'paraziti au nev mereu de o gazda -un organism viu, e in rel de dependenta cu

acesta. scop final: peprpetuarea speciei;

actiune paraziti : pot avea manifestari absente, cum ar fi parazitii incolini
infectii protoazare(unicelulari)
infestatii - pluricelulari:helmintiefect

efect piretogen -cresterea temperaturii

scabie=raie
giardia lambia=unicelulari, au forma vegettiva, chist sau oochist cand se pegatesc
a fi eliminati din organism
homeostazie=stare de echi a organismului
fotofobie- nu tolerezi lumina
Infectia::

aparare naturala:
integritatea tegumentelor si mucoaselor(daca au leziuni sunti porti de intrare pt
microbi)
microbiocenoze daca sunt in echilibru sunt principalele care se lupta cu microbii,
de la poarta de intrare
secretii acide glande sudoripare sebacee
nespecific: fagocitoza- celule care reusesc sa distruga agresorul prin inglobarea
lui in celula
sinteza de anticorpi specifici capturati la granita prin proteine semnal - raspuns
umoral
factori de patog = factori de agresiune
infectii pot aparea la niv tract respiraror, digestiv, snc, septicemii, uro
genital, tegumentar si mucoase, afectare articulatiilor
diagnostic direct: bacteriologic si microscopic si imunologice
indirect: raspunsul organismului fata de prezenta microrganismelor: igm si igc
anticorpi
19.10
la niv respirator avem probe biologice de recoltare: exudat faringina,
rinofaringian(prin narine); sputa
tract digestiv:lichid de varsatura, materii fecale, alimentul incrimant
tegumente mucoase- scuame, puroi din abcese
sepitcemii - sange pt hemocultura
snc- lichid cefalo-rahid

levuri=fungi
metode complementare de identificare in afara cultivarii lor pt cele care sunt greu
cultivabile in laborator:
ex pentru virusuri:
-pcr detecteaza acid nucleic de arn al acestui virus
- anticorpi specifici de tip viral igm si igc
-detectare antigenelor de suprafata

bacteriile pot fi detectate prin antigenele de suprafata, microscopic, cultivarea

lor si testarea cu antibiotoce

fungile - prin microscopie si cultivarea lor si testarea cu antifungice

diagnostic direct- incerc sa evidentiez ag etiologic prin diverse
tehnici:microscopie,, detectie antigene specifice, cultivare
examen microscopic direct din proba biologica sa vizualizam flora bacteriana
dominanta
materiile fecale sunt probe pluricontiminate(continde de la inceput un nr
impresionant de tulpini bacteriene), ma inteseaza daca acolo se gasesc tulpini(pe
care le izolez pt a obtine o cultura pura spre identificare si testare) care nu ar
trebui sa existe in mod obisnuit
ex sumar de urina - prezenta leucocite si nitriti semene puternic sugestive pt o
infectie urinara; examenul microscopic confirma anumiti parametri prezenti la ex
sumar
urocultura - se cultiva bacteriile de la ex de urina

coloratia gram cea mai des intalnita- violet sau rosu, o metoda folosita in cazul
bacteriilor care nu pot fi cultivabile
celule polimorfonuclear - digera celule pe care le capteaza(de ex
leucocitele)=fagociteaza (intracelular)

conditii de multiplicare bacterii- ma intereseaza comportamnetul lor in prezenta

oxigenului, majoritarea bact patogene la om sunt aerob-anaerob facultative
cultivare bacteriana -temp optima +-36 grade, hrana, ph, potential redox(oxigen sau
nu prezent)

26.10
componente structurale ale sistemului: organe limfoide, mediatori solubili, celule
organe limfoide centrale si perifierice- in organele centrale se genereaza anumite
cel cu rol in aparare organism eliberate pe cale sange si limfa(sunt generatori de
cel implicate
cele periferice: cel care invata celule naive din org limf centrale sa lupte
impotriva infectiilor
organe centrale: timus si maduva rosie
org periferice: zmigdale, apendice, splina, placile lui peyer, ganglioni limfatici,
tesut adenoid

maduva hemetoformataore(rosie)- zona in care sunt generati precursori pt limfocite

b(bursodependente) si t
limfocite t si b reusesc sa stavileasca invazia structurilor straine sau aparare
antitumorala
sistemul limfatic e formati din org limf periferice, vase limfatice, limfa
limfa aduna rezidurile din zonele periferice care sunt filtrate la niv ganglionilor
limfatice
vase limfatice perif conduc limfa din periferie catre zona centrala
org limf perifeirce alcatuite din tesute limfoide: tegumente si mucoase porti de
intrare
antigene- str de suprafete, reprezinta specificul fiecarui intrus
tesute limfoide actioneaza pt a capta str straine
particularitati functionale org limfoide secundare, periferice: limfocitele
migreaza dupa ce au fost instruite medular sau la niv timus(se duc in apendice,
splina, amigdale)
la niv org limf sec nu se mai genereaza cdelule noi(limfocite)
precursorii limfocitari sunt instruiti in organe limf primare
eritrocite cu rol in transp gaze
fagocitoza detectare str straine la niv tegumentelor si mucoaselor, aceste str
straine sunt digerate intracelular
cel stem se maturizeaza: prolifereaza cel tinere si se vor maturiza pana la stadiul
de capacitate funct completa
splina -
ganglioni limfatici+rol
rasp imun - sinteza de anticorpi specifici -limfocite b sinteza anticorpi specifici
- intervemtia limfocitelor t cu rol de distrugere directa a str straine
rasp umoral- bazat pe sinteza de anticorpi speciifice catre str tinta ale
agresorului
epurare agent infectios
aparare nespecifuca- fagocitoza
raspunsul imun e intotdeauna specific
daca patrunde oe cale digestiva- incearca sa strabata mucoasa digestiva
tranverseaza peretele digestiv si ajunge la nivelul mucoaselor malt
importanta malt - mucoase sunt o mare vulnerabilitate la patrunderea ag infectios
igA= imunuglobulina A
intai e rasp nespecific: intregritate tegument si apoi fagocitoza
tipuri de cel care pot fagocita(
-cel macrofage
- cel laghans
-cel dendritice

placile peyer - str limfoida difuza asociata tubului dig

amigdale

la examen nu insista mult cu intrebari din acest capitol 1-2 intrebari!

02.11
cel bacteriana se divide prin cresterea masa citoplasmatica, materia genetica se
dubleaza(diviziune primara)

cel eucariota(umana, planta) vs procariota(bacteriana)

nucleoid= e un echivalent al nucleului, pt cel bacteriana

cel bact nu are mitocondrii, dar e mobila si are nev de energie, iar membrana
citoplasmatica particicipa la schimbul cel cu med extern
peretele celular are rol in protejarea contimutului cel bacterine, rol in proc de
diviz, de chimburi intre cel si med ext,
are strucuri tinta pt anumite antibiotice, are structuri tinta pt virusuri ale
bacteriilor
virusul pt a declansa multiplicarea e nevoie sa gaseasca receptorul potrivit de pe
peretele celular

in bacteriologie - baza e coloratia GRAM!! imi restrang spectrul de cautare prin

coloratie.: violet- gentiana, fucsina si intermediar un fixator(ex otet)
functie de peretele celular, raspunsul la decolorare e diferit: cele cu peret cel
mai gros recpeteaza usor acest colorant, la decolarare blocheaza iesirea
colorantcel cu perete mai subtiri, cedeaza prima colorantu;

ribozomii contin structuri tinta pt anumite antibiotice