Metode calitative de cercetare in MRU

Metodologia cercetării
ştiinţifice
Metodologie: ansamblul unor metode folosite în cercetarea
ştiinţifică sau ştiinţa realizării unei cercetări ştiinţifice;

Metodos (drum, cale) şi logos (ştiinţă)

Scopul metodologiei nu este de a înţelege produsele ştiinţei, ci
procesul de cunoaştere însuşi.
 Conceptul în cercetarea
ştiinţifică
Înţelegerea şi comunicarea informaţiilor despre obiecte şi
evenimente se bazează pe un fond comun, cum trebuie să le
utilizăm.

Conceptul – este o colecţie de sensuri sau caracteristici asociate

cu evenimente, obiecte, condiţii, situaţii şi comportamente concrete.

Exemplu: vedeţi o persoană trecând şi identificaţi că el : alergă, se

plimbă, merge săltăreţ, topăit sau se târăşte.
 Definiţia în cercetarea
ştiinţifică
Confuzia privind înţelegerea unui concept poate distruge valoarea
unui studiu ştiinţific.
Definiţia – reduce pericolul ca un concept să fie înţeles diferit de
cercetător şi client.
Definiţia (deoarece lucrăm cu concepte şi construcţii, definiţia
trebuie să fie riguros definită)
– din dicţionar
- operaţională.
 Definiţia operaţională în
cercetarea ştiinţifică
Definiţia operaţională – se raporteaza la criterii specifice de
testare şi măsurare.
Exemple:
1) Realizaţi o cercetare pe studenţi şi doriţi să ierarhizaţi pe ani
studenţii chestionaţi. Ei pot fi: studenţi în anul I, studenţi în anul II,
juniori sau seniori şi acceptaţi toate răspunsurile ca fiind corecte.
2) Realizaţi o cercetare privind “consumer socialization”
 Variabile în cercetarea
ştiinţifică
Variabilele – simbol al unor acţiuni, caracteristici, trăiri sau atribute
care pot fi măsurate şi care au asociate o valoare.
Tipuri de variabile:
- dihotomice (care au doar 2 valori) masculin/feminin etc;
- demografice (rasă sau religie);
- discrete (variabilele care se încadrează într-o anumită
categorie);
- continue (venituri, temperatură, vârstă etc)
 Variabile în cercetarea
ştiinţifică
Cercetătorii sunt interesaţi şi de relaţiile dintre variabile. Din acest
punct de vedere variabilele pot fi:
 independente (variabile predictor) – utilizate de cercetător pentru a
manipula relaţia cauza-efect;
 dependente – variabile măsurate sau monitorizate şi se aşteaptă să
fie influenţate de utilizarea variabilelor independente.
 moderate sau de interacţiune – variabile exploratorii privind
interacţiunea variabilelor independente, deoarece au o contribuţie
semnificativă;
 străine sau variabile de control – sunt utilizate cu scopul de a ne
asigura ca rezultatele obţinute nu sunt părtinitoare.
 Etapele unei metodologii

1) Identificarea domeniului pe care dorim să îl investigăm;

2)Scopul cercetării;
3) Obiectivele cercetării;
4) Ipotezele cercetării ştiinţifice;
5) Metode de cercetare;
6) Tehnica de cercetare;

LOGO
 Etapele unei metodologii
1) Scopul cercetării;
Ce mă interesează la fenomenul studiat?
Care este subiectul studiat?
2) Obiectivele cercetării
De ce mă interesează fenomenul ?
3) Ipotezele cercetărilor ştiinţifice
“Idee provizorie, care se cere verificată prin recursul la fapte”
(D. Muster)
“ Ideea experimentală, idee de la care plecăm în experimentare”
(Claude Bernard)

LOGO
 Etapele unei metodologii
Ipotezele cercetărilor ştiinţifice
Hypothesis are sensul de “bănuială”, “presupunere”, “supoziţie”;
Ipoteza este începutul dezlegării unei probleme .

Funcţia sa este să sugereze noi experiente şi observaţii: de accea

duce uneori la descoperiri chiar atunci când nu e corecta în sine.

Ipoteza nu trebuie confundată cu o părere sau apreciere, este

rezultanta unei cercetări.

LOGO
 Propoziţii şi ipoteze
PROPOZIŢIA este un
enunţ despre un fenomen
observabil (concept) care
poate fi fals sau adevărat.

Când o propoziţie este

formulată pentru a fi
demonstrată empiric atunci

devine IPOTEZĂ.
 Propoziţii şi ipoteze
Declarativ despre realaţia
dintre două sau mai multe
variabilele, IPOTEZA este o
tentativă de natură ipotetică.

IPOTEZA – poate fi descrisă

drept modalitatea prin care
atribuim variabilele unui
caz. Un caz este o entitate
sau o chestiune despre
care ipotezele vorbesc.
 Propoziţii şi Ipoteze
Exemplu:
În fizică, ipoteza de Broglie este afirmația că materia (orice obiect)
are o natură ondulatorie (dualitatea undă-corpuscul);
Ipoteza Riemann (IR) este o conjectură privitoare la distribuția
zerourilor funcției zeta Riemann:
Partea reală a oricărei rădăcini netriviale a funcției zeta Riemann
este ½.
The life-cycle hypothesis considers that individuals plan their
consumption and savings behaviour over the long term and intend
to even out their consumption in the best possible manner over
their entire lifetimes.
 Propoziţii şi ipoteze
Tipuri de ipoteze:
 decriptive – acestea menţionează dimensiunea, forma şi
distribuţia anumitor variabile

Ipoteză descriptivă Intrebare

În Iaşi, cota de piaţa a chipsurilor Care este cota de piaţă pentru
produse de compania noastră s-a chipusurile companiei noastre în
oprit la 13,7 %. Iaşi?
În Iaşi, copii cu autism reprezintă o Care sunt problemele cu care se
problemă pentru autorităţile locale. confruntă autorităţile locale, privind
copii cu autism?
 Propoziţii şi ipoteze
Tipuri de ipoteze:
 decriptive – acestea menţionează dimensiunea, forma şi
distribuţia anumitor variabile
Avantaje:
- încurajează cercetătorii să îşi cristalizeze o idee despre tipurile
de relaţii dintre variabile pe care urmează să le identifice;
- cercetătorii se vor gândi la implicaţiile ce vor fi acceptate sau
respinse prin cercetare;
- sunt utile pentru testarea semnificaţiilor .
 Propoziţii şi ipoteze
Tipuri de ipoteze:
 Relaţionale – descriu relaţiile dintre variabilele aceluiaşi caz.
- unidirecţionale, unilaterale (one-tailed) specifică cu exactitate
direcţia între două variabile;
Exemplu: “Există o relaţie pozitivă între timpul alocat studiului şi
performanţa scolară”
- bidirecţionale, bilaterale (two-tailed) nu se specifică direcţia relaţiei
dintre două variabile;
Exemplu: “Există o corelaţie între inteligenţa emoţională şi
performanţa scolară”
 Propoziţii şi ipoteze
Tipuri de ipoteze:
 Co-relaţionale– descriu relaţiile dintre variabilele a două
cazuri diferite.
Exemplu:
Populaţia din judeţul Iaşi susţine proiectele pentru copii cu autism
mai mult decât populaţia judeţului Bacău.
 Exploratorii – existenţa sau schimbarea unei variabile dintr-
un anumit caz are implicaţii sau schimbă o altă variabilă.
Exemplu:
Loialitatea pentru un anumit magazin creşte probabilitatea de
cumpărare pentru produsele brandului care sponsorizează acel
magazin.
 Rolul ipotezelor
 Stabilesc direcţia
cercetării;

 Identifică faptele care sunt

relevante sau nu;

 Sugerează care disign al cercetării

este elocvent;

 Stabilesc cadrul pentru elaborarea

concluziilor cercetării.
 Ce este o ipoteză puternică
Criteriu Interpretare
Adecvată la scopul • evidenţiează ipoteza condiţiile iniţiale ale
cercetării problemei;
• evidenţiează faptele care sunt relevante şi
care nu;
• evidenţiează clar condiţiile, dimensiunea şi
distribuţia unor variabile în termeni
semnificativi pentru problema studiată;
• explică factorii sau faptele care se doresc a fi
dovediţi prin cercetare;
•sugerează ipotezele care parte din designul
cercetării este apropiată de scopul cercetării;
•îmbunătăţesc ipotezele cadrul conceptual
pentru conceperea concluziilor.
 Ce este o ipoteză puternică
Criteriu Interpretare
Să poată fi testate • utilizează ipotezele tehnici acceptabile;
• solicită explicaţii plauzibile acceptate de legile
psihologice şi fizice;
• descoperă ipotezele consecinţe sau derivări
care pot fi deduse prin testare;

Mai bine formulate •explică ipotezele mai multe fapte decât

decât concurenţii concurenţii;
•Ipotezele explică varietatea sau scopul
faptelor;
 Modelul în cercetarea
ştiintifică
Modelul este definit ca
reprezentarea unui sistem
care a fost construit
pentru a studia unele
aspecte ale lui, sau întreg
sistemul.
 Modelul în cercetarea
ştiintifică
Modelul descriptiv – este
utilizat pentru sisteme
compexe.
 Modelul în cercetarea
ştiintifică
Modelul predictiv –
prevede evenimentele
următoare.
 Modelul în cercetarea
ştiintifică
Modelul formativ – este
utilizat pentru controlul,
informarea cercetătorului
despre acţiunile ce
urmează să fie
întreprinse.