia s-a încheiat asigurarea.
Despăgubirea de asigurare: suma de bani pe care asigurătorul este obligat să
o plătească asiguratului, cu scopul de a compensa paguba produsă de riscul
asigurat, pe parcursul funcţionării contractului de asigurare.

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 48


2. Contractul de asigurare: trăsături;

3. Tipuri de asigurări;

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 49


4. Produse de asigurări oferite de societăţile de asigurări;

Test la final de lecţie :


1. Asigurarea persoanelor împotriva a) fiecare parte a contractului (asigurat,
riscurilor se refera la: asigurator) urmăreşte obţinerea unui
a) obligaţia firmelor de a asigura avantaj;
salariaţilor condiţii de securitate a muncii; b) se încheie în scris, pe baza
b) o garanţie acordată de asigurator consimţământului celor doua părţi
asiguratului sau, de a îndeminza (asigurator - asigurat);
eventualele pagube, în schimbul unei c) executarea contractului se realizează cu
prime sau cotizaţii; buna credinţă de către asigurator şi
c) promisiuni făcute salariaţilor, de către asigurat);
conducerea firmei, în legătură cu creşterea -------------------------
salariilor; 5. Caracteristica de asumare reciproca
------------------------------- a unor obligaţii dintr-un contract de
2. Piaţa asigurărilor este: asigurări, se refera la:
a) locul în care se întâlneşte, în mod a) faptul ca fiecare parte (asigurator -
reglementat, cererea cu oferta de asigurat) urmăreşte obţinerea unui avantaj
asigurări; prin prestaţia pe care s-a angajat să o facă
b) locul în care se vând şi se cumpără în favoarea celeilalte părţi;
asigurări; b) eşalonare în timp a prestaţiilor
c) o instituţie care oferă asigurări; precizate în contractul de asigurare (de
----------------------------- către asigurator şi asigurat);
3. Rolul asigurărilor persoanelor c) consimţământul părţilor (asigurator -
împotriva riscurilor este de a: asigurat) de a încheia contractul;
a) crea un fond de asigurare, prin -------------------------
contribuţia unui număr de asiguraţi expuşi 6. Caracterul succesiv al unui contract
la producerea unor anumitor riscuri şi de de asigurare se refera la:
a-i plăti, din acest fond, pe contribuabilii a) faptul ca executarea acestuia trebuie să
care suferă un prejudiciu; se realizeze cu buna credinţă de către
b) câştigă, investind bani pe piaţa ambele părţi (asigurator - asigurat);
capitalurilor; b) plata ratelor de asigurare poate fi făcută
c) elimina riscurile (pericolele) care şi de către urmaşi, în cazul decesului
ameninţă existenta oamenilor (furtuni, asiguratului;
cutremure, incendii); c) eşalonare în timp a prestaţiilor
========================== precizate în contract (eşalonare plăţilor
4. Caracterul consensual al contractului primei de asigurare de către asigurat);
de asigurare, consta în aceea ca: =========================

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 50


7. Caracterul de adeziune al unui b) Evaluarea - activitatea care stabileşte
contract de asigurare se refera la: valoarea pagubelor produse unui asigurat,
a) faptul ca asiguratul are posibilitatea să de către o calamitate sau un fenomen;
accepte sau să respingă o oferta de c) Suma asigurata - este, întotdeauna,
contract de asigurări, daca nu-i convin valoarea pagubei suferită de asigurat;
clauzele (condiţiile) contractuale; --------------------------
b) faptul ca asiguratul este obligat să 12. Bifaţi asocierile corecte:
accepte contractele de asigurare, a) Evaluarea - activitatea care stabileşte
indiferent de clauze; valoarea bunurilor în vederea cuprinderii
c) eşalonare în timp a plăţii primei de lor în asigurare;
asigurare de către asigurat; b) Durata asigurării - perioada de timp în
--------------------------- care exista raporturi de asigurare intre
8. Caracterul de buna credinţă al unui asigurat şi asigurator, indiferent daca
contract de asigurări, se refera la: asiguratul plăteşte l timp prima lunară de
a) faptul ca se încheie în scris, pe baza asigurare;
consimţământului părţilor (asigurator - c) Paguba (dauna) - suma de bani pe care
asigurat); asiguratorul este obligat să o plătească
b) executarea cu buna credinţă a asiguratului în cazul unui eveniment
contractului, de către ambele părţi (asigurat);
(asigurator - asigurat); ===========================
c) faptul ca fiecare parte a contractului 13. Asiguratorul este persoana juridica
urmăreşte obţinerea unui avantaj, prin româna sau străină care, în schimbul
prestaţia pe care s-a angajat să o facă în unei prime de asigurare încasată de la
favoarea celeilalte părţi; asiguraţi, îşi asumă răspunderea de a
--------------------------- acoperii pagube produse bunurilor
9. Sunt trăsături (caracteristici) ale asigurate, de a plăti suma asigurat la
contractului de asigurare: producerea unui eveniment în viat
a) tara, localitate, firma asiguratoare şi persoanei asigurate;
persoana asigurata; a) adevărat;
b) caracterul : consensual, de asumare b) fals;
reciproca unor obligaţii, succesiv, de ----------------------------
adeziune, de buna credinţă s.a.; 14. Evaluarea consta în determinarea
c) data la care se încheie contractul, veniturilor asiguratului, pentru
persoana care girează asiguratul, punctul constata daca este capabil să plătească
de vedere al rudelor asiguratului prima lunară de asigurare;
referitoare la clauzele contractuale; a) adevărat;
========================== b) fals;
10. Bifaţi asocierile corecte: ------------------------
a) Asigurator - persoana (fizica) care 15. Suma asigurată este, conforma
beneficiază, în schimbul unei prime de contractului de asigurare, parte din
asigurări plătite, de un contract de valoarea de asigurare pentru care
asigurare; asiguratul îşi asuma răspunderea în
b) Asigurat - persoana fizica, română sau cazul producerii evenimentului pentru
străină, care, în schimbul unei prime de care s-a încheiat asigurarea;
asigurare încasata de la diverse persoane, a) adevărat;
îşi asuma răspunderea de a acoperii b) fals
pagubele produse bunurilor asigurate; =====================
c) Beneficiarul asigurării - persoana care 16. Durata asigurării este perioada de
are dreptul să încaseze suma asigurata sau timp în care exista raporturi de asigure
despăgubirea, fără a fi neapărat parte la intre asigurat şi asigurator;
contractul de asigurare; a) adevărat;
------------------------------ b) fals;
11. Bifaţi asocierile corecte: ---------------------
a) Riscul asigurat - evenimentul sau 17. Piaţa asigurărilor este reprezentata
fenomenul care, odată produs, din cauza de persoanele fizice care doresc să
efectelor sale, îl obliga pe asigurator să încheie asigurări într-un anumit
plătească asiguratului sau beneficiarului moment;
despăgubirea sau suma asigurata; a) adevărat;
b) fals;
----------------------
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 51
18. Paguba reprezintă pierderea, 25. Durat unei asigurări obligatorii
exprimata valoric, suferită de un bun este:
asigurat, ca urmare a producerii unui a) cea solicitata de asigurat;
fenomen împotriva căruia s-a încheiat b) cea propusa de asigurator şi acceptata
asigurarea; de asigurat;
a) adevărat; c) obligatorie pentru toata durata utilizării
b) fals; bunului asigurat;
======================== ----------------------------
19. Tipuri de asigurări: 26. Durat unei asigurări facultative
a) cu rata fixa şi cu rata variabilă; este:
b) obligatorii şi facultative; a) impusa de asigurător, fără ca asiguratul
c) permanente şi temporare; să poată refuza oferta;
--------------------- b) este oferita de asigurator şi acceptata
20. Asigurările obligatorii: sau nu de asigurat;
a) presupun obligativitatea asiguratorului c) este impusa de asigurat, asiguratorul
de a despăgubi asiguratul în cazul neavând posibilitatea de a refuza cererea;
producerii unor evenimente (fenomene) ----------------------------
asigurate; 27. Beneficiarul asigurării:
b) impun asiguratului să plătească la timp a) nu trebuie să fie neapărat asiguratul;
primele lunare de asigurare; b) obligatoriu trebuie să fie asiguratul;
c) sunt impuse prin lege; c) trebuie să fie asiguratul, alături de care
----------------------- pot fi şi alte persoane înscrise în contract;
21. Asigurările facultative: =============================
a) se încheie din proprie iniţiativă de către 28. Despăgubirea de asigurare:
persoanele fizice; a) trebuie să fie egala cu valoarea pagubei
b) se caracterizează prin faptul ca prima produse de un fenomen împotriva căruia
lunară de asigurare poate fi plătită sau nu s-a încheiat asigurarea;
de către asigurat; b) este egală cu suma asigurata (parte din
c) pot fi oricând întrerupte; valoarea de asigurare pentru care
========================== asiguratorul îşi asuma răspunderea în
22. În condiţiile în care asiguratul cazul producerii evenimentului pentru
suferă pierderi ale unor bunuri care s-a încheiat contractul);
asigurate, dar nu a plătit ultimele c) este valoarea daunelor produse de un
prime lunare: fenomen împotriva căruia s-a încheiat
a) asiguratorul este obligat să-i plătească asigurarea, indiferent de suma de
pagubele proporţional cu suma plătită de despăgubire prevăzută în contract;
către asigurat pana l data producerii -------------------------
pagubelor; 29. Pot fi încheiate contracte de
b) asiguratul nu beneficiază de asigurare pentru:
despăgubiri; a) numai bunuri personale;
c) asiguratul şi asiguratorul stabilesc, b) bunuri împrumutate (care nu aparţin
printr-o înţelegere, modul în care va fi asiguratului);
despăgubit asiguratul; c) bunuri care aparţin rudelor;
------------------------ --------------------------
23. Un bun pentru care este necesara 30. Nu pot fi încheiate contracte de
asigurarea obligatorie, poate fi utilizat: asigurare pentru:
a) înainte de încheia contractul de a) clădiri, terenuri, autoturisme, bunuri
asigurare; din locuinţe;
b) numai după încheierea contractului de b) persoane care călătoresc, pensionarii,
asigurare; tinerii care vor să-şi continue studiile;
c) înainte şi după încheierea contractului c) bunuri - proprietate personala;
de asigurare; ============================
------------------------- 31. Beneficiarii asigurării de viata pe
24. Rezilierea (anularea) unui contract termen nelimitat, sunt:
de asigurare facultativa se realizează: a) asiguraţii;
a) oricând doreşte asiguratul; b) urmaşii asiguratului, înscrişi în
b) oricând doreşte asiguratorul; contractul de asigurare;
c) când asiguratul nu plăteşte la timp c) oricare dintre rudele asiguratului;
prima de asigurare lunară; ----------------------------
=========================
Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 52
32. Beneficiarii planurilor de asigurare asigurare (în cazul în care asiguratul
pentru pensii, sunt: decedează);
a) salariaţii care încheie aceste contracte ---------------------------
de asigurare pentru benefici de pensie 35. Beneficiarii asigurărilor medicale
privata; pentru cei care călătoresc, sunt:
b) rudele asiguratului chiar daca nu sunt a) asiguraţii sau persoanele înscrise în
cuprinse în contract; contract ca beneficiari;
c) orice persoană; b) rudele asiguraţilor, chiar dac nu sunt
---------------------------- înscrise în contractul de asigurare;
33. Beneficiarii asigurărilor tip renta de c) orice persoană care cunoaşte asiguratul;
studii, sunt: --------------------------
a) asiguratul; 36. Poliţa de asigurare a unui
b) oricare dintre rudele asiguratului; autoturism:
c) persoanele înscrise în contract care, a) acoperă numai daunele produse când
după 18 ani vor să continue studiile sau autoturismul a fost condus de asigurat;
să-şi deschidă propria afacere; b) acoperă şi situaţia în care maşina a fost
============================= condusa de către alte persoane decât
34. Beneficiarii asigurărilor de viata pe asiguratul;
termen limitat, sunt: c) nu acoperă pagubele produse de
a) copiii sau părinţii asiguratului (în cazul conducătorul care nu este proprietarul
în care asiguratul decedează); maşinii (chiar daca el a condus maşina în
b) numai asiguratul; timpul producerii evenimentului asigurat);
c) oricare dintre rudele asiguratului, chiar =========================
daca nu sunt înscrise în contractul de

Economie aplicată– clasa a XII-a / suport de curs 53


Capitolul 2 – Întreprinzătorul şi firmă

Tem 6 – Înfiinţarea şi gestionarea unei firme. Oportunităţi şi


riscuri – analiza SWOT

Elemente de conţinut:
1. Forme de organizare a activităţii economice;
2. Tipuri şi caracteristici ale societăţilor comerciale;
3. Etapele înfiinţării firmei;
4. Conţinutul dosarului de înregistrare a firmei;
5. Analiza SWOT a activităţii firmei;
6. Gestionarea firmei – managementul afacerii;

1. Forme de organizare a activităţii economice

Legea 31/1990

Aplicaţia 1:
a) Enumeraţi principalele forma de organizării activităţilor economice;
b) Ce tipuri de societăţi economice comerciale sunt legiferate economic?
2. Tipuri şi caracteristici ale societăţilor comerciale

Aplicaţia 2:
a) precizaţi ce fel de aport pot avea persoanele care înfiinţează o societate comercială ?
b) daţi cinci exemple de elemente care pot reprezenta aportul în natură al asociaţilor care
vor să înfiinţeze o societate comercială;
c) ce reprezintă aportul în numerar al persoanelor care vor să înfiinţeze o societate
comercială ?
d) care dintre societăţile comerciale (cu răspundere limitată sau cu răspundere nelimitată)
este mai avantajoasă din punctul de vedere al responsabilităţii ( în cazul înregistrării
pierderilor) pentru asociaţi ?
3. Etapele înfiinţării firmei
4. Conţinutul dosarului de înregistrare a firmei
5. Analiza SWOT a activităţii firmei

Aplicaţia 3:
a) propuneţi o firmă, împreună cu colegul de bancă;
b) faceţi analiza SWOT a firmei propusă de voi, conform tabelului 1;
c) propuneţi un plan de măsuri după modelul prezentat în tabelul 2;

Tabelul 1 – Analiza SWOT a firmei


Denumirea firmei:
Acţionarii:
Administratorul firmei:
(elevi: ……………………………………………………………………………….; clasa: …………)
Puncte tari: Puncte slabe
Oportunităţi : Ameninţări :

Tabelul 2 – Plan de măsuri pentru consolidarea firmei în faţa ameninţărilor şi de valorificare a oportunităţilor;
Denumirea firmei: …………………………………..
Elevii : ……………………………………………………………………………………….. clasa:
Punctele slabe Măsuri (acţiuni) Cine răspunde Termen de Resurse Evaluare (cum verificăm dacă
identificate de eliminare (de de acţiunea finalizare financiare şi acţiunea a fost finalizată şi
reducere) a propusă ? materiale nivelul la care a fost finalizată)
efectelor necesare Cum se face Cine
ameninţărilor evaluarea (cum evaluează
se verifică activitatea?
dacă acţiunea a
fost finalizată
cu succes) ?
1
2
….
Oportunităţile Măsuri (acţiuni) Cine răspunde Termen de Resurse Evaluare (cum verificăm dacă
identificate de valorificare a de acţiunea finalizare financiare şi acţiunea a fost finalizată şi
oportunităţilor propusă ? materiale nivelul la care a fost finalizată)
necesare Cum se face Cine
evaluarea (cum evaluează
se verifică activitatea?
dacă acţiunea a
fost finalizată
cu succes) ?
1
2

6. Gestionarea firmei – managementul afacerii


• Conducerea firmei : ansamblul metodelor abordate de către o persoană (lider) pentru a determina
comportamentul angajaţilor de firmă să acţioneze în direcţia atingerii obiectivelor firmei.

Conducerea este legată de stilul de conducere.


• Obţinerea produsului: trebuie făcută cu eficienţă (cheltuieli minime şi produs de înaltă calitate);
• Controlul : este necesar pentru a obţine informaţii privitoare la activitatea firmei şi pentru adoptarea
soluţiilor corective şi de eficientizare a muncii.

Aplicaţia 4:
a) care sunt activităţile specifice managementului firmei ?
b) ce acţiuni presupune organizarea afacerii ?
c) la ce se referă structura organizatorică a unei firme ?
d) ce reguli se stabilesc prin activitatea de organizare ?
e) în ce documente se materializează activitatea de organizare a unei firme ?
f) ce stiluri de conducere cunoaşteţi ?
Aplicaţia 5:
a) alcătuiţi organigrama firmei propusă de voi (vezi figurile 1, 2, 3, 4, 5);
b) propuneţi un regulament de ordine interioară ;
c) alcătuiţi fişa postului pentru trei compartimente;
Figura 1 – organigramă a unei firme mari (companii)

Figura 2 – organigramă unei companii


Figura 3 – organigramă conţinând nivelul ierarhic şi numele salariatului

Figura 4 - organigramă conţinând poza, nivelul ierarhic, numele şi funcţia


salariatului

Figura 6 - organigramă conţinând poza, nivelul ierarhic, numele şi funcţia


salariatului
Aplicaţie:
Consideraţi (asociat cu colegul de bancă) o firmă mică (formată din cel mult zece persoane – colegi de
ai voştri). Alcătuiţi o organigramă care afişează poza fiecărui angajat într-un cerc dintr-o ierarhie.
Adăugaţi numele angajaţilor şi funcţia acestora lângă fiecare fotografie. Acest diapozitiv este proiectat
în format ecran lat (16X9). Proiectaţi realizarea cu videoproiectorul.

• Modele de fişa postului


1. FISA DE POST ADMINISTRATOR PENSIUNE

1. Denumirea compartimentului:
Management administrativ Aprovizionare-Investitii

2. Denumirea postului:
Administrator Pensiune

3. Numele şi prenumele salariatului:


NUME ŞI PRENUME SALARIAT

4. Se subordoneaza:
Directorului general al grupului hotelier

5. Numele sefului ierarhic:


NUME ŞI PRENUME SEF IERARHIC

6. Subordoneaza:
Supervizeaza activitatea personalului administrativ

7. Drept de semnătură:
Intern:
Extern:

8. Relatii funcţionale:
cu şefii departamentelor financiar-contabil, marketing, juridic şi aprovizionare din centrala.

9. Pregatirea şi experienta:
- studii universitare economice şi de calificare în domeniul hotelier;
- experienta de minim 2 ani în turism;
- foarte bune cunostinte de contabilitate primara;
- unostinte medii de limba engleza;
- abilitati foarte bune de comunicare şi negociere;
- abilitati organizatorice, initiativa, seriozitate;
- responsabilitate, eficientă, disponibilitate pentru coordonarea permanenta a activităţii unei echipe
aflate în faza de consolidare; rezistenta la stres.

10. Autoritate şi libertate organizatorica:


Concepe impreuna cu directorul general strategiile de dezvoltare a unităţii pe care o conduce.
Asigura functionarea optima a pensiunii turistice.

11. Responsabilitati şi sarcini:


Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura functionarea optima a pensiunii turistice, ca
unitate-pilot a grupului hotelier.

Activităţi principale:
-coordonarea intregii activităţi a pensiunii;
-optimizarea permanenta a serviciilor hoteliere oferite, astfel incat sa fie respectate standardele calitative
asumate;
-monitorizarea cheltuielilor şi respectarea bugetului alocat;
-supravegherea activităţii de aprovizionare cu produse alimentare şi nealimentare;
-managementul resurselor umane existente;
-coordonarea organizării evenimentelor speciale şi festive;
-urmarirea solutionarii eficiente a solicitarilor clientilor.

Sarcini şi îndatoriri specifice:


-stabilirea unor relatii optime cu clientii, pentru rezolvarea în timp util şi în bune condiţii a tuturor
problemelor ocazionale.
-prospectarea pietei de profil în vederea imbunatatirii continue a serviciilor, avand ca scop final
realizarea obiectivelor asumate.

Responsabilitati ale postului:


-răspunde pentru desfasurarea şi finalizarea cu succes a contractelor turistice alocate.
-răspunde pentru administrarea bugetului, aprovizionarea eficientă a pensiunii, evidenta şi administrarea
personalului aflat în subordine.

12. Sancţiuni pentru nerespectarea fişei postului sau a anexelor acestora:


Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute în fisa de
post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).

13. Semnături:

14. Data semnării:

2. FISA DE POST ADMINISTRATOR RETEA

1. Denumirea compartimentului:
Integrare Sistem

2. Denumirea postului:
Administrator Retea

3. Numele şi prenumele salariatului:


NUME ŞI PRENUME SALARIAT

4. Se subordoneaza:
Sef Departament Integrare de Sistem

5. Numele sefului ierarhic:


NUME ŞI PRENUME SEF IERARHIC

6. Subordoneaza:
Numai dacă este cazul
7. Drept de semnătură:
Intern:
Extern:

8. Relatii funcţionale:

9. Pregatirea şi experienta:
studii superioare tehnice

10. Autoritate şi libertate organizatorica:


Dacă este cazul

11. Responsabilitati şi sarcini:


-Service logistic;
-Urmareste relatia furnizor-client;
-Urmareste logistica echipamentelor;
-Efectueaza interventii de service;
-Rezolvare de disfunctionalitati la clienti;
-Indeplineste atributii privind implementarea şi functionarea SMC, în cadrul organizatiei.

12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:


Dacă este cazul

13. Semnaturi:

14. Data semnarii:

3. FISA DE POST AGENT DE PAZA

1. Denumirea compartimentului:
Paza

2. Denumirea postului:
Agent de paza

3. Numele şi prenumele salariatului:


NUME ŞI PRENUME SALARIAT

4. Se subordoneaza:

5. Numele sefului ierarhic:


NUME ŞI PRENUME SEF IERARHIC

6. Subordoneaza:
Numai dacă este cazul

7. Drept de semnătură:
Intern:
Extern:
8. Relatii funcţionale:

9. Pregatirea şi experienta:
Atestat de Agent de paza
Fara antecedente penale (cazierul)

10. Autoritate şi libertate organizatorica:


Dacă este cazul

11. Responsabilitati şi sarcini:


-Pe timpul serviciului este obligat sa poarte echipamentul cu insemnele societatii şi ecusonul.
-Sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcolice sau cu aspect neglijent.
-Sa nu consume bauturi alcolice pe perioada executarii serviciului.
-Sa nu pretinda san u primeasca foloase materiale sau banesti necuvenite, sa nu-şi creeze relatii în randul
salariaţilor beneficiarul şi sa nu desfasoare activităţi care prin natura lor ar aduce prejudicii morale sau
materiale societatii care beneficiaza de serviciile de paza.
-Sa nu intarzie şi sa nu absenteze de la serviciu nemotivat sau fara instintarea sau acordul în prealabl a
sefilor ierarhici.
-Sa nu paraseasca postul incrediintat fara aprobarea sefului ierarhic şi sa nu abdice din propria initiativa
de la indatoriirile cei revin pe linie de serviciu.
-Sa dea dovada de vigilenta şi spirit de răspundere în timpul executarii serviciului respectand indatoririle
cei revin din legile în vigoare consemnul, general şi particular conform fisei postului intocmit de seful
de tura.

Atributii specifice:
-Răspunde în timpul serviciului, de paza obiectivului incredintat sau a postului în care a fost repartizat.
-Răspunde de paza materialelor, bunurilor şi valorilor aflate în raza postului sau faţă de intentii ce au ca
scop prejudicierea morala sau materiala a societatii ce beneficeaza de acese servicii.
-Răspunde de buna funcţionare şi utilizare a echipamentului şi mijloacelor de dotare.
-Raporteaza sefilor ierarhici aspectele negative menite sa impiedice buna desfasurare a serviciului.
-Tine în permanent legatura prin mijloacelor de comunicare ( Radio, Telefonic ) cu seful de tura sau
colegii raportand imediat situatiile ivite în postul incredintat.
-Controleaza persoanele suspecte sau pe cele care au vadita intentie şi incearca sa aduca prejudicii
materiale societatii.
-Foloseste mijloacele din dotare sau cooperare cu colegii asigura mentinerea climatului de siguranta şi
integritatii persoanelor şi bunurilor aflate în raza postului.
-Raporteaza imediat orice activitate menita sa prejudicieze prestigiul societatii şi incearca sa ia singur
masuri pentru prevenirea unor astfel de fapte sau acţiuni.
-Agentii care se vor face vinovati de nerespectarea atributiuniilor de serviciu şi societatea sufera
prejudicii morale sau materiale vor suporta rigorile legii.,prin desfacerea contractului de munca sau
deferirea lui organelor de politie sau organelor judecatoresti.

12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:


Dacă este cazul

13. Semnaturi:

14. Data semnarii:


Test la final de lecţie

1. Sunt forme de organizare a activităţii 8. Pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale


economice, stabilite prin Legea 31 din 1990: este obligatoriu sa aducem dovezi (documente)
a) persoana fizica autorizata; în dosarul de înregistrare, privind:
b) asociaţia de locatari; a) structura organizatorica a firmei
c) întreprinderea individuală; (organigrama);
d) asociaţia sportivă; b) înregistrarea fiscală a firmei;
------------------------ c) înregistrarea şi semnarea (existenta) actului
2. Sunt forme de organizare a activităţii constitutiv al firmei;
economice, stabilite prin Legea 31 din 1990: d) programul de lucru (orele şi numărul de
a) organizaţii nonguvernamentale; schimburi);
b) asociaţii familiale; -------------------------
c) societate comerciala; 9. Pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale
d) comunităţi locale; este obligatoriu să aducem dovezi (documente)
------------------------- în dosarul de înregistrare, privind:
3. Intra în categoria societăţilor comerciale: a) producţia estimata a fi realizată în primii
a) persoana fizica autorizata; cinci ani;
b) asociaţia familiala; b) denumirea firmei;
c) societatea în nume colectiv; c) programul de formare a personalului în
d) societatea cu răspundere limitată; primii cinci ani;
========================= d) obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de
4. Intra în categoria societăţilor comerciale: funcţionare;
a) întreprinderea individuală; =========================
b) societatea pe acţiuni; 10. Mai este necesar a fi puse în dosarul de
c) asociaţia familial; înregistrare unei firme:
d) societatea în comandită simplă; a) cererea (obţinută prin completarea unui
------------------------ formular tip, oferit de Oficiul Naţional al
5. Societatea comerciala, din punctul de vedere Registrului Comerţului);
al asumării răspunderii, poate fi: b) cazierul fiscal al asociaţilor şi al
a) cu răspundere limitată; administratorului;
b) persoana fizica autorizata; c) copii după actele de identitate ale tuturor
c) întreprindere individuală; salariaţilor care vor lucra în firmă;
d) cu răspundere nelimitată; d) documentele care sa ateste starea de
------------------------- sănătate a tuturor salariaţilor firmei;
6. Societatea comercială: ------------------------
a) are în structura de personal un singur 11. Se mai depun în dosarul de înregistrare a
angajat; firmei:
b) are în structura de mai mulţi angajaţi; a) documente care sa ateste nivelul de
persoanele care înfiinţează societatea, pregătire profesională a întregului personal
contribuind cu bani şi (sau) cu bunuri; salariat;
c) este formata din membrii unei familii; b) documente care sa ateste garanţiile
d) nu are angajaţi; materiale şi financiare pe care întreg
======================== personalul salariat le-a depus în contul firmei
7. Pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale la care se angajează;
este obligatoriu sa aducem dovezi (documente) c) acordul vecinilor şi/sau acordul asociaţiei de
în dosarul de înregistrare, privind: proprietari / locatari privind utilizarea
a) existenta spaţiului (sediului) firmei şi a unui spaţiului ales pentru sediul firmei;
capital social; d) copie după cărţile de identitate ale
b) existenta mijloacelor de lucru (instalaţii, asociaţiilor şi specimenul de semnătură al
echipamente, maşini); administratorului firmei;
c) achitarea taxei judiciare şi a taxei de timbru ---------------------
pentru înmatricularea firmei; 12. Sunt necesare la dosarul de înregistrarea a
d) existentei întregului personal lucrător firmei, printre alte documente şi :
(salariat) pentru firmă; a) declaraţiile asociaţiilor firmei;
-------------------------
b) angajamentul tuturor salariaţilor firmei ----------------------
privind loialitatea faţă de firmă şi păstrarea 18. Ameninţările la care se referă analiza
secretelor de producţie; SWOT activităţii unei firme, se referă la:
c) dovada depunerii capitalului social la banca a) factorii externi care descurajează firmele
precum şi aportul la capitalul social al fiecărui concurente existente pe piaţa într-un anumit
asociat (precizat în actul constitutiv al firmei); moment;
d) lista de echipamente necesar pornirii b) factorii interni care influenţează negativ
activităţii de producţie; firmă, reducându-i capacitatea de a concura pe
==================== piaţă;
13. Analiza SWOT a activităţii firmei se c) factorii dinafara firmei, care influenţează
realizează: performantele firmei;
a) numai înaintea înfiinţării firmei pentru a ========================
cunoaşte punctele tari, punctele slabe, 19. Gestionarea (managementul) unei firme se
ameninţările şi oportunităţile specifice referă:
activităţii firmei; a) strict la inventariere bunurilor firmei;
b) înaintea înfiinţării firmei (pentru a vedea b) organizarea, conducerea, obţinerea
dacă firmă face faţă cerinţelor pieţii) dar şi produsului, controlul activităţii şi al
după înfiinţarea firmei (pentru a îmbunătăţi rezultatelor;
activitatea firmei şi a o menţine pe piaţă); c) numai la contabilizarea resurselor
c) numai după înfiinţarea firmei pentru a face financiare;
faţă concurentei precum şi exigentelor ------------------------
consumatorilor; 20. Rezultatul organizării unei firme se
--------------------- concretizează în:
14. Analiza SWOT a activităţii firmei : a) planul de producţie şi bugetul firmei;
a) se referă numai la punctele tari şi punctele b) relaţiile comerciale cu alte firme;
slabe caracteristice firmei; c) elaborarea regulamentului de ordine
b) se referă numai la ameninţările şi la interioară, organizarea firmei, fisa postului;
oportunităţile cu care mediul economic, social -------------------------
şi politic întâmpină noile firme; 21. Constituirea structurii organizatorice
c) se referă la punctele tari, punctele slabe, (componenta a organizării firmei) constă în:
oportunităţile şi ameninţările specifice a) înfiinţarea de compartimente, birouri,
mediului intern şi a mediului extern firmei; servicii, departamente;
------------------------ b) stabilirea regulilor de comunicare, de
15. Punctele tari din analiza SWOT a activităţii circulaţie a informaţiilor şi de decizie, a
firmei se referă la: regulilor de control şi evaluare;
a) condiţiile favorabile din exteriorul firmei; c) de stabilire a regulilor şi principiilor de
b) condiţiile favorabile din interiorul firmei; coordonare, colaborare, de creare a unui climat
c) condiţiile speciale, exterioare firmei, stimulativ în firmă;
specifice unui moment din activitatea firmei; ============================
========================= 22. Stabilirea regulilor şi principiilor de
16. Punctele slabe din analiza SWOT funcţionare a unei firme, ca secvenţă a
activităţii unei firme se referă la: activităţii de organizare a firmei, se referă la :
a) elementele (condiţiile) interne, nefavorabile a) înfiinţare de compartimente, birouri,
funcţionării firmei la cele mai înalte servicii, departamente în cadrul firmei;
performante; b) elaborarea regulilor de circulaţie a
b) elementele (condiţiile) externe, care reduc informaţiei, de decizie, de control şi evaluare,
performantele firmei; de coordonare şi colaborare, de creare a unui
c) condiţiile speciale, externe, corespunzătoare climat stimulativ;
unui anumit moment din activitatea firmei, c) de stabilire a unor ierarhii funcţionale şi a
care influenţează negativ performantele; relaţiilor dintre structuri;
----------------------- ----------------------------
17. Oportunităţile la care se referă analiza 23. Conducerea unei firme (componenta a
SWOT a activităţii unei firme, se referă la: managementului firmei) consta în:
a) condiţiile interne care favorizează, într-un a) organizarea şi controlul activităţilor firmei;
anumit moment, obţinerea unor rezultate b) stilul de conducere al managerului
bune; (ansamblul metodelor abordate de către lider
b) condiţiile externe care favorizează, într-un pentru a determina angajaţii firmei să
anumit moment, dezvoltarea şi obţinerea unor acţioneze în direcţia atingerii obiectivului
performante în activitate; firmei;
c) condiţii externe care împiedică firmă să c) controlul activităţii şi al rezultatelor şi
obţină rezultate bune; obţinerea produsului;
------------------------------- =========================
24. Controlul, ca parte componentă a 31. La societatea comercială cu răspundere
managementului firmei: limitată, proprietarul este responsabil în limita
a) are rolul de a determina comportamentul aportului sau de capital social (în cazul
angajaţilor din firmă sa acţioneze în direcţia înregistrării de pierderi);
atingerii obiectivelor firmei; a) adevărat;
b) se realizează pentru a stabili structura b) fals;
organizatorica, ierarhiile funcţionale, regulile şi --------------------------
principiile de funcţionare ale firmei; 32. Persoanele care înfiinţează o societate
c) este necesar pentru a obţine informaţii comercială, contribuie numai cu bani (aport în
privitoare la activitatea firmei în vederea numerar) la fondarea firmei;
adoptării soluţiilor corective şi de eficientizare a) adevărat;
a muncii; b) fals;
============================= ---------------------------
25. Fisa postului, rezultat al activităţii de 33. Persoanele care înfiinţează o societate
organizare a firmei, se întocmeşte: comercială, contribuie cu bani (aport în
a) pentru fiecare angajat al firmei; numerar) şi cu bunuri (aport în natură);
b) numai pentru şefii de compartimente, a) adevărat;
birouri, servicii, departamente; b) fals;
c) numai pentru angajaţii care realizează ============================
activităţi speciale; 34. Analiza SWOT a activităţii unei firme se
---------------------------- realizează înaintea înfiinţării şi după înfiinţare,
26. Organigrama, ca document elaborat prin cu scopul de a obţine informaţii privitoare la
activitatea de organizare a firmei, performantele, deficientele de funcţionare
a) conţine sarcini specifice corespunzătoare provocate de factorii interni, precum şi
fiecărui sector de activitate din firmă; informaţiile legate de condiţiile mediului extern
b) este o schema care conţine dispunerea firmei (ostilităţi, avantaje);
sectoarelor de activitate în ordinea ierarhică, a) adevărat;
legăturile dintre acestea, circuitul informaţiilor b) fals;
şi deciziilor; ----------------------------
c) conţine ansamblul regulilor şi ale 35. Punctele tari la care se referă analiza
principiilor de funcţionare a firmei; SWOT a activităţii unei firme sunt avantaje,
----------------------------- surse de succes care vin din interiorul firmei şi
27. Regulamentul de ordine interioară: care se pot identifica cu întrebări de forma: ce
a) conţine sarcinile specifice numai pentru aspecte merg bine în firmă? ce resurse are
personalul de conducere; firmă? ce este cel mai bine realizat în firmă
b) este o schema care conţine dispunerea faţă de alte firme?
sectoarelor de activitate în ordine ierarhică, a) adevărat;
legăturile dintre cestea, circuitul informaţiilor; b) fals;
c) conţine ansamblul regulilor şi principiilor -----------------------------
(drepturi, îndatoriri, proceduri etc.) care 36. Punctele slabe la care se referă analiza
asigura o activitate eficientă; are ca anexe fişele SWOT a activităţii unei firme, sunt limitările,
posturilor şi organigrama unităţii; riscurile (tranzitorii sau permanente) impuse
============================== de mediul extern; se pot identifica cu întrebări
28. Formele de organizare a activităţilor de forma: cu ce obstacole externe se confrunta
economice fac obiectul Legii 31 din 1990; firmă în activitatea ei? Ce schimbări economice
a) adevărat; globale pot afecta negativ firmă? ş.a.;
b) fals; a) adevărat;
--------------------------- b) fals;
29. Societăţile comerciale pot fi: persoane fizice ================================
autorizate, întreprinderi individuale şi asociaţii 37. Oportunităţile la care se referă analiza
familiale; SWOT a firmei sunt slăbiciuni interne, defecte,
a) adevărat; vulnerabilităţi care pot împiedică atingerea
b) fals; firmei;
---------------------- a) adevărat;
30. Într-o societate comercială cu răspundere b) fals;
limitată, proprietarul răspunde cu întreaga ----------------------
avere personală (în cazul înregistrării de 38. Ameninţările la care se referă analiza
pierderi); SWOT a firmei sunt limitările, riscurile
a) adevărat; (tranzitorii sau permanente)impuse de mediul
b) fals; extern; se identifica cu întrebări de forma: cu
ce obstacole externe se confrunta firmă? ce 41. O buna organizare a firmei presupune
schimbări economice globale pot afecta firmă? constituirea structurii organizatorice în raport
ce masuri la nivel naţional pot afecta firmă? cu specificul firmei, stabilirea regulilor şi
a) adevărat principiilor de funcţionare şi a unor ierarhii
b) fals; funcţionale la nivelul firmei, a unui sistem de
------------------------- relaţii între structurile interne care să asigure
39. Punctele slabe la care se referă analiza eficientă şi eficacitate maximă în funcţionarea
SWOT a activităţii unei firme pot fi: existenta firmei;
unor firme puternice care activează pe aceeaşi a) adevărat;
piaţa, avantajarea de către comunitatea locala b) fals;
a firmelor autohtone, taxele şi impozitele mari; ----------------
a) adevărat; 42. Controlul, ca importanta componenta a
b) fals; managementului firmei, este necesar pentru a
========================= obţine informaţii privitoare la activitatea
40. Managementul afacerii presupune acţiuni firmei şi pentru adoptarea soluţiilor corective şi
care privesc doar organizarea firmei; de eficientizare a muncii;
a) adevărat; a) adevărat;
b) fals; b) fals;
-------------------- ================
Tema 7 – Marketingul firmei: instrumente utilizate în
studiul pieţei
Elemente de conţinut
1. Cercetarea de piaţă :
a) definiţie (explicarea noţiunii);
b) forme (modalităţi) de cercetare a pieţei (enumerare, particularităţi);
c) obiective care trebuie urmărite la întocmirea unui studiu de piaţă;
d) metode şi tehnici de cercetare a pieţei (enumerare, descriere);
2. Întrebări recapitulative;
3. Test la final de lecţiei;

1. Cercetarea de piaţă : a) definiţie (explicarea


noţiunii); b) forme (modalităţi) de cercetare a pieţei
(enumerare, particularităţi);
Anexa1-Exemplu studiu de piaţă sub forma de chestionar
Exemplu:
Studiu privind consumul de vin pe piaţa Bucureştiului

Obiectivele studiului:
- identificarea profilului cumpărătorului de vin;
- determinarea criteriilor care stau la baza alegerii şi cumpărării
unuia sau altuia din soiurile de vin existente pe piaţă;
- determinarea notorietăţii soiurilor şi mărcilor de vin etc.

Populaţia ţintă: totalitatea persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu


domiciliul în Bucureşti, care în ultimele luni au cumpărat vin îmbuteliat.

Metoda de administrare a chestionarului a fost ancheta pe teren,


respectiv în imediata apropiere a unor magazine.

Chestionarul utilizat. Chestionarul reprezintă unul din cele mai


importante elemente ale unui studiu de piaţă. Pornind de la acest
considerent, elaborarea sa trebuie să se bucure de o atenţie deosebită din
partea cercetătorilor.

Pentru studiul nostru, s-a utilizat următorul chestionar:


Bună ziua! Efectuăm un studiu referitor la cererea şi consumul de
vin.

1. Aţi achiziţionat vin îmbuteliat de pe piaţă în ultimele luni?


(Dacă răspunsul este negativ se mulţumeşte persoanei respective, iar
dacă este pozitiv se continuă intervievarea).
1. Da. 2. Nu.

2. Ce fel de vin?
1. Sec 2. Demisec 3. Demidulce 4. Dulce

3. Care sunt soiurile/mărcile de vin pe care le cunoaşteţi sau de


care aţi auzit până în prezent?
1.                                 6.
2.                                 7.
3.                                 8.
4.                                 9.
5.                                 10.

4. Pentru ce soiuri/mărci de vin aţi văzut recent reclamă pe


posturile de televiziune?
1.             2.                3.                  4.

5. Ce importanţă au următoarele criterii în decizia de


achiziţionare a vinului?

Foarte Important Aşa Puţin Foarte puţin


important şi important important
aşa
Soiul

Tipul
vinului

Podgoria

Culoarea

Preţul

Ambalajul
Altele.
(Care?)
6. Ce ambalaj preferaţi?
1. Preţ –ul                      2. Sticla de a),75 l           3. Sticla de 1 l
4. Sticla de 2 l               5. Altul. (Care?)

7. Care a fost frecvenţa de cumpărare în ultimele luni?


1. Zilnic                        2.De 2-3 ori pe săptămână         3. O dată pe săptămână
4. De 2-3 ori pe lună      5. O dată pe lună                       6. Mai rar.

8. Ce cantitate de vin achiziţionaţi la o singură cumpărătură?


(exceptând sărbătorile sau alte evenimente deosebite)
1. O sticlă de a),75 litri                2. 1 litri 3. 2-3 litri                     4. Mai mult de 3
litri

9. Care este locul preferat de achiziţionare a vinului?


1. Supermagazin                                    2. Magazin specializat
3. Magazin de mici dimensiuni    4. Altul (care?)

1a). Care este preţul pe care sunteţi dispus să-l plătiţi pentru o
sticlă de a),75 l?
1. Sub 50.000 lei                        2. 51-75.000 lei
3. 76-100.000 lei                        4. Peste 100.000 lei

11. Care dintre următoarele afirmaţii se potriveşte cel mai bine


cu modelul dumneavoastră de consum?
1. Consum doar un singur soi.
2. Consum mai multe soiuri simultan.
3. Consum ocazional, ceva diferit.
4. Îmi place să schimb mereu soiurile.
5. De câte ori cumpăr, încerc ceva nou.

12. Ce caracteristici consideraţi că ar trebui să aibă vinul


„ideal”?
1. Preţ accesibil
2. Ambalaj atractiv
3. Culoare plăcută
4. ..........
5. ..........

13. Dintre soiurile de vin prezentate mai jos, pe care le cunoaşteţi


sau de care aţi auzit până în prezent?
Marca Observaţii
1. Busuioacă de Bohotin
2. Cabernet Sauvignon
3. Chardonnay
4. Fetească Albă
5. Fetească Regală
6. Galbenă de Odobeşti
7. Grasă de Cotnari
8. Merlot
9. Muscat Ottonel
1a). Pinot Gris
11. Pinot Noir
12. Riesling
13. Sauvignon Blanc
14. Tămâioasă Românească
15. Altele
16. Nici una
17. Nu am nici o preferinţă

14. Doriţi să ne spuneţi la ce vă gândiţi atunci când se vorbeşte


despre vin? (întrebare deschisă).

Rezultatele înregistrate de operatorii de sondaj sunt sintetizate în tabelele şi graficele


următoare.
La întrebarea „Ce fel de vin aţi achiziţionat?” cu variante de răspuns sec, demisec,
demidulce şi dulce, aproximativ 50% dintre cumpărători preferă vinul demisec.
La întrebarea „Care sunt mărcile de vin pe care le cunoaşteţi, sau de care aţi
auzit?”, răspunsurile s-au concentrat pe vinurile din podgoria Murfatlar (29%),
urmate de Cotnari (22%), Odobeşti (18%) şi Jidvei (18%). Vinurile podgoriilor
Pietroasele (6%), Tohani (3%) şi Dealu Mare (3%) completează preferinţele
consumatorilor.

La întrebarea “Pentru ce soiuri (mărci) de vin aţi văzut recent reclamă la


televiziune?”, indiferent de sex, vârstă, stare civilă, ocupaţie sau venit, 9a)% din
persoanele intervievate au recunoscut vinul Murfatlar în
reclamele difuzate în mass media. Răspunsurile au variat în jurul mărcilor Rai de
Murfatlar şi Sec de Murfatlar. Cu o pondere redusă în totalul răspunsurilor, vinurile
podgoriilor Jidvei, Cotnari, Viţă Românească şi Pietroasele au fost totuşi amintite de
respondenţi printre vinurile pentru care
se realizează publicitate în mass media.

La întrebarea „Ce importanţă au următoarele criterii în decizia de achiziţionare a


vinului?”, s-a cerut subiecţilor intervievaţi să indice, pe o scală de la „foarte
important” la „foarte puţin important”, ordinea de
importanţă a următoarelor caracteristici ale vinului: soiul, tipul vinului, podgoria,
culoarea, preţul şi ambalajul. Tipul de vin şi soiul, urmate de culoare, sunt cele mai
importante caracteristici urmărite de consumatori în aprecierea unui vin.
Surprinzător, preţul nu are o importanţă foarte mare, fiind clasat pe locul cinci în
această ierarhie.

La întrebarea „Ce tip de ambalaj preferaţi?”, consumatorii au ales, în majoritate,


sticla de a),75 l, indiferent de criteriul demografic luat în considerare.
Una din problemele de interes ale cercetării a vizat frecvenţa de cumpărare a
produsului.

La întrebarea “Care a fost frecvenţa de cumpărare în ultimele luni?”, rezultatele


arată că în zona de frecvenţă medie (între o dată pe săptămână şi o dată pe lună) se
înregistrează cea mai mare parte a
cumpărătorilor de vin (peste 70% din totalul celor investigaţi). O frecvenţă foarte
mare (o dată pe zi) nu s-a înregistrat niciodată, iar frecvenţa slabă (mai rar decât o
dată pe lună), este proprie la circa 80% din totalul celor intervievaţi.

Cercetarea întreprinsă nu poate evita problemele legate de localizarea cererii de vin.


Din acest punct de vedere este de remarcat faptul că 67% dintre cumpărători preferă
achiziţia de vin de la supermarket, faţă de 19% care achiziţionează vinul din
magazine de dimensiune mică şi, ceea ce este aproape inexplicabil, numai 15% fac
achiziţia din magazinele specializate în desfacerea vinului. Analiza în structură, pe
sexe, stare civilă, vârsta şi venit întăreşte constatarea că ponderea vânzărilor este
deţinută de supermarketuri.

Un aspect important al cercetării pieţei vinului îl constituie preţul pe care sunt dispuşi
consumatorii să îl plătească pentru o sticlă de vin de a),75 l.

Majoritatea intervievaţilor ar plăti între 76.000-100.000(25,75% dintre bărbaţi şi


20,25% dintre femei), aceştia fiind persoane cu vârste cuprinse între 25-49 ani, adică
la vârsta la care pot obţine venituri proprii, iar acestea din urmă au un nivel ridicat
(peste 1a) mil. lei), sunt persoane cu studii
superioare şi/sau patroni.

Referitor la caracteristicile pe care ar trebui să le aibă vinul ideal, cei care au răspuns
“preţ accesibil” sunt persoanele care provin din familii cu 3-4 membri, muncitori,
funcţionari sau intelectuali cu venituri de până la 1a) milioane lei. Corelând datele cu
cele obţinute la întrebările anterioare, aceştia sunt “conservatorii”. “Gustul”, în
schimb, este apreciat mai mult de persoanele cu vârste între 25 şi 49 ani, care provin
din familii cu cel mult 3 membri şi care sunt intelectualii şi patronii cu peste 10
milioane lei
venituri nete lunar.

Ca urmare, au fost identificate două grupuri mari de consumatori:


1. “Conservatorii”, persoane de sex masculin care ar plăti sub 5000 lei pentru o sticlă
de vin de 0,75 l, familişti, majoritatea cu 3 membri, cu studii până la nivelul mediu,
muncitori sau funcţionari şi cu un venit de cel mult 10 milioane lei şi care apreciază
“preţul accesibil”. Având în vedere strânsa corelaţie dintre venituri şi preţul plătit
pentru acest produs, este normal ca preţul să aibă întâietate în faţa gustului.
2. “Sofisticaţii” sunt cei care ar plăti peste 10.0000 lei pentru un astfel de produs,
persoane în majoritate necăsătorite, cu cel mult 3 membri ai familiei, cu vârste de
până la 34 ani, patroni şi/sau intelectuali, cu venituri peste medie, care consumă
ocazional şi care preferă un vin de foarte bună
calitate.
La întrebarea referitoare la recunoaşterea soiurilor, se constată că respondenţii au
auzit de majoritatea acestora. Cele mai recunoscute soiuri au fost: Busuioacă de
Bohotin, Galbenă de Odobeşti, Grasă de Cotnari, Merlot, Muscat Ottonel, Riesling şi
Sauvignon Blanc. Mai puţin cunoscute sunt
soiurile Aligote, Băbească, Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir şi Fetească Neagră.

La întrebarea deschisă „La ce vă gândiţi când se vorbeşte despre vin?”, răspunsurile


au variat de la distracţie, petrecere, voie bună, bucurie, la sănătate, tradiţie, bogăţie
etc.

. Site-uri utile pentru studii de piaţă, chestionare:

http://www.studii-piaţă.ro/definitie.htm

http://www.kestionare.ro/www/Presentation/Examples.aspx

http://www.surveypro.ro/links/exemple-de-chestionare-de-marketing.aspx

Întrebări recapitulative

1. În ce scop se face cercetarea R: permit găsirea canalelor de acces pe


de piaţă ? piaţă şi a strategiilor utilizate de alte
R: pentru a studia perspectivele vânzării companii;
unui produs care să aducă profit; pentru
identificare cerinţelor noi ale 7.Ce rol au studiile de prospectarea (în
consumatorilor (identificarea unui nou cercetarea pieţei)?
produs); R : servesc la alegerea pieţei (sau a
produsului solicitat de piaţă) ;
2. Spre ce elemente este orientată
cercetarea de piaţă ? 8. Care sunt obiectivele studiului de
R : spre studiul consumului, a piaţă ?
concurenţei şi a preţului ; R : - orientarea producţiei către
sortimentele cu nivel ridicat ;
3.Prin ce fel de studii se realizează - identificarea permanentă a
cercetarea de piaţă ? noilor pieţe de desfacere;
R : prin studii : de conjunctură, de - coordonarea producţiei cu
piaţă, de distribuţie, de prospectare ; consumul intern, exporturile şi
importurile;
4. Ce rol au studiile de conjunctură (în - alegerea celor mai avantajoase
cercetarea pieţei)? firme de cooperare economică,
R : răspund la întrebarea dacă piaţa este tehnică şi comercială;
sau nu favorabilă unui produs ;
9. Enumeraţi principalele categorii de
5. Ce rol au studiile de piaţă (în metode de cercetare a pieţei;
cercetarea de piaţă) ? R: metode de cercetare directă; metode
R : adânceşte cunoaşterea pieţei şi a de cercetare indirectă;
mijloacelor de cucerire a ei ;
10. Enumeraţi formele în care se poate
6. Ce rol au studiile de distribuţie (în realiza cercetarea directă a pieţei;
cercetarea de piaţă)?
R: chestionarul, observaţia (structurată exprima liber ceea ce gândesc despre
şi nestructurată), înregistrarea de subiectele puse în discuţie;
imagini, interviul, metoda anchetelor;
21. Ce dezavantaje are interviul ca
11.Enumeraţi formele în care se poate metodă de cercetare a pieţei ?
realiza cercetarea indirectă a pieţei; R: întrebările sunt deschise, fără
R: analiza vânzărilor şi produsului; variante de răspuns; răspunsurile sunt
studiile demografice, monografice, de greu de cuantificat;
distribuţie, de promovare, de motivare,
de creativitate şi previziune; 22. pe ce se bazează observarea
structurată şi ce presupune ?
12.Ce este chestionarul ? R : se bazează pe o grilă de observare ;
R : o succesiune logică de întrebări (cele presupune o cunoaştere prealabilă a
mai multe cu răspunsuri multiple), fenomenului cercetat ;
utilizate în culegerea datelor necesare
unei cercetări ; 23.Când se utilizează observarea
nestructurată ca metodă de cercetare
13. Care sunt cerinţele (criteriile) de pieţei ?
elaborare a unui chestionar (de R: când nu se cunosc date asupra
cercetare a pieţei)? fenomenului cercetat;
R: să răspundă obiectivelor cercetării; să
fie inteligibil pentru cei chestionaţi; să 24. Ce neajuns prezintă observarea
nu fie prea lung; nestructurată ?
R : nu poate fi pregătit şi utilizat un
14. Care este structura unui chestionar instrument pentru înregistrarea
(de cercetare a pieţei) ? informaţiilor (chestionar, interviu, grilă
R : formula de adresare, întrebări de întrebări);
introductive, întrebări filtru, întrebări de
conţinut, întrebări de clasificare (a celor 25. Enumeraţi direcţiile spre care este
chestionaţi); orientată cercetarea de piaţă;
R: cercetarea ofertei; prospectarea
15. Ce rol are formula de adresare ? cererii; analiza comportamentului
R : de salut, de solicitare politicoasă consumatorului;
către consumator de a participa la
chestionar, informarea consumatorului 26.Ce presupune cercetarea ofertei ca
în legătură cu scopul cercetării ; direcţie de cercetare a pieţei ?
R: studiul (analiza) dinamicii
16. Ce rol au întrebările filtru ? sortimentelor şi a gradului de învechire
R : separarea celor interesaţi de ceilalţi a produsului pe piaţă;
intervievaţi ;
27. În ce constă prospectarea cererii ca
17.Care este rolul întrebărilor de direcţie de cercetare a pieţei ?
conţinut (din chestionar) ? R: în studiul caracteristicilor ei (a cererii
R : culegerea informaţiilor necesare de piaţă);
studiului de piaţă ; 28.La ce se referă analiza
comportamentului consumatorului (ca
18.Ce rol au întrebările de control din direcţie de cercetare a pieţei) ?
chestionar ? R: la atitudinile şi deciziile de
R : verifică sinceritatea celor cumpărare ale consumatorului;
chestionaţi ;
29. Ce elemente, care determină
19. Ce rol au întrebările de clarificare ? atitudinea şi deciziile consumatorului,
R : aduc informaţii despre intervievaţi interesează în analiza
(vârstă, sex, domiciliu, venituri, studii, comportamentului consumatorului ?
profesie etc.) ; R: motivele de cumpărare sau de
necumpărare, obiceiurile de consum,
20. Ce avantaje are interviul ca metodă intenţiile de cumpărare, deprinderile de
de cercetare a pieţii ? cumpărare, preferinţele consumatorului.
R: se desfăşoară pe baza unei grile de
întrebări ; persoanele intervievate pot
Test la final de lecţie
============================
=======
1. Cercetarea de piaţă, întreprinsă de o b) identificare permanenta a noi
firmă, are ca scop: resurse materiale;
a) determinarea numărului de salariaţi c) renunţarea la cooperarea economică,
pe care le au alte firme; tehnică şi comercială, pentru a reduce
b) identificarea profitului firmelor cheltuielile neproductive;
concurente; =============================
c) de a studia perspectivele vânzării 7. Intră în categoria tehnicilor directe
unui produs (pentru a obţine profit de cercetare a pieţei:
mare) sau de a identifica noile cerinţe a) analiza vânzărilor; analiza
ale pieţei; profitului; studiile demografice;
----------------------------- b) studiile: monografice, de distribuţie,
2. Cercetarea de piaţă (a unei firme) de promovare, de motivare, de
este orientată spre: creativitate şi de previziune;
a) extinderea firmei şi creşterea c) chestionarul, observarea,
producţiei; înregistrarea de imagini, interviul,
b) studiul concurentei, a consumului şi metoda anchetelor;
a preţului; ----------------------------
c) o politica de determinare a firmelor 8. Intră în categoria tehnicilor indirecte
concurente sa părăsească piaţa; de cercetare a pieţei:
----------------------------- a) chestionarul, observarea structurată,
3. Cercetarea de piaţă (a unei firme) se observarea nestructurată;
realizează prin: b) analiza vânzărilor, analiza
a) studii: de conjunctura, de piaţă, de produsului, studiile demografice;
distribuţie, de prospectare; c) înregistrarea de imagini, interviul,
b) tehnici secrete de investigare a metoda anchetelor;
pieţei; -----------------------------
c) serviciile secrete ale statului; 9. Este structurată şi nestructurată
=========================== metoda (de cercetare a pieţei):
4. Unul dintre obiectivele studiului de a) observarea;
piaţă (realizat de către o firmă) este: b) ancheta;
a) orientarea producţiei către c) analiza vânzărilor;
sortimente cu nivel tehnic de acelaşi ===========================
nivel cu cele existente pe piaţă; 10. Metod chestionarului (ca forma de
b) orientarea producţiei către cercetare a pieţei):
sortimente cu nivel tehnic ridicat; a) se desfăşoară pe baza unei grile de
c) alegerea formelor de cooperare interviu, subiecţii intervievaţi putând
economică, tehnică şi comercial care exprima liber ceea ce gândesc în
implica cheltuieli minime; legătură cu problemele puse în discuţie;
--------------------------- b) se utilizează atunci când nu se
5. Unul dintre obiectivele studiului de cunosc date asupra fenomenului
piaţă (realizat de către o firmă) este: cercetat, neexistând un instrument
a) coordonarea producţiei cu numărul (dinainte pregătit: grila de întrebări,
de salariaţi pe care îi are firmă; chestionar etc.) pentru înregistrarea
b) stabilirea ofertei în funcţie de informaţiilor;
preferinţele acţionarilor firmei; c) conţine o succesiune logică de
c) identificare noilor pieţe de desfacere; întrebări, utilizate în culegerea datelor
--------------------------- necesare cercetări;
6. Unul dintre obiectivele studiului de ----------------------------
piaţă (realizat de către o firmă) este: 11.Cerinţele unui chestionar (ca metoda
a) coordonarea producţiei cu consumul de cercetare a pieţei) trebuie:
intern, cu importul şi cu exportul; a) să răspundă obiectivelor cercetări; sa
fie inteligibil; sa nu fie prea lung;
b) sa conţină, în mod prioritar, comportament care trebuie observate)
întrebări deschise (nicidecum întrebări şi presupune o cunoaştere prealabilă a
cu răspunsuri multiple); fenomenului cercetat;
c) sa se bazeze pe o grila de observare b) se desfăşoară pe baza unei grile de
(instrument în care sunt trecute, în interviu, subiecţii intervievaţi putând
formă organizată, tipurile de exprima liber ceea ce gândesc în
comportament care trebuie observate); legătură cu problema analizată;
-------------------------- c) se utilizează atunci când nu se cunosc
12. În structura sa, un chestionar (ca date asupra fenomenului cercetat,
metoda de cercetare a pieţei) trebuie sa neexistând un instrument dinainte
conţină: pregătit pentru înregistrarea
a) o grila de observaţie şi o grila de informaţiilor;
interviu; --------------------------------
b) o formula de adresare şi întrebări: 17. Observarea nestructurată (ca
de introducere, filtru, de conţinut, de metoda de cercetare a pieţei):
control, de clasificare a respondenţilor a) se desfăşoară pe baza unei grile de
(persoanele chestionate); interviu;
c) componente corporale, componente b) se utilizează atunci când nu se
acorporale, comunicarea referitoare la cunosc date asupra fenomenului
produs, imaginea produsului; cercetat;
============================ c) conţine o succesiune logică de
13. Interviul (ca metoda de cercetare a întrebări (cele mai multe cu răspunsuri
pieţei) : multiple) necesare culegerii datelor
a) se desfăşoară pe baza unei grile de pentru cercetare;
interviu; -------------------------------
b) se utilizează atunci când nu se 18. Una dintre tehnicile de cercetare a
cunosc date asupra fenomenului pieţei, atunci când nu se cunosc date
cercetat; asupra fenomenului cercetat, este:
c) conţine o succesiune logică de a) chestionarul;
întrebări necesare culegerii datelor b) observarea structurată;
pentru cercetare; c) observarea nestructurată;
------------------------------ =============================
14. Interviul (ca metodă de cercetare a 19. Direcţiile în care se derulează
pieţei) are ca avantaje: studiile de piaţă, sunt:
a) uşurinţa de a cuantifica (evalua prin a) chestionarul, interviul, observarea
puncte) răspunsurile; structurată, observarea nestructurată;
b) faptul ca întrebările sunt deschise b) cercetare ofertei, prospectarea
(fără variante de răspuns); cereri, analiza comportamentului
c) se desfăşoară pe baza unei grile de consumatorului;
interviu iar persoanele intervievate pot c) metodele, tehnicile şi instrumentele
exprima liber ceea ce gândesc în de măsurare;
legătură cu subiectul pus în discuţie; -----------------------------
--------------------------- 20. Cercetare ofertei (ca orientare a
15. Sunt dezavantaje le interviului (ca studiilor de piaţă) se refera la:
metoda de cercetare a pieţei): a) dinamica (de diversificare sau
a) faptul ca se desfăşoară pe baza unei înnoire) sortimentala şi gradul de
grile de interviu; învechire al produsului;
b) dificultatea cuantificării (evaluării b) studiul caracteristicilor cererii (de
prin puncte) răspunsurilor primite la piaţă);
întrebările deschise; c) atitudinile şi deciziile
c) posibilitatea persoanelor intervievate consumatorului;
de a exprima liber ceea ce gândesc în ----------------------------
legătură cu subiectul analizat; 21. Prospectarea cererii (ca orientare
============================= /direcţie studiilor de piaţă) se refera
== la :
16. Observarea structurată (ca metoda a) dinamica sortimentală şi la gradul de
de cercetare a pieţei): învechire al produsului;
a) se bazează pe o grila de observaţie b) atitudinile şi deciziile
(instrument în care sunt trecute, în consumatorului;
formă organizată, tipurile de c) studiul caracteristicilor cererii;
============================ 29. Studiul de prospectare (prin care se
22. Analiza comportamentului realizează cercetarea de piaţă) permite
consumatorului (ca direcţie de găsirea canalelor de acces pe piaţă,
cercetare a pieţei) se refera la: strategii utilizate de alte companii;
a) cercetarea ofertei; a) adevărat;
b) prospectarea cererii; b) fals;
c) atitudinile şi deciziile pentru -------------------------------
cumpărarea ale consumatorului; 30. Studiul de conjunctura (prin care se
------------------------- realizează cercetarea de piaţă)
23. Atitudinile şi deciziile de cumpărare răspunde la întrebarea dacă piaţa este
pe care le ia consumatorul, sunt sau nu favorabilă unui produs;
determinate de: a) adevărat;
a) dinamica sortimentală şi gradul de b) fals;
învechire a produsului; =============================
b) motivele de cumpărare sau ===
necumpărare, obiceiurile de consum, 31. Studiul de distribuţie (prin care se
preferinţele consumatorului, intenţiile realizează cercetarea de piaţă) serveşte
de cumpărare şi deprinderile de la alegerea pieţei sau a produsului de
cumpărare; piaţă;
c) prospectarea cererii; a) adevărat;
-------------------------- b) fals;
24. Preferinţele consumatorilor, --------------------------------
deprinderile şi intenţiile de cumpărare, 32. Studiul de prospectare (prin care se
obiceiul de consum, sunt elemente de realizează cercetarea de piaţă)
care se tine cont (în cazul unui studiu răspunde la întrebarea dacă piaţă este
de piaţă) la: sau nu favorabilă unui produs;
a) analiza comportamentului a) adevărat;
consumatorului; b) fals;
b) prospectarea cererii; --------------------------------
c) cercetarea ofertei; 33. Studiul de piaţă (prin care se
============================= realizează cercetarea de piaţă)
25. Cercetare de piaţă este procesul de adânceşte cunoaşterea pieţei şi a
investigare a pieţei cu scopul studierii mijloacelor de cucerire a ei;
perspectivelor vânzării unui produs a) adevărat;
sau al identificării noilor cerinţe ale b) fals;
consumatorilor, a unui produs nou; =============================
a) adevărat; ======
b) fals; 34. Unul dintre obiectivele studiului de
----------------------------- piaţă este : orientarea producţiei către
26. Studiul de conjunctura (prin care se sortimente de acelaşi nivel calitativ cu
realizează cercetare de piaţă) adânceşte produsele existente pe piaţă;
cunoaşterea pieţei şi a mijloacelor de a) adevărat;
cucerire a ei; b) fals;
a) adevărat; -------------------------
b) fals; 35. Unul dintre obiectivele studiului de
----------------------------- piaţă este alegerea celor mai
27. Studiul de distribuţie (prin care se avantajoase forme de cooperare
realizează cercetarea de piaţă) serveşte economică, tehnică şi comercială;
la alegerea pieţei sau a produsului a) adevărat;
solicitat pe piaţă; b) fals;
a) adevărat; --------------------------
b) fals; 36. Unul dintre obiectivele studiului pe
============================ piaţă este identificarea permanentă a
28. Studiul de piaţă (prin care se noilor resurse naturale;
realizează cercetarea de piaţă) serveşte a) adevărat;
la alegerea pieţei sau a produsului b) fals;
solicitat pe piaţă; ===========================
a) adevărat; 37. Cercetarea pieţei se face prin
b) fals; metode directe (chestionarul,
------------------------------- observarea, înregistrarea de imagini,
interviul, ancheta) şi metode indirecte interesaţi de produs (obiectul
(analiza vânzărilor şi a produsului, cercetării) de ceilalţi;
studii demografice, monografie, de b) adevărat;
distribuţie, de promovare, de motivare, a) fals;
de creativitate şi de previziune); ---------------------------
a) adevărat; 45. Întrebările de clasificare dintr-un
b) fals; chestionar (metoda de cercetare pieţei)
--------------------------- au rol de a introduce în tema
38. Cercetarea directa (ca metoda de persoanele chestionate;
cercetare a pieţei) se realizează prin a) adevărat;
analiza vânzărilor şi a produsului şi b) fals;
prin studii demografice, monografice, =============================
de distribuţie, de promovare, motivare, =
stimulare a creativităţii, de previziune; 46. Avantajele interviului consta în
a) adevărat; faptul ca răspunsurile sunt greu de
b) fals; cuantificat iar întrebările sunt deschise;
----------------------------- a) adevărat;
39. Cercetarea indirecta (ca metoda de b) fals;
studiu a pieţei) se realizează cu ajutorul -------------------------
chestionarului , observării, înregistrării 47. Dezavantajele interviului : se
de imagini, interviului şi anchetelor; desfăşoară pe baza unei grile de
a) adevărat; interviu; persoanele intervievate pot
b) fals; exprima liber ceea ce gândesc despre
============================= subiectul analizat;
=== a) adevărat;
40. Întrebările filtru din structura unui b) fals;
chestionar (metoda de cercetare a -----------------------
pieţei) au rol de a verifica sinceritatea 48. Avantajele interviului : se
clienţilor chestionaţi; desfăşoară pe baza unei grile de
a) adevărat; interviu; persoanele intervievate pot
b) fals; exprima liber ceea ce gândesc ;
--------------------------- b) adevărat;
41. Întrebările de control din structura a) fals;
unui chestionar (metoda de cercetare a ========================
pieţei) au rol de clasificare cu referire 49. Observarea structurată se bazează
la caracteristicile clienţilor (vârsta, sex, pe o grila de observare, presupunând o
domiciliu, venituri, studii, profesii etc.); cunoaştere prealabilă a fenomenului
a) adevărat; cercetat (necesara elaborării grilei);
b) fals; b) adevărat;
----------------------------- a) fals;
42. Chestionarul (ca metoda de -----------------------
cercetare a pieţei) este alcătuit dintr-o 50. Observarea nestructurată este o
succesiune logică de întrebări (cele mai tehnică, utilizata în studiul pieţei,
multe cu răspunsuri multiple), utilizate atunci când se cunosc date asupra
în culegerea datelor necesare unei fenomenului cercetat;
cercetări; a) adevărat;
b) adevărat; b) fals;
a) fals; ------------------------
============================= 51. Observarea nestructurată este o
== tehnică, utilizata în studiul pieţei,
43. Întrebările de conţinut dintr-un atunci când nu se cunosc date asupra
chestionar (metoda de cercetare a fenomenului studiat cercetat; nu poate
pieţei) au rol de a verifica sinceritatea fi pregătit şi utilizat un instrument
clienţilor intervievaţi; pentru înregistrarea informaţiilor;
a) adevărat; b) adevărat;
b) fals; a) fals;
------------------------------- ======================
44. Întrebările filtru dintr-un 52. Cercetarea ofertei (ca direcţie de
chestionar (metoda de cercetare a studiu a pieţei) se referă la studiul
pieţei) au rol de a separa intervievaţii caracteristicilor cererii;
a) adevărat; --------------------------
b) fals; 54. Prospectarea cererii (ca direcţie de
------------------------- studiu al pieţei) se refera la atitudinile
53.Sunt direcţii de cercetare a pieţii: şi deciziile pentru cumpărare ale
cercetarea ofertei; prospectarea cererii; consumatorului;
analiza comportamentului a) adevărat;
consumatorului; b) fals;
b) adevărat;
a) fals;

Tema 8 – Intrarea pe piaţă a firmei. Politicile de marketing


ale firmei (politic de produs; politica de preţ; politica de
promovare şi de plasament)

Elemente de conţinut
1.Intrarea pe piaţă a firmei;
2. Ciclul de viaţă al produsului;
3. Politicile de marketing ale firmei:
a) politica de produs;
b) politica de preţ;
c) politica de plasament şi politica de promovare,
Întrebări recapitulative
1.De ce este legată intrarea pe piaţă
a unei firme? 4.Care sunt particularităţile
R: de plasarea unui produs; etapei de lansare a produsului ?
R: - preponderentă este
2.De ce este condiţionată intrarea pe activitatea de informare a
piaţă a unei firme ? consumatorilor în legătură cu noul
R:de identificarea produs;
(cunoaşterea) noilor consumatori - cheltuielile de promovare a
(categorii de clienţi – piaţa ţintă); produsului sunt mari;
- vânzările sunt mici;
3.Care sunt etapele ciclului de
- profitul este neglijabil (chiar
viaţă ale unui produs?
R: lansarea, creşterea, negativ);
maturizarea, declinul;
5. Care sunt particularităţile 11.Ce elemente trebuie să aibă în
etapei de creştere specifică ciclului de vedere politica de produs ?
viaţă a unui produs nou lansat ? R: componente: corporale,
R: - cresc vânzările şi profitul; acorporale; comunicarea referitoare la
- firma urmăreşte să-şi produs; imaginea produsului;
maximizeze cotă de piaţă şi să-şi creeze
o marcă puternică; 12.Care sunt strategiile prin
- consumatorii sunt numeroşi; care se concretizează politica de produs
- apar mulţi concurenţi; a unei firme ?
R: - strategii: de menţinere a
6.Prin ce se caracterizează gradului de noutate a produsului, de
etapa de maturizare din ciclul de viaţă perfecţionare a produsului, de înnoire;
al unui produs ? - strategii privind: stabilitatea
R: - firma acţionează pentru sortimentală; selecţia sau restrângerea
îmbunătăţirea caracteristicilor sortimentală; de verificarea a
produsului, reducerea preţului şi sortimentelor;
extinderea garanţiei; 13.Cum trebuie să acţioneze o
firmă (în înfăptuirea politicii de
- se stabilizează volumul
preţ) la stabilirea preţului în
vânzărilor; funcţie de costuri ?
- cererea este mare; R: astfel încât costurile să
- competiţia se realizează la acopere integral cheltuielile pentru
nivel înalt; obţinerea produsului, plasarea pe piaţă
- activitatea de promovarea a şi, chiar, obţinerea profitului;
produsului este mare;
14.Ce limite are politica
7. Prin ce se caracterizează stabilirii preţului în funcţie de cost ?
etapa de declin din viaţa unui produs ? R: politica costurilor ţine cont
R: - vânzările scad; de mediul intern al firmei (activităţile şi
- apar pe piaţă produse de cheltuielile firmei) în obţinerea şi
plasarea pe piaţă a produselor şi, mai
substituţie;
puţin, de mediul extern;
- interesul consumatorilor faţă
de produs scade; 15.Prin ce se caracterizează
- firma verifică evoluţia acţiunea de stabilire a preţului în
profitului şi urmăreşte funcţie de cerere ?
momentul abandonării R: în stabilirea preţului
produsului; producătorul ţine cont de preţul cerut
de consumator, compară preţul propus
8. Enumeraţi politicile de de firmă cu preţul competitorilor; este
marketing; tehnica aplicată în ponderea cea mai
R: politica de produs; politica mare când se stabileşte preţul unui
de preţ; politica de plasament; politica produs;
de promovare;
16.Prin ce se caracterizează
9.Ce se înţelege prin politică de acţiunea de stabilire a preţului în
produs a firmei ? funcţie de concurenţă?
R: comportamentul firmei cu R: - este o tehnică cu pondere
privire la tipul şi numărul produselor redusă în stabilirea preţului unui
cu care să între şi să se menţină pe produs;
piaţă; - existenţa mai multor
concurenţi pe piaţă determină
10.Care sunt componentele menţinerea preţului la cote
politicii de produs ? scăzute;
R: cercetarea produsului;
- concurenţa scăzută sau lipsa
proiectare şi realizarea produselor noi;
concurenţilor oferă firmei
pregătirea portofoliului; asigurarea
posibilitatea măririi preţului;
legală a produsului;
17.Enumeraţi strategiile de
promovare a firmei pe piaţă în funcţie 25.Enumeraţi strategiile de
de preţ; distribuţie utilizate în politic de
R: strategii care ţin cont : de plasament a unei firme;
nivelul preţurilor; de diversificarea R: distribuţia: intensivă,
preţurilor; de mobilitatea preţurilor; selectivă, exclusivă;

18.În ce forme se aplică 26.Cum se realizează


strategiile de preţ care ţin cont de distribuţia intensivă a produselor ?
nivelul preţurilor ? R: distribuirea produselor
R: sub forma strategiilor (spre vânzare) într-un număr mare de
preţurilor: înalte, moderate, scăzute; unităţi de desfacere;

19.În ce formă se aplică 27.Ce produse sunt distribuite


strategiile care ţin cont de intensiv ?
diversificarea preţurilor ? R: produsele de larg consum şi
R: sub forma strategiei preţurilor : unele produse industriale;
nediversificate; diversificate;
28.Ce este caracteristic
20.În ce forme se aplică distribuţiei selective a produselor pe
strategiile de preţ care ţin cont de piaţă ?
mobilitatea preţurilor ? R: desfacerea lor în unităţi
R: sub forma strategiei (magazine, depozite) specializate pe
preţurilor cu mobilitate: ridicată; categorii de produse (ex.:motociclete
medie; scăzută; vândute în magazine de motociclete;
autoturisme vândute de către firme de
21.În ce constă politica de comercializare a autoturismelor)
plasament a unei firme?
R: totalitatea activităţilor 29.Caracterizaţi distribuţia
economice care au loc pe traseul exclusivă a produselor;
parcurs de marfă, între producător şi R: este distribuirea produselor
consumatorul final; superioare (de lux) prin magazine
speciale (pentru produse de lux/ de
22. Care sunt componentele firmă), în care au acces persoanele care
politicii de plasament a firmei ? au mulţi bani;
R: canalul de distribuţie şi
logistica mărfurilor; 30. La ce se referă politica de
promovare a produselor de către o
23. Ce este canalul de firmă ?
distribuţie al unui produs ? R: la activităţile şi tehnicile de
R: drumul parcurs de produs influenţare a consumatorilor să
de la producător la consumator ; cumpere (modalitate de a spori profitul
firmei producătoare);
24.La ce se referă logistica
mărfurilor ? 31.Care sunt modalităţile
R: la stocarea, depozitarea, (căile) de realizare a politicii de
transportul, manipularea fizică a promovare ?
mărfurilor, distribuţia inversă R: publicitate, promovare
(recuperarea ambalajelor) şi al vânzărilor, relaţii publice;
fluxurile informaţionale;

Test la final de lecţie

1. Intrarea pe piaţă a unei b) cumpărarea produselor de


firme se referă la: pe piaţă;
a) înfiinţarea firmei; c) plasarea unui nou produs pe
piaţă;
---------------------- a) cheltuieli mari cu
2. Intrarea pe piaţă cu un nou promovarea, vânzări mici, profit
produs, impune cu necesitate: neglijabil, uneori negativ;
a) identificarea nevoilor b) cresc vânzările şi profitul;
consumatorilor; firma urmăreşte maximizarea cotei de
b) introducerea unui nou piaţă şi să-şi creeze o marcă puternică;
produs pe piaţă, indiferent de opţiunile apar mulţi concurenţi;
consumatorilor; c) se stabilizează volumul
c) eliminarea concurenţilor; vânzărilor; firma acţionează pentru
------------------------ îmbunătăţirea caracteristicilor
3. Ciclul de viaţă al unui produsului, pentru reducerea preţului;
produs cuprinde etapele: consumul este de masă; se face o
a) fabricarea, livrare pe piaţă, promovare intensivă şi competitivă;
vinderea produsului; =======================
b) lansarea, creşterea, =======
maturizarea, declinul; 7. Politica de marketing a
c) transportarea, produsului firmei se concretizează prin:
fabricat, la consumator; a) politica de încasări, politica
======================= privind calitatea produsului, politica de
= descurajare a competitorilor;
4. Etapa de lansare a unui b) politica de produs, de preţ,
produs (ca etapa ciclului de viaţă al de plasament, de promovare;
produsului) se caracterizează prin: c) politica creşterii producţiei,
a) sporul vânzărilor şi politica retehnologizării, politica de
profitului, maximizarea cotei de piaţă, extindere a firmei;
creare unei mărci puternice, ------------------------------
consumatori numeroşi, apar mulţi 8. Politica de produs (ca
concurenţi; politica de marketing a firmei) se referă
b) cheltuielile sunt mari, la:
vânzările sunt mici, profitul - neglijabil a) stabilizarea preţului
(uneori chiar negativ); produsului lansat în funcţie de costuri,
c) stabilizarea volumului de cerere şi de concurenţă;
vânzărilor, firma îmbunătăţeşte b) distribuirea produselor se
caracteristicile produsului, competiţia face intensiv, selectiv sau exclusiv;
se află la cel mai înalt nivel, c) comportamentul firmei cu
promovarea produsului este intensivă şi privire la tipul şi numărul produselor
competitivă; cu care firma vrea să între şi să se
---------------------------------- menţină pe piaţă;
5. Etapa de creştere din ciclul -----------------------------
de viaţă al unui produs se concretizează 9. Componentele politicii de
prin: produs (ca politica de marketing
a) creşterea vânzărilor şi firmei) sunt:
profitului; se maximizează cotă de a) creşterea produsului,
piaţă; se creează o marcă puternică; proiectarea şi realizarea produselor
consumatorii sunt numeroşi; mulţi noi, pregătirea portofoliului, asigurarea
concurenţi; legală a produsului;
b) vânzările scad, alte produse b) nivelul preţurilor, gradul de
(de substituţie) apar, interesul diversificare a preţurilor, gradul de
consumatorilor faţă de produs scade, mobilitate a preţurilor;
firma urmăreşte momentul optim c) publicitatea, promovarea
pentru a abandona produsul; vânzărilor, relaţiile publice;
c) cheltuielile sunt mari, =======================
vânzările mici, profit neglijabil, uneori =======
negativ; 10. Politica de produs (ca
--------------------------- politica de marketing a firmei) are în
6. Etapa de maturitate, din vedere:
ciclul de viaţă al unui produs,se a) componentele corporale şi
caracterizează prin: acorporale ale produsului;
b) canalul de distribuţie şi
logistica mărfurilor;
c) publicitatea, promovarea c) concurenţă;
vânzărilor, relaţii publice; =======================
----------------------- ======
11. Strategiile prin care se 16. La stabilirea preţului unui
concretizează politica de produs a produs (ce urmează a fi lansat pe piaţă)
firmei, sunt: în funcţie de cerere, se ţine cont de
a) strategiile distribuţiei faptul că:
intensivă, selectivă şi exclusivă; a) concurenţă este un element
b) publicitatea, promovarea de echilibrare a cererii cu oferta;
vânzărilor, relaţiile publice; b) preţul trebuie să acopere
c) strategii de menţinere integral costurile şi să permită
gradului de noutate, de perfecţionare a obţinerea unui profit;
produselor existente, de înnoire a c) stabilirea preţului constă în
produselor s.a.; compararea preţurilor produselor
--------------------------- firmei cu cele ale competitorilor;
12. Politica de preţ a firmei (ca ---------------------------
politica de marketing) are în vedere: 17. Cea mai mare pondere în
a) comportamentul pe care îl stabilirea preţului unui produs (ce
adoptă firma cu privire la tipul şi urmează a fi lansat pe piaţă) o are:
numărul produselor care fac obiectul a) cererea;
intrării pe piaţă; b) costurile;
b) fundamentarea strategiei de c) concurenţă;
preţ astfel încât veniturile obţinute din ------------------------
comercializarea produsului să fie mai 18. Stabilirea preţului unui
mari decât cheltuielile făcute pentru produs (care urmează a fi lansat pe
producerea şi plasarea pe piaţă; piaţă) în funcţie de concurenţă, este o
c) influenţarea consumatorilor strategie:
în vederea cumpărării produsului; a) cu ponderea cea mai mare
-------------------------- (de care ţine cont cel mai mult);
13. Prin politica de preturi a b) cu pondere redusa;
unei firme (facuta cu scopul promovării c) cea mai raţională;
unui produs pe piaţă) se are în vedere: =======================
a) stabilirea preţului în funcţie ===
de costuri, cerere şi concurenţă; 19. Existenta mai multor
b) utilizarea ca activităţi concurenţi pe piaţă, determină:
promoţionale a publicităţii, promovării a) menţinerea preţului la o cotă
vânzărilor şi a relaţiilor publice; ridicată;
c) canalul de distribuţie şi b) menţinerea preţului la o
logistica mărfurilor; cotă scăzută;
---------------------------- c) nu influenţează preţul
14. La stabilirea preţului unui produsului lansat pe piaţă;
produs (care urmează a fin lansat pe -------------------------
piaţă) în funcţie de costuri, se ţine cont 20. Concurenţă scăzută sau
de faptul că: lipsa concurenţei pe piaţă, face ca
a) preturile produselor firmei preţul unui nou produs lansat:
trebuie comparate cu preturile a) să se menţină la cote
celorlalţi competitori; scăzute;
b) concurenţă reprezintă un b) să nu fie dependent de
instrument de echilibru a cererii cu producător;
oferta; c) să fie majorat la cotă
c) costurile trebuie să acopere maxima admisibilă;
integral cheltuielile (pentru realizarea -------------------------
şi plasarea pe piaţă); 21. Sunt considerate strategii
---------------------------- de promovare a firmei pe piaţă, în
15. Cea mai raţională funcţie de preţ, cele care ţin cont de :
modalitate de stabilire a preţului unui a) nivelul, diversificarea şi
produs ce urmează a fi lansat pe piaţă, mobilitatea preţurilor;
este aceea care ţine cont de: b) canalul de distribuţie şi
a) cerere; logistica mărfurilor;
b) costuri;
c) publicitate, promovarea c) costurile, cererea şi
vânzărilor şi relaţiile publice; concurent;
======================= --------------------------
=== 27. Logistica mărfurilor (ca
22. Strategiile de promovare element al distribuţiei produselor pe
firmei pe piaţă, care ţine cont de nivelul piaţă) are drept componente,
preţurilor, sunt cele corespunzătoare: activităţile:
a) preţurilor diversificate şi a) definirea obiectivelor
nediversificate; politicii promoţionale, identificarea
b) preţurilor cu mobilitate publicului ţintă, determinarea
ridicată, medie şi scăzută; bugetului promoţional;
c) preţurilor înalte, moderate şi b) stocarea, depozitarea,
scăzute; transportul, manipularea fizica a
--------------------------- mărfurilor, distribuţia inversă şi
23. Strategiile de promovare a fluxurile informaţionale;
firmei pe piaţă, care ţin cont de c) nivelul preţurilor, gradul de
diversificarea preţurilor, sunt cele diversificare a preţurilor şi gradul de
corespunzătoare: mobilitate a preţurilor;
a) preţurilor cu mobilitate =======================
ridicată, medie şi scăzută; =====
b) preţurilor diversificate şi 28. Strategiile de distribuţie
nediversificate; produselor noi pe piaţă, sunt:
c) preturilor înalte, moderate şi a) strategia preţurilor: înalte,
scăzute; moderate şi scăzute;
-------------------------- b) publicitatea, promovarea
24. Strategiile de promovare a vânzărilor şi relaţiile publice;
firmei pe piaţă, care ţin cont de c) distribuţia: intensivă,
mobilitatea preţurilor, sunt cele selectivă, exclusivă;
corespunzătoare: ----------------------------
a) preţurilor înalte, moderate 29. Distribuţia intensivă (ca
şi scăzute; strategie de distribuţie a produselor noi
b) preţurilor diversificate şi pe piaţă) constă în:
nediversificate; a) distribuirea produsului într-
c) preţurilor cu mobilitate un număr mare de unităţi comerciale;
ridicată, medie şi scăzută; b) desfacerea produsului în
======================= unităţi specializate;
==== c) desfacerea produselor în
25. Politica de plasament a unităţi destinate diferitelor categorii de
firmei se referă la: consumatori;
a) comportamentul pe care îl --------------------------------
adoptă firma cu privire la tipul şi 30. Distribuţia selectivă (ca
numărul produselor care fac obiectul strategie de distribuire a produselor noi
activităţii proprii, cu scopul intrării şi pe piaţă) constă în:
menţinerii pe piaţă; a) distribuirea produsului intr-
b) stabilirea preţului noului un număr mare de unităţi comerciale;
produs care urmează fi lansat pe piaţă, b) desfacerea produsului în
în funcţie de costuri, cerere, unităţi specializate;
concurenţă; c) desfacerea produselor în
c) totalitatea activităţilor unităţi destinate diferitelor categorii de
economice care au loc pe traseul consumatori;
parcurs de marfa, între producător şi =======================
consumatorul final; =======
--------------------------- 31. Politica de promovare a
26. Componentele politicii de firmei, se referă la:
plasament sunt: a) ansamblul de metode şi
a) canalul de distribuţie şi tehnici prin care firma încercă să
logistica mărfurilor; influenţeze comportamentul clienţilor
b) publicitatea, promovarea în vederea obţinerii de profit pe o
vânzărilor, relaţiile publice; perioada cât mai lung de timp;
b) stabilirea preţului noului 37. Politica de produs a unei
produs ( care urmează a fi lansat pe firme ( ca element al marketingului de
piaţă) în funcţie de costuri, cerere şi piaţă) are în vedere stabilirea preţului
concurenţă; produsului în funcţie de costuri, cerere
c) toate activităţile economice şi concurenţă;
care au loc pe traseul parcurs de marfă, a) adevărat;
între producător şi consumatorul final; b) fals;
------------------------------ -------------------
32. Politica de promovare a 38. Politica de produs a unei
firmei se realizează prin: firme are în vedere comportamentul pe
a) Distribuţia intensivă, care îl adoptă firma cu privire la tipul
selectivă şi exclusivă; şi numărul produselor care fac obiectul
b) stabilirea preţului activităţii proprii, cu scopul intrării şi
produsului în funcţie de costuri, cerere menţinerii pe piaţă;
şi concurenţă; a) adevărat;
c) publicitate, promovarea b) fals;
vânzărilor şi relaţii publice; --------------------
--------------------------- 39. Politica de produs a unei
33. Strategiile de promovare firme se concretizează în strategii care
(promoţională) a produselor se bazează se referă la nivelul, gradul de
pe următorul algoritm: diversificare şi mobilitatea preţurilor;
a) distribuirea intensivă, a) adevărat;
selectivă şi exclusivă; b) fals;
b) definirea obiectivelor, =====================
determinarea bugetului de promovare, 40. Politica de produs a unei
selectarea mediilor de comunicare, firme (ca element al marketingului de
identificarea publicului ţintă, alegerea piaţă) se concretizează în strategii
şi realizarea mesajului referitoare la dimensiune, structura şi
promoţional, evaluarea dinamica gamei de produse realizate
eficientei activităţii promoţionale; sau comercializate;
c) stocarea, depozitarea, a) adevărat;
transportul mărfurilor, manipularea şi b) fals;
distribuirea inversă; ---------------------
======================= 41. Politica de preţ unei firme
=== (ca element al marketingului de piaţă)
34. Ciclul de viaţă al se concretizează în strategii referitoare
produsului reprezintă intervalul la canalele de distribuire şi la logistica
cuprins între momentul lansării unui mărfurilor;
produs pe o piaţă şi cel l retragerii a) adevărat;
definitive de pe piaţă respectivă; b) fals;
a) adevărat; -----------------------
b) fals; 42. Canalul de distribuţie
---------------------- reprezintă un ansamblu de activităţi
35. Etapa de lansare a care face posibilă deplasarea
produsului este caracterizată de sporul produsului de la producător la
vânzărilor şi al profitului, maximizarea consumatorul final;
cotei de piaţă, crearea unei mărci a) adevărat;
puternice; b) fals;
a) adevărat; =====================
b) fals; 43. Politica de preţ a unei firme
---------------------- (ca element al marketingului de piaţă)
36. Etapa de declin a unui vizează stabilirea preţului, ţinând cont
produs este aceea în care firma de costuri, cerere şi concurenţă de pe
cheltuieşte foarte mult pentru piaţă, astfel încât acesta (preţul) să
promovarea produsului pe piaţă, acopere cheltuielile necesare producerii
vânzările fiind reduse iar profitul şi deplasării produsului la consumator
neglijabil; şi să favorizeze obţinerea profitului;
a) adevărat; a) adevărat,
b) fals; b) fals;
=================== --------------------
44. Strategiile prin care se mobilitate medie şi strategia preţurilor
realizează politica de preţ, se referă la cu mobilitate scăzută;
distribuţia şi activităţile de publicitate a a) adevărat;
produsului; b) fals;
a) adevărat; ----------------------
b) fals; 47. După gradul de mobilitate
------------------------ a preţurilor pe care produsele lansate
45. În raport cu nivelul pe piaţă le pot avea, firma îşi poate
preţurilor pe care le pot avea produsele realiza politica de preţ prin strategiile
lansate pe piaţă, firma poate realiza preţurilor înalte, moderate şi scăzute;
politica de preţ prin strategia preţurilor a) adevărat;
nediversificate şi strategia preţurilor b) fals;
diversificate; ----------------------
a) adevărat; 48. În raport cu nivelul
b) fals; preţurilor, strategiile prin care firma îşi
======================= realizează politica de preţ, sunt:
46. În raport cu gradul de strategia preţurilor înalte, strategia
diversificare a preţurilor pe care le pot preţurilor moderate şi strategia
avea produsele lansate pe piaţă, firma preţurilor scăzute;
îşi poate realiza politica de preţ prin a) adevărat;
strategia preţurilor cu mobilitate b) fals;
ridicată, strategia preţurilor cu

Tema 9 – Elaborarea planului de afaceri; structura planului


de afaceri
Exemplu de organigramă
Întrebări recapitulative

1. Ce este un plan de afacere ? R : documentarea (culegerea


R : un document care descrie afacerea, informaţiilor), planificarea activităţii
resursele de care dispun proprietarii firmei, redactarea planului ;
acesteia, piaţa, activităţile care urmează
să fie întreprinse, rezultatele vizate; 4. Ce are caracteristic planul de
afacere întocmit pentru
2. Când se întocmeşte un plan de dezvoltarea unei firme
afacere ? existente ?
R : la iniţierea unei afaceri, la R : planul va include şi informaţii
dezvoltarea afacerii pe termen lung referitoare la rezultatele anterioare
(plan de afaceri strategic) şi în cazul în obţinute de firmă;
care dorim să obţinem un împrumut
bancar (a unor finanţări); 5. Care este structura unui plan de
afacere pentru o firma nouă
3. Care sunt etapele de elaborare (care urmează a fi înfiinţată) ?
unui plan de afacere pentru R: cuprinde elementele: prezentarea
înfiinţarea unei firme noi? firmei, descrierea afacerii, planul
managerial, planul operaţional, planul persoanelor din sectorul direct
de marketing şi planul financiar; productiv ;

6. Ce date conţine capitolul (din 13. Ce conţine planul


planul de afacere) referitor la operaţional (ca element al
prezentarea firmei ? planului de afacere) ?
R: datele de identificare: denumire, R : modul (etapele) în care strategia
formă juridică, adresa sediului central, managerială este transpusă în practică
numărul de înmatriculare, codul fiscal, (etape care trebuie parcurse de la
valoarea capitalului, natura capitalului constituirea – înregistrarea firmei, până
(privat/public, român/străin, mixt), la realizarea producţiei planificate) ;
asociaţii şi acţionarii principali, banca la
care firma are deschis cont, tipul 14. Ce conţine planul de
principal de activitate; marketing ?
R : informaţii referitoare la produsul
7. Ce elemente sunt cuprinse în oferit pe piaţă, piaţa vizată, potenţialii
descrierea afacerii ? clienţi, mediul concurenţial, strategia de
R : data începerii activităţii, stadiul promovare şi vânzare a produsului ;
actual al afacerii, categoria de produs
realizată, strategia firmei (misiune, 15. La ce se referă planul
obiective), principalii furnizori de financiar (al unui plan de
materii prime şi materiale; afacere) ?
R : la cheltuieli pentru începerea
8. În ce stadii se poate afla afacerii şi la cheltuieli operaţionale
afacerea ? (pentru menţinerea afacerii până la
R : stadiul de idee, stadiul de proiect, momentul în care devine profitabilă);
stadiul iniţial, stadiul, în derulare;
16. În ce se concretizează
9. Care sunt fazele unei afaceri ? cheltuielile pentru
R: lansare, avânt, maturizare; începerea facerii ?
R: în cheltuieli pentru înfiinţarea şi
1a). Ce informaţii include (cuprinde) autorizarea firmei, cheltuieli pentru
planul managerial din structura unui achiziţionarea/amenjrea spaţiului,
plan de afaceri ? cheltuieli pentru cumpărarea/închirierea
R : organigrama firmei, echipa utilajelor (echipamentelor), cheltuieli
managerială, responsabilităţi şi atribuţii pentru personal şi pentru administrare;
ale acesteia, structura de personal
(personalul angajat, program de lucru), 17. În ce se concretizează
managerul / echipa managerială; cheltuielile operaţionale
(cuprinse în planul
11. Ce este organigrama financiar al unui plan de
firmei ? afacere) ?
R : o schemă în care sunt prezentate R : în cheltuieli de personal, cheltuieli
comprtimentele, relaţiile de subordonare administrtive, cheltuieli cu materii
dintre acestea, distribuţia posturilor ; prime, materiale, producţie şi
distribuţie ;
12. La ce se referă structura
de personal (ca element al 18.Cum trebuie să fie un plan de
planului managerial) ? afacere ca să fie util ?
R : numărul total de persoane angajate, R : să fie simplu, sugestiv, clar,
numărul persoanelor din sectorul aplicabil, uşor de urmat, să se bazeze pe
indirect productiv şi numărul obiective concrete şi măsurabile, să fie
realist, bine întocmit, revizuit periodic ;

19. Lucraţi în perechi. Discutaţi utilitatea unui plan de afaceri;


formulaţi argumente pro şi contra, completând tabelul de mi
jos:
Argumente pro Argumente contra

20. Formaţi echipe de câte patru elevi /eleve. Documentaţi-vă,


culegeţi informaţii în vederea elaborării unui plan de afaceri
pentru înfiinţarea unei firme, într-un domeniu ales de voi.
Elaboraţi împreună planul de afacere pentru înfiinţarea
firmei, cu o denumire sugestivă. Dezvoltaţi elementele esenţiale
ale planului de afaceri, ţinând cont de specificul societăţii
comerciale şi al domeniului de activitate pentru care a–ţi
optat.

Test la final de lecţie


1. Planul de afacere: cheltuieli operaţionale, pentru
a) reflectă doar cheltuielile pentru susţinerea afacerii până în momentul în
iniţierea şi derularea afacerii şi sursele care devine profitabilă;
financiare pentru acoperirea acestora; b) se referă la echipa managerială,
b) este un document ce descrie personalul firmei (numărul salariaţilor,
afacerea, sursele de care dispun al salariaţilor direct productiv şi al
proprietarii acesteia, piaţa, activităţile celor indirect productivi);
care urmează să fie întreprinse, c) include informaţii referitoare la:
rezultatele vizate; produsul oferit pieţei, piaţa vizată,
c) reprezintă doar modul în care clienţii potenţiali, mediul concurenţial,
strategia afacerii este transpusă în strategia de promovare şi vânzare a
practică; produsului;
--------------------- ===========================
2. Planul managerial, ca element al 4. Elaborarea planului de afaceri
planului de afacere: pentru o firmă nouă impune
a) include informaţii cu privire la: parcurgerea următoarelor etape:
organigrama firmei, echipa a) documentarea, culegerea
managerială (componenţa, informaţiilor, planificarea efectivă a
responsabilităţi şi atribuţii), structura activităţii firmei, redactarea propriu-
de personal, manager; zisă a planului;
b) descrie afacerea, oferind informaţii b) prezentarea firmei, descrierea
referitoare la: data începerii activităţii, afacerii, planul managerial, planul
stadiul afacerii, categoria de produs operaţional, planul de marketing şi
realizată efectiv, strategia firmei şi planul financiar;
principalii furnizori de materii prime şi c) lansare, avânt, maturitate;
materiale; ----------------------------
c) oferă date de identificare a firmei: 5. În structura planului de afacere sunt
denumirea, forma juridică de conţinute următoarele elemente
constituire, adresa sediului central, (capitole) principale:
numărul de înmatriculare, codul fiscal, a) materia primă folosită, metode de
valoarea capitalului, natura capitalului refolosire a deşeurilor, resursele
social, asociaţii şi acţionarii principali; energetice utilizate, tehnicile de
------------------------ contracarare şi anihilare a firmelor
3. Planul de marketing, ca element al concurente;
planului de afacere: b) tehnici de recrutare a personalului,
a) cuprinde două capitole de cheltuieli: activităţile de perfecţionare a
cheltuieli pentru începerea afacerii şi salariaţilor, planificarea activităţilor de
întreţinere şi reparare a 9. Planul managerial (capitol al
echipamentelor şi instalaţiilor; planului de afacere) include informaţii
c) prezentarea firmei, descrierea cu privire la:
afacerii, planul managerial, planul a) organigrama firmei, echipa
operaţional, planul de marketing şi managerială (alcătuire, responsabilităţi
planul financiar; şi atribuţii), structura de personal,
-------------------- managerul;
6. Planul financiar, ca element al b) produsul oferit, piaţa vizată şi
planului de afacere, cuprinde: clienţii potenţiali, mediul concurenţial,
a) produsul oferit, piaţa vizată, clienţii strategii de promovare şi vânzare a
potenţiali, mediul concurenţial, produsului;
strategii de promovare şi vânzare a c) cheltuieli pentru începerea afacerii şi
produsului; cheltuieli operaţionale pentru
b) cheltuielile pentru începerea afacerii susţinerea afacerii până în momentul în
şi cheltuielile operaţionale (pentru care devine profitabilă;
susţinerea afacerii până în momentul în ============================
care devine profitabilă); 10. Organigrama firmei este un
c) modul în care strategia afacerii este document care aparţine:
pusă în practică (eşalonarea în timp a a) planului managerial;
activităţilor); b) planului de marketing;
========================== c) planului financiar;
7. Prezentarea unei firme (prim capitol ------------------------------
al planului de facere) se referă la: 11. Echipa managerială este inclusa
a) data începerii activităţii, stadiul (prezentata) în :
actual al afacerii, faza în care se a) planul de marketing;
situează afacerea propusă, categoria de a) planul financiar;
produs realizată efectiv, strategia c) planul managerial;
(misiunea şi obiectivele) firmei, -------------------------------
principalii furnizori de materii prime; 12. Datele privind structura de
b) produsul oferit, piaţa vizată şi personal a unei firme sunt cuprinse în:
clienţii potenţiali, mediul concurenţial a) planul financiar;
şi strategia de promovare şi vânzare a b) planul managerial;
produsului; c) planul de marketing;
c) denumirea firmei, forma juridică de =============================
constituire, adresa sediului central, ==
numărul de înmatriculare, codul fiscal, 13. Stadiul unei afaceri (la care se
valoarea şi natura capitalului, asociaţii referă capitolul "Descrierea afacerii"
şi acţionarii principali, banca la care din planul de afacere) poate fi:
are deschis cont, tipul principal de a) lansare, avânt, maturitate;
activităţi; b) idee, proiect, faza iniţială, în
--------------------------- derulare;
8. Descrierea firmei (capitol al planului c) misiune, obiectiv, strategie;
de afaceri) se referă la: ------------------------------
a) denumirea firmei, forma juridică de 14. Fazele unei afaceri (la care se referă
constituire, adresa sediului central, capitolul "Descrierea afacerii" din
numărul de înmatriculare şi codul planul de afacere) pot fi:
fiscal, valoarea şi natura capitalului a) lansare, avânt, maturitate;
social, asociaţii, banca la care firma are b) idee, proiect, faza iniţială, în
deschis cont, tipul principal de derulare;
activitate; c) iniţiere, dezvoltare, declin;
b) data începerii activităţii, stadiul şi --------------------------------
faza în care se afla afacerea, strategia 15. Informaţiile din planul managerial
(misiunea şi obiectivele) firmei, privind echipa managerială, se referă
principalii furnizori; la:
c) cheltuieli pentru începerea afacerii şi a) numărul total de salariaţi, numărul
cheltuieli operaţionale pentru personalului direct productiv şi a celui
susţinerea afacerii până în momentul în indirect productiv;
care devine profitabilă; b) şefii de secţii, de birouri şi servicii;
---------------------------- c) director general, directori adjuncţi;
============================= a) cheltuieli pentru începerea firmei şi
====16 cheltuieli operaţionale, pentru
16. Organigrama unei firme (ca susţinerea afacerii până în momentul
document al planului managerial) în care devine profitabilă;
conţine: b) produsul oferit pe piaţa, piaţa vizată
a) personalul angajat şi programul de şi clienţii potenţiali, mediul
lucru; concurenţial, strategii de promovare şi
b) echipa manageriala (componenta, vânzare a produsului;
responsabilităţi şi atribuţii); c) organigrama firmei, echipa
c) compartimentele firmei, relaţiile de managerială, structura de personal;
subordonare dintre acestea, distribuţia --------------------------------
posturilor; 21. După natura, capitalul social al unei
------------------------------- firme poate fi:
17. Planul operaţional (componenta a a) constant şi variabil;
structurii planului de afacere) b) public, privat, romanesc, străin,
cuprinde: mixt;
a) compartimentele firmei, relaţiile de c) primar şi secundar;
subordonare dintre acestea, distribuţia ==========================
posturilor; 22. Planul de afacere este o componenta
b) eşalonarea în timp a acţiunilor a planului managerial, cuprinzând
principale care urmează a fi întreprinse organigrama firmei, echipa
din momentul constituirii firmei şi până managerială, structura de personal şi
la realizarea producţiei planificate date despre manager şi echipa
(inclusiv această etapă); managerială;
c) personalul angajat, echipa a) adevărat;
managerială şi programul de lucru; b) fals;
------------------------------- --------------------
18. Cheltuielile pentru începerea 23. Planul de afacere este un document
afacerii (cuprinsa în planul financiar al care descrie afacerea, resursele de care
planului de afacere al firmei) sunt: dispun proprietarii acesteia, piaţa,
a) pentru: înfiinţarea şi autorizarea activităţile care urmează sa fie
firmei, achiziţionarea şi amenajarea întrerupte, rezultatele vizate;
spaţiului, cumpărarea/închirierea a) adevărat;
utilajelor (echipamentelor), personal şi b) fals;
în scop administrativ; --------------------
b) cheltuieli de personal, 24. Planul managerial (componenta
administrative, cheltuieli cu materia planului de afacere) include informaţii
primă, materiale, producţie şi cu privire la produsul oferit pe piaţă,
distribuţie; piaţa vizată şi clienţii potenţiali,
c) numai cheltuieli necesare procesului strategia de promovare şi vânzare a
de producţie; produsului;
============================= a) adevărat;
== b) fals;
19. Planul de marketing (componentă a ==========================
planului de afacere) conţine informaţii 25. În funcţie de scop, planurile de
referitoare la: afacere pot fi : plan de afacere iniţial,
a) cheltuieli pentru începerea afacerii şi plan de afacere strategic, plan de
cheltuieli operaţionale, pentru afacere pentru obţinerea unui
susţinerea afacerii până în momentul în împrumut bancar (pentru deschiderea
care devine profitabilă; unor finanţări);
b) organigrama firmei, echipa a) adevărat;
managerială, structura de personal; b) fals;
c) produsul oferit (pe piaţa), piaţa ---------------------
vizată şi clienţii potenţiali, mediul 26. Prezentarea firmei (componenta a
concurenţial, şi strategiile de unui plan de afaceri) se referă la: data
promovare şi vânzare a produsului; începerii activităţii, stadiul afacerii,
-------------------------------- faza în care se situează afacerea
20. Planul financiar (component propusă, categoria de produs realizat
planului de facere) conţine informaţii efectiv, strategia firmei, principalii
referitoare la: furnizori de materii prime şi materiale;
a) adevărat; a) adevărat;
b) fals; b) fals;
----------------------- -------------------
27. Planul managerial (componenta a 33. Planul financiar al unei firme
unui plan de afaceri) conţine informaţii (componenta a planului de afaceri al
cu privire la: denumire firmei, forma unei firme) cuprinde organigrama
juridică de constituire, adresa sediului firmei, echipa managerială, structura
central, numărul de înmatriculare, de personal, managerul/echipa
codul fiscal, valoarea capitalului, managerială;
natura capitalului social, asociaţii, a) adevărat;
acţionarii principali; b) fals;
a) adevărat; ======================
b) fals; 34. Cheltuielile operaţionale cuprinse în
======================= planul financiar (componenta a
28. Sunt componente ale planului planului de afaceri) se referă la
managerial (componenta a planului de cheltuielile pentru înfiinţarea şi
afacere al unei firme): prezentare autorizarea firmei,
firmei, descrierea afacerii, planul achiziţionarea/amenajarea spaţiului,
operaţional, planul de marketing, cumpărarea/închirierea utilajelor şi
planul financiar; echipamentelor, cheltuieli pentru
a) adevărat; personal şi cheltuieli administrative;
b) fals; a) adevărat;
---------------------- b) fals;
29. Stadiul afacerii poate fi : idee, ----------------------
proiect, faza iniţial, în derulare; 35. Cheltuielile operaţionale, cuprinse
a) adevărat; în planul financiar (componenta a
b) fals; planului de afaceri al unei firme) se
----------------------- referă la cheltuieli de personal,
30. Planul financiar este o componenta cheltuieli administrative, cheltuieli cu
a planului de marketing; materia primă, materiale, producţie şi
a) adevărat; distribuţie;
b) fals; a) adevărat;
====================== b) fals;
31. Fazele unei afaceri pot fi: lansare, -----------------------
avânt, maturitate; 36. Ca sa fie util, un plan de afacere,
a) adevărat; trebuie sa fie simplu, sugestiv, clar,
b) fals; aplicabil, uşor de urmărit, să propună
--------------------- obiective concrete şi măsurabile, să fie
32. Planul managerial (componenta a realist, bine întocmit şi revizuit
planului de afacere) include informaţii periodic;
referitoare la: produsul oferit pe piaţa, a) adevărat;
piaţa vizată, consumatorii potenţiali, b) fals;
mediul concurenţial, strategii de
promovare şi vânzare a produsului;

Tema 10: Bugetul de venituri şi cheltuieli


- parte a planului de afaceri
Aplicaţie
1. Completaţi, în tabelul de mai jos, rubricile coloanei „Realizări” astfel încât
bugetul rezultat să fie: a) excedentar; b) echilibrat; c) deficitar ;
2. Găsiţi trei motive care ar determina un buget deficitar;
Anul 2013
Indicatori
Prevederi (lei) Realizări (lei)
TOTAL VENITURI, din care: 680 000
• venituri din surse proprii -
• venituri din activitatea curentă 680 000
TOTAL CHELTUIELI, din care: 560 000
•cheltuieli pentru începerea afacerii -
• cheltuieli din activitatea curentă 560 000
PROFIT BRUT 120 000
PROFIT NET 100 000
Rezultatul: profit net / produs 5
Întrebări recapitulative
1. Definiţi bugetul; 9. Când bugetul este echilibrat ? Cum
2. Enumeraţi sursele de venituri bugetare; trebuie să procedăm în cest caz ?
3. Precizaţi două categorii de cheltuieli 10. Diferenţa dintre venituri şi cheltuielile
bugetare ale unei firme; lunare ale unei firme este de +5000 lei.
4. Ce cuprind cheltuielile directe ale unei Cum este bugetul în această situaţie
firme ? (deficitar, echilibrat, excedentar) ?
5. Enumeraţi şase categorii de cheltuieli 11. Ce este bilanţul contabil şi ce rol are ?
bugetare de producţie, indirecte; 12. Ce este fluxul monetar si de ce este
6. În ce constă analiza bugetară şi cu ce important ?
scop se face ? 13. Enumeraţi trei forme ale fluxului
7. Când bugetul este deficitar şi ce măsuri monetar; caracterizaţi fluxul operaţional;
trebuie întreprinse în această situaţie ? 14. Caracterizaţi fluxul de investiţii şi
8. Ce înseamnă buget excedentar şi ce fluxul financiar;
măsuri trebuie întreprinse în această
situaţie ?

Test la final de lecţie

Tem 11 – Locul şi rolul firmei pe piaţă

Elemente de conţinut
1. Constituirea resurselor financiare (a. finanţarea IMM-urilor:
autofinanţare; finanţări prin programe de susţinere a IMM-urilor; finanţarea
Venture / cu capital de risc; leasingul; credite de la furnizori şi clienţi;
incubatoare de afaceri; b. finanţarea unei firme pe piaţa monetară/creditul;
finanţarea firmei pe piaţa capitalului / emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni;
obţinere a creditelor de la bănci, fonduri de investiţii şi societăţile de
asigurări; listarea la bursă a firmelor);
2. Asigurarea resurselor materiale – relaţia firmei cu furnizorii;
3. Asigurarea resurselor umane necesare firmei;
4. Aplicarea planului de afaceri al firmei;
5. Monitorizarea planului de afaceri al firmei;
6. Planul strategic al firmei;
7. Imaginea firmei;

1. Constituirea resurselor financiare (a. finanţare IMM-urilor:


autofinanţare; finanţări prin programe de susţinere a IMM-urilor; finanţarea
Venture / cu capital de risc; leasingul; credite de la furnizori şi clienţi;
incubatoare de afaceri; b. finanţarea unei firme pe piaţa monetară/creditul;
finanţarea firmei pe piaţa capitalului / emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni;
obţinere a creditelor de la bănci, fonduri de investiţii şi societăţile de
asigurări; listarea la bursă a firmelor);
a) Finanţare IMM-urilor: autofinanţare; finanţări prin programe de
susţinere a IMM-urilor; finanţarea Venture / cu capital de risc; leasingul;
credite de la furnizori şi clienţi; incubatoare de afaceri;

b) • Finanţarea unei firme pe piaţa monetară /creditul;


• Finanţarea firmei pe piaţa capitalului / emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni;
• Obţinere a creditelor de la bănci, fonduri de investiţii şi societăţile de
asigurări;
• Listarea la bursă a firmelor;

Finanţarea unei firme pe piaţa monetară


/creditul;
Creditul pentru afacere
• condiţii de eligibilitate solicitate de bancă:
* Solicitanţii pot fi companii mici şi persoanele fizice cu vechime în
activitate de minimum 1-4 ani;
* creditele pot acoperi nevoi operaţionale şi de dezvoltare a firmei ;
• caracteristicile creditului :
* creditele cu valori cuprinse între 7000 – 1.300.000 lei (RON);
* se acordă, prin cont curent, în RON/EURO/USD (în una sau mai multe
tranşe);
* perioada de utilizare: maxim o lună de la data semnării contractului de
credit;
* rambursare în rate lunare egale şi plata lunară a dobânzii;
* durata: maxim 60 luni ;
* perioada de graţie: maxim 3 luni, cu plata lunară a dobânzii;
* garanţiile acceptate: proprietăţi, bunuri mobile etc.;
* rata dobânzii: 8%;

Creditul de investiţii

• Cerinţele de eligibilitate solicitate de


bancă :
* perioada de funcţionare a firmei(comapaniei) : minim 12 luni;
* dinamică pozitivă a cifrei de afaceri (încasări=producţia vândută x preţul de
piaţă);
* compania înregisstrează profit dinexploatare (conform ultimului bilanţ
contabil);
* compania este stabilă financiar;
• caracteristicile creditului :
* poate acoperi nevoile operaţionale şi de dezvoltare ale firmei, fiind destinat
pentru achiziţii de echipamente şi / sau imobile;
* suma maximă: 500.000 RON (lei);
*durata: maxim 60 luni;
* perioad de garanţie: mxim 6 luni;
* finanţarea investiţiei : 100%;
* garanţii: bunul procurat din credit;
* rata dobânzii: 7,7%;

Aplicaţie: Analizaţi cele două surse de finanţare bancară (creditul pentru


afacere şi creditul pentru investiţii); alegeţi varianta optimă de creditare,
având în vedere că împrumutul este solicitat pentru extinderea afacerii.

Întrebări recapitulative

Test la final de lecţie

Tem 12 – asigurarea resurselor materiale –


relaţiile cu firmele
Elemente de conţinut
1. Aprovizionarea tehnico – materială ;
2. Strategii de aprovizionare tehnico – materială;
3. Relaţiile cu furnizorii – evaluarea şi selecţia furnizorilor;

1. Aprovizionarea tehnico – materială


2. Strategii de aprovizionare tehnico – materială
3. Relaţiile cu furnizorii – evaluarea şi selecţia
furnizorilor
Întrebări recapitulative
1.Ce rol are activitatea de 4. Pe ce document (activitate)
aprovizionare tehnico – materială într- important(ă) se bazează
o firmă ? compartimentul de aprovizionare
R: asigurarea resurselor materiale şi tehnico - materială ?
tehnice (echipamente SDV- uri) R: programul de aprovizionare;
necesare desfăşurării producţiei de
bunuri şi servicii, în condiţiile cele mai 5. La ce se referă programul de
avantajoase firmei beneficiare de aprovizionare ?
resurse; R: lista de resurse tehnico – materială
necesara desfăşurării activităţii firmei;
2. Care este compartimentul din firmă necesarul propriu – zis pentru fabricarea
implicat în activitatea de aprovizionare producţiei realizate; precizarea stocului
tehnico – materială ? prezent şi viitor;
R: Compartimentul Aprovizionare;
6. Enumeraţi acţiunile importante pe
3. Cu ce compartimente interne care trebuie să le desfăşoare
colaborează „Aprovizionarea” pentru a compartimentul aprovizionare ;
asigura resursele tehnico - materiale R: a) procurarea factorilor de producţie:
necesare realizării producţiei de întocmirea listei de materiale şi
bunuri şi servicii ? echipamente necesare derulării unei
R: compartimentele tehnic, producţie, producţii programate; prospectarea
plan; pieţei de aprovizionare; identificarea
furnizorilor; încheierea contractelor de
aprovizionare, în condiţiile cele mai
avantajoase posibil pentru firma
beneficiară; programarea (elaborarea 10. Enumeraţi patru criterii de alegere
graficului de livrări) cantitativă, a furnizorilor de materiale şi
calitativă, sortimentală şi în timp a echipamente;
livrărilor; stabilirea căilor şi mijloacelor R: modul de derulare a livrărilor
de transport; anterioare, evoluţia în timp a preţurilor
b) gestionarea stocurilor: modalităţi de oferite de către aceştia, poziţia
depozitare (spaţii, mijloace de manevră, financiară (potenţialul financiar)
condiţii de conservare); evidenţa situaţia în ţară şi în afară a furnizorilor
stocurilor (fişe, programe informatice); de resurse;

7. La ce se referă strategiile de 11. Care sunt instrumentele mai des


aprovizionare tehnico – materială a folosite pentru evaluarea furnizorilor
unei firme ? de materiale şi tehnică necesare
R: la obiective şi la modalităţi de firmelor ?
realizare a obiectivelor; R: cartea galbenă; cartela furnizorului;

8. Ce presupune elaborarea strategiei 12. Ce conţine cartela furnizorului ?


de aprovizionare tehnico – materială a R: date despre furnizor : denumire,
unei firme ? adresă, cont, banca, distanţa până la
R: analiza necesităţilor de consum, calea ferată şi până a calea rutieră,
analiza sistematică a pieţei, identificarea cheltuieli de transport implicate de
oportunităţilor de acţiune eficientă pe relaţia cu furnizorul, condiţiile de
piaţă; livrare, dacă respectă termenul de
livrare, litigii avute ş.a.
9. La ce se referă relaţiile cu furnizorii
de materii prime, materiale şi 13. Ce conţine cartea galbenă ?
echipamente ? R: o bază de date, actualizată şi
R: la alegerea furnizorilor, realizarea complexă, privind furnizorii de resurse
relaţiilor de colaborare / parteneriat; materiale şi tehnice;

Test la final de lecţie

1. Aprovizionarea tehnico-materială a b) elaborare programului de


unei firme se referă la: aprovizionare şi de încheiere a
a) vânzarea produselor tehnico- contractelor economice;
materiale ale firmei; c) marketing şi dezvoltare strategică;
b) întreţinerea stării funcţionale a bazei =======================
tehnice a firmei; 4. Activitatea de aprovizionare tehnico
c) asigurarea resurselor materiale şi - materială a unei firme implică:
tehnice necesare realizării producţiei a) procurarea factorilor de producţie şi
programate a firmei; gestionarea stocurilor;
---------------------- b) elaborarea planului de marketing şi
2. Activitatea de aprovizionare tehnico a planului financiar;
- materială a unei firme este realizată c) angajarea şi perfecţionarea
de către compartimentul : personalului salariat;
a) aprovizionare; --------------------
b) desfacere; 5. Prospectarea pieţei de aprovizionare
c) marketing; este cuprinsa în activitatea (sarcina)
--------------------- care se referă la:
3. În cadrul procesului de a) gestionarea stocurilor;
aprovizionare tehnico - materială a b) conservarea raţională a resurselor
unei firme, un loc important îl ocupă aprovizionate pe timpul depozitării;
activitatea de: c) procurarea factorilor de producţie;
a) desfacere a producţiei pe piaţă şi -------------------
activitatea financiară;
6. Determinarea necesarului de 12. Încheierea contractelor de
mijloace de producţie, cantitativ, aprovizionare este o activitate care se
calitativ şi sortimental, pentru referă la:
derularea normală a procesului de a) gestionarea stocurilor;
producţie, este cuprinsa în activitatea b) analiza necesităţilor de consum;
(sarcina) care se referă la: c) procurarea factorilor de producţie;
a) organizarea activităţilor de ====================
recepţionare şi depozitare a 13. Analiza necesităţilor de consum
materialelor achiziţionate; (acţiune din cadrul strategiei de
b) procurarea factorilor de producţie; aprovizionare tehnico-materială a
c) gestionarea stocurilor; firmei) se referă la:
==================== a) identificarea şi evaluarea ofertei de
7. Organizarea evidenţei şi gestiunii produse şi a potenţialilor furnizori;
stocurilor este o activitate care se b) organizarea activităţii de
referă la: recepţionare şi depozitare a
a) gestionarea stocurilor; materialelor achiziţionate;
b) procurarea factorilor de producţie; c) identificarea grupelor de resurse pe
c) programarea aprovizionării, categorii de importanta şi posibilităţi de
derularea comenzilor şi programarea obţinere;
transportului; --------------------
---------------------- 14. Analiza sistematica a pieţei (acţiune
8. Încheierea contractelor de din cadrul strategiei de aprovizionare
aprovizionare este o activitate care se tehnico-materială a firmei) se refer la:
referă la: a) organizarea evidenţei şi gestiunii
a) gestionarea stocurilor; stocurilor;
b) analiza necesităţilor de consum; b) evidenţierea gradului în care
c) procurarea factorilor de producţie; resursele strategice pentru
-------------------- întreprindere sunt ofertate la vânzare;
9. Organizarea activităţilor de c) încheierea contractelor de
recepţionare şi depozitare a aprovizionare;
materialelor achiziţionate, se referă la: --------------------
a) promovarea factorilor de producţie; 15. Printre obiectivele urmărite În
b) gestionarea stocurilor; cadrul strategiei de aprovizionare
c) analiza pieţei furnizorilor; tehnico-materială, se numără:
===================== a) formarea unor stocuri minime de
10. Strategiile de aprovizionare tehnico materii prime şi materiale care să
- materială a unei firme, se referă la: asigure acoperirea ritmică, completă şi
a) angajarea personalului firmei; complexă nevoilor de consum;
b) stabilirea obiectivelor de urmărit (În b) asigurarea necesarului real de
domeniul aprovizionării) şi căilor de resurse financiare;
acţiune pentru realizarea lor; c) asigurarea personalului calificat cu
c) desfacerea bunurilor şi serviciilor care firma să poată desfăşura
produse de firmă; activităţile direct şi indirect productive;
---------------------- ========================
11. Elaborarea strategiei de 16. Selectarea furnizorilor de resurse
aprovizionare tehnico-materială, tehnico-materiale se realizează după
presupune: acţiunea prealabila de:
a) analiza necesităţii de consum, analiza a) evaluarea furnizorilor;
sistematică a pieţei, identificarea b) stabilirea pieţei de desfacere a
oportunităţilor şi a căilor de acţiune; bunurilor şi serviciilor realizate de
b) recrutarea personalului, firma;
repartizarea pe locuri de muncă, c) recrutarea personalului;
evaluarea şi -----------------------
perfecţionarea lui; 17. Printre criteriile obiective de
c) elaborarea planului de marketing, a evaluare a furnizorilor de materii
planului de afaceri, planului prime, de numără:
operaţional şi planului financiar; a) numele acţionarilor, valoarea
-------------------- importurilor şi exporturilor, politica
de marketing a furnizorilor;
b) evoluţia În timp a preturilor de a) desfacere a produselor / de vânzare;
vânzare practicate de furnizori; b) aprovizionare tehnico-materială /
c) modalităţile prin care furnizorul aprovizionare;
protejează mediul; c) producţie / de lucru;
--------------------------- -------------------
18. Poziţia financiară este un criteriu de 23. Activitatea de aprovizionare
selecţie a furnizorului de materii prime tehnico-materială implică doua aspecte:
şi materiale, întrucât: ................. şi ................. ;
a) scoate În evidenta eficienta a) elaborarea planului managerial / a
structurii de personal a firmei planului operaţional;
furnizoare; b) recrutarea personalului / elaborarea
b) arata daca furnizorul foloseşte planului financiar;
creditele bancare pentru a derula c) procurarea factorilor de producţie /
activitatea de producţie proprie; gestionarea stocurilor;
c) arat în ce măsură furnizorul poate --------------------
susţine activitatea de producţie proprie 24. Gestionarea stocurilor se referă la
şi, ca urmare, este capabil sa respecte organizarea activităţii de ............. şi
termenele de livrare; depozitare a materialelor achiziţionate
===================== şi la ............. stocurilor;
19. În acţiunea de selectare a a) recepţionare / evidenta şi gestiunea;
furnizorilor de materii prime şi b) încheierea contractelor /
materiale, firma se va orienta spre transportul;
producătorii care livrează: 0 programare / livrare;
a) produse de calitate, chiar daca ======================
practica un preţ ridicat şi nu respectă, 25.Succesul aprovizionării materiale de
întotdeauna, termenele de livrare; pe piaţa furnizorilor necesită
b) la timp produsele, chiar daca elaborarea unor ............. prin care se
modifica de multe ori preturile (le caracterizează .............. de urmărit şi
măresc) în ciuda convenţiilor căile de acţiune;
contractuale; a) strategii / obiectivele;
c) livrează produse În cantitatea şi la b) oferte / planul;
calitatea solicitata, respectând c) criterii de evaluare / planul
condiţiile de preţ şi termenele managerial;
contractuale; ---------------------
----------------- 26. Un obiectiv pe care întreprinzătorii
20. În general, sunt preferaţi furnizorii îl au în vedere, în cadrul strategiei de
de materii prime şi materiale: aprovizionare tehnico-materială, este
a) locali; de aprovizionare cu resurse materiale şi
b) externi; echipamente tehnice de la ............. care
c) care oferă partenerilor comisioane; asigură ................;
------------------ a) producătorii / transportul;
21. Se aleg, ca parteneri de afaceri, b) clienţii / consumul;
furnizorii străini de materii prime şi c) furnizorii / cele mai avantajoase
materiale, atunci când: condiţii;
a) firmele locale (furnizorii de resurse ------------------------
tehnico-materiale) au cifre de afaceri 27. Un obiectiv, cuprins În strategia de
(încasări) mai mari decât alte firme aprovizionare tehnico-materială, este
contractante (beneficiari de resurse formarea de stocuri .............. de materii
tehnico-materiale); prime şi materiale, care sa asigure
b) furnizorii străini oferă condiţii mai acoperirea ................. a nevoilor de
avantajoase sub aspectul calităţii consum;
superioare, al siguranţei livrării la a) imense / pe termen lung;
timp, al preţului; b) minime / ritmică, completă şi
c) furnizorii locali nu vor să ofere complexă;
condiţii mai avantajoase de livrare (a c) foarte mari / pe termen lung;
produselor) decât furnizorii străini; =====================
=================== 28. Un obiectiv, cuprins În strategia de
22. În cadrul procesului de ............ , un aprovizionare tehnico-materială a unei
loc important îl ocupă elaborarea firme, este ............. raţională a
programului ..................... ;
resurselor materiale aprovizionate pe materiale) care se referă
timpul ..........; la ......................., un furnizor ale cărui
a) conservarea / depozitare; preţuri au o evoluţie imprevizibilă şi
b) consumarea / stocării; nejustificată, de obicei, ..............;
c) eliberarea / procesului de producţie; a) evoluţia În timp a preturilor de
-------------------- vânzare / va fi evitat;
29. Un obiectiv, cuprins în strategia de b) poziţia financiară a furnizorului / va
aprovizionare tehnico-materială a unei fi contactat;
firme, este găsirea unor posibilităţi c) modul de derulare anterioară a
de ............... cu ............... cat mai livrărilor / va fi consiliat;
reduse; ----------------------
a) cumpărare / avantaje; 35. Potrivit criteriului de evaluare
b) stocare şi depozitare / cheltuieli; (furnizorilor de resurse tehnico-
c) vânzare / pierderi; materiale) care se referă la ..................,
--------------------- este selectat furnizorul care nu
30. Un obiectiv, cuprins În strategia de înregistrat .........., faţă de termenele de
aprovizionare tehnico-materială a unei livrare precizate în contractul
firme, este de stabilire a ................ real comercial;
de resurse materiale pentru consum şi a) evoluţia în timp a preturilor de
identificarea ...............; vânzare / reduceri;
a) obiectivului / furnizorului; b) poziţia financiară a furnizorului /
b) furnizorului / zonei În care pierderi;
activează; c) modul de derulare a livrărilor
c) necesarului / consumurilor specifice; anterioare / abatere;
====================== ------------------------
31. Elaborarea strategiei de 36. Este datoria compartimentului
aprovizionare tehnico-material a unei aprovizionare de a rămâne în ...........
firme presupune analiza ............ prin cu ..........;
identificarea grupelor de a) urmă / plata datoriilor;
resurse .............. şi posibilităţii de b) relaţii bune / furnizorii tradiţionali;
obţinere; 0 atenţia consumatorilor / cheltuielile
a) bugetului / externe; de aprovizionare;
b) producţiei / epuizate; =======================
c) necesităţii de consum / pe categorii 37. În cadrul procesului de
de importanta; aprovizionare tehnico-materială a unei
------------------- firme, un loc important îl ocupă
32. Elaborarea strategiei de numărul personalului angajat;
aprovizionare tehnico-materială a unei a) adevărat;
firme, presupune ............ a pieţei b) fals;
pentru a se evidenţia în ce -------------------
măsura .............. ale 38. În cadrul procesului de
întreprinderii sunt ofertate la vânzare; aprovizionare tehnico-materială a unei
a) analiza sistematica a pieţei / firme, un loc important îl ocupă
resursele strategice; elaborarea programului de
b) gestiune stocurilor / pita de aprovizionare;
desfacere; a) adevărat;
c) elaborarea programului de b) fals;
aprovizionare / nevoile; ---------------------
---------------------- 39. Activitatea de aprovizionare
33. Elaborarea strategiei de tehnico-materială a unei firme este
aprovizionare tehnico-materială a unei specifică compartimentului de
firme, presupune aprovizionare;
identificarea ................. de acţiune în a) adevărat;
relaţie cu ................; b) fals;
a) consumatorilor / nevoile firmei; =======================
b) oportunităţilor / furnizorii; 40. Etapa care urmează elaborării
c) zonelor / consumatorii; programului de aprovizionare este de
===================== angajare a personalului firmei;
34. Potrivit criteriului de evaluare a) adevărat;
(furnizorilor de resurse tehnico- b) fals;
--------------------- 46. Strategiile de aprovizionare a unei
41. La elaborarea programului de firme cuprind procurarea factorilor de
aprovizionare al unei firme se au în producţie şi gestionarea stocurilor;
vedere: reducerea productivităţii, a) adevărat;
creşterea cheltuielilor de fabricaţie şi a b) fals;
timpului de execuţie a produselor; ---------------------
a) adevărat; 47. Gestionarea stocurilor (aspect al
b) fals; activităţii de aprovizionare) se referă la
-------------------- organizarea activităţii de: recepţionare
42. Etapa care urmează elaborării şi depozitare a materialelor
programului de aprovizionare a unei achiziţionate şi a evidenţei stocurilor;
firme este de încheiere a contractelor a) adevărat;
economice; b) fals;
a) adevărat; ----------------------
0 fals; 48. Strategia de aprovizionare tehnico-
===================== materială presupune, printre altele,
43. Activitatea de aprovizionare obiectivul de elaborare a politicii de
tehnico-materială a unei firme, implică marketing a firmei;
doua aspecte: procurarea factorilor de a) adevărat;
producţie şi gestionarea stocurilor; 0.1 fals;
a) adevărat; ======================
b) fals; 49. Elaborarea strategiei de
-------------------- aprovizionare presupune: analiza
44. Procurarea factorilor de producţie, necesităţii de consum, analiza
ca aspect al activităţii de aprovizionare, sistematica a pieţei, identificarea
presupune: organizarea activităţii de oportunităţilor de acţiune în relaţia cu
recepţionare şi depozitare; evidenta şi furnizorii şi a căilor de acţiune eficiente
gestiunea stocurilor; pe piaţă;
a) adevărat; a) adevărat;
b) fals; b) fals;
------------------ ---------------------
45. Gestionarea stocurilor (ca aspect al 50. Cartela furnizorului este o fisa de
activităţii de aprovizionare) se referă la gestionare a stocurilor;
organizarea activităţii de : încheierea a) adevărat;
contractelor de aprovizionare, b) fals;
programarea aprovizionării, derularea --------------------
comenzilor şi programarea 51. Cartea galbena este un instrument
transportului; de identificare a furnizorului de resurse
a) adevărat; tehnico-materiale;
b) fals; a) adevărat;
===================== b) fals;

S-ar putea să vă placă și