I.1.

Caracteristica procesului epidemic

1. Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecţioase este:
[ ] procesul infecţios;
[x] procesul epidemic;
[ ] focarul epidemic.

2. Obiectul de studiu al epidemiologiei ca ştiinţă medical-generală este:

[x] morbiditatea;
[ ] focarul epidemic;
[ ] procesul infecţios.

3. Intensitatea procesului epidemic poate fi determinată ca “sporadică”,“epidemică” şi “pandemică” în funcţie de:

[ ] gravitatea manifestării bolii;
[ ] viteza de răspândire a maladiilor;
[x] numărul bolnavilor.

4. Prin morbiditate sporadică se subînţelege:

[ ] infectarea populaţiei prin maladii infecţioase nespecifice regiunii date;
[ ] infectarea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase;
[x] cazuri unice de infectare a oamenilor prin maladii infecţioase.

Durata în timp a focarului epidemic corespunde perioadei:

[ ] până la momentul spitalizării;
[x] durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale;
[ ] până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator.

6. Indicele focalităţii reprezintă:

[ ] numărul de focare într-o anumită perioadă de timp;
[ ] numărul de focare într-o anumită localitate;
[x] numărul de cazuri ce revine unui focar.

Focalitatea naturală este caracteristică pentru:

[ ] rabie, bruceloză;
[ ] leptospiroză, tetanos;
[x] tularemie, pestă.

Focalitatea naturală este caracteristică pentru:

[x] rabie, pestă;
[ ] bruceloză, ornitoză;
[ ] tetanos, listerioză.

Focalitatea naturală este caracteristică pentru:

[ ] antrax, bruceloză;
[x] rabie, leptospiroză;
[ ] bruceloză, salmoneloză.

0. Focalitatea naturală este caracteristică pentru infecţiile:

[ ] sapronoze;
[ ] antroponoze;
[x] zooantroponoze.

1. Infecţii exotice sunt:

[x] maladii infecţioase nespecifice zonei date;
[ ] maladii infecţioase rar întâlnite, dar caracteristice zonei;
[ ] maladii virotice transmise prin intermediul vectorilor hematofagi.

2. Enzootie este:
[x] morbiditatea animalelor, specifică regiunii date;
[ ] răspândirea maladiilor infecţioase printre animale;
[ ] morbiditatea populaţiei umane, specifică regiunii date.

3. Verigă a procesului epidemic este:

[ ] agentul cauzal al maladiilor infecţioase;
[x] mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;
[ ] apa, aerul, solul.
4. La baza clasificării epidemiologice a antroponozelor stau:
[ ] particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;
[x] mecanismul de transmitere;
[ ] proprietăţile agentului patogen.

15. Factorul ce determină contagiozitatea bolnavului la antroponoze este:

[ ] manifestarea clinică a bolii;
[ ] condiţiile igienice;
[x] ambele.

6. Antroponoze sunt:
[x] febra tifoidă, rubeola;
[ ] difteria, listerioza;
[ ] HVD, legioneloza.

7. Antroponoze sunt:
[ ] rujeola, leptospiroza;
[x] scarlatina, tifosul exantematic;
[ ] difteria, listerioza.

8. O durată mai îndelungată a portajului este caracteristică pentru:

[ ] difterie;
[ ] dizenterie;
[x] HVB.

9. Mecanisme de transmitere sunt:

[ ] aerogen, hidric:
[x] fecal-oral, transmisiv;
[ ] alimentar, de contact.

0. Mecanisme de transmitere sunt:

[x] fecal-oral, de contact;
[ ] aerogen, alimentar;
[ ] transmisiv, hidric.

1. Mecanismul de transmitere la antroponoze este determinat de:

[ ] formele clinice;
[ ] rezistenţa agentului patogen;
[x] localizarea agentului patogen în organismul sursă.

2. Ţânţarii pot fi vectori transmitători la:

[ ] malarie, pestă;
[ ] encefalită de căpuşă, tifos exantematic;
[x] febră galbenă, febra Denge.

3. Vectorii transmitători au importanţă epidemiologică pentru:

[ ] dizenterie, rujeolă;
[x] tifos exantematic, tularemie;
[ ] rabie, HVA.

4. Sezonalitatea este caracteristică pentru:

[x] dizenterie;
[ ] HVB;
[ ] tuberculoză.

5. Surse de agenţi patogeni la sapronoze pot fi:

[x] solul;
[ ] gândacii de bucătărie;
[ ] păduchii.

6. Un pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie îl prezintă:

[ ] purtătorii acuţi;
[x] purtătorii cronici;
[ ] purtătorii tranzitori.
7. Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:
[ ] omul;
[x] animalele;
[ ] solul şi apa.

8. Zoooantroponoze transmise de la animale xenantrope sunt:

[x] tularemia, rabia;
[ ] ornitoza, bruceloza;
[ ] trihofitia, shistoplasmoza.

9. Animalele servesc ca sursă de agenţi patogeni pentru:

[x] salmoneloză, ornitoză;
[ ] tetanos, amibiază;
[ ] rabie, enterobioză.

0. Surse de agenţi patogeni pentru sapronoze sunt:

[ ] animalele;
[x] solul şi apa;
[ ] omul.

31. Maladiile infecţioase după sursele de agenţi patogeni sunt divizate în:
[ ] 2 grupuri;
[x] 4 grupuri;
[ ] 5 grupuri.

2. Mai frecvent întâlnite la copii de vârsta fragedă sunt infecţiile:

[x] antroponoze;
[ ] zooantroponoze;
[ ] sapronoze.

3. La baza clasificării epidemiologice a zooantroponozelor stau:

[ ] particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;
[x] specificul relaţiilor ecologice ale omului cu animalele;
[ ] mecanismul de infectare a omului.

4. Rozătoarele servesc surse de agenţi patogeni pentru:

[x] listerioză, tularemie;
[ ] bruceloză, melioidoză;
[ ] pestă, antrax.

5. Surse de infecţie sunt:

[ ] bovinele, muştele;
[x] omul, solul;
[ ] gâştele, păduchii.

6. Sapronoze sunt:
[ ] leptospiroza, encefalita de căpuşă;
[ ] coccidioidomicoza, febra galbenă;
[x] tetanosul, holera.

7. O răspândire mai vastă în Republica Moldova au infecţiile:

[x] antroponoze;
[ ] zooantroponoze;
[ ] sapronoze.

8. Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:

[x] şobolanii, gâştele;
[ ] animalele mari cornute, omul bolnav;
[ ] porcinele, omul purtător de agenţi patogeni.

39. La care zooantroponoze, în unele cazuri, surse de infecţie poate servi şi omul:
[x] pesta, salmoneloza;
[ ] antraxul, leptospiroza;
[ ] rabia, bruceloza.
 40. Variaţiile morbidităţii în dinamica multianuală sunt elucidate de teoria:
[ ] focalităţii naturale;
[ ] mecanismului de transmitere;
[x] autoreglării sistemelor parazitare.

1. Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite la CSP:

[x] imediat la suspecţia maladiei contagioase;
[ ] după stabilirea diagnosticului definitiv;
[ ] în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase.

2. Spitalizarea bolnavilor cu antrax, leptospiroză, bruceloză:

[x] este obligatorie conform indicaţiilor clinice;
[ ] nu este obligatorie;
[ ] se efectuează după indicaţii epidemiologice.

3. Când se consideră un focar epidemic lichidat:

[ ] la momentul spitalizării bolnavului;
[ ] după efectuarea dezinfecţiei terminale;
[x] la expirarea perioadei maxime de incubaţie la ultima persoană ce a fost în contact cu bolnavul.

44. Principala cauză a repartizării neuniforme a morbidităţii pe parcursulanului (sezonalitate) este:

[ ] rezistenţa diferită a agenţilor patogeni în mediul ambiant;
[x] activizarea mecanismului de transmitere într-o anumită perioadă de timp;
[ ] manifestările clinice diferite ale bolii.

5. Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:

[ ] morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea totală a populaţiei;
[ ] morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţie în integritate;
[x] morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţia care este supusă măsurilor.

46. În combaterea infecţiilor intestinale rolul principal îl au măsurile ce ţin de:

[ ] sursa de agenţi patogeni;
[x] mecanismul de transmitere;
[ ] formarea ireceptivităţii populaţiei.

47. În combaterea şi dirijarea infecţiilor aerogene rolul principal îi aparţine:

[ ] dezinfecţiei;
[x] imunoprofilaxiei;
[ ] depistării precoce şi izolării surselor de agenţi patogeni.

8. Izolarea obligatorie în staţionar se efectuează în cazul:

[x] portajului sănătos al tulpinilor lizogene de C.diphteriae;
[ ] dizenteriei;
[ ] salmonelozei.

49. Respectarea regulilor sanitaro-igienice de prelucrare a cărnii are importanţă deosebită în profilaxia:
[ ] trichocefalozei;
[x] teniozei;
[ ] opistorhozei.

50. Calculul duratei supravegherii focarului epidemic se efectuează din momentul:

[ ] depistării bolnavului;
[x] izolării bolnavului şi efectuării dezinfecţiei terminale;
[ ] adresării bolnavului la medic.

51. Omul poate prezenta pericol ca sursă de infecţie în cazul următoarelor zooantroponoze:
[ ] bruceloză;
[ ] encefalită de căpuşă;
[x] pestă.

2. Sporirea periodică a morbidităţii este specifică pentru:

[x] toate bolile infecţioase;
[ ] majoritatea bolilor infecţioase;
[ ] toate bolile neinfecţioase.
3. Factorii de realizare a mecanismului de transmitere fecal-oral sunt:
[x] produsele alimentare, apa;
[ ] apa, aerul, insectele;
[ ] produsele alimentare, sângele, instrumentarul medical.

54. Care verigă a procesului epidemic poate fi influenţată de factorii naturali:

[ ] sursa de agenţi patogeni;
[ ] mecanismul de transmitere;
[x] receptivitatea populaţiei.

5. Ubicuitare sunt considerate bolile infecţioase:

[x] cu răspândire globală;
[ ] răspândite în anumite zone naturale;
[ ] cu răspândire geografică limitată.

56. Periodicitatea manifestărilor procesului epidemic, specifică anumitor boli infecţioase, este determinată de:
[ ] modificarea condiţiilor natural-climaterice;
[x] evoluţia păturii imune;
[ ] schimbarea condiţiilor socio-igienice (locative).

57. Clasificarea maladiilor infecţioase conform mecanismului de transmitere se efectuează în baza:

[x] afinităţii agentului cauzal faţă de anumite ţesuturi ale macroorganismului;
[ ] factorilor de transmitere a maladiilor infecţioase;
[ ] căilor de transmitere a maladiilor infecţioase.

8. Cale de transmitere a maladiilor infecţioase este:

[x] totalitatea elementelor (obiectelor) mediului ambiant care asigură transmiterea agentului cauzal de la sursa de infecţii la populaţia receptivă;
[ ] procesul de diseminare a infecţiei;
[ ] trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin intermediul factorilor de transmitere.

9. Mecanismul de transmitere este un proces realizat în:

[ ] două etape;
[x] trei etape;
[ ] patru etape.

60. Mecanismul vertical de transmitere a maladiilor infecţioase presupune:

[ ] infectarea intrauterină a fătului cu maladie infecţioasă;
[x] contractarea infecţiei în perioada dezvoltării intrauterine şi/sau în timpul naşterii fătului;
[ ] contractarea infecţiei de către copil de la mama bolnavă sau purtătoare de maladie infecţioasă.

1. Fenomenul de premuniţie este o urmare a:

[ ] obţinerii imunităţii specifice prin ereditate;
[ ] administrării preparatului biologic conform indicaţiilor epidemiologice;
[x] contactului frecvent cu agentul cauzal al maladiilor infecţioase în doze mici.

2. Supravegherea epidemiologică este:

[x] evaluarea permanentă a stării sănătăţii publice;
[ ] măsuri realizate de medicul epidemiolog în focar epidemic în privinţa contacţilor;
[ ] elaborarea măsurilor antiepidemice în focarul epidemic.

3. Supravegherea epidemiologică se bazează pe:

[ ] analiza epidemiologică retrospectivă a morbidităţii infecţioase;
[ ] analiza epidemiologică operativă;
[x] pe ambele din cele menţionate anterior.

64. Concepţiile de bază ce explică mecanismul dezvoltării procesului epidemic, sunt:

[x] teoria mecanismului de transmitere;
[x] teoria focalităţii naturale;
[ ] teoria formării focarelor epidemice;
[x] teoria autoreglării sistemelor parazitare;
[ ] teoria evoluţiei agenţilor patogeni.
5. Verigi ale procesului epidemic sunt:
[ ] agentul patogen;
[x] sursa de agenţi patogeni;
[x] mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;
[ ] apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmitători;
[x] populaţia receptivă.

6. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:

[ ] bruceloză;
[x] leptospiroză;
[x] tularemie;
[x] rabie;
[ ] antrax.

7. Infecţii cu focalitate naturală sunt:

[x] pesta;
[ ] holera;
[x] febra galbenă;
[x] tularemia;
[ ] leptospiroza.

8. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:

[x] pestă;
[x] tularemie;
[x] rabie;
[ ] salmoneloză;
[ ] antrax.

9. Sapronoze sunt:
[x] tetanosul;
[x] holera;
[x] legionelozele;
[ ] bruceloza;
[ ] poliomielita.

0. Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:

[x] purtătorii sănătoşi;
[x] păsările;
[ ] ţânţarii;
[x] rozătoarele;
[ ] laptele şi produsele lactate.

1. Surse de agenţi patogeni pot fi:

[x] animalele domestice;
[x] animalele xenantrope;
[ ] artropodele;
[x] rozătoarele;
[ ] moluştele.

2. Mecanisme de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:

[x] respiratoriu;
[ ] alimentar;
[x] fecal oral;
[x] transmisiv;
[ ] hidric.

3. Prin mecanismul fecal oral se realizează transmiterea:

[ ] tifosului recurent;
[x] poliomielitei;
[ ] malariei;
[x] HVE;
[x] enterovirozelor provocate de Koksaki, ECHO.
 74. Mecanismul transmisiv este caracteristic pentru următoarele maladii infecţioase:
[ ] leptospiroze;
[x] pestă;
[x] tularemie;
[ ] bruceloză;
[x] tifos exantematic.

75. Regulile medico-sanitare internaţionale deligă la informarea de urgenţă (24 ore) a OMS în caz de:
[x] înregistrare a unui caz de boală convenţională la om;
[x] depistării ţânţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbene;
[x] depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu Y.pestis;
[ ] pierderi social-economice considerabile în urma implementării carantinei;
[ ] sanarea cazurilor de import al malariei.

6. Fişa de urgenţă e necesar a fi transmisă:

[ ] numai în cazul confirmării diagnosticului prin metode de laborator;
[ ] numai după consultaţia medicului infecţionist;
[x] imediat în caz de suspecţie a unei maladii infecţioase cu declarare nominală;
[x] nu mai târziu de 12 ore din momentul depistării bolnavului;
[x] până la efectuarea dezinfecţiei terminale în focar.

7. Măsuri antiepidemice direcţionate asupra sursei de agenţi patogeni:

[x] deratizarea;
[ ] dezinfecţia;
[ ] sterilizarea
[x] izolarea;
[ ] dezinsecţia.

8. Criterii de lichidare a focarului epidemic sunt:

[ ] depistarea şi izolarea sursei;
[x] efectuarea dezinfecţiei terminale;
[x] depistarea agentului patogen;
[ ] efectuarea dezinfecţiei curente;
[x] supravegherea asupra persoanelor contacte pe durata maximă de incubaţie din momentul efectuării dezinfecţiei terminale.

79. Măsuri antiepidemice direcţionate asupra mecanismului de transmitere a agenţilor patogeni:

[ ] deratizarea;
[x] dezinfecţia;
[x] dezinsecţia;
[x] sterilizarea;
[ ] imunocorecţia.

80. La organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focar participă:

[x] medicul de familie;
[x] asistenta medicală de sector;
[x] medicul infecţionist din cabinetul de boli contagioase;
[ ] medicul igienist;
[ ] medicul bacteriolog.

1. Anamneza epidemiologică este colectată de:

[x] medicul de familie;
[x] medicul ce a suspectat boala la pacient;
[x] medicul epidemiolog;
[ ] medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice;
[x] medicul infecţionist ce consultă pacientul.

2. Medicul ce a suspectat un caz de boală transmisibilă trebuie să:

[x] colecteze anamneza epidemiologică;
[x] să transmită informaţia de urgenţă la CSP;
[x] să organizeze dezinfecţia curentă în focar;
[ ] să organizeze vaccinarea în focar;
[x] să determine varianta de izolare a bolnavului.
 83. Dispensarizarea convalescenţilor are importanţă epidemiologică în cazul:
[ ] HVA;
[x] HVB;
[ ] tusei convulsive;
[x] febrei tifoide;
[ ] infecţiei rotavirale.

4. Supravegherea epidemiologică include:

[x] înregistrarea cazurilor de boală;
[ ] studierea proprietăţilor biologice ale culturilor de agenţi patogeni;
[x] analiza epidemiologică a morbidităţii;
[x] analiza eficacităţii măsurilor antiepidemice efectuate;
[x] aprecierea situaţiei epidemiologice.

5. Spitalizarea este obligatorie în cazul:

[ ] dizenteriei;
[x] febrei tifoide;
[x] tifosului exantematic;
[ ] salmonelozei;
[x] tetanosului.

6. Măsuri de bază în profilaxia infecţiilor intestinale sunt:

[x] depistarea surselor de infecţie;
[x] depistarea şi sanarea purtătorilor;
[x] măsurile de ordin sanitaro-igienic;
[ ] vaccinarea persoanelor receptive;
[x] dezinfecţia profilactică şi de focar.

87. Drept bază a clasificării epidemiologice a maladiilor infecţioase poate servi:

[x] sursa de infecţie;
[ ] forma clinică de evoluţie a maladiei;
[x] mecanismul de transmitere a infecţiei;
[ ] căile de transmitere a infecţiei;
[x] apartenenţa ecologică a animalelor.

88. Procesul epidemic răspândit pe cale de transmtere contact-habitual se caracterizează prin:

[x] evoluţia cazurilor în lanţ;
[ ] perioadă minimă de incubaţie;
[x] afectarea uniformă a tuturor contingentelor de vârstă;
[ ] legătura cu factorul hidric;
[x] transmiterea agenţilor patogeni ai HVA, escherihiozelor, etc.

9. Erupţia de tip alimentar se caracterizează prin:

[ ] evoluţia cazurilor în lanţ;
[x] sezonalitate evidentă;
[x] perioadă minimă de incubaţie;
[ ] legătura cu factorul hidric;
[ ] declanşarea morbidităţii variabile după nivelul gravităţii.

0. Factori sociali, care pot iniţia apariţia procesului epidemic, pot fi:
[ ] densitatea populaţiei în ţară;
[x] situaţia social-economică a populaţiei ţării;
[x] apartenenţa religioasă;
[ ] posibilitatea efectuării unui spectru larg de investigaţii alternative;
[ ] costul tratamentului.

91. Factori naturali, ce favorizează declanşarea procesului epidemiologic în populaţie, pot fi:
[ ] densitatea înaltă a populaţiei ţării;
[ ] genul populaţiei receptive;
[x] landşaftul teritoriului;
[x] temperatura şi umiditatea aerului;
[x] presiunea atmosferică.
 92. Factori biologici, ce contribuie dezvoltării procesului epidemic în populaţie, pot fi:
[ ] densitatea înaltă a populaţiei ţării;
[x] receptivitatea populaţiei;
[ ] condiţiile mediului ambiant;
[x] rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;
[ ] sensibilitatea agentului cauzal la substanţe dezinfectante.

3. Etape ale mecanismului de transmitere sunt:

[ ] circulaţia agentului patogen în organismul-gazdă;
[x] eliminarea agentului cauzal al maladiei infecţioase din sursa de infecţii în mediu ambiant;
[x] menţinerea agentului patogen în mediu ambiant;
[ ] modificarea agentului cauzal sub acţiunea factorilor mediului ambiant;
[x] pătrunderea agentului cauzal în populaţia receptivă.

4. Manifestările procesului epidemic:

[a] în timp;
[b] după intensitate;
[c] după contingente de populaţie;
a) sezonal, ciclitate;
b) epidemii, pandemii;
c) sex, vârstă.

95. Manifestarea procesului epidemic şi nivelul morbidităţii:

[a] sporadic;
[b] endemic;
[c] epidemic;
[d] pandemic;
a) cazuri unice de boală;
b) morbiditatea specifică pentru un anumit teritoriu;
c) nivelul major al morbidităţii în mai multe regiuni ale ţării;
d) nivelul majorat al morbidităţii în mai multe ţări sau continente.

96. Grupa de infecţii: Sursa de agenţi patogeni:

[c] zoonoze; a) omul;
[a] antroponoze; b) solul, apa;
[b] sapronoze; c) animalele.

7. Drept surse de infecţie pentru următoarele grupuri de infecţie servesc:

[b] antroponozele;
[c] zooantroponozele;
[a] sapronozele;
a) apa, solul;
b) omul bolnav, purtătorul;
c) animalele bolnave sau purtătoare de infecţii.

8. Forma nosologică: Manifestări ale procesului epidemic:

[b] holera; a) focalitate naturală;
[a] pesta; b) pandemie;
[c] difteria; c) epidemică;
[d] malaria; d) limitată de factori biologici.

99. Căile de transmitere şi manifestările procesului epidemic la febră tifoidă:

[a] hidrică;
[b] alimentară;
[c] contact habitual;
a) nu este asociată cu o anumită perioadă a anului;
b) sunt afectate nu numai persoane adulte, dar şi copii;
c) numărul de cazuri, de obicei, nu este mare.

00.Sezonalitatea: Forma nosologică:

[b] morbiditate uniformă pe parcursul anului; a) HVA;
[a] toamnă-iarnă; b) HVB;
[c] vară-toamnă; c) dizenterie;
[d] iarnă-primăvară; d) rujeola.
01.Forma nosologică: Mecanismele de transmitere:
[b] poliomielită; a) transmisiv;
[d] hepatită virală B; b) fecal-oral;
[a] febra galbenă; c) de contact;
[c] tetanos; d) vertical.

102.Stabiliţi corespunderea între grupul de infecţie şi mecanismul de transmitere:

[e] fecal-oral;
[a] respiratoriu;
[d] de contact;
[b] transmisiv;
[c] vertical.
a) infecţia meningococică, rubeola, scarlatina;
b) pesta, tifosul recurent, febra galbenă;
c) toxoplasmoza, HVB, rubeola;
d) rabia, scabia, tetanosul;
e) HVA, salmoneloza, febra tifoidă.

103. Forma nosologică: Mecanismul de infectare:

[c] tifosul recurent; a) inoculare specifică;
[b] febra tifoidă; b) contaminare nespecifică;
[a] malaria; c) contaminare specifică.

104. Forma nosologică: Calea de transmitere:

[b] febra tifoidă; a) aerogenă;
[a] rujeola; b) hidrică;
[c] salmoneloza; c) alimentară;
[d] HVB; d) sanguină.

105. Forma nosologică: Calea de transmitere:

[a] febra tifoidă; a) hidrică;
[b] HVB; b) parenterală;
[c] bruceloză; c) alimentară;
[d] rabia; d) contact direct.

106. Forma nosologică: Factorii de transmitere:

[a] bruceloza; a) laptele;
[b] salmoneloza; b) ouăle, carnea;
[c] HVC; c) sângele;
[d] holera; d) apa.

107.Forma nosologică: Mecanismul de infectare:

[d] malaria; a) contaminare nespecifică;
[c] tifosul exantematic; b) inoculare nespecifică;
[a] dizenteria; c) contaminare specifică;
[b] antraxul; d) inoculare specifică.

108.Forma nosologică: Vectorul transmiţător:

[c] malaria; a) căpuşa;
[d] tifosul exantematic; b) puricele;
[a] tularemia; c) ţânţarul;
[b] pesta; d) păduchele.

109.Importanţa epidemiologică a investigaţiilor de laborator la externarea bolnavilor cu:

[b] HVA;
[c] dizenterie;
[a] febră tifoidă;
a) majoră;
b) nu are;
c) nu tot timpul sunt necesare.

10. Grupulde măsuri:

[b] măsuri asupra sursei de infecţie;
[c] măsuri asupra mecanismului de transmitere a agentului patogen;
[d] măsuri direcţionate spre formarea nereceptivităţii colectivelor;
[a] măsuri de ordin general.
 Exemple de măsuri:
a) educaţie pentru sănătate, investigaţii de laborator;
b) deratizarea, depistarea omului bolnav, izolarea, tratamentul lui, sanarea purtătorilor;
c) dezinsecţia, sterilizarea, dezinfecţia;
d) vaccinarea şi revaccinarea populaţiei.

11. Forma nosologică: Măsuri antiepidemice:

[c] rujeola; a) sanitaro-igienice;
[d] malaria; b) deratizarea, dezinsecţia;
[b] pesta; c) vaccinarea;
[a] enterovirozele ECHO, Coxsackie; d) dezinsecţia.

12. Forma nosologică: Măsura antiepidemică de bază:

[b] scarlatina; a) vaccinoprevenţia;
[a] poliomielita; b) măsuri de ordin general;
[c] dizenteria; c) dezinfecţia;
[d] pesta; d) deratizarea.

13. Forma nosologică: Măsura antiepidemică:

[a] febra galbenă; a) dezinsecţia;
[b] febra tifoidă; b) dezinfecţia;
[c] poliomielita; c) imunoprofilaxia.

14. Forma nosologică: Măsura antiepidemică de bază:

[b] poliomielita; a) sanitaro-igienică;
[a] dizenteria; b) vaccinarea;
[c] malaria; c) prevenirea importului.

15. Forma nosologică: Măsura antiepidemică:

[a] febra galbenă;
[b] varicela; a) spitalizare obligatorie;
[a] difteria; b) posibil tratament ambulator.
[b] scarlatina;

16. Forma nosologică: Indicaţii către spitalizare:

[b] tularemia; a) epidemiologice;
[c] holera; b) clinice;
[a] purtătorul de C.diphteriae; c) clinico-epidemiologice;
[d] rujeola; d) nu este obligatorie.

17. Forma nosologică:

[d] holera;
[b] tusea convulsivă;
[a] pesta;
[c] tifosul exantematic.
Perioada de supraveghere medicală asupra persoanelor contacte:
a) 6 zile;
b) 14 zile;
c) 21 zile;
d) 5 zile.

18. Forma nosologică:

[b] HVA;
[c] dizenteria;
[a] tularemia;
[d] febra tifoidă.
Durata supravegherii medicale asupra persoanelor contacte cu bolnavul:
a) nu se efectuează;
b) 35 zile;
c) 7 zile;
d) 21 zile.
 I.2. Dezinfecţia, sterilizarea, dezinsecţia, deratizarea
19. Dezinfecţia curentă se efectuează:
[ ] de 2 ori/zi;
[ ] de 4 ori/zi;
[x] multiplu, în perioada de contagiozitate pe măsura eliminării agentului patogen în mediul ambiant.

20.Cea mai veridică metodă de control al calităţii dezinfecţiei este cea:

[ ] chimică;
[x] bacteriologică;
[ ] vizuală.

21.Pentru efectuarea dezinfecţiei se folosesc următoarele preparate:

[ ] clorură de var, metilacetofos;
[x] baze, lizol;
[ ] ratindan, fosfid de zinc.

22.Dezinfecţia prin metoda chimică e necesară în focarele de:

[ ] rujeolă;
[ ] rabie;
[x] HVE.

123.În scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea dezinfecţiei este utilizată:
[ ] cloramina;
[x] soluţia de clorură de var activată;
[ ] fenolul.

24.Cloramina se utilizează sub formă de:

[ ] pulbere;
[x] soluţie;
[ ] emulsie.

125.Clorura de var (praf) poate fi utilizată în dezinfecţie, dacă conţine clor activ nu mai puţin de:
[ ] 0,1 %;
[x] 16,0 %;
[ ] 25,0 %.

126.În focarele de tuberculoză dezinfecţia se efectuează cu soluţie de clorură de var în concentraţie de:
[ ] 1,0 %;
[ ] 3,0 %;
[x] 5,0 %.

27.În practica medicală apa oxigenată se foloseşte în concentraţii:

[ ] 0,1–3,0%;
[x] 0,1–6,0%;
[ ] 0,1–33,0%.

128.Obiectele confecţionate din lână sau fibre sintetice pot fi dezinfectate în etuve:
[x] cu vapori şi formalină;
[ ] cu vapori;
[ ] cu aer fierbinte.

29.Dezinfecţia se efectuează la temperaturi mai joase în etuva:

[ ] cu vapori;
[x] cu vapori şi formalină;
[ ] cu aer fierbinte.

30.Sterilizarea are drept scop:

[ ] înlăturarea microflorei patogene;
[ ] nimicirea agenţilor patogeni;
[x] nimicirea microflorei.

31.Clorura de var e raţional a fi folosită sub formă de:

[ ] emulsie;
[x] soluţie;
[ ] pulbere.
32.Soluţiile activate de clorură de var se prepară prin:
[ ] majorarea concentraţiei;
[ ] majorarea volumului;
[x] adăugarea sărurilor de amoniu.

133.În clorura de var praf concentraţia minimă de clor activ care mai permite utilizarea ei e de:
[ ] 0,1 %;
[ ] 1,0 %;
[x] 16,0%.

34.Clorura de var (standard) conţine clor activ:

[ ] 16,0 %;
[x] 25,0 %;
[ ] 33,0 %.

135.În practica medicală apa oxigenată se foloseşte în concentraţii de până la:

[ ] 3,0 %;
[x] 6,0 %;
[ ] 33,0 %.

136.Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată în focarul de:

[ ] rujeolă;
[x] difterie;
[ ] parotidită epidemică.

137.Dezinfecţia terminală se efectuează din momentul izolării sursei în primele:

[x] 6–12 ore;
[ ] 24–36 ore;
[ ] 36–72 ore.

138.În scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea dezinfecţiei terminale se folosesc:
[ ] concentraţii mai mari;
[ ] cantităţi mai mari;
[x] activatori.

139.Dezinfecţia are importanţă mai mare la infecţiile cu mecanism:

[ ] respiratoriu;
[x] fecal oral;
[ ] transmisiv.

140.Clorura de var are la baza mecanismului bactericid de acţiune:

[x] oxidarea;
[ ] denaturarea proteinelor;
[ ] coagularea proteinelor.

141.Dezinfecţia are drept scop:

[ ] nimicirea totală a microflorei;
[x] nimicirea sau înlăturarea microflorei patogene;
[ ] nimicirea formelor vegetative ale agenţilor patogeni.

142.Dezinfecţia curentă este organizată de către:

[ ] specialiştii CSP;
[x] medicul de familie;
[ ] specialiştii centrului de dezinfecţie.

143.Dezinfectanţi chimici sunt:

[x] fenolul, iodul;
[ ] clorura de var, dimetiltoluolamida;
[ ] cloramina, zoocumarina.

144.Dezinfecţia se efectuează în dependenţă de:

[ ] mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;
[x] rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;
[ ] tropismul şi mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni.
145.Controlul bacteriologic al calităţii dezinfecţiei terminale poate fi efectuat (din momentul finalizării dezinfecţiei):
[x] între 45 minute şi 2 ore;
[ ] imediat;
[ ] peste 20–45 minute.

146.Un timp mai scurt este necesar pentru prepararea soluţiilor de lucru (din praf) de:
[ ] clorură de var;
[x] cloramină;
[ ] soluţii activate de clorură de var.

147.Necesitatea efectuării dezinfecţiei terminale este determinată de:

[ ] prezenţa sursei de agenţi patogeni;
[x] rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;
[ ] prezenţa persoanelor receptive în focar.

148.Dezinfecţia curentă în cazul dizenteriei se efectuează:

[ ] de 3 ori/zi;
[ ] de 6–10 ori/zi;
[x] pe măsura eliminării agentului patogen.

149.Dezinfecţia de etuvă este strict necesară în cazul:

[ ] tifosului exantematic;
[x] febrei tifoide;
[ ] HVA.

150.Sterilizarea are importanţă majoră în profilaxia:

[ ] HVB, difteriei;
[ ] HVA, poliomielitei;
[x] HVC, botulismului.

151.Dezinsecţia este una din măsurile de bază la:

[ ] dizenterie, febră tifoidă;
[ ] antrax, leptospiroză;
[x] tifos exantematic, malarie.

152.Repelenţi sunt:
[ ] ratindanul, zoocumarina;
[x] dietiltoluolamida, dimetilftalatul;
[ ] lizolul, fenolul.

153.Pentru prelucrarea sanitară a părului bolnavilor cu pediculoză poate fi utilizat:

[ ] carbofosul, dimetilftalatul, dihlofosul;
[ ] nitiforul, clorofosul;
[x] şamponul anti-P, carbofosul.

154.Dezinsecţia are importanţă majoră în cazul:

[ ] dizenteriei;
[ ] febrei tifoide;
[x] tifosului exantematic,

155.Pentru prelucrarea pacientului cu pediculoză pot fi folosite:

[x] nitiforul, metilacetofosul;
[ ] clorofosul, diclofosul;
[ ] dietiltoluolamida, monofluorina.

156.Dezinsecţia poate fi efectuată prin metoda:

[ ] chimică;
[ ] fizică;
[x] ambele.

157.Insecticide sunt:
[x] flicidul, acetofosul;
[ ] dietiltoluolamida, monofluorina;
[ ] albihtolul, tiosemicarbazidul.
158.Repelente sunt:
[ ] ratindanul, fosfidul de zinc;
[ ] metilacetofosul, benziminul;
[x] albihtolul, dietiltoluolamida.

159.Selectaţi măsura antiepidemică direcţionată asupra sursei de agenţi patogeni:

[x] deratizarea;
[ ] dezinfecţia;
[ ] dezinsecţia.

160.Rodenticide sunt:
[ ] carboxidul, heptaclorul;
[x] tiosemicarbazidul, ratindanul;
[ ] albihtolul, flicidul.

161.Rodenticide sunt:
[x] ratindanul, fosfidul de zinc;
[ ] zoocumarina, piretrinele;
[ ] monofluorina, carbofosul.

162.Necesitatea efectuării deratizării poate să apară în cazul:

[ ] anchilostomidozei;
[ ] teniozei;
[x] trichinelozei.

163.Selectaţi măsura realizată de serviciul nemedical:

[ ] profilaxia de urgenţă;
[x] salubrizarea sanitară în localităţi;
[ ] chimioprofilaxia.

164.Spitalizării conform indicaţiilor epidemiologice sunt supuşi:

[ ] toţi bolnavii cu maladie infecţioasă diagnosticată;
[ ] toţi bolnavii suspecţi de maladie infecţioasă;
[x] bolnavii cu boli infecţioase din grupele periclitate.

165.Una dintre măsurile antiepidemice, orientate asupra verigii a doua a procesului epidemic, este:
[ ] izolarea bolnavului;
[ ] deratizarea;
[x] dezinsecţia.

166.Întreruperea transmiterii maladiilor infecţioase pe cale hidrică prevede:

[ ] respectarea tehnologiei de preparare a produselor alimentare;
[x] decontaminarea apei potabile;
[ ] respectarea termenelor de realizare a produselor alimentare.

167.Dezinfecţia curentă este efectuată obligator în:

[x] dispensarul de tuberculoză;
[ ] secţia de pediatrie somatică;
[ ] secţia de chirurgie.

168.Pentru determinarea resturilor de detergent pe instrumentariu medical se utilizează proba:

[ ] cu amidopirină;
[ ] cu Sudan III;
[x] cu fenolftaleină.

169.Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată:

[ ] în focar după depistarea bolnavului;
[x] în focar după spitalizarea bolnavului;
[ ] în focar după însănătoşirea bolnavului;
[ ] în focarul de rujeolă după 5 zile de boală a pacientului;
[x] în cazul reprofilării unui staţionar de maladii infecţioase în unul de profil terapeutic.
170.Selectaţi preparatele ce posedă efect bactericid, virulicid, sporacid şi fungicid:
[x] clorură de var;
[ ] sulfohlorantină;
[x] lizol;
[ ] apă oxigenată;
[ ] cloramină.

171.În dezinfecţie sunt utilizate următoarele grupuri de preparate chimice:

[x] oxidanţi;
[x] activatori;
[x] preparate ce coagulează proteina;
[x] preparate ce denaturează proteina;
[ ] derivaţi ai fosforului.

172.Dezinfecţia terminală se efectuează în focarele de:

[ ] rujeolă;
[x] dizenterie;
[x] HVA;
[x] febră tifoidă;
[ ] parotidită epidemică.

173.Tipuri de etuve utilizate în practica de dezinfecţie:

[ ] cu detergenţi;
[x] cu formalină;
[x] cu vapori;
[x] cu aer uscat fierbinte;
[ ] cu acizi.

174.Dezinfecţia chimică este necesară în focarele de:

[x] antrax;
[ ] rujeolă;
[x] difterie;
[x] febră tifoidă;
[ ] malarie.

175.Cerinţe către păstrarea dezinfectantelor:

[x] loc uscat;
[ ] încăpere bine încălzită;
[ ] la lumină;
[x] la întuneric;
[ ] într-un vas deschis.

176.Clorura de var-praf este folosită în dezinfecţia:

[x] excrementelor lichide;
[ ] WC-urile din apartamente la bloc;
[x] WC-urile din localităţile rurale fără sistem de canalizare;
[x] maselor vomitive;
[ ] grajdurilor.

177.Dezinfecţia de etuvă este necesară în focarele cu:

[ ] leptospiroză;
[x] febră tifoidă;
[x] difterie;
[ ] dizenterie;
[ ] tularemie.

178.Soluţia de apă oxigenată cu detergent poate fi folosită:

[x] o singură dată, imediat după preparare;
[x] în diferite concentraţii (0,1–6,0 %);
[ ] pe parcursul a 2–3 zile din momentul preparării;
[ ] la temperatura camerei;
[x] după încălzire.
179.Care dintre preparatele indicate se pot utiliza ca dezinfectanţi:
[x] substanţe ce conţin clor activ;
[ ] substanţe ce conţin fosfor;
[x] fenolul;
[x] lizolul;
[x] peroxidul de hidrogen.

180.Ce influenţează eficacitatea dezinfecţiei:

[x] concentraţia soluţiei;
[ ] umiditatea în încăpere;
[x] expoziţia;
[x] volumul soluţiei la un m;
[ ] toate cele enumerate.

181.Eficacitatea acţiunii soluţiilor dezinfectante depinde de :

[x] temperatura soluţiilor dezinfectante;
[x] concentraţie;
[x] expoziţie;
[ ] presiunea atmosferică;
[x] prezenţa activatorilor.

182.În ce caz este indicată efectuarea dezinfecţiei terminale:

[ ] bolnavul cu gripă este transferat din salonul terapeutic în izolator;
[x] în legătură cu situaţia epidemiologică secţia pentru bolnavi cu dizenterie se reprofilează pentru internarea bolnavilor cu gripă;
[x] secţia pentru bolnavi cu HVA se reprofilează pentru bolnavi cu dizenterie;
[ ] bolnavul cu tularemie este transferat din box în secţie;
[x] bolnavul cu febră tifoidă este spitalizat.

183.În dezinfecţie pot fi utilizaţi următorii agenţi:

[x] vapori;
[x] aer fierbinte;
[ ] raze γ şi β;
[x] mecanici;
[x] chimici.

184.Etapele de sterilizare a instrumentelor medicale cu utilizare multiplă:

[ ] dezinfecţia;
[x] curăţire presterilizatorie;
[x] împachetarea materialelor pentru sterilizare;
[x] sterilizarea;
[ ] selectarea materialelor pentru sterilizare.

185.Soluţiile de lizol sunt folosite în:

[ ] deratizare;
[ ] dezinsecţie;
[x] dezinfecţie;
[ ] sterilizare;
[x] cazul focarelor de tuberculoză.

186.În etuva cu vapori pot fi prelucrate următoarele obiecte:

[ ] pernele, saltelele;
[ ] hainele din piele naturală;
[ ] cărţi;
[x] hainele de bumbac;
[x] lenjeria de pat de bumbac.

187.În etuva cu vapori pot fi dezinfectate următoarele obiecte:

[ ] haine din piele;
[x] saltele, perne;
[ ] încălţăminte de cauciuc;
[x] haine din fibre sintetice;
[ ] nici unul din cele enumerate.
188.Etuvele cu vapori şi formalină sunt folosite:
[ ] numai pentru dezinfecţie;
[ ] numai pentru dezinsecţie;
[x] în regim diferit de lucru pentru dezinfecţie şi dezinsecţie;
[ ] pentru sterilizare;
[x] dezinfectarea hainelor din fibre sintetice.

189.Prelucrarea hainelor în etuvă este necesară în cazul focarelor de:

[x] febră tifoidă;
[ ] dizenterie provocată de Sh.sonnei;
[x] difterie;
[ ] infecţia meningococică;
[x] tifos exantematic.

190.Se sterilizează instrumentele medicale:

[x] ce contactează cu suprafaţa plăgii;
[x] ce contactează cu sângele;
[x] ce contactează cu preparatele aplicate parenteral;
[ ] utilajul din cabinetul de proceduri;
[ ] tonometrele, fonendoscopul.

191.În scopul prelucrării bolnavului cu pediculoză poate fi utilizat:

[ ] diclofosul;
[ ] clorofosul;
[x] benzilbenzoatul;
[x] metilacetofosul;
[ ] piretrinele.

192.În scopul nimicirii vectorilor transmitători sunt utilizate preparate din grupul:
[x] acaricidelor;
[ ] fungicidelor;
[ ] erbicidelor;
[ ] repelenţilor;
[x] ovicidelor.

193.Examinării la pediculoză necesită a fi supuşi:

[x] bolnavii la internare în staţionar;
[x] persoanele internate la azilurile pentru bătrâni;
[ ] în mod planificat populaţia din teritoriul administrativ;
[x] copii de la şcoli-internat;
[x] gravidele în cadrul internării la maternitate.

194.Dezinsecţia e necesară în focarele de:

[x] scabie;
[ ] antrax;
[ ] iersinioză;
[x] pestă;
[ ] bruceloză.

195.Numiţi trei cele mai ecologice metode de dezinsecţie:

[ ] chimică;
[x] mecanică;
[x] fizică;
[x] biologică;
[ ] cu gaze.

196.Prelucrarea bolnavilor cu pediculoză este efectuată cu participarea obligatorie a personalului medical în cazul:
[x] instituţiilor preşcolare;
[x] internate;
[ ] cămine;
[x] spitale;
[ ] la toate întreprinderile şi instituţiile din teren.
 197.Repelenţii sunt utilizaţi la:
[x] prelucrarea hainelor;
[x] impregnarea corturilor, partierelor ş.a.;
[x] aplicarea pe cutanee;
[ ] nimicirea rozătoarelor;
[ ] nimicirea vectorilor transmitători.

198.Care dintre preparatele enumerate sunt insecticide:

[ ] benzil-benzoatul;
[x] acetofosul;
[ ] benzimina;
[x] piretrum;
[x] metilacetofosul.

199.Deratizarea poate fi efectuată prin metoda:

[x] biologică;
[x] chimică;
[ ] ultravioletă;
[x] mecanică;
[ ] profilactică.

200.Din măsurile orientate la sursa de infecţie fac parte:

[x] vizitarea bolnavului la domiciliu;
[ ] adresarea bolnavului la policlinică;
[x] investigarea bolnavului cu boală infecţioasă la internare;
[x] examinarea planificată a lucrătorilor serviciului de alimentaţie publică;
[x] examinarea de laborator a persoanelor de contact.

201.În instituţiile de copii, curative sau alimentare momelile cu rodenticide se permit a fi:
[ ] distribuite la necesitate în toate încăperile instituţiilor pentru copii;
[x] aplicate în absenţa copiilor;
[ ] amplasate pe podea, pe traseul rozătoarelor, în locurile lor de alimentare;
[x] amplasate în cavităţi speciale;
[x] aplicate în zilele de odihnă.

202.Din măsurile profilactice fac parte:

[x] prevenirea poluării cu microorganisme ale mediului ambiant;
[x] decontaminarea apei în conformitate cu cerinţele standardului pentru apa potabilă;
[x] profilaxia pătrunderii infecţiei în obiectele cu semnificaţie epidemiologică;
[x] protecţia sanitară a teritoriului de importul şi răspândirea infecţiei;
[ ] lichidarea focarului epidemic.

203.Selectaţi măsurile antiepidemice, care sunt efectuate de forţele medicale:

[ ] decontaminarea apei potabile;
[x] vaccinarea populaţiei;
[ ] eutanazierea animalelor vagabonde;
[ ] îngroparea deşeurilor radioactive;
[x] activităţi de educaţie pentru sănătate.

204.Procentajul soluţiei cloraminei şi cazul utilizării:

[a] forme vegetative ale bacteriilor;
[b] infecţii virale;
[c] tuberculoză şi micoze;
[d] forme ale bacteriilor sporulate;
a) 0,1 – 1,0 – 2,0%;
b) 1,0 – 3,0%;
c) 5,0%;
d) 10,0%.

205.Forma nosologică şi dezinfecţia chimică:

[c] esherichioze;
[b] holeră;
[a] botulism;
[d] scarlatină;
 a) nu se efectuează;
b)cu forţele specialiştilor de la centrul de dezinfecţie;
c) cu forţele proprii ale persoanelor din focar;
d)se efectuează selectiv (nu în toate focarele).

206.Preparatul: Efectul produs:

[c] crezol; a) repelent;
[a] albihtol; b) dezinsectant;
[d] ratindan; c) dezinfectant;
[b] metilacetofos; d) rodentic.

207.Preparate şi grupul de preparate:

[b] hexaclorciclohexan;
[a] fenol;
[d] dietiltoluolamidă;
[c] monoftorină;
a) dezinfectant;
b) dezinsectant;
c) rodenticid;
d) repelent.

208. Preparate şi grupul de preparate:

[b] clorură de var;
[a] crezol;
[d] monoftorină;
[c] chiuzol;
a) dezinfectant ce coagulează proteina;
b) dezinfectant oxidant;
c) repelent;
d) rodenticid.

09.Stabiliţi corespunderea între substanţe şi grupe de preparate:

[a] crezol, formalin, fenol;
[b] nitifor, carbofos, piretrum;
[c] ratindan, zoocumarin, fosfid de zinc; .
a) dezinfectanţi;
b) dezinsectanţi;
c) deratizanţi

10.Modul de acţiune şi grupe de preparate:

[a] oxidanţi ai proteinei agentului cauzal;
[b] denaturanţi;
[c] coagulanţi;
a) clorură de var, cloramină;
b) formalină;
c) fenol, crizol, acizi.

I.3. Imunoprofilaxia
211. Intervalul minim între vaccinurile planificate e de:
[x] 1 lună;
[ ] 2 luni;
[ ] 3 luni.

212.În Republica Moldova vaccinarea planificată nu este prevăzută contra:

[ ] tetanosului;
[ ] tuberculozei;
[x] HVA.

213.Vaccinul BCG se administrează:

[ ] intramuscular;
[ ] subcutan;
[x] intracutan.

214.Vaccinarea în mod planificat în Republica Moldova se efectuează contra:

[ ] tusei convulsive, gripei;
[ ] difteriei, febrei tifoide;
[x] tetanosului, parotiditei epidemice.
215.Imunitatea transplacentară are o durată de:
[ ] câteva zile;
[ ] câteva săptămâni;
[x] câteva luni.

216.După suportarea unor infecţii apare imunitate:

[x] naturală activă;
[ ] pasivă;
[ ] nespecifică.

217.O cale posibilă de formare a imunităţii active artificiale este:

[ ] suportarea unei boli infecţioase;
[x] folosirea anatoxinei;
[ ] folosirea interferonului.

218.O cale posibilă de formare a imunităţii active naturale:

[ ] aplicarea vaccinului;
[ ] aplicarea imunoglobulinei;
[x] premuniţia.

219.Timpul necesar pentru formarea imunităţii active postvaccinale este de:

[ ] câteva ore;
[ ] câteva zile;
[x] câteva săptămâni.

220.În organism se introduc prin metoda fracţionată:

[ ] vaccinurile corpusculare inactivate (,,omorâte”);
[ ] seruri homologice;
[x] seruri heterologice.

221.Serul antidifteric se foloseşte:

[ ] în profilaxia de urgenţă;
[ ] în profilaxia planificată;
[x] în scop de tratament.

222.Vaccinul viu este utilizat în imunoprofilaxia:

[ ] difteriei;
[x] poliomielitei;
[ ] tetanosului.

223.Vaccinurile vii se utilizează contra:

[ ] rujeolei, tusei convulsive;
[x] tuberculozei, poliomielitei;
[ ] parotiditei epidemice, difteriei.

224.Anatoxina este utilizată în profilaxia:

[ ] antraxului;
[x] tetanosului;
[ ] brucelozei.

225.Peroral se administrează vaccinul:

[x] antipoliomielitic;
[ ] contra tusei convulsive;
[ ] antiparotiditic.

226.Estimarea probelor tuberculinice se efectuează peste:

[ ] 24 ore;
[ ] 48 ore;
[x] 72 ore.

227.Bacteriofagii sunt indicaţi pentru formarea:

[ ] imunităţii active;
[ ] imunităţii pasive;
[x] nici uneia din cele enumerate.
228.Vaccinarea are importanţă majoră în dirijarea procesului epidemic al:
[ ] tuberculozei;
[x] HVB;
[ ] febrei tifoide.

229.O durată mai lungă a imunităţii se obţine după administrarea:

[ ] serurilor;
[ ] imunoglobulinelor;
[x] anatoxinelor.

230. Intervalul minim între administrările planificate ale vaccinurilor este de:
[ ] 2 săptămâni;
[x] 1 lună;
[ ] 1,5 luni.

231.În mod planificat vaccinarea se efectuează contra:

[ ] tuberculozei, febrei tifoide;
[ ] difteriei, scarlatinei;
[x] parotiditei epidemice, tusei convulsive.

232.Intervalul minim dintre aplicarea vaccinului şi imunoglobulinei este de:

[x] 2 săptămâni;
[ ] 2 luni;
[ ] 6 luni.

233.Reacţiile serologice sunt utilizate în aprecierea eficacităţii vaccinărilor contra:

[ ] antraxului;
[ ] tuberculozei;
[x] difteriei.

234.Contra tuberculozei, în calendarul de vaccinări al Republicii Moldova sunt prevăzute:

[x] revaccinare;
[ ] două revaccinări;
[ ] trei revaccinări.

235.Imunitate de o durată mai lungă se obţine după vaccinarea contra:

[ ] difteriei;
[ ] tetanosului;
[x] rujeolei.

236.Reactogenitate minimă posedă vaccinurile:

[ ] vii;
[x] chimice;
[ ] corpusculare inactivate.

237.Vaccin corpuscular inactivat se utilizează contra:

[ ] variolei;
[ ] parotiditei epidemice;
[x] tusei convulsive.

238.Vaccinările contra difteriei se efectuează cu:

[ ] vaccin viu;
[x] anatoxină;
[ ] vaccin corpuscular inactivat.

239.În Republica Moldova vaccinarea planificată se efectuează contra:

[ ] 7 forme nosologice;
[ ] 10 forme nosologice;
[x] 12 forme nosologice.

240.Vaccinul antiparotiditic se administrează concomitent cu vaccinul:

[ ] difteriei;
[ ] poliomielitei;
[x] rujeolei.
241.Rezultatele pozitive în proba Mantoux indică:
[ ] necesitatea revaccinării;
[ ] lipsa necesităţii revaccinării;
[x] nu este un indiciu pentru soluţionarea problemei revaccinării.

242.Cursul condiţionat de vaccinări antirabice se indică:

[ ] copiilor;
[x] persoanelor muşcate de animale care sunt sub supraveghere;
[ ] persoanelor muşcate de animale sălbatice.

243.Vaccinul antipoliomielitic viu atenuat se administrează:

[ ] intracutan;
[x] peroral;
[ ] intramuscular.

244.Vaccinările contra poliomielitei se efectuează concomitent cu vaccinările contra:

[x] tetanosului;
[ ] HVB;
[ ] tuberculozei.

245.Chimioprofilaxia este utilizată în prevenţia:

[ ] tetanosului;
[ ] botulismului;
[x] malariei.

246.Vaccinările planificate după indicaţii epidemiologice contra febrei tifoide se efectuează la persoane:
[ ] pe tot parcursul vieţii;
[x] între 7 şi 60 ani;
[ ] între 14 şi 50 ani.

247.Vaccinarea contra parotiditei epidemice se efectuează la vârsta de:

[ ] 2 luni;
[x] 12 luni;
[ ] 18 luni.

248.Vaccinarea şi revaccinarea contra poliomielitei prevede:

[ ] 4 administrări de vaccin;
[ ] 5 administrări de vaccin;
[x] 6 administrări de vaccin.

249.După eventuala infectare este indicată vaccinarea contra:

[ ] antraxului;
[x] rabiei;
[ ] difteriei.

250.Vaccinarea contra tusei convulsive se efectuează la:

[x] 2; 4; 6 luni;
[ ] 0; 1; 6 luni;
[ ] 3; 4; 5; 6 luni.

251.Reacţia Mantoux se efectuează:

[ ] cu 1–7 zile înainte de revaccinare;
[x] cu 3–14 zile înainte de revaccinare;
[ ] cu 14–60 zile înainte de revaccinare.

252.Intramuscular se administrează vaccinul contra:

[ ] tuberculozei;
[x] HVB;
[ ] poliomielitei.

253.Vaccinarea contra gripei este raţional a fi efectuată:

[ ] după indicaţii epidemiologice;
[ ] planificat;
[x] înaintea răspândirii ei sezoniere.
254.În profilaxia specifică a tetanosului este utilizat:
[ ] vaccinul viu;
[x] anatoxina;
[ ] vaccinul inactivat.

255.Vaccinarea în mod planificat se efectuează contra:

[ ] HVB, febrei tifoide;
[x] infecţiei rotavirale, parotiditei epidemice;
[ ] difteriei, scarlatinei.

256.În mod planificat în Republica Moldova vaccinoprevenţia se efectuează contra:

[ ] febrei tifoide;
[x] HVB;
[ ] HVA.

257.Reacţiile alergice cutanate se utilizează în diagnosticul:

[x] antraxului, brucelozei;
[ ] tuberculozei, botulismului;
[ ] dizenteriei, febrei tifoide.

258.Administrarea anatoxinelor conduce la formarea imunităţii:

[x] active;
[ ] pasive;
[ ] activ-pasive.

259.Administrarea simultană a vaccinului şi imunoglobulinei este admisă în cazul riscului de răspândire a:

[x] rujeolei;
[ ] rabiei;
[ ] difteriei.

260.La defectarea frigiderului temperatura s-a redus până la -6°C. În aceste circumstanţe poate fi utilizat doar:
[ ] serul antidifteric;
[ ] vaccinul recombinat din drojdie contra hepatitei B;
[x] vaccinul BCG.

261.La deschiderea unei cutii cu vaccin antirujeolic s-a constatat lipsa instrucţiunii de utilizare a preparatului. În aceste citcumstanţe urmează de
a:
[x] utiliza instrucţiunea din altă cutie, cu acelaşi număr de serie;
[ ] aplica vaccinul fără instrucţiune, cunoscând tehnica de administrare;
[ ] interzice utilizarea vaccinului.

262.Cum va proceda asistenta medicală a grădiniţei de copii în caz că în instituţia preşcolară se admite un copil nevaccinat din motivul refuzului
de imunizare:
[ ] va accepta admiterea copilului cu permisiunea administraţiei grădiniţei;
[x] va accepta admiterea copilului după semnarea de părinţi a unui act ce indică refuzul lor de vaccinarea copilului;
[ ] va accepta admiterea copilului în grupa special formată pentru copiii nevaccinaţi.

263.Din punctul medical al unei şcoliam recepţionat informaţia că la 5 din 150 copii vaccinaţi cu DT peste 3–4 zile după vaccinare a apărut o
uşoară induraţie doloră în locul injecţiei. Selectaţi recomandarea corectă:
[ ] este o complicaţie postvaccinală, se recomandă stoparea vaccinării;
[ ] este o complicaţie postvaccinală; se recomandă obţinerea informaţiei despre seria şi dată preparatului din CSP;
[x] este o reacţie postvaccinală, se recomandă continuarea vaccinării.

264.Termenele de efectuare a vaccinării BCG după reacţia Mantoux:

[x] între 3 zile şi 2 săptămâni;
[ ] nu mai târziu de a 11-a zi după citirea reacţiei Mantoux;
[ ] rezultatele recţiei Mantoux nu influenţează termenele de efectuare a vaccinării BCG.

265.Vaccinarea cu DTP este recomandată:

[x] copilului sănătos de 5 luni, care nu a fost vaccinat contra tusei convulsive, difteriei şi tetanosului;
[ ] copilului sănătos de 6 luni, care a suportat deja tusea convulsivă la vârsta de 2 luni;
[ ] copilului sănătos de 4 ani şi o lună, care nu a fost vaccinat contra tusei convulsive, difteriei, tetanosului.

266.Se permite de a imuniza copilul cu vaccin procurat de peste hotarele ţării în lipsa instrucţiunii?
[ ] se permite, dacă vaccinul este inclus în lista preparatelor biologice înregistrate în ţară;
[x] nu se permite;
[ ] se permite cu consimţământul CSP.
267.Pericolul administrării vaccinului BCG unei persoane cu reacţie Mantoux pozitivă constă în:
[ ] posibilitatea dezvoltării şocului anfilactic:
[x] posibilitatea generalizării tuberculozei;
[ ] formarea abcesului „rece” postvaccinal.

268.Contraindicaţie pentru administrarea vaccinului antirabic este:

[ ] boala hipertonică de gradul II;
[ ] sarcina;
[x] îmbolnăvirea cu hidrofobie.

269.Administrarea BCG este contraindicată:

[x] nou-născuţilor cu imunodeficienţă congenitală;
[ ] persoanelor HIV pozitive;
[ ] copiilor născuţi din mame cu HIV.

270.Administrarea vaccinului BCG persoanelor cu SIDA:

[ ] este indicată imediat;
[ ] se aplică în dependenţă de rezultatele probei Mantoux;
[x] este interzisă.

271.Derivatul de proteine purificate (PPD – purified protein derivative), utilizat în testarea cutanată tuberculinică, este:
[x] standardizat la nivel internaţional;
[ ] doar în zonele endemice contra tuberculozei;
[ ] eliminat din producere.

272.Complicaţie posibilă a administrării BCG este:

[ ] tuberculoza postvaccinală;
[x] adenopatie axilară sau epicondiliană, care poate forma fistule;
[ ] nu sunt documentate complicaţii postvaccinale.

273.Complicaţie posibilă a vaccinării cu BCG este:

[ ] nu sunt documentate complicaţii postvaccinale;
[x] BCG-ita, radiografic cu aspect de tuberculoză miliară, determinată de diseminarea hematogenă a bacilului Calmette-Guerin;
[ ] şocul anafilactic.

274.Vaccinul BCG se injectează:

[ ] strict intradermic în zona treimii inferioare a antebraţului stâng;
[x] strict intradermic la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng;
[ ] strict intradermic indiferent de zona anatomică.

275.La injectarea corectă a vaccinului BCG, în locul acesteia apare:

[ ] ulceraţie, care dispare după o săptămână;
[ ] mică induraţie de culoare roşie cu diametru de până la 10mm, care persistă 1–2 săptămâni;
[x] papulă cu aspect de „coajă de portocală”, care se menţine circa 30 minute.

276.La injectarea corectă a vaccinului BCG:

[x] în locul acesteia apare o mică induraţie de culoare roşie cu diametru de 6–8 mm peste 3–4 săptămâni, ce persistă până la 2 luni;
[ ] în locul acesteia apare o mică induraţie de culoare roşie cu diametru de până la 10 m peste 3–4 zile după administrare, ce persistă 1–2
săptămâni;
[ ] în caz de apariţie a unei induraţii, situaţia se califică ca complicaţie a vaccinării cu BCG.

277.După vaccinare cu BCG:

[ ] induraţia de culoare roşie, apărută la 3–4 săptămâni după vaccinare, este considerată complicaţie;
[x] la 2–8 săptămâni se formează o crustă care lasă o cicatrice rotundă, cu un diametru de circa 5mm;
[ ] cicatricea la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng cu un diametru de circa 5mm este calificată drept complicaţie.

278.În ţările cu incidenţă mare a tuberculozei, vaccinarea BCG trebuie efectuată:

[x] imediat după naştere;
[ ] imediat după naştere, urmată de alte cinci revaccinări;
[ ] după naştere şi fără revaccinări ulterioare.

279.Scopul principal al vaccinării BCG este:

[ ] eradicarea tuberculozei;
[ ] realizarea programului Naţional de imunizări;
[x] prevenirea formelor severe de tuberculoză (miliară sau meningită) la sugari şi copii.
280.Studiile în domeniu au demonstrat că vaccinarea cu BCG asigură protecţie între:
[ ] 10% şi 30%;
[x] 20% şi 60%;
[ ] 60% şi 90%.

281.Vaccinul BCG este:

[ ] viu atenuat şi conţine M.tuberculosis;
[x] viu atenuat şi conţine M.bovis;
[ ] inactivat şi conţine M.bovis.

282.Eficienţa vaccinului BCG depinde de:

[x] imunitatea celulară a fiecărui individ;
[ ] genul Mycobacteriei din care a fost preparat vaccinul;
[ ] metoda utilizată în prepararea vaccinului.

283.După indicaţii epidemiologice planificat se efectuează vaccinări contra:

[ ] difteriei;
[x] febrei tifoide;
[x] brucelozei;
[ ] iersiniozei;
[ ] ornitozei.

284.În primele 6 luni de viaţă copiii sunt vaccinaţi contra:

[x] tuberculozei;
[x] tetanosului;
[ ] parotiditei epidemice;
[ ] febrei tifoide;
[ ] rujeolei.

285.Conform calendarului de vaccinări, în Republica Moldova copii sunt vaccinaţi împotriva:

[x] HVB, Tbc, rubeolei;
[x] poliomielitei, parotiditei epidemice, tusei convulsive;
[ ] difteriei, scarlatinei, rujeolei;
[x] poliomielitei, difteriei, tetanosului;
[x] difteriei, Tbc, parotiditei epidemice.

286.În caz de congelare, nu pot fi administrate următoarele vaccinuri:

[ ] rujeolic;
[ ] BCG;
[x] DTP;
[x] DT;
[ ] poliomielitic.

287.În ce cazuri se va forma imunitate activă protectivă, dacă imunoglobulina se va administra concomitent cu vaccinul ?
[x] contra rabiei;
[x] contra rujeolei;
[x] contra tetanosului;
[ ] contra parotiditei epidemice;
[ ] contra HVB.

288.Infecţii dirijate prin vaccinoprevenţie sunt:

[x] rujeola;
[x] difteria;
[x] tusea convulsivă;
[x] infecţia rotavirală;
[ ] varicela.

289.Nu pot fi folosite vaccinurile:

[x] ce nu posedă proprietăţi fizice caracteristice;
[x] cu deteriorări ale fiolelor;
[x] ce au fost transportate la un regim de temperatură neadecvat;
[x] cu termenul de păstrare expirat;
[ ] vaccinul poliomielitic ce s-a păstrat în congelator.
290.Sunteţi responsabil de vaccinoprevenţie. Care este tactica D-voastră?
[x] evidenţa contingentelor ce necesită vaccinări;
[x] lucrul de educaţie pentru sănătate a populaţiei despre importanţa vaccinărilor;
[x] instructarea personalului medical responsabil de efectuarea vaccinărilor;
[ ] raportarea zilnică despre vaccinările efectuate;
[x] planificarea vaccinărilor.

291.După indicaţii epidemiologice sunt administrate vaccinuri:

[ ] persoanelor ce au contactat cu bolnavul de holeră;
[ ] persoanelor contacte din focar cu rujeolă;
[x] persoanelor ce pleacă într-un focar natural al encefalitei de căpuşă;
[ ] persoanelor muşcate de animale;
[x] militarilor contra tetanosului.

292.Vaccinările antirabice necondiţionate sunt indicate după muşcătură de:

[x] un animal sălbatic;
[x] un animal necunoscut;
[ ] un câine care s-a îmbolnăvit de rabie peste 20 de zile de la momentul muşcăturii;
[ ] un animal care se află sub supraveghere;
[x] un animal care a fost imediat omorât.

293.Preparatele ce nu se administrează fracţionat în organism sunt:

[ ] serul antitetanic;
[x] imunoglobulina antigripală;
[x] imunoglobulina antirugeolică;
[x] imunoglobulina antitetanică;
[x] imunoglobulina antistafilococică.

294.Indicaţi infecţiile contra cărora nu se efectuează vaccinări planificate în Republica Moldova:

[x] HVA;
[ ] rubeola;
[ ] parotidita epidemică;
[x] varicela;
[x] parapertusis.

295.În frigiderul-container s-a topit complet gheaţa cu 12 ore în urmă. Care dintre preparatele enumerate mai jos nu mai pot fi folosite?
[x] vaccinul poliomielitic;
[ ] anatoxina antitetanică;
[ ] anatoxina antidifterică;
[ ] DTP;
[x] vaccinul rujeolic.

296.Pentru obţinerea imunoglobulinelor homologice sunt utilizate:

[x] sângele donatorilor;
[x] sângele placentar;
[ ] sângele animalelor hiperimunizate;
[x] sângele persoanelor ce au făcut boala;
[x] sângele persoanelor imunizate.

297.Contra căror infecţii vaccinurile asigură o imunitate protectivă de durată:

[x] contra rujeolei;
[ ] leptospirozei;
[ ] antirabiei;
[x] tularemiei;
[ ] holerei.

298.Fracţionat se introduc în organism:

[ ] imunoglobulina antistafilococică;
[x] serul antidifteric;
[x] serul antitetanic;
[x] imunoglobulina antirabică;
[ ] imunoglobulina antitetanică.
299.În mod planificat în Republica Moldova se efectuează vaccinarea contra:
[x] tuberculozei;
[ ] leptospirozei;
[ ] febrei tifoide;
[x] tusei convulsive;
[x] parotiditei epidemice.

300.Vaccinări planificate sunt efectuate contra:

[x] poliomielitei;
[x] parotiditei epidemice;
[x] tusei convulsive;
[ ] scarlatinei;
[ ] varicelei.

301.Profilaxia specifică planificat se efectuează contra:

[x] tuberculozei;
[x] tusei convulsive;
[x] tetanosului;
[ ] gripei;
[ ] scarlatinei.

302.Infecţii dirijate prin vaccinoprevenţie sunt:

[ ] febra tifoidă;
[ ] bruceloza;
[x] rujeola;
[x] poliomielita;
[x] tetanosul.

303.Vaccinarea planificată la vârsta de 2 luni se efectuează contra:

[ ] parotiditei epidemice;
[x] tusei convulsive;
[x] poliomielitei;
[x] tetanosului;
[x] hepatitei virale B.

304.Vaccinoprevenţie există contra:

[x] HVA;
[x] HVB;
[ ] malariei;
[ ] toxoplasmozei;
[x] febrei galbene.

305.Primele 2 infecţii contra cărora sunt vaccinaţi copii în RM sunt:

[x] tuberculoza;
[ ] rujeola;
[x] hepatita virală B;
[ ] poliomielita;
[ ] hepatita virală A.

306.Copil de 4 luni nu a fost vaccinat cu BCG. Cum trebuie de procedat?

[ ] imediat să fie vaccinat;
[x] să fie vaccinat după examenul clinic;
[ ] să fie vaccinat după examenul clinic şi confirmarea rezultatului pozitiv la proba Mantoux;
[ ] să fie vaccinat după vaccinarea cu DTP;
[x] să fie vaccinat în baza rezultatelor probei Mantoux.

307.În Republica Moldova planificat se efectuează vaccinarea contra:

[x] HVB, parotiditei epidemice;
[x] Tbc, difteriei;
[x] rubeolei, tetanosului;
[ ] gripei, tusei convulsive;
[x] poliomielitei, rujeolei.
08. Corecte sunt afirmaţiile:
[ ] intervalul minim dintre vaccinare şi administrarea imunoglobulinei este de 6 luni;
[x] intervalul minim dintre introducerea imunoglobulinei şi vaccinului e de 4–6 săptămâni;
[ ] vaccinarea contra rujeolei începe la vârsta de 3 luni;
[x] bacteriofagul nu induce imunitate pasivă;
[ ] vaccinarea diminuată contra poliomielitei se efectuează cu vaccin inactivat.

309.În scopul obţinerii imunităţii pasive poate fi utilizat:

[ ] interferonul;
[x] serul homologic;
[x] serul heterologic;
[ ] anatoxina;
[x] imunoglobulina.

310.Imunitatea pasivă poate fi obţinută în urma aplicării:

[ ] vaccinului chimic;
[x] serului homogen;
[x] imunoglobulinei;
[x] serului heterogen;
[ ] anatoxinei.

311. Vaccinuri vii sunt utilizate contra:

[x] poliomielitei;
[x] tuberculozei;
[ ] tusei convulsive;
[ ] tetanosului;
[x] parotiditei epidemice.

312.Vaccinuri inactivate sau chimice sunt utilizate contra:

[x] tusei convulsive;
[ ] rujeolei;
[x] hepatitei virale B;
[x] febrei tifoide;
[ ] tuberculozei.

313.Vaccinuri corpusculare inactivate sunt utilizate în vaccinoprevenţia:

[ ] rabiei;
[x] infecţiei meningococice;
[ ] parotiditei epidemice;
[x] tusei convulsive;
[ ] gripei.

314.Imunoglobulinele pot fi utilizate în profilaxia:

[x] rabiei;
[x] rujeolei;
[ ] difteriei;
[ ] tuberculozei;
[x] tetanosului.

315.Vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează contra:

[x] leptospirozei;
[ ] iersiniozei;
[ ] botulismului;
[x] tularemiei;
[x] pestei.

316.Pentru vaccinurile vii e caracteristic:

[x] pierderea patogenităţii şi păstrarea proprietăţilor antigenice ale tulpinilor vaccinale;
[x] se obţin prin acţiunea asupra microorganismelor patogene a factorilor fizici, chimici, biologici, cultivarea lor multiplă;
[ ] eficacitatea imunogenă scăzută determină aplicarea repetată a lor;
[x] pentru prelungirea termenului de aplicare vaccinurile sunt supuse liofilizării;
[ ] vaccinurile se obţin din culturi bacteriene.
 317.Alegeţi variantele corecte de amplasare a preparatelor vaccinale în frigider:
[x] unele vaccinuri nu se păstrează în congelator;
[x] e la fel de eficace păstrarea vaccinurilor pe diferite poliţe ale frigiderului;
[ ] amplasarea separată a vaccinurilor ,,vechi” şi celor primite recent;
[ ] cutiile cu vaccinuri e mai bine să umple complet spaţiul de pe o anumită poliţă;
[x] e mai raţional a păstra vaccinurile pe poliţa de sus.

318.În cabinetul de vaccinări au rămas 500 de doze de vaccin DTP, cu termenul de utilizare expirat cu 3 zile în urmă. Este necesar:
[x] de a întrerupe imunonoprofilaxia;
[ ] de a continua vaccinoprofilaxia, deoarece termenul de garanţie a expirat cu mai puţin de o lună în urmă;
[x] de a consulta CSP despre măsurile ulterioare;
[ ] de a efectua vaccinarea unui contingent limitat şi a evalua eficacitatea imunologică;
[x] de a aprecia situaţia ca o neglijenţă, în organizarea şi realizarea imunoprofilaxiei.

19. După administrarea a DTP se dezvoltă:

[x] imunitate antitoxică (la difterie şi tetanos) şi antimicrobiană (la tusea convulsivă);
[ ] imunitate antimicrobiană şi antitoxică (la difterie şi tetanos);
[ ] imunitate antitoxică (la difterie, tetanos şi tusea convulsivă);
[ ] imunitate antimicrobiană (la difterie şi tetanos);
[x] imunitate antimicrobiană (la tusea convulsivă).

20. Vaccinarea cu BCG:

[x] reduce riscul evoluţiei infecţiei latente spre TB la copii;
[x] diminuează semnificativ riscul apariţiei formelor grave la copii;
[ ] previne formele diseminate de TB la nou-născut şi copilul mic;
[ ] previne orice formă de TB, indiferent de vârstă;
[ ] la momentul actual se consideră ineficientă.

21. Forma nosologică şi principiul de profilaxie:

[a] difterie;
[b] holeră;
[a] febra galbenă;
[b] scarlatină;
a) specifică;
b) nespecifică.

22. Formele nosologice şi preparate pentru profilaxia de urgenţă:

[d] gripa;
[c] malaria;
[b] HVA;
[a] holera;
a) antibiotice;
b) imunoglobulină;
c) clorachina;
d) interferon.

23. Remedii profilactice şi efectul acţiunii:

[b,c,e] antibacteriale;
[a,d] antivirotice;
a) remantadin, unguent de oxolină;
b) preparate biologice (bificol, lactobacterin);
c) chimiopreparate (antibiotice);
d) interferon, interferonogeni;
e) bacteriofagi.

24. Forme nosologice şi remedii de profilaxie:

[c] febra tifoidă, infecţia stafilococică;
[a] eşerihioze, şigeloze;
[b] holera, pesta;
a) bificol, colibacterin;
b) antibiotice;
c) bacteriofagi.
25. Preparate biologice şi metodele de obţinere:
[b] vaccinuri vii;
[c] vaccinuri corpusculare;
[d] vaccinuri sintetice;
[a] anatoxine;
a) preparat din toxine bacteriene detoxijiate;
b) atenuarea microorganismelor prin cultivări multiple;
c) tulpini de bacterii sau virusuri inactivate prin acţiunea substanţelorchimice, factorilor fizici;
d) metodă de sinteză chimică, reproducerea artificială a determinanţilor antigenici analogici celor naturali.

26. Tipuri de vaccinuri şi exemple de infecţii contra căror sunt aplicate:

[b] vaccinuri vii;
[c] vaccinuri inactivate;
[d] vaccinuri chimice;
[a] anatoxine;
a) difterie, tetanos;
b) poliomielită, rujeolă, parotidită;
c) tusea convulsivă, leptospirozele, febra tifoidă;
d) tifosul exantematic, febra tifoidă, paratiful A, B

27. Tipul de vaccin şi vaccinuri specifice:

[c] monovaccin;
[b] polivaccin (complex);
[a] vaccin asociat;
a) vaccin antipoliomielitic, antigripal;
b) DTP, TABT;
c) BCG, HVB.

28. Preparate biologice şi metoda lor de administrare:

[d] vaccinul BCG;
[b] serul imun, heterogen;
[c] vaccinul antipoliomielitic;
[a] DTP;
[e] împotriva antraxului;
a) intramuscular;
b) metoda fracţionată;
c) per os;
d) intradermal;
e) cutanat.

329.Preparate biologice utilizate în profilaxia specifică pentru:

[c] formarea imunităţii active;
[a] formarea imunităţii pasive;
[b] reţinerea multiplicării agentului patogen în organism;
a) seruri imune, imunoglobuline;
b) interferon, bacteriofag;
c) vaccinuri, anatoxine.

330.Vaccinarea contra următoarelor infecţii se efectuează cu:

[b] difteria;
[c] tuberculoza;
[d] tusea convulsivă;
[a] febra tifoidă;
a) vaccin chimic;
b) anatoxină;
c) vaccin viu;
d) vaccin corpuscular inactivat.

331.Tipuri de vaccinuri şi exemple de infecţii contra căror sunt folosite:

[d] vaccinuri vii;
[a] vaccinuri inactivate;
[b] vaccinuri chimice;
[c] anatoxine;
a) tusea convulsivă;
b) tifos exantematic, febră tifoidă, paratif A, B;
c) difterie, tetanos, botulism;
d) parotidită epidemică, poliomielită, rujeolă.
 332.Forma nosologică:
[b] tusea convulsivă;
[a] tetanosul;
[d] tuberculoza;
[c] HVB;
a) vaccinarea activ-pasivă;
b) cu vaccin inactivat corpuscular;
c) la maternitate;
d) cu vaccin viu atenuat.

33. Preparatul: Tipul de imunitate:

[b] anatoxină; a) nu se formează;
[c] imunoglobulină; b) activă;
[a] bacteriofag; c) pasivă.

34. Tipul de preparat: Forma nosologică:

[c] viu atenuat; a) tusea convulsivă;
[d] anatoxină; b) febra tifoidă;
[a] inactivat corpuscular; c) poliomielitică;
[b] chimic; d) difteria.

35. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:

[c] holera; a) anatoxină;
[a] tetanosul; b) imunoglobulină;
[b] antraxul; c) antibiotice;
[d] rujeola; d) vaccin.

36. Exemple de infecţii şi preparate de profilaxie:

[a] malarie;
[b] antrax;
[c] leptospiroză;
[d] poliomielită;
a) clorochină;
b) antibiotice;
c) vaccin corpuscular inactivat;
d) vaccin viu.

37. Exemple de infecţii şi preparate de profilaxie:

[a] rabie;
[c] antrax;
[d] HVB;
[e] malarie;
[b] tuse convulsivă;
a) vaccin viu;
b) vaccin corpuscular inactivat;
c) antibiotice;
d) vaccin chimic;
e) clorochină.

38. Forma nosologică: Vaccinul utilizat:

[d] difteria; a) chimic;
[c] poliomielita; b) corpuscular omorît;
[b] tusea convulsivă; c) viu atenuat;
[a] infecţia meningococică; d) anatoxină.

39. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:

[d] gripa; a) de obicei, nu se efectuează;
[c] rujeola; b) ser;
[b] tetanosul; c) vaccin;
[a] scarlatina; d) interferon.

340.Tipurile de imunitate antiinfecţioasă:

[c] imunitate naturală activă;
[b] imunitate naturală pasivă;
[a] imunitate artificială activă;
[d] imunitate artificială pasivă;
 a) vaccinarea;
b) achiziţionarea anticorpilor transplacentar;
c) postinfecţios, rezultat al premuniţiei;
d) administrarea serului imun, imunoglobulinei.

41. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:

[d] gripa; a) antibiotice;
[c] malaria; b) imunoglobulină;
[b] HVA; c) clorochină;
[a] holera; d) interferon.

42. Preparate biologice: Tipuri de imunitate:

[c] bacteriofagi; a) pasivă;
[a] imunoglobulină; b) activă;
[d] anatoxină; c) nu se formează;
[b] vaccin viu atenuat; d) activă antitoxică.

343.Forma nosologică: Tipul preparatului vaccinal:

[d] tetanosul; a) vaccin inactivat;
[a] leptospiroza; b) vaccin viu atenuat;
[b] bruceloza; c) vaccin chimic;
[c] febră tifoidă; d) anatoxina.

I.4. Metoda epidemiologică

344.Indicele sezonalităţii reprezintă raportul numărului de cazuri în lunile de majorare a morbidităţii la:
[ ] numărul de cazuri în celelalte luni ale anului;
[x] numărul anual de cazuri;
[ ] indicele morbidităţii anuale.

345.Care dintre următoarele acţiuni nu face parte din analiza epidemiologică operativă:
[x] analiza dinamicii multianuale a morbidităţii prin diferite forme nosologice;
[ ] aprecierea situaţiei epidemiologice concrete la zi;
[ ] înaintarea şi demonstrarea ipotezei ce ţine de cauza sporirii morbidităţii populaţiei prin anumite maladii.

346.Care dintre următoarele acţiuni nu face parte din analiza epidemiologică retrospectivă:
[ ] analiza anuală a morbidităţii prin diferite maladii infecţioase şi ne infecţioase;
[ ] analiza multianuală a morbidităţii prin diferite maladii infecţioase şi neinfecţioase;
[x] aprecierea situaţiei epidemiologice concrete la zi.

347.Selectaţi elementul, care nu este parte componentă a diagnosticului epidemiologic:

[ ] determinarea sursei de infecţie;
[ ] determinarea persoanelor contacte din focar;
[x] pronosticarea derulării ulterioare a procesului epidemic.

348.Studiile epidemiologice descriptive includ:

[x] raportul de caz;
[ ] studiile "caz-martor";
[ ] modelarea procesului epidemic.

349.Studiile epidemiologice analitice includ:

[ ] studiile individuale;
[x] studiile de cohortă;
[ ] studiile experimentale.

350.Studiile epidemiologice experimentale includ:

[ ] studiile corelaţionale;
[x] studiile randomizate;
[ ] studiile de cohortă.

351.Din cauzele necesare fac parte:

[x] cauzele fără de care nu poate avea loc apariţia sau răspândirea bolii;
[ ] cauzele în prezenţa cărora are loc apariţia sau răspândirea bolii;
[ ] cauzele care le completează pe cele principale.
352.Pentru determinarea structurii morbidirăţii prin boli infecţioase sau neinfecţioase se aplică:
[x] indicele extensiv;
[ ] indicele intensiv;
[ ] indicele demonstrativ.

353.Pentru a determina nivelul morbidității se aplică:

[ ] indicele extensiv;
[x] indicele intensiv;
[ ] indicele demonstrativ.

354.Indicele de prevalenţă include:

[ ] cazurile noi de îmbolnăvire;
[x] cazurile noi şi cronice în maladia respectivă;
[ ] morbiditatea sumară prin toate formele nosologice.

355.Indicele intensiv caracterizează:

[ ] structura fenomenului;
[x] frecvenţa fenomenului;
[ ] dinamica procesului.

356.Indicele extensiv caracterizează:

[x] structura fenomenului:
[ ] frecvenţa fenomenului;
[ ] dinamica procesului.

357.Coeficientul Student prezintă:

[ ] indice standardizat;
[ ] mărime medie;
[x] indice de veridicitate.

358.Mărimea minimă a coeficientului Student care indică că diferenţa dintre două caracteristici cantitative este veridică:
[ ] 1,0;
[x] 2,0;
[ ] 3,0.

359.Concomitent cu mărirea numărului de cazuri luate în studiu, eroarea statistică:

[ ] creşte;
[ ] rămâne fără schimbări;
[x] scade.

360.Ce determină metoda de analiză corelaţională :

[x] legătura dintre fenomene;
[ ] diferenţa veridică dintre indicii statistici;
[ ] veridicitatea indicilor statistici.

361.Corelaţia se aplică în studiile epidemiologice pentru :

[ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre valorile a două variabile comparate;
[ ] determinarea mărimii schimbării valorii unei variabile la modificarea valorii altei variabile;
[x] determinarea puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori.

362.Coeficientul de regresie se utilizează pentru:

[ ] calcularea puterii de legătură dintre caracteristicile cantitative a două fenomene;
[ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două valori comparate;
[x] calcularea mărimii modificării cantitative a unui fenomen sub influenţa altui fenomen cu care este în corelaţie.

363.Studiile epidemiologice "caz-martor" sunt:

[x] retrospective;
[ ] prospective;
[ ] transversale.

364.Studiile epidemiologice de cohortă sunt:

[ ] transversale;
[ ] retrospective;
[x] prospective.
365.Care dintre tipurile de studii sunt aplicate în populaţia sănătoasă?
[ ] studii randomizate;
[x] studii de intervenţie;
[ ] studii transversale.

366.Dezavantajul studiului de cohortă constă în:

[x] durata mare în timp;
[ ] prezenţa riscurilor de concluzii false;
[ ] nu permit urmărirea modului de acţiune a factorilor de risc pe toată perioada studiului şi efectul lor asupra sănătăţii.

367.Care dintre indicii enumeraţi este indice extensiv:

[ ] 10 cazuri;
[x] 10 %;
[ ] 10 %ooo.

368.Care dintre indicii de mai jos este indice intensiv:

[ ] 36 %;
[x] 43 %ooo;
[ ] 58 cazuri.

369.Indicele prevalenţei are importanţă majoră în cazul:

[ ] dizenteriei;
[x] tuberculozei;
[ ] enterobiozei.

370.Studiile epidemiologice observaţionale includ:

[x] studiile descriptive;
[x] studiile analitice;
[ ] studiile experimentale;
[ ] modelarea procesului epidemic.
[ ] studiile de intervenţie.

371.Studiile epidemiologice descriptive includ:

[x] studiile individuale;
[x] studiile populaţionale;
[ ] studiile de cohortă;
[ ] studiile randomizate;
[ ] studiile de teren.

372.Studiile epidemiologice analitice includ:

[ ] studiile populaţionale;
[x] studiile ecologice;
[ ] studiile randomizate;
[x] studiile "caz-martor";
[x] studiile de cohortă.

373.În care situaţii prevalenţa unei boli poate să fie mai mică decât incidenţa acesteia?
[x] vindecarea rapidă după aplicarea tratamentului;
[ ] număr redus de cazuri noi;
[x] număr redus de pacienţi care se vindecă completamente;
[ ] apariţia unui remediu nou care contribuie la prelungirea vieţii bolnavilor;
[x] deces instalat la interval scurt după debutul bolii.

374.Mortalitatea ca indicator al stării de sănătate a populaţiei se exprimă prin:

[ ] proporţia deceselor de o anumită cauză din toate decesele, indiferent de cauza de deces;
[ ] numărul de decese de o anumită cauză, într-o populaţie;
[ ] proporţia de decese din totalul cazurilor noi de îmbolnăviri într-un teritoriu administrativ;
[x] numărul de decese dintr-o populaţie, indiferent de cauza de deces;
[ ] ponderea deceselor din numărul total de cazuri cu boala respectivă.

375.Letalitatea ca indicator al stării de sănătate a populaţiei se exprimă prin:

[ ] numărul de decese de o anumită cauză, într-o populaţie;
[ ] numărul de decese într-o populaţie, indiferent de cauza de deces;
[ ] proporţia de decese din totalul cazurilor noi de îmbolnăviri în teritoriul respectiv;
[x] ponderea deceselor din numărul total de cazuri cu boala respectivă;
[ ] proporţia deceselor de o anumită cauză din toate decesele indiferent de cauza de deces.
376.Care dintre caracteristici corespund studiilor descriptive?
[ ] permit evaluarea unui nou tratament;
[ ] măsoară asocierea între o boală şi un factor de risc;
[x] distribuţia bolii în funcţie de persoană, loc, timp;
[x] includ seria de cazuri;
[ ] sunt costisitoare şi dificil de efectuat.

377.Care dintre studiile epidemiologice este cel mai adecvat pentru a compara frecvenţa unei boli în aceeaşi populaţie, însă la momente diferite
de timp:
[ ] corelaţional;
[x] transversal;
[ ] caz-martor;
[ ] cohortă;
[ ] randomizat.

378.Care sunt avantajele studiilor caz-martor faţă de studiile de cohortă:

[ ] studiază mai multe efecte posibile ale unei expuneri;
[x] necesită un număr mai mic de subiecţi;
[x] pot să studieze boli rare;
[x] au o durată mai scurtă;
[x] sunt mai ieftine.

379.Studiile epidemiologice caz-martor pot fi de tip:

[x] simplu orb;
[x] dublu orb;
[x] triplu orb;
[x] toate indicate în răspunsurile din punctele a, b,c;
[ ] nici unul.

380.Studiul epidemiologic analitic poate fi:

[x] retrospectiv;
[x] prospectiv;
[x] observaţional;
[ ] experimental;
[ ] de teren.

381.Investigaţia epidemiologică prezintă:

[x] ancheta focarului de boală infecţioasă;
[x] cercetarea de tip „caz-martor” realizată în clinică;
[ ] cercetarea de tip „caz-martor” realizată în teren;
[ ] cercetarea proprietăţilor tinctoriale ale microorganismului,
[x] ancheta unei erupţii de boală neinfecţioasă.

382.Perioada pregătitoare a unui studiu epidemiologic include:

[x] întocmirea ipotezei de lucru;
[x] întocmirea programului de cercetare;
[x] motivarea cercetării;
[x] întocmirea planului de cercetare;
[ ] întocmirea planului de măsuri.

383.Legătura de corelaţie directă puternică este la valoarea lui r:

[ ] 0,0 – +0,20;
[ ] +0,20 – + 0,40;
[ ] + 0,40 – + 0,70;
[x] + 0,70 – + 1,0;
[ ] + 1,0.

384.Legătura de corelaţie indirectă slabă este la valoarea lui r:

[ ] – 1,0;
[ ] 1,0 –– 0,70;
[ ] 0,70 –– 0,40;
[x] 0,40 –– 0,20;
[ ] 0,20 – 0,0 .
 385.Pentru r = + 0,45 legătura de corelaţie va fi:
[ ] directă slabă;
[x] directă moderată;
[ ] directă puternică;
[ ] indirectă slabă;
[ ] indirectă moderată.

386.Din procedeele de eşantionare probabilistică fac parte :

[x] randomizarea;
[ ] eşantionarea de convenienţă;
[ ] eşantionarea prin identificare;
[x] eşantionarea aleatorie stratificată;
[x] eşantionarea aleatorie sistematică.

387.Din procedeele de eşantionare neprobabilistică fac parte:

[ ] randomizarea;
[x] eşantionarea de convenienţă;
[x] eşantionarea prin evaluare;
[ ] eşantionarea stratificată;
[x] eşantionarea prin identificare.

388.Din avantajele studiilor epidemiologice transversale fac parte:

[x] sunt uşor de realizat şi au costuri reduse;
[x] permit aprecierea problemelor de sănătate şi stabilirea priorităţilor în acţiunile de intervenţie;
[ ] permit stabilirea temporalităţii referitor la expunere şi boală;
[ ] sunt utile în evaluarea incidenţei bolilor rare;
[x] pot servi ca prim pas în descrierea izbucnirilor epidemiologice de cauză necunoscută.

389.Indici intensivi sunt:

[ ] 20 cazuri de boală;
[ ] 10 %;
[x] 12 %o;
[ ] 24 %oo;
[ ] 11 %o.

II.2. Hepatitele virale

90.Perioada maximă de incubaţie la HVA este:
[ ] de 35 zile;
[x] de 50 zile;
[ ] de 180 zile.

91.Bolnavul cu HVA prezintă pericol major în perioada:

[ ] de incubaţie;
[x] prodromă;
[ ] icterică.

392.Supravegherea medicală asupra persoanelor contacte cu bolnavii de HVA se efectuează timp de:
[x] 35 zile;
[ ] 50 zile;
[ ] 60 zile.

393.În focarele de HVA dezinfecţia este necesar a fi efectuată cu soluţie de cloramină de:
[ ] 0,1 %;
[x] 3 %;
[ ] 5 %.

94.Mai frecvent în R. Moldova sunt afectaţi de HVA:

[x] copiii;
[ ] adulţii;
[ ] persoanele în vârstă.

395.Bolnavul cu HVA prezintă pericol maxim în perioada:

[x] de incubaţie şi prodromă;
[ ] prodromă şi manifestări clinice;
[ ] manifestări clinice şi convalescenţă.
 396.Cel mai afectat grup de vârstă pentru HVA sunt:
[ ] copiii în primul an de viaţă;
[x] copiii între 4 şi 15 ani;
[ ] adolescenţii şi adulţii.

397.Pentru care hepatită virală acută este caracteristică periodicitatea multianuală ?

[x] HVA;
[ ] HVB şi HVD;
[ ] HVC.

398.Pentru care dintre hepatitele virale enumerate mai jos procesul epidemic are caracteristic manifestări eruptivo-epidemice?
[ ] HVB;
[ ] HVB şi HVD;
[x] HVA.

399.La câte dintre hepatitele virale enumerate mai jos mecanismul de transmitere vertical nu se realizează?
[ ] HVD;
[x] HVA;
[ ] HVC.

400.Care dintre hepatitele virale enumerate mai jos practic nu evoluează în forme cronice?
[x] HVA;
[ ] HVB;
[ ] HVC.

401.Care dintre hepatitele virale enumerate mai jos afectează copiii în vârstă de 4–15 ani?
[x] HVA;
[ ] HVB;
[ ] HVE şi HVC.

02.Virusul HVA conţine:

[x] un antigen;
[ ] doi antigeni;
[ ] trei antigeni.

403.Sezonalitatea de toamnă-iarnă a morbidităţii este caracteristică pentru:

[x] HVA;
[ ] HVB;
[ ] HVC.

404.Izbucnirile epidemice de HVA mai frecvent apar în urma realizării căii:

[ ] alimentare;
[x] hidrice;
[ ] de contact.

405.Supravegherea epidemiologică asupra persoanelor ce au contactat cu bolnavul de HVA se efectuează timp de:
[ ] perioada maximă de incubaţie;
[ ] 21 zile;
[x] 35 zile.

06.Cu mecanism fecal-oral sunt:

[x] HVA şi HVE;
[ ] HVC;
[ ] HVB şi HVD.

407.Mecanismul fecal oral de transmitere este caracteristic pentru hepatitele virale:

[ ] C, D;
[x] A, E;
[ ] B, E.

08.Calea hidrică de transmitere are importanţă majoră în cazul:

[ ] salmonelozelor;
[ ] shigelozelor;
[x] HVA.
09.Sursă principală de infecţie la HVB este:
[ ] bolnavul cu formă cronică;
[ ] bolnavul cu formă acută;
[x] purtătorul.

10.Pentru HVB sunt caracteristice căile de transmitere:

[x] naturale şi artificiale;
[ ] numai naturale;
[ ] numai artificiale.

11. Perioada de incubaţie a HVB e de:

[ ] 15–50 zile;
[x] 60–180 zile;
[ ] 120–180 zile.

12.Bolnavul cu HVB prezintă pericol:

[ ] numai în perioada de incubaţie şi prodromă;
[ ] numai în perioada de manifestări clinice;
[x] incubaţie – convalescenţă.

13.Răspunsul corect pentru HVB este:

[ ] lipseşte profilaxia specifică;
[ ] sursa principală de infecţie este omul bolnav;
[x] durata perioadei de contagiozitate a sursei poate fi foarte mare.

14.Grupul de vârstă cu risc major la HVB îl prezintă:

[ ] copiii;
[x] persoanele tinere;
[ ] persoanele de vârsta a treia.

415.Criteriu de selecţie al necesităţii vaccinării contra HVB este prezenţa:

[ ] anti-HBs;
[ ] anti-HBc sumar;
[x] nici a unui din cei enumeraţi.

16.Vaccinarea contra HVB se efectuează:

[ ] într-un rapel;
[ ] două rapeluri;
[x] patru rapeluri.

417.Dispensarizarea copiilor născuţi din mame HBs pozitive necesită a fi efectuată:

[ ] 3 luni;
[x] 6 luni;
[ ] 12 luni.

18.Măsura antiepidemică de bază în HVB este îndreptată asupra:

[ ] sursei de agenţi patogeni;
[ ] mecanismului de transmitere;
[x] receptivităţii populaţiei.

19.Vaccinarea contra HVB se efectuează:

[x] 0; 2; 4 şi 6 luni;
[ ] 0; 2 şi 6 luni;
[ ] 3; 4; 5 şi 6 luni.

20.Riscă să facă HVD persoanele:

[x] HBs pozitive;
[ ] anti-HBs pozitive;
[ ] anti-HBc pozitive.

21.Calea principală de transmitere a HVC este:

[ ] hidrică;
[x] parenterală;
[ ] sexuală.
22.Calea hidrică de transmitere este esenţială pentru:
[ ] HVD;
[x] HVE;
[ ] HVB.

423.Cine dintre persoanele enumerate mai jos nu poate servi ca sursă de infecţie la HVE?
[ ] bolnavii cu forme icterice de boală;
[x] bolnavii cu forme cronice de boală;
[ ] bolnavii cu forme anecterice.

424.Pentru care dintre hepatitele virale enumerate mai jos mecanismul principal de transmitere este fecalo-oral?
[x] HVE;
[ ] HVC;
[ ] HVB.

25.Virusul HVA face parte din familia:

[x] picornoviruşilor (Picornoviridae);
[ ] rabdoviruşilor (Rhabdoviridae);
[ ] hepadnoviruşilor (Hepadnaviridae).

426.Surse de infecţie cu virusul Hepatitei B sunt considerate persoanele cu HBs antigenemie persistentă pe parcursul a minimum:
[ ] 3 luni;
[x] 6 luni;
[ ] un an.

27.În cazul HVC prevalează căile de transmitere:

[ ] naturale (perinatală, orizontală, sexuală);
[x] artificiale (nosocomială, habitual-comunală, administrarea intravenoasă a drogurilor);
[ ] în egală măsură.

28.Transmiterea perinatală a virusului HVB e cea mai valoroasă în:

[ ] primul trimestru al gravidităţii;
[ ] al doilea trimestru al gravidităţii;
[x] al treilea trimestru al gravidităţii.

429.Realizarea mecanismului de transmitere a HVE nu are loc prin calea:

[ ] hidrică;
[x] sanguină;
[ ] alimentară.

30.În cazul HVC acute anticorpii pot fi depistaţi:

[x] cel puţin peste 4–6 săptămâni după debutul bolii;
[ ] deja la a doua săptămână a perioadei de incubaţie;
[ ] la începutul perioadei de manifestări clinice.

31.Persoane cu risc pentru suprainfecţia cu VHD sunt consideraţi:

[ ] persoanele care nu au suportat hepatita B;
[x] bolnavii cu hepatită cronică B;
[ ] bolnavii care nu au suportat hepatita D sau B.

32.Receptivi pentru coinfecţia cu VHD sunt considerate:

[ ] persoanele cu HBs – antigenemie;
[x] bolnavii cu hepatită acută sau cronică B;
[ ] toate persoanele care nu au suportat hepatita D şi/sau B în una dintre formele sale.

433.În Republica Moldova, în grupul maturilor, cea mai mare pondere a infecţiei HVB o constituie persoanele în vârstă de:
[x] 20–29 ani;
[ ] 30–39 ani;
[ ] persoanele ce au depăşit vârsta de 60 ani.

34.În Republica Moldova hepatitele virale au răspândire:

[ ] sub formă de erupţii sporadice;
[ ] răspândire epidemică;
[x] răspândire endemică.
 435.Morbiditatea în Republica Moldova prin hepatite cronice este cea mai înaltă:
[ ] la nordul republicii;
[ ] în centrul republicii;
[x] la sudul republicii.

36.Perioada de incubaţie la HVC e de:

[ ] 15–45 zile;
[x] 14–110 zile;
[ ] 45–180 zile.

37.Perioada de incubaţie a HVE e de:

[ ] 15-45 zile;
[ ] 21–90 zile;
[x] 30–60 zile.

438.Pentru care dintre hepatitele virale enumerate e caracteristic fenomenul de premuniţie ?

[x] HVA;
[ ] HVB;
[ ] HVC.

439.Pentru care dintre hepatitele virale enumerate e caracteristică sezonalitatea ?

[x] HVA;
[ ] HVB;
[ ] HVC.

440.În ce perioadă, de regulă, se transmite vertical virusul hepatitei B:

[ ] în perioada de dezvoltare embrională;
[ ] în perioada fetală de dezvoltare;
[x] în timpul naşterii.

441.AgHbs apare în sângele bolnavului de hepatită virală acută:

[ ] la apariţia primelor semne de boală;
[ ] în perioada de manifestare a bolii;
[x] în perioada de incubaţie.

442.Portajul de HbsAg se consideră cronic, dacă antigenemia continuă:

[ ] până la 3 luni;
[ ] până la 6 luni;
[x] mai mult de 6 luni.

443.Hepatita virală B nu vor face persoanele, la care s-au înregistrat concentraţii înalte de:
[ ] anti-Hbc;
[ ] anti-Hbe;
[x] anti-Hbs.

444.Unui risc mai înalt de infectare cu virusul hepatitei B sunt supuse:

[x] personalul medical din sălile de operaţie şi asistentele medicale de proceduri;
[ ] personalul din cabinetele de fizioproceduri;
[ ] personalul din secţiile de sterilizare.

445.Cum este corect de a proceda cu personalul medical cu AgHbs pozitiv, ce se ocupă de colectarea şi prelucrarea sângelui donat:
[ ] a le permite continuarea activităţii profesionale fără restricţii;
[x] a-i transfera la alt loc de lucru, pentru a evita contactul cu sângele;
[ ] a-i asigura cu echipament de protecţie individuală şi de ale permite continurea activităţii profesionale.

446.Particularitatea virusului hepatiei C, ce determină impactul socio-economic este:

[ ] dezvolatea formelor fulminante de infecţie;
[ ] predominarea formelor latente de boală;
[x] probabilitatea înaltă de cronicizare.

447.Răspândirea virusului infecţiei-delta corelează cu răspândirea hepatitei virale tip:

[ ] A;
[x] B;
[ ] C.
48.Corecte pentru HVA sunt afirmaţiile:
[x] este provocată de un enterovirus;
[x] nu poate fi exclusă calea parenterală de infectare;
[x] este caracteristică sezonalitatea de toamnă-iarnă;
[ ] mai frecvent se întâlneşte la copii 0–1 an;
[ ] supravegherea asupra persoanelor contacte se efectuează în perioada maximă de incubaţie din momentul izolării sursei de agenţi patogeni.

49.Corecte pentru HVA sunt afirmaţiile:

[x] grupurile de vârstă cu risc diferă în diferite ţări;
[x] există deja elaborat vaccin eficace;
[x] dezinfecţia are un rol paliativ;
[ ] imunoglobulinoprofilaxia nu e raţional a fi aplicată;
[ ] bolnavul începe să prezinte pericol odată cu apariţia icterului.

50.Pentru erupţiile hidrice de HVA sunt caracteristice:

[ ] lipsa majorării prealabile a morbidităţii prin BDA;
[x] un număr mare de persoane afectate;
[ ] predominarea copiilor de vârstă preşcolară;
[x] sezonalitatea de toamnă-iarnă;
[x] afectarea prioritară a bărbaţilor.

51.Căile de transmitere a HVA sunt:

[ ] contact direct;
[x] alimentară;
[x] hidrică;
[ ] contact indirect;
[x] contact habitual.

52.Sursa de infecţie în HVA este:

[x] bolnavul cu formă frustă;
[x] bolnavul cu formă acută;
[ ] purtătorii reconvalescenţi;
[ ] purtătorii imuni;
[x] bolnavii în perioada prodromală.

53.Calea hidrică de transmitere este principală pentru:

[x] HVA;
[x] escherichioze;
[ ] HVC;
[ ] HVD;
[x] HVE.

54.Factorii de transmitere a HVB:

[x] sângele;
[x] saliva;
[ ] apa, produsele alimentare;
[x] sperma şi secreţiile vaginale;
[ ] lichidul amniotic.

455.Contra căror hepatite virale practica medicală dispune de vaccinuri?

[x] HVA;
[x] HVB;
[x] HVB şi HVD;
[ ] HVC;
[ ] HVE.

56.În transmiterea VHB substratele principale sunt:

[x] sângele;
[x] sperma;
[ ] urina;
[ ] lacrimile;
[x] saliva.
57.Din complexul de măsuri de profilaxie a HVB fac parte:
[x] folosirea seringilor getabile;
[x] sterilizarea calitativă;
[x] vaccinarea nou-născuţilor;
[ ] investigarea la portajul de AgHBs;
[ ] supravegherea sanitară asupra blocurilor alimentare.

58.Surse de agenţi patogeni la HVB pot fi:

[x] bolnavii cu forme acute ale bolii;
[x] bolnavii cronici;
[x] purtătorii;
[ ] bolnavii cu HVD;
[ ] convalescenţii cu anti-HBs.

459.În ce perioade ale procesului infecţios la HVB omul prezintă pericol:

[ ] toată durata perioadei de incubaţie;
[x] perioada de prodromă;
[x] perioada de manifestări clinice;
[x] perioada de convalescenţă;
[ ] 40–50 % din convalescenţi se externează cu antigenemie.

60.Bolnavul cu HVC prezintă pericol:

[x] în perioada de incubaţie;
[x] în perioada de prodromă;
[ ] în perioada de manifestări clinice;
[ ] în perioada de convalescenţă;
[x] după însănătoşirea clinică nu prezintă pericol.

61.Corecte pentru HVD sunt afirmaţiile:

[x] vaccinarea efectuată în RM poate considerabil influenţa morbiditatea;
[x] este o antroponoză;
[ ] formele cronice nu sunt caracteristice;
[x] lucrătorii medicali fac parte din grupul cu risc major la infectare;
[ ] calitatea sterilizării instrumentarului medical nu influenţează nivelul morbidităţii.

62.Metodele de profilaxie a HVD:

[ ] vaccinarea contra HVD;
[ ] limitarea numărului de donatori la un recipient;
[x] aplicarea corectă a măsurilor de dezinfecţie a instrumentariului medical;
[x] vaccinarea contra HVB;
[x] testarea sângelui donatorilor la HVB.

63.HVD prezintă pericol prin:

[x] letalitate înaltă;
[x] procentul sporit al formelor cronice;
[x] procentul sporit al cancerului hepatic;
[ ] perioada foarte scurtă de incubaţie;
[ ] afectarea mai frecventă a copiilor.

64.Receptivi la HVD sunt:

[ ] persoane sănătoase ce nu sunt purtătoare de AgHBs;
[ ] bolnavii cu HVA;
[x] bolnavii cu HVB;
[x] purtătorii de AgHBs;
[x] purtătorii de AgHBe.

65.Corecte pentru HVE sunt afirmaţiile:

[ ] mecanismul de transmitere parenteral;
[x] afectarea prioritară a persoanelor tinere;
[x] caracteristice sunt erupţiile hidrice;
[x] poate găsi răspândire ubicuitară;
[ ] vaccinoprevenţia se efectuează după indicaţii epidemiologice.
 466.Selectaţi hepatitele virale cu mecanism fecalo-oral de transmitere:
[ ] HVA şi HVC;
[x] HVA şi HVE;
[x] HVA;
[x] HVE;
[ ] HVC.

467.Selectaţi hepatitele virale cu mecanismul prioritar de transmitere paranteral:

[ ] HVA;
[x] HVB şi HVC;
[x] HVB şi HVD;
[x] HVD;
[ ] HVE.

68.Pentru HVA sunt posibile următoarele căi de transmitere:

[x] hidrică;
[ ] paranterală;
[x] alimentară;
[x] contact habitual;
[ ] verticală.

69.Sursă de agenţi patogeni în HVA pot servi:

[x] bolnavii cu forme anecterice;
[ ] reconvalescenţii;
[x] bolnavii în perioada preicterică;
[ ] bolnavii în a doua perioadă de manifestări clinice;
[x] bolnavii cu forme asimpromatice.

70.Căile de transmitere în HVB sunt:

[x] parenterală;
[ ] transmisivă;
[ ] hidrică;
[x] sexuală;
[x] verticală.

71.Calea parenterală de transmitere este mai caracteristică pentru:

[ ] HVA;
[x] HVB;
[x] HVC;
[x] HVD;
[ ] HVE.

72.Mecanismul de transmitere în HVB:

[ ] contact;
[x] vertical;
[ ] transmisiv;
[x] sexual;
[x] parenteral.

73.Corecte pentru HVC sunt afirmaţiile:

[x] calea parenterală de transmitere este cea mai frecventă;
[x] sursa principală de infecţie sunt bolnavii cu forme acute;
[ ] vaccinoprevenţia este una dintre măsurile de bază;
[ ] agentul patogen este destul de rezistent în mediul ambiant;
[x] rezultatele investigaţiilor serologice nu tot timpul permit a face concluzii despre riscul epidemiologic ce-l prezintă cel investigat.

74.Pentru HVC sunt corecte afirmaţiile:

[ ] agentul patogen al HVC e un virus, care poate produce o coinfecţie sau o suprainfecţie numai în prezenţa virusului HVB;
[x] mecanismul şi căile de transmitere a HVC prezintă similitudini considerabile cu cele ale VHB;
[x] în cazul HVC prevalează căile artificiale de transmitere;
[x] HVC are o răspândire largă în rândul UDI;
[ ] prognosticul e moderat favorabil, dar cu letalitate înaltă la gravide.
75.Pentru HVB sunt corecte afirmaţiile:
[x] un loc deosebit în procesul epidemic îl ocupă personalul medical;
[x] în timpul unei înţepături cu acul se poate conţine până la 100 doze infecţioase de virus al HVB;
[x] titrul protectiv minimal postvaccinar e 1/10 mU.I./ml;
[ ] pentru imunoprevenţie se foloseşte vaccin viu atenuat;
[ ] rata de cronicizare e de 95%.

76.Controlul infecţiei cu virusul HVB constă în următoarele:

[ ] asigurarea cu apă potabilă de calitate;
[ ] solubrizarea terenurilor, asanarea lor;
[x] organizarea corectă a decontării şi lichidării inofensive a instrumentelor medicale de multiplă folosinţă;
[x] asigurarea protecţiei pielei, mucoaselor personalului medical la locul de muncă;
[x] vaccinarea universală a nou-născuţilor combinată cu cea a adolescenţilor, personalului medical cu risc major de infectare.

77.Din grupul de boli sexual transmisibile fac parte:

[ ] HVA;
[x] HVB;
[x] HVC;
[x] HVD;
[ ] HVE.

78.Din grupul de boli sexual transmisibile fac parte:

[x] HVB;
[x] sifilisul;
[x] infecţia HIV/SIDA;
[ ] Herpes Zoster;
[ ] HVE.

79.Controlul infecţiei cu virusul HVB constă în următoarele:

[x] vaccinarea universală a nou-născuţilor şi contingentelor de risc;
[x] screeningul la prezenţa AgHBs în sângele, organele, ţesuturile şi sperma donate;
[x] înlocuirea instrumentelor de multiplă folosinţă prin instrumente getabile;
[ ] reducerea maximă a transfuziilor de sânge;
[ ] interzicerea folosirii preparatelor farmaceutice, obţinute din sânge.

480.Pentru care dintre hepatitele virale nu este caracteristică sezonalitatea?

[ ] HVA;
[x] HVB;
[x] HVC;
[ ] HVE;
[x] HVD.

481.Care dintre agenţii patogeni ai hepatitelor virale nu posedă capsulă?

[x] HVA;
[ ] HVB;
[ ] HVC;
[x] HVD;
[x] HVE.

482.În cazul stabilirii diagnosticului de hepatită virală A bolnavul:

[ ] nu se spitalizează;
[ ] obligator se spitalizează;
[x] se spitalizează după indicaţiile clinice;
[x] se spitalizează după indicaţiile epidemiologice;
[x] se spitalizează după indicaţiile clinico-epidemiologice.

483.Persoanele contacte cu bolnavul de HVA sunt supuşi:

[x] supravegherii medicale timp de 35 zile;
[x] termometriei zilnice cu determinarea mărimii ficatului;
[ ] investigării la IgM-anti HVA;
[ ] investigării sângelui la activitatea ALAT;
[x] investigarea sângelui la activitatea ALAT la apariţia semnelor clinice de boală.
 484.Menţinerea virusului hepatitei B ca specie biologică este determinată de următoarele căi de transmitere:
[ ] prin transfuzie de sânge;
[x] sexuală;
[x] parenterală;
[x] intranatală;
[ ] habituală.

485.Marcherii hepatitei virale B în anamneză sunt:

[x] HbsAg;
[x] anti-Hbc;
[x] anti-Hbs;
[x] anti-Hbe;
[ ] anti-HCV.

86.Impactul socio-economic al HVB este determinat de:

[x] cronicizarea;
[ ] predominarea formelor asimptomatice şi fruste ale infecţiei;
[x] dezvolatrea cancerului primar al ficatului;
[x] dezvoltarea cirozei hepatice;
[ ] letalitatea înaltă a nou-născuţilor.

87.Intensitatea procesului epidemic în HVB este determinată de :

[x] morbiditatea prin HVB acută;
[ ] răspândirea carcinomei hepatocelulare;
[ ] scăderea capacităţii de muncă ca urmare a infecţiei suportate;
[ ] răspândirea portajului de HbsAg, inclusiv a altor marcheri ai virusului hepatitei B în populaţie;
[ ] răspândirea limitată a morbidităţii ca urmare a lichidării infecţiei în unele teritorii.

88.Tipurile de hepatite virale:

[e] HVA;
[d] HVB;
[b] HVC;
[a] HVD;
[c] HVE;

Caracteristica epidemiologică:
a) imposibilitatea declanşării procesului infecţios în lipsa VHB;
b) transmiterea prioritar prin hemotransfuzii;
c) consecinţe dramatice la gravide;
d) doza excepţional de mică de infectare;
e) se observă îmbătrânirea infecţiei.

89.Tipurile de hepatite virale:

[a] HVA;
[b] HVB;
[d] HVC;
[e] HVD;
[a] HVE.

Caracteristica epidemiologică:
a) letalitate înaltă la gravide;
b) grupa de risc major – stomatologi, chirurgi;
c) lipseşte cronicizarea;
d) achiziţionarea virusului preponderent posttransfuzional;
e) una dintre măsurile profilactice – vaccinarea.

90.Tipurile de hepatite virale:

[a] HVA;
[d] HVB;
[b] HVC;
[c] HVD;
[e] HVE.
 Procesul de cronicizare:
a) lipseşte;
b) 40–60% cu risc major de formare a cancerului hepatic;
c) va depinde de modul achiziţionării;
d) 5–10%;
e) lipseşte, totodată se înregistrează letalitate înaltă la gravide.

91.Tipurile de hepatite virale: Rata de letalitate:

[c] HVA; a) letalitate înaltă la gravide;
[e] HVB; b) 2–20%;
[d] HVC; c) < 0,5%;
[b] HVD; d) 0,5–1%;
[a] HVE; e) < 2,0%.

92.Tipurile de hepatite virale: Perioada de incubaţie:

[a] HVA; a) 15–45 zile;
[c] HVB; b) 30–60 zile;
[d] HVC; c) 45–180 zile;
[e] HVD; d) 14–110 zile;
[b] HVE; e) 21–90 zile.

93.Tipurile de hepatite virale:

[a] HVA;
[b] HVB;
[b] HVC;
[b] HVD;
[a] HVE.
Modul de transmitere:
a) cu transmitere predominant enterală;
b) cu transmitere predominant parenterală.

94.Tipurile de hepatite virale:

[c] HVA; calitate înaltă la gravide;
[d] HVB; înaltă de cronicizare;
[b] HVC;
[e] HVD;
[a] HVE.
Pronosticul:
a) moderat favorabil, dar cu coinfecţie, nefavorabil;
b) moderat favorabil, cu rata înaltă de cronicizare;
c) de regulă, favorabil;
d) moderat favorabil;
e) moderat favorabil → superinfecţie.

95.Căile de transmitere în hepatitele virale:

[a,b,c] căi naturale;
[d,e,f] căi artificiale;
a) perinatală;
b) orizontală (contact habitual direct);
c) sexuală;
d) nosocomială;
e) habitual-comunală (prin vectori artificiali: truse cosmetice, periuţe de dinţi, prosoape etc.);
f) administrarea intravenoasă a drogurilor.

96.Riscul transmiterii VHB (estimat în %):

[a] risc minim;
[b] 6%;
[c] 67%;
Perioadele gravidităţii (trimestre):
a) I trimestru;
b) al II-lea trimestru;
c) al III-lea trimestru.

97.Hepatite virale:
[b] HVA;
[a] HVB;
[c] infecţia HIV/SIDA.
 Vaccinopreparate, tipul:
a) plasmatic, obţinut prin metodaingeneriei genetice;
b) inactivat, viu atenuat, recombinat genetic;
c) profilaxie specifică nu se efectuează din motivul lipsei de vaccinopreparat.

498.Hepatite virale:
[a] HVA;
[b] HVE;
[c] HVB;
[d] HVG.
Tipul de imunitate postinfecţioasă:
a) se formează imunitate postinfecţioasă stabilă de lungă durată;
b) se formează imunitate postinfecţioasă nestabilă de scurtă durată;
c) imunitatea postinfecţioasă nu este suficient studiată;
d) se formează îmunutate artificială activă.

499.Hepatite virale
[a] HVA;
[b] HVE.
Grupele cu risc înalt de infectare:
a) colectivele de copii din instituţiile şcolare şi preşcolare;
b) populaţia adultă indiferent de activitatea profesională.

II.3. Infecţiile respiratorii

500.Ce determină sezonalitatea de toamnă-iarnă în infecţiile respiratorii?
[x] schimbarea condiţiilor de comunicare a populaţiei;
[ ] schimbarea caracteristicilor tipice ale agenţilor patogeni;
[ ] micşorarea păturii imune în populaţie.

501.Indicaţi care măsuri antiepidemice în infecţiile respiratorii sunt mai eficace (de control):
[ ] izolarea precoce a sursei de agenţi patogeni;
[ ] dezinfecţia în focare epidemice şi locurile de aglomeraţie a populaţiei;
[x] imunoprofilaxia.

02.Ciclititatea multianuală în infecţiile respiratorii este cauzată de:

[x] nivelul păturii imune a populaţiei;
[ ] condiţiile locative;
[ ] mijloacele de transport.

03.Utilizarea anatoxinei difterice conduce la formarea:

[ ] imunităţii antibacteriene artificiale;
[x] imunităţii antitoxice artificiale;
[ ] imunităţii antibacteriene şi antitoxice.

04.Izolarea obligatorie în staţionar se efectuează în cazul:

[x] portajului tulpinilor lizogene de C.diphteriae;
[ ] dizenteriei;
[ ] tusei convulsive.

05.Mai puţin rezistent în mediul ambiant este:

[ ] C.difteriae;
[x] N.meningitidis;
[ ] St.haemoliticus.

06.Sursa principală de agenţi patogeni în difterie este:

[ ] bolnavul;
[x] purtătorul imun;
[ ] purtătorul convalescent.

07.Titrul protectiv de anticorpi la difterie e de:

[ ] 0,001 UA/ml;
[ ] 0,003 UA/ml;
[x] 0,03 UA/ml.
 508.Purtătorii de corinebacterii difterice atoxigene în condiţiile actuale în calitate de sursă de infecţie:
[ ] prezintă un rol epidemiologic neînsemnat;
[x] nu au însemnătate epidemiologică;
[ ] sunt principala sursă de infecţie.

509.Supravegherea persoanelor contacte la difterie se efectuează timp de:

[ ] 3 zile;
[x] 7 zile;
[ ] 14 zile.

10.Perioada de contagiozitate a bolnavului de difterie e de:

[ ] până la 2 săptămâni;
[x] de la câteva zile la 4 luni;
[ ] de obicei, până la 1 an.

11. Vaccinarea contra difteriei se efectuează:

[ ] cu vaccin;
[x] cu anatoxină;
[ ] cu ser.

512.În cadrul izbucnirilor epidemice de difterie mai frecvent este depistat:

[ ] C. mitis;
[x] C. gravis;
[ ] C. intermedius.

13.Purtătorii sănătoşi de corinobacterii difterice toxigene necesită a fi:

[ ] izolaţi la domiciliu;
[ ] sanaţi în condiţii de ambulator;
[x] izolaţi în staţionar.

14.În focarele de difterie dezinfecţia chimică:

[x] este necesară;
[ ] nu este necesară;
[ ] trebuie efectuată după indicaţii epidemiologice.

15.Risc major la îmbolnăvirea de difterie au:

[ ] copiii;
[ ] persoanele adulte din sfera de deservire;
[x] persoanele nevaccinate.

16.Perioada de incubaţie la difterie este de:

[ ] 1–2 zile;
[x] 2–10 zile;
[ ] 21 zile.

17.Pentru virusul variolei este caracteristic:

[x] viabilitatea redusă în mediul extern;
[ ] rezistenţa considerabilă în mediul extern;
[ ] sensibilitatea la antibiotice.

518.Menţinerea procesului epidemic al difteriei în perioada cu morbiditate sporadică se datorează:

[ ] bolnavilor cu forme tipice de difterie;
[ ] reconvalescenţilor;
[x] purtătorilor de corinobacterii toxigene.

519.Tabloul clinic de difterie se dezvoltă la persoanele:

[x] cu nivel redus de imunitate antitoxică;
[ ] cu nivel redus de imunitate antimicrobiană;
[ ] cu nivel înalt de imunitate antitoxică la reducerea rezistenţei generale a organismului.

520.Portajul de corinobacterii toxigene e condiţionat de:

[x] imunitate antitoxică fără imunitate antimicrobiană;
[ ] imunitate antimicrobiană fără de imunitate antitoxică;
[ ] reducerea nivelului protector de imunitate antitoxică.
677. Agentului patogen al difteriei în mediul ambiant:
[ ] este slab rezistent;
[x] posedă rezistenţă medie;
[ ] este de rezistenţă înaltă.

678. Dezinfecţia terminală în focarul cu difterie este efectuată de:

[ ] membrii de familie ai bolnavului;
[ ] asistenta medicală de sector (CMF);
[x] specialiştii serviciului de dezinfecţie (CSP).

679. Necesitatea de imunizare antidifterie este determinată de:

[ ] nivelul sporit ai morbidităţii;
[x] nivelul sporit al letalităţii;
[ ] contagiozităţi sporite.

680. Sursa de agent patogen la variolă este:

[x] omul bolnav cu forme manifeste;
[ ] omul bolnav cu forme fruste;
[ ] purtătorul de virus.

681. Vaccinarea contra variolei se efectuează cu vaccin:

[ ] inactivat;
[x] viu atenuat;
[ ] chimic.

682. Aplicarea vaccinului antivariolic este:

[ ] intracutanat;
[x] cutanat;
[ ] intramuscular.

683. Durata imunităţii postvaccinale antivariolice este:

[x] pe toată viaţa;
[ ] 3 ani;
[ ] 10 ani.

684. Sursă de agent patogen la parapertusis poate fi:

[x] omul bolnav cu forma tipică a bolii;
[ ] reconvalescentul;
[ ] purtătorul de agent patogen.

685. Bolnavul de parapertusis este mai contagios în:

[ ] ultimele zile ale perioadei de incubaţie;
[x] perioada catarală;
[ ] perioada de convalescenţă.

686. Morbiditatea prin parapertusis este mai frecventă la copiii:

[ ] până la 2 ani;
[x] de 3–6 ani;
[ ] adolescenţi.

687. Contra parapertusei:

[ ] se efectuează vaccinarea după indicaţii epidemiologice;
[ ] se efectuează vaccinarea planificată;
[x] vaccinarea nu se efectuează.

688. Sursa principală de infecţie la tusea convulsivă este:

[x] bolnavul cu forme fruste;
[ ] bolnavul cu forme manifeste;
[ ] purtătorul.

689. Cea mai eficace măsură antiepidemică la tusea convulsivă este:

[ ] dezinfecţia terminală;
[ ] tratamentul bolnavului;
[x] depistarea şi izolarea la timp a bolnavului.
690. Perioada de incubaţie la tusea convulsivă:
[x] 3–14 zile;
[ ] 7–21 zile;
[ ] 14–28 zile.

691. Măsura de bază în profilaxia tusei convulsive este:

[ ] depistarea şi izolarea sursei de agenţi patogeni;
[ ] dezinfecţia;
[x] vaccinoprevenţia.

692. Vaccinarea contra tusei convulsive se efectuează cu:

[ ] vaccin viu;
[ ] anatoxină;
[x] vaccin corpuscular inactivat.

693. Pentru procesul epidemic contemporan la tusea convulsivă este caracteristică:

[ ] lipsa ciclităţii anuale a morbidităţii;
[x] prezenţa ciclităţii anuale a morbidităţii;
[ ] creşterea incidenţei multianuale.

694. Agentul patogen al tusei convulsive se transmite prin:

[ ] aerosoli solizi (praf contaminat);
[x] pe cale aerogenă;
[ ] pe cale habituală.

695. Cea mai eficientă metodă de diagnostic de laborator al tusei convulsive este:
[ ] metoda bacteriologică;
[ ] metoda bacterioscopică;
[x] PCR.

696. Diagnosticul de parapertusis se confirmă în baza:

[ ] tabloului clinic;
[x] rezultatelor investigaţiilor bacteriologice;
[ ] anamnezei epidemiologice.

697. Grupele de vârstă supuse vaccinării contra tusei convulsive sunt:

[ ] copiii cu vârsta până la 2 luni;
[x] copiii cu vârsta până la 3 ani;
[ ] copiii cu vârsta de 5 ani.

698. Pentru profilaxia de urgenţă a tusei convulsive se utilizează:

[ ] DTP;
[ ] bacteriofagi;
[x] imunoglobulină.

699. Grupul cu risc înalt de infectare prin tusea convulsivă este:

[ ] copii de 2–3 ani;
[x] copii primului an de viaţă;
[ ] elevii.

700. Bolnavul de rubeolă prezintă pericol:

[ ] 4 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după;
[x] 7 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile după;
[ ] din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi până la involuţia lor.

701. Bolnavul cu rubeolă prezintă pericol:

[ ] 7 zile;
[x] 14 zile;
[ ] 21 zile.

702. Răspunsul corect pentru rubeolă este:

[ ] are tendinţă către cronicizare;
[ ] nu se utilizează vaccinarea;
[x] poate conduce la malformaţii congenitale.
703. Cel mai frecvent perioada de incubaţie în rubeolă constituie:
[ ] 2–3 zile;
[ ] 9–15 zile;
[x] 17–21 zile.

704. După suportarea rubeolei se formează imunitate:

[ ] de scurtă durată;
[ ] de lungă durată;
[x] pentru toată viţa.

705. Cel mai frecvent sindromul de rubeolă congenitală se manifestă prin afectarea:
[x] inimii, organelor auzului şi văzului;
[ ] sistemului osteo-muscular;
[ ] suprafeţelor cutanate.

706. Frecvenţa apariţiei malformaţiilor congenitale în rubeolă este sporită în:

[x] primul trimestru de sarcină;
[ ] trimestru doi de sarcină;
[ ] trimestru trei de sarcină.

707. Ponderea cazurilor cu sindrom rubeolic congenital în mediu constituie:

[x] 0,13%;
[ ] 5 %;
[ ] 20–30%.

708. Agentul patogen al rubeolei face parte din:

[x] togaviruşi;
[ ] paramixoviruşi;
[ ] mixoviruşi.

709. Rezistenţa agentului patogen al rujeolei în mediul ambiant este:

[ ] înaltă;
[ ] medie;
[x] joasă.

710. O contagiozitate mai înaltă este caracteristică:

[x] rujeolei;
[ ] difteriei;
[ ] tuberculozei.

711. O contagiozitate mai înaltă este caracteristică pentru:

[ ] difterie;
[x] varicelă;
[ ] scarlatină.

712. Bolnavul de rujeolă prezintă pericol:

[x] 4 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după;
[ ] 7 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile după;
[ ] din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi până la involuţia lor.

713. Perioada de contagiozitate a bolnavului cu rujeolă este de:

[ ] 4–5 zile;
[x] 8–9 zile;
[ ] până la 21 zile.

714. Sursă de infecţie la rujeolă este:

[ ] purtătorul de germeni;
[ ] reconvalescentul;
[x] bolnavul în perioada prodromală.

715. În profilaxia de urgenţă a rujeolei poate fi folosit:

[ ] anatoxina;
[x] imunoglobulina;
[ ] vaccinul inactivat.
716. Vaccinarea contra rujeolei se efectuează cu:
[ ] anatoxină;
[x] vaccin viu;
[ ] vaccin chimic.

717. În focarele de rujeolă dezinfecţia chimică:

[x] nu se efectuează;
[ ] este necesară;
[ ] este necesară numai după indicaţii epidemiologice.

718. Bolnavul cu rujeolă poate servi ca sursă de agenţi patogeni:

[x] în perioada prodromală;
[ ] în perioada de reconvalescenţă;
[ ] înainte cu 4 zile de la debutul bolii.

719. Agentul patogen al rujeolei se transmite:

[x] pe calea aerogenă;
[ ] prin aerosol secundar (prin praf contaminat);
[ ] pe calea habituală.

720. Sunt supuşi dispensarizării convalescenţii cu rujeolă?

[ ] da;
[x] nu;
[ ] doar în anumite condiţii.

721. Vaccinarea copiilor născuţi din mame seronegative la rujeolă se efectuiază:

[ ] la vârsta de 8 luni;
[x] la vârsta de 12 luni;
[ ] nu li este indicată.

722. Care dintre copiii ce au contactat cu un bolnav de rujeolă necesită supraveghere medicală:
[ ] cei vaccinaţi cu vaccin antirujeolic;
[ ] care deja au suportat rujeola;
[x] copiii nevaccinaţi şi care n-au suportat rujeola.

723. În cazul apariţiei focarului de rujeolă în instituţie preşcolară măsurilor de izolare va fi supus:
[ ] copilul de 7 ani, care anterior a suportat rujeola;
[ ] copilul în vârstă de 5 ani, care nu a suportat rujeola, vaccinat la 1 an şi 6 luni;
[x] copilul de 3 ani care nu a fost bolnav şi/sau vaccinat anti-rujeolă.

724. Spitalizarea bolnavilor cu parotidită epidemică se efectuează:

[ ] în toate cazurile de îmbolnăvire;
[x] după indicaţii clinice şi epidemiologice;
[ ] numai după indicaţii epidemiologice.

725. Măsura profilactică de bază la parotidita epidemică este:

[ ] depistarea şi izolarea precoce a bolnavului;
[ ] măsurile de restricţie în colectivităţi;
[x] imunoprofilaxia

726. Vaccinarea planificată contra parotiditei epidemice conform calendarului de vaccinări se efectuează:
[x] la vârsta de 12 luni;
[ ] la vârsta de 3 luni;
[ ] la vârsta de 22–24 luni.

727. Acoperirea vaccinală cu vaccin antiparotiditic la vârsta de 2 ani trebuie să fie minimum de:
[ ] 95%;
[x] 98%;
[ ] până la 95%.

728. Perioada de incubaţie la parotidită epidemică e de:

[ ] 7–12 zile;
[x] 12–26 zile;
[ ] 4–16 zile.
9. În profilaxia specifică a parotiditei epidemice se utilizează:
[x] vaccinul viu;
[ ] vaccinul inactivat;
[ ] vaccinul chimic.

0. Sursă de agenţi patogeni la parotidita epidemică este:

[x] omul bolnav;
[ ] purtătorul;
[ ] convalescentul.

731. Bolnavul cu parotidită epidemică se izolează la domiciliu timp de:

[ ] 4 zile;
[ ] 6 zile;
[x] 9 zile.

732. Vaccinarea contra parotiditei epidemice se efectuează la vârsta de:

[ ] 3 luni;
[ ] 9 luni;
[x] 12 luni.

733. Răspândirea pandemică este caracteristică pentru:

[x] gripă;
[ ] rujeolă;
[ ] varicelă.

734. Bolnavul cu oreion este periculos ca sursă de infecţie în:

[ ] perioada de incubaţie;
[x] ultimile 1–2 zile ale perioadei de incubaţie şi perioada de manifestări clinice;
[ ] perioada de convalescenţă.

735. Spitalizarea bolnavilor cu oreion este:

[ ] obligatorie în toate cazurile;
[ ] conform indicaţiilor clinice;
[x] conform indicaţiilor clinice şi epidemiologice.

736. Vaccinarea contra gripei are o eficacitate:

[ ] sporită;
[ ] redusă;
[x] dependentă de structura antigenică a tulpinelor vaccinale.

737. În profilaxia gripei poate fi utilizat:

[x] vaccin;
[ ] anatoxină;
[ ] bacteriofag.

738. Perioada de incubaţie la gripă este de:

[x] 1–3 zile;
[ ] 3–5 zile;
[ ] 6–7 zile.

739. Răspândirea pandemică e mai caracteristică pentru:

[ ] dizenterie;
[ ] HVA;
[x] gripă.

740. Sursa de agenţi patogeni la gripă poate fi:

[x] omul bolnav;
[ ] purtătorul de virus;
[ ] animalele domestice şi păsările sălbatice.

741. Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei în perioada preepidemică:

[x] imunoprofilaxia cu vaccin antigripal;
[ ] interferon leucocitar uman;
[ ] remantadină.
742. Bolnavii cu gripă sunt supuşi spitalizării:
[ ] în mod obligatoriu;
[x] conform indicaţiilor clinico-epidemiologice;
[ ] în funcţie de statutul social al pacientului.

743. În care perioadă a bolii bolnavul cu varicelă este periculos ca sursă de infecţie pentru cei din jur ?
[x] de la ultima zi a perioadei de incubaţie, perioada de erupţie şi până la a 5-a zi după apariţia ultemelor erupţii;
[ ] perioada de incubaţie;
[ ] până la perioada de cădere a crustelor.

744. Mai frecvent se îmbolnăvesc de varicelă:

[ ] copiii de vârsta până la 6 luni;
[x] copiii de la 6 luni până la 7 ani;
[ ] adulţii.

745. Perioada de incubaţie în varicelă este de:

[ ] 4–12 zile;
[ ] 6–12 zile;
[x] 11–17 zile.

746. Sunt contagioşi bolnavii cu:

[ ] leptospiroză;
[ ] ascaridoză;
[x] varicelă.

747. Dezinfecţia terminală în focarul cu varicelă:

[x] nu se efectuează;
[ ] se efectuează obligator;
[ ] se efectuează în cazul spitalizării bolnavului conform indicaţiilor epidemiologice.

748. Spitalizarea bolnavilor cu varicelă se efectuează:

[x] conform indicaţiilor clinice;
[ ] conform indicaţiilor epidemiologice;
[ ] conform indicaţiilor clinico-epidemiologice.

749. În profilaxia specifică a varicelei poate fi utilizat:

[x] vaccin viu atenuat;
[ ] imunoglobulină specifică;
[ ] vaccin corpuscular inactivat.

750. Perioada de incubaţie la infecţia adenovirală este:

[ ] 1–6 zile;
[x] 4–14 zile;
[ ] 5–28 zile.

751. Sursă de infecţie adenovirală poate fi:

[x] omul bolnav, purtătorul;
[ ] animalele domestice;
[ ] animalele xenantrope.

752. Diagnosticul de laborator al mononucleozei infecţioase se bazează pe investigaţii:

[ ] bacteriologice;
[ ] virusologice;
[x] serologice.

753. Agentul patogen al mononucleozei este:

[ ] bacterie;
[x] virus;
[ ] rikettsie.

754. Surse principale de agenţi patogeni în mononucleoză servesc:

[ ] persoanele bolnave în primele zile de boală;
[ ] bolnavii în perioada manifestă de boală;
[x] bolnavii în toată perioada de boală şi convalescenţă.
755. Perioada de incubaţie a mononucleozei e de:
[ ] 5–10 zile;
[ ] 10–15 zile;
[x] 15–45 zile.

756. Calea de transmitere a meningococilor este:

[x] aerogenă (aerosol primar);
[ ] prin aerosol secundar (praf contaminat);
[ ] contact habitual.

757. Bolnavul cu formă generalizată de infecţie meningococică prezintă pericol major în calitate de sursă de infecţie:
[x] în perioada prodromală;
[ ] în perioada de reconvalescenţă;
[ ] de la debutul bolii până în perioada de reconvalescenţă.

758. În perioadele epidemice la meningita meningococică predomină agentul patogen de tip:

[x] A;
[ ] B;
[ ] C.

759. Neiseria meningitidis în mediul ambiant posedă o rezistenţă:

[x] joasă;
[ ] medie;
[ ] înaltă.

760. Contactele cu bolnavul de meningită meningococică se află sub supravegherea medicală timp de:
[ ] 7 zile;
[x] 10 zile;
[ ] 14 zile.

761. Sursă principală de agenţi patogeni la infecţia meningococică sunt:

[x] purtătorii sănătoşi;
[ ] bolnavii cu meningită;
[ ] purtătorii convalescenţi.

762. Perioada de incubaţie la infecţia meningococică este de:

[ ] 1–2 zile;
[x] 2–10 zile;
[ ] 14 zile.

763. Vaccinarea contra infecţiei meningococice se realizează:

[ ] planificat;
[ ] înaintea răspândirii sezoniere a meningitei;
[x] conform indicaţiilor epidemiologice.

764. Infecţia meningococică este o:

[ ] antroponoză de etiologie virală;
[x] antroponoză de etiologie bacteriană;
[ ] zooantroponoză de etiologie bacteriană.

765. Grupul de populaţie cu risc înalt de infectare pentru infecţia meningococică este:
[ ] copii neorganizaţi de vârstă preşcolară;
[x] copii de vârstă preşcolară, din instituţile de tip închis (case de copii, internate etc.);
[ ] adulţii.

766. Varietăţile serogrupurilor de meningococi care cel mai frecvent provoacă erupţii epidemice sunt:
[ ] A, X, W 35;
[ ] B, C, Y;
[x] A, B, C.

767. Izolarea bolnavilor de scarlatină din momentul îmbolnăvirii se efectuează pe o perioadă de:
[ ] 3–6 zile;
[x] 7–12 zile;
[ ] 24 zile.
768. Supravegherea medicală a persoanelor care au fost în contact cu bolnavul de scarlatină se efectuează timp de:
[ ] 3 zile;
[x] 7 zile;
[ ] 12 zile.

769. Agentul patogen al scarlatinei este:

[ ] Staphylococcus aureus;
[x] Streptococcus pyogenes;
[ ] Staphylococcus epidermidis.

770. În focarele de scarlatină dezinfecţia chimică:

[ ] se efectuează obligatoriu;
[ ] nu se efectuează;
[x] se efectuează după indicaţii epidemiologice.

771. Perioada maximă de incubaţie la scarlatină este de:

[x] 3 zile;
[ ] 7 zile;
[ ] 12 zile.

772. Tuberculoza la om poate fi provocată de:

[ ] M.tuberculosis;
[ ] M.bovis;
[x] ambele enumerate mai sus.

773. În care perioadă a bolii pacientul cu scarlatină prezintă cel mai înalt pericol epidemiologic ca sursă de infecţie:
[ ] perioada de incubaţie;
[x] perioada manifestărilor clinice;
[ ] perioada de reconvalescenţă.

774. Copiii care au suportat scarlatina şi frecventează instituţiile preşcolare sau sunt elevi ale primelor 2 clase pot fi admişi în aceste instituţii:
[ ] imediat după însănătoşire;
[ ] la prezentarea rezultatelor negative ale examenului bacteriologic la streptococi;
[x] peste 12 zile după însănătoşire clinică.

775. Bolnavul cu scarlatină se externează din staţionar:

[ ] după 2 săptămâni de la debutul infecţiei;
[x] după însănătoşire clinică, dar nu mai devreme decât peste 10 zile de la începutul tratamentului;
[ ] după însănătoşire clinică şi rezultat negativ de examen bacteriologic.

776. Dezinfecţia în focarul cu scarlatină se realizează cu participarea:

[x] membrilor de familie a bolnavului;
[ ] colaboratorii serviciului de dezinfecţie;
[ ] colaboratorii CSP.

777. Care sunt termenele de supraveghere medicală a persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină, în cazul când bolnavul a fost spitalizat?
[ ] 17 zile;
[x] 7 zile;
[ ] 12 zile.

778. Care sunt termenele de supraveghere medicală a persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină, în cazul când bolnavul este tratat în con-
diţii de ambulatoriu?
[ ] 7 zile;
[ ] 12 zile;
[x] 17 zile.

779. Factor de transmitere în tuberculoză este:

[ ] apa;
[ ] peştii;
[x] carnea.

780. Vaccinul BCG se introduce în organism:

[ ] subcutan;
[ ] intramuscular;
[x] intracutan.
781. Surse de agenţi patogeni în tuberculoză pot fi:
[ ] omul;
[ ] animalele;
[x] omul şi animalele.

782. Proba pozitivă Mantoux poate fi la:

[ ] persoanele vaccinate;
[ ] persoanele bolnave de tuberculoză;
[x] ambele.

783. Pentru revaccinarea a 100 copii contra tuberculozei sunt necesare minim:
[ ] 50 doze de vaccin;
[ ] 100 doze de vaccin;
[x] 200 doze de vaccin.

784. Vaccinarea contra tuberculozei se efectuează cu:

[ ] anatoxină;
[ ] vaccin corpuscular inactivat;
[x] vaccin viu atenuat.

785. În profilaxia tuberculozei printre adulţi rolul principal îl are:

[ ] vaccinoprevenţia;
[ ] dezinfecţia;
[x] condiţiile socio-igienice şi economice.

786. Contra tuberculozei:

[ ] nu se efectuează revaccinări;
[x] se efectuează o revaccinare;
[ ] se efectuează 2 revaccinări.

787. În focarele de tuberculoză dezinfecţia trebuie efectuată cu soluţii de cloramină de:

[ ] 3%;
[x] 5%;
[ ] 20%.

788. Chimioprofilaxia standard în tuberculoză constă în administrarea zilnică a izoniazidei în doză de:
[ ] 3 mg/kgc/zi timp de 2 luni;
[x] 5 mg/kgc/zi timp de 6 luni;
[ ] 10 mg/kgc/zi timp de 12 luni.

789. Un pericol epidemiologic mai mare în calitate de sursă de infecţii îl prezintă bolnavul de tuberculoză din focare:
[x] cu eliminări abundente şi continui ale micobacteriilor;
[ ] cu eliminarea micobacteriilor condiţionată formală;
[ ] cu eliminări de micobacterii neabundente şi periodice.

790. Măsura antiepidemică de bază în tuberculoză este:

[x] dezinfecţia în focar;
[ ] imunoprevenţia;
[ ] izolarea bolnavului.

791. Cea mai contagioasă formă clinică de tuberculoză este:

[x] tuberculoza laringiană;
[ ] tuberculoza pulmonară;
[ ] orice formă de tuberculoză extrapulmonară.

792. Cel mai frecvent este depistată tuberculoză cauzată de:

[ ] Mycobacterium bovis;
[x] Mycobacterium tuberculosis;
[ ] Mycobacterium africanum

793. Pacientul bolnav concomitent de SIDA şi tuberculoză:

[ ] nu este contagios;
[x] poate fi contagios chiar înainte de formarea unei caverne şi aspectul radiologic aparent normal;
[ ] nu este descrisă coinfecţia/suprainfecţia SIDA/TB.
794. Prevalenţa infecţiei tuberculoase constituie:
[x] proporţia persoanelor reactive (teste tuberculinice pozitive) la suta de persoane de o anumită vârstă;
[ ] numărul persoanelor pozitive la examenul bacteriologic;
[ ] numărul persoanelor cu TB aflate la tratament de staţionar pe parcursul unui an calendaristic.

795. Perioada de incubaţie în tuberculoză ar putea fi definită ca:

[x] intervalul de timp între momentul contaminării şi apariţia fenomenului de hipersensibilitate de tip celular;
[ ] intervalul de timp între momentul contaminării şi adresarea pacientului după ajutor medical;
[ ] intervalul de timp între momentul contaminării şi detectarea agentului patogen.

796. Pentru tuberculoză examenul microscopic al sputei este considerat pozitiv (M+) în cazul când:
[ ] densitatea a MTB în spută este de minim 50–100/ml;
[ ] densitatea a MTB în spută este de minim 500–1000/ml;
[x] densitatea a MTB în spută este de minim 5000–10000/ml.

797. Hipersensibilitatea tuberculinică la pacienţii infectaţi cu Tbc apare la un interval de:

[ ] 2–3 zile după infectare;
[ ] 1–2 săptămâni după infectare;
[x] 4–6 săptămâni după infectare.

798. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin:

[ ] rezultatele testării cutanate cu tuberculină;
[x] izolarea MTB în culturi din probe clinice specifice localizării tuberculozei;
[ ] examinarea subectivă a pacientului.

799. Testarea cutanată cu tuberculină:

[x] permite cu o precizie relativă de a stabili diagnosticul de infecţie tuberculoasă latentă;
[ ] permite de a stabili diagnostucul de tuberculoză ca boală;
[ ] nu are importanţă clinico-epidemiologică.

800. Recoltarea probelor de laborator se face în condiţii strict sterile în cazul:

[ ] tuberculozei pulmonare;
[x] tuberculozei extrapulmonare;
[ ] în toate cazurile de tuberculoză, indiferent de forma clinică.

801. Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecţiei tuberculoase (şi implicit a bolii tuberculoase) este:
[x] depistarea şi tratarea cazurilor de tuberculoză pulmonară activă;
[ ] vaccinarea selectivă a nou-născuţilor;
[ ] testarea tuberculinică a nou-născuţilor.

802. Infecţii provocate de herpesvirusuri sunt:

[x] varicela;
[ ] mononucleoza;
[x] citomegalia;
[x] boala herpetică;
[ ] rubeola.

803. Majorările periodice ale morbidităţii prin infecţii aerogene sunt înfluenţate de:
[x] nivelul păturii imune în populaţie;
[x] procesele de migraţie a populaţiei;
[x] natalitate;
[ ] condiţiile habituale;
[ ] structura de sex a populaţiei.

804. Indicaţi semnele epidemiologice caracteristice pentru infecţiile aerogene:

[x] tipul sporadic de morbiditate;
[ ] tipul epidemic de morbiditate;
[ ] morbiditate identică pe parcursul anilor;
[x] ciclititatea multianuală a morbidităţii;
[x] ciclitatea sezonieră în perioada rece a anului.

805. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:

[x] nu toţi purtătorii sănătoşi necesită spitalizare;
[x] serul se administrează doar în scop de tratament;
[ ] în profilaxia de urgenţă este folosit vaccinul;
[ ] infecţie caracteristică numai coopiilor;
[x] perioada de contagiozitate poate dura până la câteva luni.
806. Bolnavul cu difterie prezintă pericol:
[ ] din ultima zi a perioadei de incubaţie;
[x] din momentul apariţiei primelor semne clinice;
[x] toată perioada de manifestări clinice;
[x] perioada de convalescenţă;
[ ] începând cu săptămâna a doua de manifestări clinice.

807. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:

[ ] vaccinarea conduce la formarea imunităţii pasive antitoxice;
[ ] revaccinările se efectuează până la vârsta de 40 ani;
[x] titrul protectiv e de 0,03 UI/ml;
[x] sursa principală de infecţie sunt purtătorii imuni;
[x] dezinfecţia terminală în focar este strict necesară.

808. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:

[x] este o antroponoză;
[ ] titrul protectiv e de 0,003 UI/ml;
[x] sursa principală de infecţie este purtătorul imun;
[ ] perioada medie de incubaţie e doar de câteva ore;
[x] profilaxia specifică se efectuează cu anatoxină.

809. Transmiterea difteriei poate avea loc:

[x] aerogen prin picături;
[x] aerogen prin particule de praf;
[x] prin obiectele de uz casnic;
[ ] prin produse alimentare;
[ ] prin vectori transmiţători.

810. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:

[x] purtătorul este sursa principală de infecţie;
[x] imunitatea postvaccinală este protectivă pentru mai mulţi ani;
[ ] în profilaxia de urgenţă este folosit serul antidifteric;
[ ] receptivitatea nu este dependentă de vârstă;
[x] morbiditatea este determinată de calitatea vaccinoprevenţiei.

811. Investigaţii bacteriologice la difterie după indicaţii epidemiologice sunt efectuate:

[ ] asupra populaţiei ce locuieşte pe un teritoriu cu o morbiditate înaltă;
[x] asupra persoanelor contacte în focar;
[x] asupra persoanelor ce au contactat cu purtătorul de tulpini toxigene;
[ ] asupra persoanelor ce au contactat cu un purtător de tulpini nelizogene;
[x] asupra persoanelor cu angină.

812. Investigaţii bacteriologice în scopul depistării agenţilor patogeni ai difteriei sunt indicate:
[ ] tuturor bolnavilor cu patologii ORL;
[x] bolnavilor cu angină;
[x] bolnavilor cu abces paratonzilar;
[x] bolnavilor cu laringotraheită;
[ ] tuturor pacienţilor la externarea din secţia ORL.

813. Surse de infecţie în difterie pot servi:

[ ] omul bolnav în perioada de incubaţie;
[x] purtătorul de corinbacterii toxigene (imun);
[ ] purtătorul de corinbacterii atoxigene;
[x] purtătorul reconvalescent;
[x] omul bolnav în perioada de manifestări clinice.

814. Procesului epidemic prin difterie în teritoriul cu imunitatea colectivă antitoxică redusă este caracteristic:
[x] morbiditatea epidemică;
[ ] îmbolnăviri se înregistrează preponderent la copii;
[ ] morbiditatea sporadică;
[x] predominarea formelor grave de boală;
[x] menţinerea portajului de corinebacterii difterice.
815. Sursă de infecţie în difterie poate fi:
[x] bolnavul;
[x] purtătorul sănătos;
[x] convalescentul;
[ ] animalul;
[ ] aerosolii-lichizi.

816. Indicaţi căile de transmitere a difteriei:

[x] contact-habitual;
[ ] transmisivă;
[ ] hidrică;
[x] aerosoli-lichizi;
[x] alimentară.

817. Particularităţile procesului epidemic prin difterie în perioada prevaccinală au fost:

[x] predominarea morbidităţii printre copiii în vârstă de până la 10 ani;
[ ] morbiditate înaltă la maturi;
[x] sezonalitate toamnă-iarnă;
[ ] predominarea morbidităţii printre copiii în primul an de viaţă;
[x] cicluri mari cu periodicitate de 10–15 ani.

818. Pe teritoriul oraşului C. pe parcursul ultimelor 4 ani n-au fost înregistrate cazuri de difterie, în legătură cu ce urmează:
[ ] continuarea vaccinării grupelor de risc;
[x] continuarea vaccinării planice în masă a populaţiei;
[ ] întreruperea vaccinării planice;
[ ] continuarea vaccinării planice cu consimţământul Ministerului Sănătăţii;
[x] continuarea vaccinării populaţiei fără a efectua careva modificări în calendarul de vaccinare.

819. Investigaţiile bacteriologice la difterie sunt efectuate în scop:

[x] profilactic;
[x] de diagnostic;
[x] conform indicaţiilor epidemiologice;
[ ] planificat copiilor în vârsta între 1 şi 14 ani;
[ ] nu se efectuează.

820. Pentru investigaţii bacteriologice la bolnavii cu difterie se recoltează:

[x] frotiu din cavitatea nazală;
[x] frotiu din faringe;
[ ] spută;
[ ] urină;
[ ] mase fecale.

821. Transmiterea Corynebacterium diphtheriae este posibilă:

[x] prin mecanism respirator;
[ ] pe cale hidrică;
[x] prin contact habitual (jucării, lenjerie etc.);
[x] pe cale alimentară (produse lactate, creme etc.);
[ ] prin insecte hematofage.

822. Aspecte epidemiologice ale difteriei sunt:

[ ] agentul cauzal este streptococul hemolitic;
[x] surse de infecţie sunt:bolnavii şi purtătorii;
[ ] mecanismul de transmitere este fecal-oral;
[ ] sezonalitate de iarnă;
[x] este o maladie din grupul infecţiilor dirijate.

823. Corecte pentru infecţia meningococică sunt afirmaţiile:

[x] agentul patogen nu este rezistent în mediul ambiant;
[x] sursă de infecţie este bolnavul cu nazofaringită;
[ ] vaccinările se efectuează în mod planificat;
[ ] supravegherea asupra persoanelor contacte se efectuează timp de 21 zile;
[x] metoda principală de diagnosticare este cea bacteriologică.
824. Meningitele purulente pot fi provocate de:
[x] Haemophylus influenzae;
[x] Neiseria meningitidis;
[ ] ECHO;
[ ] Coxackie B;
[ ] Pneumococus pneumoniae.

825. Indicatori ai ameliorării situaţiei epidemogene în infecţia meningococică sunt:

[x] micşorarea morbidităţii printre persoanele adulte şi adolescenţi;
[x] creşterea ponderii în structura de vârstă a morbidităţii copiilor sub 2 ani;
[ ] majorarea indicelui focalităţii printre copiii sub 2 ani;
[x] majorarea ponderii tulpinilor de meningococi rar întâlniţi (serogrupa X, Y, Z, W-135 etc.);
[ ] creşterea ponderii meningococilor de serogrup A, B şi C.

826. Riscul de contaminare prin infecţia meningococică este determinat prioritar de:
[x] temperatura mediului ambiant;
[x] distanţa de la sursa de agenţi patogeni;
[x] durata contactului cu sursa de agenţi patogeni;
[ ] vaccinarea efectuată în prealabil;
[ ] timpul adresării după asistenţă medicală din momentul îmbolnăvirii.

827. Pentru infecţia meningococică sunt corecte afirmaţiile:

[x] sursa principală de infecţie sunt purtătorii;
[ ] mecanismul de transmitere a infecţiei este de contact;
[x] perioada de incubaţie e 2–10 zile;
[x] principala metodă de diagnostic a purtătorilor şi persoanelor bolnave este cea bacteriologică;
[ ] principala măsură profilactică în RM e imunoprofilaxia planificată.

828. În caz de infecţie meningicocică obligatoriu sunt supuşi spitalizarii:

[x] bolnavii cu meningite;
[ ] bolnavii cu nazofaringite;
[x] bolnavii cu meningococcemie;
[ ] purtătorii de meningococi;
[x] bolnavii cu meningoencefalite.

829. Care dintre specialiştii menţionaţi, fiind purtătorii de meningococi, vor fi înlăturaţi de la serviciu:
[x] educator în instituţie preşcolară;
[ ] angajat al secţiei de boli infecţioase;
[x] elev al şcolii profesionale;
[x] angajat al caselor de copii;
[ ] asistentă medicală la azilul de bătrâni.

830. În infecţia meningococică pentru examenul de laborator se recoltează:

[ ] urină;
[x] LCR;
[x] mucus din faringe;
[ ] mucus din nas;
[x] sânge.

831. Măsurile antiepidemice întreprinse într-un focar cu infecţie meningococică la persoanele contacte:
[x] examen otorinolaringoscopic;
[ ] examen serologic;
[x] termometrie obligatorie;
[ ] utilizarea bacteriofagilor;
[x] utilizarea imunoglobulinelor.

832. Manifestările procesului epidemic prin infecţia meningococică caracteristice pentru ultima perioada de timp:
[x] creşterea periodică a morbidităţii (cu intervale de 10 ani şi mai mult);
[ ] sezonalitatea de toamnă-iarnă;
[x] sezonalitatea de iarnă-primăvară;
[x] morbiditatea înaltă printre copii;
[ ] rolul predominant în reglarea procesului epidemic aparţine imunoprofilaxiei.
833. Corecte pentru tusea convulsivă sunt afirmaţiile:
[ ] vaccinurile sunt neeficace;
[x] afectează preponderent copiii de vârstă fragedă;
[x] se admite izolarea unor bolnavi la domiciliu;
[ ] izolării pe un termen de 20–25 zile sunt supuşi toţi bolnavii;
[x] sursa principală de infecţie o constituie bolnavii.

834. Pentru tusea convulsivă sunt corecte afirmaţiile:

[ ] sursa principală în tusea convulsivă este purtătorul imun;
[x] contaminarea se produce în cazul unui contact nemijlocit cu sursa de infecţie;
[ ] perioada de incubaţie este de 1–6 zile;
[x] sezonalitatea de primăvară-vară;
[x] o singură revaccinare.

835. Într-un focar familial cu tuse convulsivă se va efectua:

[ ] vaccinoprofilaxia contacţilor;
[x] dezinfecţie curentă;
[x] examinarea bacteriologică a tuturor membrilor de familie;
[ ] dezinfecţie terminală;
[x] supravegherea medicală pe parcursul perioadei maxime de incubaţie.

836. Procesul epidemic contemporan în tusea convulsivă se caracterizează prin:

[x] morbiditate sporadică;
[x] înregistrare mai frecvent la copii;
[x] sporirea numărului portătorilor;
[x] predominarea formelor uşoare de boală;
[ ] înregistrare mai frecvent la adulţi.

837. Pentru examenul bacteriologic întru confirmarea tusei convulsive se recoltează:

[ ] mucus din nas;
[ ] mucus din orofaringe;
[x] mucus din faringe;
[x] picături de mucus în timpul tusei;
[ ] sânge din vena cubitală.

838. Corecte pentru scarlatină sunt afirmaţiile:

[x] este o antroponoză;
[x] vaccinoprevenţia lipseşte;
[ ] are o sezonalitate de vară-toamnă;
[x] convalescenţii prezintă pericol epidemiologic;
[ ] dezinfecţia chimică este obligatorie.

839. Spitalizarea bolnavului cu scarlatină se efectuează:

[x] după indicaţii clinice;
[x] după indicaţii epidemiologice;
[x] după indicaţii clinico-epidemiologice;
[ ] nu se efectuează;
[ ] se efectuează obligatoriu.

840. Procesul epidemic în scarlatină la etapa actuală se caracterizează prin:

[x] sezonalitate de toamnă-iarnă;
[ ] lipsa sezonalităţii;
[x] cazuri de boală prioritar la copii;
[x] ciclitate în dinamica multianuală;
[ ] morbiditate tip epidemic.

841. Polimorfismul formelor clinice şi a manifestărilor infecţilor streptococice se datorează:

[x] heterogenităţii populaţiei umane după receptivitate către agenţii patogeni;
[x] neomogenităţii şi flexibilităţii proprietăţilor biologice ale agenţilor patogeni;
[ ] receptivităţii absolute la infecţii;
[ ] activităţii majore a mecanismului aerogen de transmitere a infecţiei;
[ ] răspândirii neuniforme a anumitor forme clinice de infecţie pe diverse teritorii.
842. Profilaxia primară a infecţiilor streptococice este asigurată de:
[ ] instituţiile sanitar-epidemiologice;
[ ] staţionarele urologice;
[ ] dispensarele reumatologice;
[x] policlinicele pentru copii şi maturi;
[x] unităţile medico-sanitare.

843. Scarlatina se transmite pe următoarele căi:

[ ] transmisivă;
[x] contact-habitual;
[x] hidrică;
[x] aerosoli-lichizi;
[x] alimentară.

844. În care perioade ale anului se înregistrează morbiditate sporită prin scarlatină:
[ ] vara;
[x] toamna;
[x] iarna;
[x] primăvara;
[ ] morbiditatea este uniformă pe tot parcursul anului.

845. Supravegherea medicală a contacţilor în scarlatină prevede:

[x] examinarea tegumentelor;
[x] examinarea nazofaringelui;
[ ] determinarea limitelor ficatului;
[ ] determinarea diurezei;
[x] termometria.

846. Din grupul persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină supravegherii medicale vor fi supuşi:
[x] fratele bolnavului de 3 ani, care n-a făcut scarlatină;
[x] mama bolnavului, laborantă la fabrica de lapte;
[x] tatăl, medic chirurg;
[x] sora 10 ani, cu scarlatină în anamneză;
[ ] bunelul, angajat la staţia de epurare a apei.

847. Corecte pentru tuberculoză sunt afirmaţiile:

[x] vaccinarea conduce la formarea imunităţii active;
[x] nu toţi bolnavii prezintă pericol epidemiologic;
[ ] rezultatele probei Mantoux se apreciază peste 24 ore;
[ ] rezultatul negativ al reacţiei Mantoux indică la lipsa necesităţii efectuării vaccinării;
[x] în focarele de tuberculoză dezinfecţia e necesar a fi efectuată cu soluţie de cloramină de 5 %.

848. Contagiozitatea bolnavului de tuberculoză este determinată de:

[x] intensitatea eliminării agentului patogen;
[x] durata eliminării micobacteriilor;
[ ] virulenţa micobacteriilor;
[ ] vârsta bolnavului;
[ ] condiiţiile de trai.

849. Intensitatea eliminării micobacteriilor poate fi apreciată ca:

[x] abundentă;
[x] continuă;
[ ] formală;
[x] neabundentă;
[x] condiţionată.

850. Surse de infecţie care elimină Mycobacterium tuberculosis pot fi:

[ ] bovinele cu tuberculoză;
[x] oamenii bolnavi cu TBc pulmonară cavitară;
[x] pacienţii cu TBc nesupuşi tratamentului şi care elimină bacili acido-alcoolo-rezistenţi;
[x] pacienţii cu TBc cronică;
[ ] persoanele cu TBc latentă.
851. Infecţia cu Mycobacterium bovis se poate contracta:
[x] în urma contactului cu animalele bolnave;
[x] prin consumul de lapte sau derivatele neprelucrate termic;
[ ] preponderent prin leziuni la nivelul barierelor muco-cutanate;
[ ] preponderent de la pacienţii cu forme extrapulmonare;
[x] transmiterea interumană n-a fost documentată.

852. Tuberculoza la oameni poate fi cauzată de:

[x] Mycobacterium bovis;
[ ] Y.pseudotuberculosis;
[x] Mycobacterium tuberculosis;
[x] Mycobacterium africanum;
[ ] Mycobacterium leprae.

853. Diagnosticul preventiv de tuberculoză se bazează pe:

[ ] izolarea MTB;
[ ] rezultatele testării cutanate cu tuberculină;
[x] date epidemiologice;
[x] semne clinice;
[x] semne paraclinice.

854. Conform strategiei DOTS, pentru realizarea combaterii tuberculozei se consideră necesar iniţierea a mai multor măsuri, cum ar fi:
[x] creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale;
[ ] tratamentul deplin în staţionar a bolnavilor cu orice formă clinică de tuberculoză;
[x] implicarea medicilor de familie în monitorizarea pacienţilor
[x] elaborarea de ghiduri pentru pacienţi;
[x] îmbunătăţirea organizãrii centrelor de tratament.

855. Implementarea corectă a strategiei DOTS presupune următoarele rezultate:

[ ] depistarea tuturor cazurilor de tuberculoză prin testarea tuberculinică a întregii populaţii;
[x] prevenirea apariţiei unor noi infecţii prin vindecarea pacienţilor contagioşi;
[x] prevenirea dezvoltării tuberculozei rezistente la medicamente drept consecinţă a unui tratament corect;
[x] rata de succes a tratamentului va atinge peste 85% chiar şi în cele mai sărace ţări;
[ ] vaccinarea planificată cu BCG a populaţiei adulte la interval de cinci ani.

856. Strategia DOTS include următoarele componente-cheie:

[x] angajamentul guvernului de a sprijini activităţile de control al tuberculozei;
[x] detectarea cazurilor prin examenul microscopic al sputei la pacienţii simptomatici;
[x] tratamentul standardizat, direct observat, cu durata între 6 şi 8 luni;
[ ] asigurarea pacienţilor cu spaţiu locativ conform normativelor igienice;
[x] un sistem standardizat de evidenţă şi raportare a cazurilor, care să permită evaluarea rezultatelor tratamentului pentru fiecare pacient în
parte şi pentru întreg programul de control al tuberculozei.

857. Principiile de bază pentru reducerea transmiterii nosocomiale a infecţiei tuberculoase sunt:
[x] camerele, unde sunt spitalizaţi pacienţii cu tuberculoză trebuie să fie însorite şi să aibă o ventilaţie eficientă;
[ ] pacienţii cu tuberculoză pot fi spitalizaţi în acelaşi loc cu pacienţii SIDA;
[x] asigurarea separării cazurilor cu tuberculoză, mai ales confirmată bacteriologic, de cazurile cu alte afecţiuni respiratorii;
[x] ventilaţia adecvată a laboratoarelor de bacteriologie, unde se efectuează culturile MTB şi a spaţiilor, unde se recoltează sputa sau se efec-
tuează bronhoscopii;
[ ] testarea tuberculinică a pacienţilor la internare, indiferent de diagnosticul instalat la internare.

858. Infecţia adenovirală se transmite prin:

[x] mecanism respirator;
[x] mecanism fecal-oral;
[ ] mecanism de contact;
[ ] cale parenterală;
[x] cale alimentară.

859. Pentru infecţia adenovirală sunt corecte afirmaţiile:

[x] sursa de infecţii e omul bolnav sau purtător;
[x] cu masele fecale virusul se elimină din primele zile de boală până la 3 săptămâni;
[x] transmiterea se poate realiza prin mecanismul fecal-oral;
[ ] cu scop de profilaxie se foloseşte vaccin viu atenuat;
[ ] principala metodă de diagnostic e cea bacteriologică.
860. Pentru infecţia adenovirală nu sunt corecte afirmaţiile:
[x] este o infecţie intestinală;
[x] factorii de transmitere sunt carnea, laptele;
[ ] sezonalitatea e de toamnă-iarnă;
[ ] perioada de incubaţie e de 4–14 zile;
[ ] metodele de profilaxie sunt similare cu cele pentru gripă.

861. Corecte pentru varicelă sunt afirmaţiile:

[x] este o antroponoză;
[ ] mecanismul de transmitere fecal oral;
[ ] complicaţiile pot fi foarte serioase;
[x] în RM morbiditatea nu este reglată prin vaccinoprevenţie;
[x] bolnavul prezintă pericol în perioada de prodromă.

862. Procesului epidemic la varicelă este caracteristic:

[x] tipul epidemic al morbidităţii;
[ ] tipul sporadic al morbidităţii;
[x] sezonalitatea pronunţată a morbidităţii;
[ ] morbiditatea preponderentă la copii neorganizaţi în colectivităţi;
[x] morbiditatea preponderentă la copii organizaţi în colectivităţi.

863. Pentru varicelă sunt corecte afirmaţiile:

[x] virusul nu e rezistent în mediul ambiant;
[x] se transmite aerogen prin picături;
[ ] se transmite aerogen prin particule de praf;
[ ] se transmite prin contact habitual;
[x] se transmite transplacentar.

864. Varicela se poate transmite:

[x] prin aerosoli-lichizi;
[ ] prin aerosoli-solizi;
[x] transplacentar;
[ ] transmisiv;
[ ] prin contact habitual.

865. Sursă de agenţi patogeni în varicelă poate fi bolnavul cu:

[x] varicelă;
[x] herpes Zoster;
[ ] infecţie herpetică;
[ ] mononucleoză infecţioasă;
[ ] citomegalovirus.

866. Bolnavul cu varicelă prezintă pericol:

[ ] în perioada de convalescenţă;
[ ] până la dispariţia ultimelor cruste;
[x] din ultima zi de incubaţie;
[x] până la a 5-a zi de la apariţia ultimelor erupţii;
[x] toată perioada de apariţie a erupţiilor pe corp.

867.Virusul citomegalic se caracterizează prin:

[ ] monoorganotropism;
[x] teratogenitate;
[x] influenţă imunodepresivă;
[x] termolabilitate;
[ ] variabilitate antigenică.

868. Infecţia citomegalovirotică se caracterizează prin:

[x] răspândire ubicuitară;
[ ] ciclitate;
[ ] sezonalitate;
[x] absenţa particularităţilor profesionale în răspândirea seroconversiei;
[x] dependenţa frecvenţei de infectare de vârstă.
869. Pentru procesul epidemic la rujeolă în condiţiile actuale este caracteristic:
[x] reducerea considerabilă a morbidităţii;
[ ] absenţa ciclităţii multinuale;
[x] prezenţa ciclităţii multinuale;
[x] absenţa ciclitităţii (sezonalităţii) anuale;
[ ] prezenţa focalităţii preponderent cu 1–3 cazuri.

870. Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile:

[x] agentul patogen e puţin rezistent în mediul ambiant;
[ ] bolnavul prezintă pericol în toată perioada de manifestări clinice;
[ ] diagnosticul de laborator se bazează pe investigaţii bacteriologice;
[x] în unele cazuri perioada de incubaţie poate ajunge până la 21 zile;
[x] vaccinarea se efectuează cu vaccin viu atenuat.

871. Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile:

[x] e provocată de un rabdovirus;
[x] formele cronice nu sunt caracteristice;
[ ] bolnavul prezintă pericol până la apariţia semnelor clinice;
[ ] supravegherea asupra persoanelor contacte se efectuează 14 zile;
[x] nu este necesară dezinfecţia chimică.

872. Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile:

[x] morbiditatea este dependentă de vaccinoprevenţie;
[x] bolnavul prezintă pericol deja în perioada de prodromă;
[ ] purtătorii sunt o sursă secundară de infecţie;
[x] agentul patogen se păstrează mai bine la temperaturi joase;
[ ] dezinfecţia chimică este obligatorie.

873. Spitalizarea bolnavilor cu rujeolă se efectuează:

[x] după indicaţii epidemiologice;
[x] după indicaţii clinice;
[ ] obligatoriu toţi;
[ ] nu se spitalizează;
[x] după indicaţii clinico-epidemiologice.

874. Agentul patogen al rujeolei se transmite:

[x] aerogen prin picături;
[ ] aerogen particule de praf;
[ ] contact habitual;
[ ] fecal oral;
[x] transplacentar.

875. Pentru rujeolă sunt corecte afirmaţiile:

[ ] purtătorul este una din sursele principale de infecţie;
[x] bolnavul prezintă pericol ca sursă de infecţie doar 8–9 zile;
[ ] vaccinoprevenţia se efectuează cu vaccin corpuscular inactivat;
[ ] dezinfecţia în focar se efectuează cu soluţie de cloramină de 1%;
[x] imunoglobulina în profilaxia de urgenţă e indicată doar în unele cazuri.

876. Pentru rujeolă e corectă afirmaţia:

[x] e o infecţie dirijată;
[ ] perioada de contagiozitate începe în perioada de incubaţie a bolii;
[ ] sursă de agenţi patogeni sunt purtătorii convalescenţi de rujeolă;
[x] perioada de incubaţie e 8–17–21 zile;
[x] nu se efectuează dezinfecţia terminală în focar.

877. Pacientul cu rujeolă este contagios:

[ ] la debutul perioadei de incubaţie;
[x] în ultimele 2 zile ale perioadei de incubaţie;
[x] în perioada de erupţii;
[x] în perioada de prodrom;
[ ] în perioada de convalescenţă.
878. Selectaţi indicaţiile pentru administrarea imunoglobulinei anti-rujeolă:
[ ] vaccinare planificată;
[ ] revaccinarea persoanelor seronegative;
[x] protecţia copiilor care au contactat cu bolnavul de rujeolă;
[x] tratarea bolnavilor cu rujeolă;
[x] persoanele alergice la neomicină.

879. În focarul cu rujeolă profilaxia de urgenţă:

[ ] nu se efectuează;
[x] se efectuează cu vaccin viu antirujeolic;
[x] se efectuează cu imunoglobulină antirujeolică;
[x] se efectuează cu vaccin viu sau imunoglobulină antirujeolică;
[ ] se efectuează cu antibiotice.

880. Sursă de agenţi patogeni în rubeolă poate fi:

[x] bolnavul cu forme manifeste;
[x] bolnavul cu forme fruste, inaparente;
[ ] purtătorul;
[ ] convalescentul;
[x] copilul cu sindrom de rubeolă congenitală.

881. Sursă de agenţi patogeni în parotidita epidemică pot fi:

[x] bolnavul cu formă tipică a bolii;
[x] bolnavul cu formă atipică a bolii;
[x] bolnavul cu forme inaparente ale bolii;
[ ] reconvalescentul;
[ ] purtătorii.

882. Bolnavul cu parotidită epidemică este contagios:

[ ] în toată perioada de incubaţie;
[x] în ultimele 1–2 zile ale perioadei de incubaţie;
[x] perioada de manifestare clinică a bolii;
[ ] perioada de convalescenţă;
[x] perioada de prodromă.

883. Corecte pentru parotidită epidemică sunt afirmaţiile:

[x] bolnavul se izolează pe un termen de 9 zile de la debutul bolii;
[x] vaccinarea poate fi efectuată şi după indicaţii epidemiologice în focarele de parotidită;
[ ] agentul patogen e deosebit de rezistent în mediul ambiant;
[x] vaccinarea se efectuează în mod planificat;
[ ] persoanele contacte necesită a fi supravegheate 12 zile.

884. Sursă de agenţi patogeni în oreion este:

[x] bolnavul cu manifestări clinice evidente;
[x] bolnavul cu forme şterse;
[ ] bolnavul cu parotidită cronică;
[x] bolnavul cu forme inaparente;
[ ] purtătorii.

885. Contractarea oreionuluil se poate realiza:

[ ] prin obiectele habituale contaminate de bolnav;
[x] prin jucării contaminate cu salivă în instituţiile de copii;
[x] transplacentar;
[ ] prin săruturi;
[ ] alimentar.

886. Diagnosticul de parotidită epidemică se stabileşte în baza:

[x] anamnezei epidemiologice;
[x] tabloului clinic;
[x] rezultatelor examinărilor de laborator ale urinei şi sângelui;
[ ] rezultatelor examenului virusologic;
[ ] rezultatului examenului bacteriologic.
887. Imunoprofilaxia parotiditei epidemice asigură:
[x] reducerea morbidităţii în populaţia de copii;
[x] reducerea condiţiilor de formare a complicaţiilor;
[x] reducerea cauzelor indicaţiilor pentru spitalizare;
[ ] lichidarea maladiei printre adulţi;
[ ] menţinerea morbidităţii în populaţia de copii.

888. Agentul cauzal al oreionului face parte din grupul de:

[x] paramixoviruşi;
[ ] adenoviruşi;
[ ] reoviruşi;
[ ] retroviruşi;
[ ] herpeviruşi.

889. Din ziua contractării oreionului bolnavul este contagios nu mai mult de:
[ ] 2 zile;
[ ] 4 zile;
[ ] 6 zile;
[ ] 8 zile;
[x] 10 zile.

890. Cele mai eficiente măsuri în prevenirea oreionului sunt:

[ ] sanitaro-igienice;
[ ] de izolare;
[ ] de regim şi restricţie;
[x] vaccinarea copiilor cu vaccin viu atenuat;
[ ] nu există măsuri eficiente.

891. Durata imunităţii postinfecţioase pentru oreion este de:

[ ] până la 1 an;
[ ] până la 2 ani;
[ ] până la 3 ani;
[ ] până la 5 ani;
[x] lungă durată şi stabilă.

892. Vaccinul anti-oreion se administrează copiilor, care nu au făcut oreion şi nu au fost imunizaţi, după contact timp de:
[ ] 24 ore;
[ ] 36 ore;
[ ] 48 ore;
[x] 72 ore;
[ ] 96 ore.

893. În Republica Moldova imunizarea contra oreionului se realizează:

[x] la 12–15 luni şi 6 ani;
[ ] la 15–18 luni,
[ ] la 15–18 luni şi 6 ani;
[ ] la 12–15 luni;
[ ] la 12–15 luni şi 7 ani.

894. Sursă de agenţi patogeni ai oreionului sunt:

[ ] purtătorii imuni;
[x] bolnavii cu forme tipice ale bolii;
[x] bolnavii cu forme atipice ale bolii;
[x] bolnavii cu forme asimptomatice ale bolii;
[ ] convalescenţii.

895. Măsurile antiepidemice pentru copiii care au avut contact cu bolnavii de oreion şi au fost vaccinaţi sunt:
[x] supraveghere timp de 21 zile;
[x] termometria de 2 ori pe zi;
[ ] excluderea din colectivităţi de copii între a 8-a şi a 21-a zi;
[x] copiii nu se exclud din colectivităţi;
[ ] excluderea din colectivităţi de copii din ziua 11 până la a 21-a zi;
896. Măsurile antiepidemice pentru copiii care au avut contact cu bolnavii de oreion şi nu au fost vaccinaţi sunt:
[x] supraveghere timp de 21 zile;
[x] termometria de 2 ori pe zi;
[ ] excluderea acestora din colectivităţi de copii din ziua a 8-a până la a 21-a zi după contact;
[x] excluderea acestora din colectivităţi de copii din ziua a 11-apână la a 21-a zi după contact;
[x] măsuri de profilaxie specifică.

897. Pentru infecţia herpetică sunt corecte afirmaţiile:

[ ] este provocată de câteva tipuri de virusuri;
[x] recidivele apar, de obicei, pe fondul prezenţei unui titru înalt de anticorpi;
[ ] are 3 mecanisme de transmitere a agentului patogen;
[x] în tratament este utilizat vaccinul;
[x] omul bolnav nu prezintă pericol direct.

898. Pentru mononucleoză sunt corecte afirmaţiile:

[x] e o viroză;
[x] se întâlneşte prioritar printre persoanele tinere;
[x] perioada de incubaţie e de 15–45 zile;
[ ] reacţiile serologice sunt un criteriu obiectiv de diagnostic;
[ ] persoanelor contacte le este indicată imunoglobulinoprofilaxia.

899. Surse de infecţie în mononucleoza infecţioasă sunt:

[x] bolnavii cu forme manifeste de infecţie;
[x] bolnavii cu forme fruste de boală;
[x] purtătorii reconvalescenţi;
[x] purtătorii sănătoşi;
[ ] persoanele infectate cu orice virus, din familia Herpesviridae.

900. Agentul patogen al mononucleozei infecţioase se transmite pe calea:

[x] aerosoli-lichizi;
[ ] aerosoli-solizi;
[x] sexuală;
[x] contact-habitual;
[x] intranatal.

901. Mononucleoza infecţioasă la momentul actualse caractrerizează prin:

[x] răspândire ubicuitară;
[x] morbiditate sporadică;
[ ] morbiditate cu sezonalitate evidentă de toamnă;
[ ] afectarea în special a copiilor până la 7 ani;
[x] înregistrarea preponderent printre adolescenţi.

902. Măsurile antiepidemice întreprinse într-un focar cu mononucleozăinfecţioasă sunt:

[x] spitalizarea bolnavului conform indicaţiilor clinice;
[ ] efectuarea dezinfecţiei curente şi terminale;
[x] supravegherea medicală a contacţilor pe perioadă de 20 zile;
[ ] instalarea carantinei;
[x] evitarea carantinei.

903. Corecte pentru gripă sunt afirmaţiile:

[x] periodic capătă răspândire pandemică;
[ ] pentru un anumit teritoriu este caracteristic un anumit tip de virus;
[ ] nu provoacă pierderi social-economice considerabile;
[x] sechelele pot fi dramatice;
[x] bolnavii prezintă sursa principală de infecţie.

904. În perioada epidemică la gripă în instituţiile medicale e necesar:

[x] a le transfera la săptămâna de 7 zile de lucru;
[x] reprofilarea treptată a unor staţionare;
[ ] vaccinarea personalului medical;
[x] majorarea numărului lucrătorilor medicali în funcţie;
[ ] imunoglobulinoprofilaxia pacienţilor la faza iniţială a bolii.
905. Pentru gripă sunt corecte afirmaţiile:
[x] cel mai variabil este tipul A al virusului gripei;
[x] tipul C e cel mai stabil antigenic;
[ ] mecanismul de transmitere e de contact;
[x] în scopul profilaxiei de urgenţă se foloseşte interferonul;
[ ] calea de transmitere e contact direct.

906. Pentru gripă sunt corecte afirmaţiile:

[ ] predomină nivelul sporadic de răspândire;
[ ] nu-i este caracteristică ciclitatea;
[ ] bolnavul este sursă secundară de infecţie;
[x] sunt caracteristice majorările periodice ale morbidităţii;
[x] mai frecvent afectaţi sunt copiii.

907. Vaccinoprevenţia gripei este raţional a fi efectuată în cazul riscului de epidemie:

[ ] copiilor până la 3 ani;
[x] copiilor după 3 ani ce frecventează instituţii preşcolare;
[x] persoanelor de vârsta a treia;
[ ] persoanelor cu maladii cronice;
[ ] numai persoanelor din sfera de deservire.

908. Căile de transmitere ale virusului gripal nou:

[ ] aerogenă prin praf;
[x] aerogenă prin picături;
[ ] prin contact indirect;
[ ] alimentară;
[ ] hidrică.

909. În profilaxia gripei pot fi utilizate:

[ ] serul imun;
[ ] vaccinul;
[ ] antibiotice;
[x] interferonul;
[x] remantadina.

910. Procesului epidemic în gripă îi este caracteristic:

[ ] morbiditatea sporadică;
[x] morbiditatea epidemică şi pandemică;
[x] sezonalitatea manifestată (exprimată);
[ ] morbiditatea preponderent la populaţia rurală;
[x] ciclititatea multianuală a morbidităţii.

911. Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei în perioada epidemică:

[ ] vaccinoprofilaxie;
[x] dibasol;
[x] remantadină;
[x] interferon leucocitar uman;
[ ] imunoglobulină antigripală.

912. Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei pentru persoanele care au contactat cu bolnavul:
[ ] profilaxia specifică cu utilizarea vaccinului inactivat;
[x] administrarea interferonului;
[x] aplicarea imunoglobulinei antigripale;
[x] folosirea unguentului cu oxolină;
[ ] utilizarea antibioticelor.

913. Particularităţile epidemiologice ale paragripei sunt:

[x] morbiditate sporadică în perioada intersezonieră;
[x] declanşarea erupţiilor epidemice;
[x] sezonalitate de toamnă-iarnă;
[x] afectarea prioritară a copiilor;
[ ] termorezistenţă înaltă a agentului etiologic.

914. Forma nosologică: Sursă de infecţie:

[c] difteria; a) bolnavul cu formă ştearsă;
[b] tuse convulsivă; b) omul bolnav;
[a] rujeola; c) purtătorul sănătos (imun).
915. Forma nosologică: Sursa principală de infecţie:
[c] HVB; a) bolnavii;
[b] HVA; b) bolnavii cu forme slab manifeste;
[d] difteria; c) purtătorii;
[a] gripa; d) purtătorii imuni.

916. Forma nosologică: Sursa principală de infecţie:

[d] Varicela a) purtătorul convalescent
[b] difteria b) purtătorul sănătos
[a] febra tifoidă c) bolnavul cu forme fruste
[c] dizenteria d) bolnavul

917. Forma nosologică: Majorări ciclice în dinamica multianuală a morbidităţii:

[b] rujeola; a) la 10–12 ani;
[c] scarlatina; b) la 3–5 ani;
[a] dizenteria; c) la 4–6 ani.

918. Forma nosologică: Sezonalitate:

[b] dizenteria a) toamnă-iarnă
[a] HVA b) vară-toamnă
[c] scarlatina c) primăvară-vară
[d] rujeola d) iarnă-primăvară

919. Forma nosologică: Structura antigenică a agentului patogen:

[d] HVB; a) O; H; Vi;
[a] febra tifoidă; b) H; O;
[b] holera; c) stabilă;
[c] rujeola; d) HBsAg, HBcAg, HbeAg, HBcorAg

920. Forma nosologică: Grupul de vârstă de risc:

[d] HVA; a) <12 luni;
[c] HVB; b) 12 luni;
[a] tuse convulsivă; c) 15–29 ani.
[b] rujeolă; 1) 4–28 ani;

921. Forma nosologică: Durata supravegherii persoanelor contacte:

[d] dizenterie; a) 35 zile;
[b] febra tifoidă; b) 21–25 zile;
[a] HVA; c) 17–21 zile;
[c] rujeola; d) 6 zile.

922. Forma nosologică: Perioada de incubaţie:

[d] dizenterie; a) 7–14 zile;
[c] hepatită virală A; b) 8–17 zile;
[a] tuse convulsivă; c) 14–50 zile;
[b] rujeolă; d) 1–6 zile.

923. Forma nosologică: Perioada de incubaţie:

[a] dizenterie; a) 1–6 zile;
[b] poliomielită; b) 3–21 zile;
[c] holeră; c) cîteva ore – 5 zile;
[d] rujeolă; d) 8–17 zile.

924. Forma nosologică: Surse principale sunt:

[a] difterie a) purtătorii imuni
[b] HVA b) bolnavii cu forme şterse
[c] febra tifoidă c) purtătorii convalescenţi

925. Forma nosologică: Sursa principală de infecţie:

[a] febra tifoidă; a) purtătorii cronici;
[b] rujeolă; b) omul bolnav;
[c] HVA; c) bolnavii începând cu perioada prodromală;
[d] dizenterie; d) bolnavii acuţi.
926. Forma nosologică: Sezonalitatea:
[a] dizenteria; a) vară-toamnă;
[b] HVA; b) toamnă-iarnă;
[c] HVB; c) lipseşte;
[e] gripa; d) iarnă-primăvară;
[d] varicela; e) iarnă.

927. Forma nosologică: Contingentele de vârstă:

[a] varicelă; a) 12 luni;
[c] rujeolă; b) 6 luni – 7 ani;
[b] BDA; c) < 12 luni;
[d] HVB; d) 15–29 ani.

928. Forma nosologică:

[a] rujeolă;
[b] HVA;
[c] febra tifoidă;
[d] difterie;

Perioada de contagiozitate:
a) perioada prodromală şi 4–5 zile de manifestare clinică;
b) perioada prodromală şi 7–14 zile de manifestare clinică;
c) sfârşitul celei de a doua săptămâni a perioadei de manifestare clinică;
d) din prima zi de boală.

929. Forma nosologică:

[c] botulism;
[d] dizenterie;
[b] HVE;
[a] tuberculoză;

Afirmaţia corectă:
a) imunitatea celulară este cea protectivă;
b) predomină calea hidrică de transmitere;
c) diferite tipuri de agent patogen se asociază cu anumite produse alimentare;
d) un tip de agent patogen produce exotoxină.

930. Forma nosologică:

[a] variolă;
[b] febră tifoidă;
[c] femeile în vârstă;
[d] HVC;
[ ] scarlatină;
Afirmaţie corectă:
a) există vaccin eficient;
b) mai frecvent sursă de agenţi patogeni servesc;
c) nu există vaccin eficient;
d) are un indice al contagiozităţii relativ scăzut.

931. Infecţia şi perioada de contagiozitate:

[b] difterie;
[a] rujeolă;
[c] tuse convulsivă;
a) perioada prodromală – 4 zile de erupţie;
b) de la câteva zile la 4 luni;
c) perioada catarală – 4 săptămâni.

932. Infecţia şi perioada de contagiozitate:

[b] infecţia meningococică;
[c] rubeola;
[a] dizenteria.
a) perioada de manifestare clinică;
b) perioada prodromală şi primele zile de îmbolnăvire;
c) 7 zile până la erupţie, 7 zile după erupţie.
933. Infecţia şi perioada de incubaţie:
[b] difterie;
[c] rujeolă;
[a] tuse convulsivă;
a) 3–14 zile;
b) 2–10 zile;
c) 8–17 zile.

934. Infecţia şi tipul de imunitate:

[c] rujeolă;
[a] difterie;
[b] infecţie meningococică;
a) antitoxică;
b) antibacteriană;
c) antivirotică.

935. Structura antigenică a agentului patogen la:

[a] difterie;
[a] rujeolă;
[b] gripă;
a) stabilă;
b) instabilă.

936. Infecţia şi profilaxia de urgenţă:

[b] gripă;
[a] rujeolă;
[c] antrax;
a) vaccinare;
b) interferon;
c) antibiotice.

937. Infecţia şi perioada de incubaţie:

[c] rubeolă;
[a] inf. meningococică;
[b] gripă;
a) 2–10 zile;
b) 1–2 zile;
c) 7–24 zile.

938. Infecţia şi agentul patogen:

[b] difteria;
[a] rujeola;
[c] tusea convulsivă;
a) morbillivirus,
b) corinebacterie difterie;
c) bordetella pertusis.

939. Infecţia şi contingentul de risc:

[b] tusea convulsivă;
[c] parapertusis;
[a] difteria;
a) adoliscenţi şi maturi;
b) copii până la 3 ani;
c) copii 3–6 ani.

940. Infecţia şi perioada de incubaţie:

[b] difteria;
[a] rujeola;
[c] tusea convulsivă;
a) 8–17 zile;
b) 2–10 zile;
c) 3–14 zile.

941. Infecţia şi vaccinurile utilizate:

[b] difteria;
[c] rujeola;
[a] tusea convulsivă.
 a) vaccin corpuscular inactivat;
b) anatoxine;
c) vaccin viu atenuat.

942. Infecţia şi perioada de incubaţie:

[b] scarlatina;
[c] parotidita epidemică;
[a] varicela.
a) 13–17 zile;
b) 1–3 zile;
c) 12–26 zile.

943. Infecţia şi termenul de izolare a bolnavului:

[b] rujeola;
[a] parotidita epidemică;
[c] scarlatina.
a) 9 zile de la debutul bolii;
b) 4 zile de la apariţia exantemului;
c) după însănătoşirea clinică, dar nu mai precoce de 7–12 zile de la debutul bolii.

944. Infecţia şi nivelul minim protectiv al anticorpilor:

[b] difteria;
[c] tusea convulsivă;
[a] rujeola;
a) 1:10;
b) 0,015–0,03 UA/ml;
c) 1:80.

945. Infecţia şi nivelul minim protectiv al anticorpilor:

[b] parotidita epidemică;
[c] rubeola;
[a] gripa;
a) 1:40;
b) 1:10;
c) 1:64.

946. Infecţia şi durata supravegherii medicale asupra pesoanelor ce au fost în contact cu bolnavul:
[b] difteria;
[c] tusea convulsivă;
[a] rujeola;
a) 17–21 zile;
b) 7 zile;
c) 14 zile.

947. Infecţia şi durata supravegherii medicale asupra pesoanelor ce au fost în contact cu bolnavul:
[c] parotidita epidemică;
[b] scarlatina;
[a] inf.meningococică;
a) 10 zile;
b) 7 zile;
c) 21 zile.

948. Infecţia şi agentul patogen:

[b] inf.stafilococică;
[c] legioneloza;
[a] difteria;
a) corinebacterium difteriae;
b) stafilococcus aureus şi stafilococcus epidermidis;
c) legionella pneumophila.

949. Infecţia şi agentul patogen:

[c] parotidita epidemică;
[a] tusea convulsivă;
[b] varicela;
a) bordetella pertusis;
b) virus din familia Herpesvirus;
c) virus din familia Paramixoviride.
950. Infecţia şi agentul patogen:
[b] rujeola;
[c] variola;
[a] rubeola;
a) virus din familia Togaviridae, genul Ribivirus;
b) virus din familia Paromyxoviridae genul Morbillivirus;
c) Poxovirus variolae.

951. Infecţia şi agentul patogen:

[b] tuberculoza;
[a] gripa;
[c] scarlatina;
a) virus din familia Orthomyxoviridae;
b) Micobacteria tuberculosis, Micobacteria bovis din familia Micobacteriaceae;
c) Streptococcus pyogenes.

952. Infecţia şi ciclititatea multianuală a morbidităţii:

[c] scarlatina;
[a] difteria;
[b] tusea convulsivă;
a) 7–10 ani;
b) 2–4 ani;
c) 4–7 ani.

953. Intensitatea eliminării micobacteriilor:

[b] abundentă;
[a] neabundentă;
[c] condiţionată.
Numărul de colonii:
a) mai puţin de 20 colonii;
b) mai mult de 20 colonii;
c) după prima analiză pozitivă următoarele două sunt negative.

954. Durata eliminării micobacteriilor:

[b] continuă;
[a] periodică;
[c] formală.
Numărul de colonii:
a) alternarea rezultatelor pozitive cu cele negative;
b) agentul cauzal este depistat la fiecare analiză;
c) un rezultat pozitiv, iar celelate sunt negative.

955. Categoria focarului de tuberculoză:

[b] categoria I;
[c] categoria I I;
[a] categoria III.
Caracteristicile focarului:
a) eliminări formale ale micobacteriilor şi în focar locuiesc numai adulţi;
b) nu elimină abundent micobacterii, dar în focar locuiesc copii şi adolescenţi;
c) eliminări neabundente ale micobacteriilor şi în focar locuiesc numai adulţi.

II.5. Infecţiile nosocomiale

956. Pentru infecţiile nosocomiale este corectă afirmaţia:
[ ] infectarea pacientului la domiciliu;
[x] infectarea pacientului în staţionar sau policlinică şi a personalului medical în timpul îndeplinirii funcţiunilor sale;
[ ] infectarea pacientului în urma administrării vaccinurilor.

957. Majorarea morbidităţii prin infecţiile nosocomiale e determinată de:

[ ] perioada anului;
[x] majorarea numărului de intervenţii invazive în scop de diagnostic şi tratament;
[ ] micşorarea numărului de antibiotice administrate.

958. Infecţia nosocomială este:

[ ] numai infectarea exogenă a omului;
[ ] numai activizarea microflorei endogene;
[x] sunt posibile ambele variante.
959. Pentru tulpinele nosocomiale sunt caracteristice:
[ ] majorarea sensibilităţii faţă de antibiotice;
[x] rezistenţa faţă de preparatele dezinfectante;
[ ] sensibilitatea înaltă faţă de razele ultraviolete.

960.Pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiilor nosocomiale în staţionare e necesară:

[ ] administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane personalului medical;
[x] micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive;
[ ] administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare.

961.Prelucrarea corectă a mâinilor lucrătorului medical, contaminate cu sânge:

[ ] se spală sub apă curgătoare cu săpun;
[ ] mâinile se şterg cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă, apoi se spală sub apă curgătoare;
[x] mâinile se şterg timp de 2 minute cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă şi peste 5 minute se spală sub apă curgătoare.

962. Dacă mănuşele medicale sunt contaminate cu sângele pacientului:

[ ] sunt inutilizabile;
[x] imediat se şterg cu un tampon îmbibat cu dezinfectant, apoi se spală sub apă curgătoare;
[ ] imediat se spală sub apă curgătoare, apoi se plonjează în soluţie dezinfectantă.

963. În sala de proceduri masa sterilă se aranjează:

[ ] peste fiecare 2 ore de lucru;
[x] după fiecare schimb de lucru;
[ ] după fiecare zi de lucru.

964. Curăţenia generală a sălii de proceduri e necesar să fie efectuată:

[ ] zilnic, după lucru;
[ ] zilnic până la începerea lucrului, folosind soluţia de cloramină de 1%;
[x] o dată în 7 zile cu folosirea dezinfectantului pentru prelucrarea pereţilor şi podelei, apoi prelucrarea bactericidă.

965.Care dintre situaţiile propuse poate fi considerată infecţie nosocomială?

[ ] rujeola diagnosticată la copil în ziua a 4-a după spitalizare în secţia infecţiilor respiratorii acute cu prezenţa erupţiilor pe faţă;
[ ] depistarea corinebacteriei difterice toxigene în frotiul din bucofaringe, colectat de la bolnavul cu angină în prima zi de spitalizare;
[x] salmoneloza, depistată la bolnavul cu pneumonie în ziua 8–10 de la spitalizare.

966.Declanşarea infecţiei şi gravitatea manifestărilor clinice depind:

[ ] numai de proprietăţile agentului patogen;
[ ] numai de factorii proprii organismului gazdă (vârstă, maladii concomitente, statusul imunologic, rezistenţa nespecifică etc.);
[x] de ambele variante.

967. Ca sursă de infecţie, din punct de vedere epidemiologic, importanţă mai mare au:
[ ] bolnavii cu formă acută a bolii;
[x] purtătorii cronici de germeni patogeni şi condiţionat patogeni;
[ ] purtătorii convalescenţi.

968. Dintre agenţii cauzali ai infecţiilor nosocomiale se întâlnesc mai frecvent:

[x] cocii gram-pozitivi;
[ ] enterobacteriile;
[ ] micozele.

969. Infecţiile nosocomiale mai frecvent sunt de origine:

[ ] intestinală;
[ ] aerogenă;
[x] septico-purulentă.

970. Mai frecvent contaminarea prin infecţii septico-purulente are loc în:
[x] sala de operaţie;
[ ] sala de pansamente;
[ ] secţia de reanimare şi terapie intensivă.

971.După finisarea dereticării saloanelor şi cabinetelor medicale, inventarul sanitar trebuie:

[ ] clătit cu apă şi uscat;
[x] înmuiate timp de 1 oră în soluţie dezinfectantă, apoi clătit şi pus la uscat;
[ ] clătit în soluţie dezinfectantă şi uscat.
972. Perioada de incubaţie în infecţiile nosocomiale este de:
[ ] 3–10 zile;
[ ] 4–7 zile;
[x] în dependenţă de agentul cauzal poate fi de la câteva ore până la câteva luni.

973. Pentru prevenirea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti sunt realizate următoarele măsuri:
[x] controlul stării sănătăţii a personalului medical;
[ ] vaccinarea personalului cu anatoxină stafilococică;
[ ] folosirea neraţională a antibioticelor, inclusiv cu scop profilactic.

974. În focarele de salmoneloză intraspitalicească:

[ ] dezinfecţia terminală nu se efectuează;
[ ] dezinfecţia terminală se efectuează cu acordul administraţiei instituţiei curativ-profilactice;
[x] se efectuează prelucrarea în etuvă doar a lenjeriei de pat.

975. Factorii de risc în apariţia infecţiilor nosocomiale:

[x] durata lungă a spitalizării;
[ ] sexul bolnavilor;
[ ] administrarea unui antibiotic;
[x] durata intervenţiilor chirurgicale;
[x] calitatea sterilizării instrumentarului medical.

976.Creşterea morbidităţii prin infecţii intraspitaliceşti are loc în urma:

[x] creării complexelor spitaliceşti mari;
[x] administrării necontrolate a antibioticelor;
[ ] în special, introducerii microflorei exogene;
[x] majorării ponderii pacienţilor cu risc sporit;
[ ] trecerii la utilizarea instrumentarului medical getabil.

977. Pentru infecţiile nosocomiale este specifică:

[x] polirezistenţa la antibiotice;
[x] polirezistenţa la dezinfectante;
[x] predomină microorganismele condiţionat patogene;
[ ] principalul mecanism de transmitere este fecal-oral;
[ ] victimă sunt numai pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale.

978. Semnele unei tulpini spitaliceşti sunt:

[x] polirezistenţa la antibiotice,
[x] rezistenţa la substanţe dezinfectante;
[ ] sensibilitatea sporită la acţiunea factorilor mediului extern;
[ ] virulenţa înaltă;
[ ] sensibilitatea sporită faţă de fagi.

979. Tulpină intraspitalicească este:

[ ] S.typhi;
[ ] S.enteritidis;
[x] S.java;
[x] S.typhimurium;
[x] S.newport.

980. Mecanismele de transmitere în infecţiile nosocomiale sunt:

[ ] fecal-oral;
[x] contact;
[x] parenteral;
[ ] transmisiv;
[ ] hidric.

981. Corecte pentru infecţiile nosocomiale sunt afirmaţiile:

[ ] este o infecţie de carantină;
[x] agenţii cauzali sunt microorganisme bacteriene;
[x] sunt provocate de microorganismele condiţionat patogene;
[ ] mai frecvent se îmbolnăvesc bărbaţii;
[x] nu este caracteristică sezonalitatea.
982. Pentru infecţiile nosocomiale este caracteristic:
[x] polimorfismul manifestărilor clinice;
[x] polirezistenţa la antibiotice;
[x] polirezistenţa la dezinfectante;
[x] polietiologia;
[ ] se depistează mai frecvent în perioada caldă a anului.

983. Ca măsură de profilaxie a infecţiilor nosocomiale poate fi:

[ ] imunoprofilaxia;
[x] dezinfecţia;
[x] sterilizarea instrumentarului medical;
[x] administrarea antibioticelor numai în urma antibiogramei;
[ ] izolarea bolnavilor numai în spitalul de boli infecţioase.

984. Care din situaţiile enumerate pot fi referite la infecţiile nosocomiale?

[ ] în secţia de radiologie bolnavului la a 8-a zi de spitalizare a apărut voma, dureri în abdomen din masele fecale, s-a depistat Sh.sonnei;
[ ] în secţia de urologie bolnavului cu pielonefrită la momentul internării din urină a fost depistată Salmonella london;
[x] peste 6 luni după externarea pacientului din secţia Chirurgie au apărut semne clinice ale HVB ;
[ ] a fost stabilit diagnosticul „febră tifoidă” la un bolnav cu pneumonie în a 2-a zi de spitalizare ;
[ ] la a 4-a zi de spitalizare bolnavului în secţia traumatologie s-a stabilit diagnosticul – de gripă.

985. În etiologia infecţiilor intraspitaliceşti septico-purulente predomină:

[x] cocii gram-pozitivi;
[ ] bacterii anaerobe;
[ ] fungi;
[x] bacteriile gram-negative aerobe;
[ ] coci gram-negativi.

986. Infecţiile intraspitaliceşti se pot transmite prin mecanism:

[x] aerogen;
[x] transmisiv;
[x] fecal-oral;
[x] contact;
[ ] vertical.

987. Contractarea infecţiei septico-purulente mai frecvent are loc în:

[x] sala de operaţie;
[x] sala de pansamente;
[ ] sala de proceduri;
[ ] salon;
[ ] sala pentru fizioproceduri.

988. Particularităţile tulpinii spitaliceşti sunt:

[x] virulenţa înaltă;
[x] polirezistenţa la antibiotice;
[x] rezistenţa la preparate dezinfectante;
[ ] fagosensibilitate;
[ ] sensibilitate la antibiotice.

989. Cauzele sporirii nivelului morbidităţii prin infecţiile septico-purulente sunt:

[ ] folosirea limitată a preparatelor cu acţiune imunostimulatorie;
[x] aplicarea frecventă a metodelor invazive de diagnosticare şi manipulări terapeutice;
[x] construcţia complexelor spitaliceşti mari;
[x] spitalizarea de durată a pacientului;
[x] folosirea neraţională a antibioticelor.

990. Factori de risc în apariţia infecţiilor septico-purulente sunt:

[x] durata spitalizării;
[x] bolile concomitente;
[x] starea imunodeficitară;
[ ] genul pacientului;
[ ] condiţiile locative ale pacientului.
991. Riscul contractării infecţiilor intraspitaliceşti este mai mare în secţiile:
[x] de combustii;
[ ] terapeutice;
[ ] neurologice;
[x] urologice;
[ ] psihiatrice.

992. Riscul de apariţie a infecţiilor septico-purulente nosocomiale e mai mare în staţionarele:

[x] de leziuini termice;
[ ] terapeutice;
[ ] neurologice;
[x] urologice;
[x] chirurgicale.

993. Care dintre formele nosologice pot prezenta infecţii nosocomiale?

[x] supuraţia plăgii postoperatorii;
[x] peritonita;
[x] pneumonia;
[ ] traheobronşita purulentă;
[x] septicemia.

994. În funcţiile epidemiologului de spital se includ:

[ ] efectuarea măsurilor antiepidemice în staţionar;
[x] efectuarea analizei retrospective şi operative;
[x] supravegherea respectării regimului antiepidemic în staţionar;
[ ] diagnosticarea şi înregistrarea infecţiilor nosocomiale;
[x] controlul permanent al calităţii de dezinfecţie şi sterilizare a instrumentarului medical.

995. Supravegherea epidemiologică a infecţiilor intraspitaliceşti include:

[x] analiza morbidităţii pacienţilor;
[x] analiza morbidităţii personalului medical;
[x] determinarea tipului tulpinii intraspitaliceşti;
[x] aprecierea eficacităţii măsurilor efectuate;
[ ] elaborarea planului de măsuri profilactice în infecţii intraspitaliceşti pentru staţionar.

996. Particularităţile salmonelozei intraspitaliceşti sunt:

[x] focarele apar mai frecvent în staţionarele pediatrice;
[x] deobicei, sursa de infecţie este omul;
[x] calea de transmitere este contact-habitual;
[ ] transmiterea agentului cauzal pe cale aerogenă este exclusă;
[ ] sezonalitate de vară-toamnă.

997. Care sunt manipulările şi procedurile potenţial periculoase în contractarea infecţiilor intraspitaliceşti:
[x] intervenţia chirurgicală;
[x] manipulaţiile parenterale;
[x] cateterizarea vezicii urinare;
[x] gastroscopia;
[ ] electroforeza.

998. Responsabilitatea asigurării controlului infecţiilor nosocomiale şi de securitate a pacientului şi a personalului în instituţiile medico-sanitare
se asumă:
[ ] asistenţei medicale superioare,
[ ] epidemiologului de spital,
[x] conducătorului instituţiei;
[ ] medicului şef-adjunct pentru activitatea curativă,
[ ] şefului de secţie.

999. Infecţiile intraspitaliceşti pot fi prevenite prin:

[x] reducerea numărului de intervenţii invazive;
[x] utilizarea instrumentarului getabil,
[x] reducerea timpului de aflare a pacientului în spital;
[x] respectarea regimului antiepidemic;
[ ] vaccinarea tuturor lucrătorilor spitalului.
1000.Forma nosologică: Mecanismul de transmitere:
[b] HVC; a) prin toate mecanismele orizontale;
[c] dizenteria; b) parenteral;
[d] gripa; c) fecal-oral;
[a] inf.nosocomiale; d) respirator.

1001.Forma nosologică: Agenţii cauzali:

[b] scarlatina; a) preponderent microorganismele condiţionat-patogene;
[c] salmoneloza; b) streptococul hemolitic;
[a] inf.nosocomială; c) salmonela;
[d] difteria; d) Corynebacterium diphtheriae.

1002.Forma nosologică: Calea de transmitere:

[a] inf.nosocomială; a) parenterală;
[b] holera; b) hidrică;
[c] difteria; c) aerosol solid;
[d] salmoneloza; d) alimentară;
[e] parotidita; e) aerozoli lichizi.

1003.Secţia: Agentul cauzal preponderent:

[a] traumatologie; a) ps.aeruginosa;
[b] otorinolaringologie; b) streptococii, stafilococii;
[c] chirurgie generală; c) stafilococii, enterobacteriile;
[d] urologie; d) hlamidiozele.

1004.Forma nosologică: Factorii de transmitere:

[a] HVC nosocom.; a) instrumentarul medical ;
[c] salmoneloza; b) apa;
[b] febra tifoidă; c) ouăle, carnea;
[d] HVA; d) mâinile murdare.

II.6. Infecţia HIV/SIDA

1005.Agentul patogen în infecţia HIV este:
[x] retrovirus;
[ ] picornovirus;
[ ] rabdovirus.

1006.Perioada de incubaţie în infecţia HIV/SIDA:

[ ] 2–4 săptămâni;
[ ] 10–20 săptămâni;
[x] 2–10 ani.

1007.Pentru combaterea HIV/SIDA dispunem de:

[ ] medicamente eficace;
[ ] vaccinuri;
[x] metode nespecifice de prevenţie.

1008.SIDA se manifestă:
[ ] endemic;
[ ] epidemic;
[x] pandemic.

1009.Ce caracteristică a virusului imunodeficienţei umane împiedică elaborarea unui vaccin eficient?
[ ] contagiozitatea virusului;
[x] variabilitatea înaltă a virusului;
[ ] tropismul virusului.

1010.Virusul HIV afectează:

[ ] eritrocitele;
[ ] trombocitele;
[x] limfocitele.

1011.Virusul HIV posedă tropism faţă de:

[ ] sistemul urogenital;
[ ] sistemul nervos;
[x] sistemul sanguin.
1012.Virusul HIV afectează T limfocitele:
[x] helperi;
[ ] supresori;
[ ] killeri.

1013.Prognosticul infecţiei HIV/SIDA este:

[ ] favorabil;
[x] moderat favorabil;
[ ] nefavorabil.

1014.Bolnavii cu HIV/SIDA sunt supuşi supravegherei medicale:

[ ] 2 ani;
[ ] 10 ani;
[x] toată viaţa.

1015.Care dintre categoriile de persoane sunt supuse screening-ului obligatoriu la HIV ?

[ ] lucrătorii medicali;
[x] UDI, donatorii de sânge;
[ ] gravidele.

1016.Care dintre categoriile de persoane sunt supuse screening-ului obligatoriu la HIV ?

[ ] bolnavii cu hemofilie;
[ ] homosexualii;
[x] UDI.

1017.În Republica Moldova cel mai afectat de HIV segment de vârstă este de:
[x] 20–29 ani;
[ ] 30–39 ani;
[ ] persoanele ce au depăşit vârsta de 60 ani.

1018.Care este factorul principal ce determină amploarea cumulativă a epidemiei HIV ?

[ ] concentraţia virusului în sânge şi în alte fluide corporale;
[ ] variabilitatea înaltă a virusului;
[x] persistenţa infecţiei pe toată durata vieţii.

1019.Care cale de transmitere a HIV predomină în ultima perioadă de timp în Republica Moldova:
[x] sexuală;
[ ] parenterală;
[ ] perinatală.

1020.În Republica Moldova infecţia HIV se înregistrază preponderent printre?

[ ] LSC;
[ ] personalul medical;
[x] UDI.

1021.Zilnic în lume se înregistrează cazuri de infecţie HIV/SIDA:

[x] circa 7 mii de persoane infectate;
[ ] 10 mii de persoane infectate;
[ ] 16 mii de persoane infectate.

1022.Care este argumentul de bază pentru abţinerea de la screening-ul total la prezenţa HIV al bolnavilor internaţi în diverse instituţii medicale?
[ ] lipsa reactivelor de ultimă generaţie;
[ ] costul semnificativ al reacţiilor de diagnostic;
[x] respectarea precauţiilor universale minimalizează semnificativ riscul pentru personalul medical.

1023.Care este cauza evitării efectuării screening-ului total al bolnavilor internaţi în diverse instituţii la prezenţa HIV ?
[x] ţinând cont de frecvenţa reacţiilor fals-pozitivie, testările în populaţia cu prevalenţă mică a infecţiei HIV sunt costisitoare;
[ ] lipsa reactivelor diagnostice de ultimă generaţie;
[ ] insuficienţa cadrelor medicale calificate.

1024.Seropozitivitatea la infecţia HIV/SIDA apare mai frecvent la:

[ ] 2–4 săptămâni după un contact cu risc;
[x] 4–12 săptămâni după un contact cu risc;
[ ] 10–12 luni după un contact cu risc.
 1025.În stadiile incipiente ale infecţiei HIV la o persoană seropozitivă într-un ml de sânge se conţin:
[ ] 80–100 doze de infectare;
[x] 10–12 doze de infectare;
[ ] 1–6 doze de infectare.

1026.Pentru stabilizarea declanşării procesului epidemic prin HIV se foloseşte, în special:

[x] conştientizarea populaţiei;
[ ] vaccinoprevenţia;
[ ] un set de măsuri sanitaro-igienice.

1027.După sex, care este principala sursă de infecţie:

[ ] bărbaţii;
[ ] femeile;
[x] în egală măsură bărbaţii şi femeile.

1028.SIDA este definit ca:

[ ] stadiul primar al infecţiei HIV;
[x] stadiul final al infecţiei HIV manifestat prin imunodeficienţă avansată însoţit de infecţii oportuniste;
[ ] stadiul de apariţie a manifestărilor clinice primare.

1029.Infecţia HIV este:

[x] antroponoză;
[ ] zooantroponoză;
[ ] sapronoză.

1030.Pentru infecţia HIV este corectă afirmaţia:

[ ] HIV prezintă pericol mai mare pentru populaţia de gen feminin;
[ ] HIV prezintă pericol mai mare pentru populaţia de gen masculin;
[x] HIV prezintă pericol în mod egal atât pentru populaţia de gen feminin, cât şi pentru cea de gen masculin.

1031.Creşterea numărului de persoane seropozitive în rândul toxicomanilor este consecinţa:

[x] contaminării drogurilor în procesul de preparare;
[ ] tipului de drog folosit;
[ ] cantităţii de drog folosit;
[x] folosirii în comun a seringelor;
[x] promiscuităţii sexuale.

1032.Transmiterea HIV se realizează prin:

[x] contact sexual;
[ ] contact habitual;
[x] expunere la sânge;
[x] perinatal;
[ ] vectori hematofagi.

1033.Căile de transmitere în infecţia HIV/SIDA:

[x] sexuală;
[ ] aerogenă;
[ ] transmisivă;
[x] parenterală;
[x] intranatală.

1034.Infectarea cu HIV/SIDA poate avea loc în cadrul:

[x] manoperelor parenterale;
[x] intervenţiei chirurgicale;
[ ] procedurilor fizioterapeutice;
[x] exsterpării dinţilor;
[ ] efectuării radiogramelor.

1035.Favorizează infectarea cu HIV/SIDA:

[x] promiscuitatea sexuală;
[x] contactele sexuale în timpul ciclului menstrual;
[x] contactele bisexuale;
[ ] contactele sexuale cu prezervativ;
[ ] utilizarea metodelor chimice de contracepţie.
1036.Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:
[x] în Republica Moldova premisele de răspândire a infecţiei HIV/SIDA sunt: migraţia, creşterea morbidităţii prin BST etc.;
[x] în Republica Moldova achiziţionarea HIV are loc preponderent pe cale sexuală;
[ ] primele cazuri de infecţie HIV/SIDA în Republica Moldova s-au înregistrat în anul 1995;
[ ] riscul apariţiei infecţiei HIV la copiii născuţi de mame infectate este de 100%;
[x] lucrul pentru educaţie a populaţiei este deocamdată principala măsură antiepidemică.

1037.Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:

[x] infecţia HIV/SIDA face parte din grupul ITS;
[x] gradul de risc variază în funcţie de ocupaţie;
[x] agentul cauzal poate fi identificat la 3–12 săptămâni după contact cu risc de infectare;
[ ] HIV afectează mai ales B. limfocitele;
[x] sursa de infecţie este omul infectat pe toată durata vieţii.

1038.Măsurile antiepidemice de bază în infecţia HIV/SIDA sunt:

[ ] măsuri a/e ce ţin de sursa de infecţie;
[x] măsuri a/e ce ţin de mecanismul de transmitere;
[ ] măsuri a/e ce ţin de receptivitatea populaţiei;
[ ] măsuri a/e de ordin general;
[ ] toate cele enumerate anterior.

1039.Indicaţiile pentru investigaţii la prezenţa HIV sunt?

[x] febrilitate de durată mai mult de o lună;
[ ] migrenă;
[x] diaree de durată;
[x] prezenţa infecţiilor care nu se tratează prin scheme tradiţionale;
[ ] plângeri repetate ale pacientului la semne de dispepsie.

1040.Care fapt din lista propusă poate servi pretext pentru efectuarea investigaţiilor la HIV ?
[ ] prezenţa în anamneză a maladiilor cronice;
[ ] spitalizări frecvente şi durabile în anamneză;
[x] utilizarea intravenoasă a drogurilor;
[x] practicarea relaţiilor sexuale neprotejate cu persoane din grupuri cu comportament cu risc sporit;
[x] promiscuitatea.

1041.Selectaţi măsurile de prevenţie în infecţia HIV/SIDA ?

[ ] prelucrarea minuţioasă a produselor alimentare şi a apei potabile;
[x] decontaminarea şi sterilizarea instrumentarului medical;
[x] testarea obligatorie a donatorilor de sânge la prezenţa HIV;
[ ] măsuri de profilaxie specifică (vaccinoprevenţia);
[x] promovarea relaţiilor sexuale monogame.

1042.Premisele răspândirii infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova ?

[x] migraţia sporită a populaţiei;
[x] condiţiile socio-economice dificile;
[ ] tradiţiile etnice ale populaţiei republicii;
[x] sporirea morbidităţii prin sifilis şi alte ITS;
[ ] condiţiile climaterico-geografice.

1043.Care sunt factorii favorizanţi în transmiterea infecţiei HIV/SIDA prin hemotransfuzie:

[ ] utilizarea instrumentarului medical de multiplă folosinţă;
[x] practicarea hemotransfuziilor directe donator→recipient;
[x] volumul mare de sânge transfuzat, ce sporeşte riscul achiziţionării infecţiei prin conţinut sporit de doze infectante;
[x] rezultatele fals-negative la investigaţia donatorilor;
[ ] lipsa tehnologiilor moderne în prelucrarea instrumentarului medical.

1044.Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:

[ ] este o maladie cu transmitere prin vectori hematofagi;
[ ] sursă de agenţi patogeni servesc maimuţele;
[ ] principala cale de transmitere a HIV în Republica Moldova – parenterală;
[x] contagiozitatea durează pe parcursul întregii vieţi a pacientului;
[x] una dintre măsurile antiepidemice este educaţia populaţiei.
1045.Pentru infecţia HIV/SIDA nu sunt corecte afirmaţiile:
[ ] infecţia HIV/SIDA e o maladie, ce afectează în prealabil populaţia neinformată;
[ ] bărbaţii şi femeile în egală măsură sunt surse de infecţie;
[x] bolnavii cu hemofilie sunt supuşi unui risc major de infectare cu HIV/SIDA;
[x] personalul medical face parte din grupurile cu risc major de infectare cu HIV/SIDA;
[x] pentru prevenţia infecţiei HIV/SIDA se foloseşte vaccin elaborat prin metoda ingineriei genetice.

1046.Pentru infecţia HIV/SIDA nu sunt corecte afirmaţiile:

[x] HIV este extrem de rezistent în mediul ambiant şi la acţiunea dezinfectanţilor;
[x] HIV se transmite doar prin mecanism de contact;
[ ] HIV posedă tropism faţă de sistemul imun al organismului;
[ ] depistarea anticorpilor faţă de HIV se realizează prin teste imunoenzimatice, radiometrice, imunofluorescente;
[x] contagiozitatea înaltă a virusului este un obstacol în elaborarea vaccinului anti-HIV.

1047.Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:

[x] declanşarea procesului epidemic prin infecţia HIV/SIDA în ţările Europei de Vest şi SUA a avut loc mai cu seamă datorită persoanelor ce
practică relaţii homosexuale;
[x] în prezent ca sursă de infecţie HIV, în egală măsură, servesc bărbaţii şi femeile;
[x] infecţia HIV/SIDA afectează în prealabil populaţia fertilă;
[ ] riscul infectării cu HIV după o trnsfuzie de sânge de la o persoană seropozitivă este 50%;
[ ] în Republica Moldova screening-ului la HIV sunt supuşi toţi pacienţii instituţiilor medicale.

1048.Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:

[ ] virusul HIV face parte din familia Hepadnaviridae;
[x] infecţia HIV/SIDA se transmite prin 2 mecanisme (de contact, vertical);
[x] virusul a fost izolat din sânge, spermă, secreţii vaginale, salivă, lapte etc.;
[x] tratarea termică a produselor de sânge care conţin factori de coagulare elimină riscul infecţării cu HIV la bolnavii cu hemofilie;
[ ] minimalizarea indicaţiilor pentru hemotransfuzie nu are importanţă în declanşarea procesului epidemic prin infecţia HIV/SIDA.

1049.Grupele cu comportament cu risc pentru infectarea cu HIV/SIDA sunt:

[ ] copiii de vârstă preşcolară;
[x] toxicomanii;
[ ] donatorii voluntari de sânge;
[x] persoanele promiscuite;
[ ] pacienţii instituţiilor medicale.

1050.Peste 10 doze de infectare cu HIV se conţin în:

[ ] lapte matern;
[x] sânge;
[ ] secreţii vaginale;
[x] spermă;
[ ] lichid amniotic.

1051.Doza de infectare cu HIV în totalitate absolută a cazurilor se conţine în:

[ ] lichid amniotic;
[x] spermă;
[x] sânge;
[ ] salivă;
[ ] lichid cefalo-rahidian.

1052.Căile de transmitere în infecţia HIV/SIDA sunt:

[x] parenterală;
[x] sexuală;
[ ] hidrică;
[ ] contact habitual;
[ ] alimentară.

1053. Care sunt acţiunile de precauţii standard în cazul în care s-a produs înţeparea cu acul unei seringi?
[ ] nu se întreprinde nimic;
[ ] se pansează rana şi se schimbă mănuşile;
[x] sespalăloculafectatsubapăcurgătoare;
[x] seaplicăsoluţiadepermanganatdecaliu sau apă oxigenată;
[x] se aplică pansament din material de protecţie impermeabil şi se îmbracă mănuşi noi.
 1054. Care este riscul de contaminare cu HIV la o înţepătură de ac contaminat?
[x] 0,3%;
[ ] 1%;
[ ] 10%;
[ ] 30%;
[ ] peste 50%.

1055. O persoană seropozitivă trebuie:

[ ] să fieizolată de societate;
[ ] să i se interzică frecventarea localurilor publice;
[x] să ducă un mod de viaţă obişnuit;
[ ] să frecventeze instituţii medicale specializate exclusiv pentru persoane infectate cu HIV;
[ ] să fietratată ca o persoană cu handicap.

1056.Infecţia HIV se poate transmite prin:

[x] contact sexual neprotejat;
[ ] utilizarea în comun a veceurilor;
[ ] contact habitual în familie;
[x] transfuzii de sânge şi/sau produse sanguine;
[x] de la mamă la făt.

1057. Factorii de transmitere în infecţia HIV sunt:

[x] sperma;
[ ] lichidul de sudoraţie;
[ ] aerul expirat de persoana seropozitivă;
[x] sângele;
[x] laptele matern.

1058.Persoana HIV pozitivă prezintă pericol în calitate de sursă de infecţie:

[ ] doar în perioadele cu manifestări clinice;
[ ] doar în perioada finală de dezvoltare a infecţiei HIV;
[ ] doar în perioada acută a maladiei;
[x] pe toată durata vieţii;
[ ] doar în fereastra imunologică.

1059.Pentru procesul epidemic prin infecţia HIV este caracteristic:

[ ] manifestări prin formarea de focare;
[ ] sezonalitate de vară-toamnă;
[ ] indici sporiţi de morbiditate în populaţia în vârstă de până la un an;
[x] caracter emergent al evoluţiei;
[x] procesul epidemic are caracter ocupaţional.

1060.Investigaţiile în mod obligatoriu la marcherii HIV se efectuează asupra:

[x] donatorilor de sânge;
[x] donatorilor de spermă;
[x] donatorilor de organe;
[ ] femeilor gravide;
[ ] pacienţilor staţionarelor cu profil chirurgical.

1061.Contractarea HIV de lucrătorii medicali este posibilă:

[ ] realizând diverse proceduri medicale;
[x] la înţepare accidentală în timpul intervenţiilor chirurgicale;
[ ] în cadrul pregătirii cavităţii bucale pentru protezare dentară;
[ ] în cadrul efectuării detartrajului;
[ ] în timpul procedurilor de fizioterapie.

1062.Virusul imunodeficienţei umane afectează:

[x] ţesutul limfoidal;
[ ] ţesutul muscular;
[ ] celulele epiteliale;
[x] celulele neurogliale;
[ ] pielea şi mucoasele.
1063.Căile de transmitere în infecţia HIV sunt:
[ ] hidrică;
[x] transplacentară;
[ ] contact habitual;
[ ] alimentară;
[x] intranatală.

1064.Infecţiile oportuniste, asociate cu SIDA, sunt:

[x] pneumocistoza;
[x] toxoplasmoza;
[x] tuberculoza;
[x] infecţia de origine citomegalovirală;
[ ] infecţia streptococică şi/sau stafilococică

1065.Cele mai afectate celule de HIV sunt:

[x] T-helpeii;
[ ] T-killerii;
[ ] endoteliocitele;
[x] macrofagii;
[ ] hepatocitele.

1066.Cele mai sensibile şi specifice teste la HIV sunt:

[x] RIF;
[x] PCR;
[ ] RHAI;
[ ] RFC;
[ ] RHAD.

1067.Categoriile de persoane cu comportament cu risc la HIV sunt:

[x] utilizatorii de droguri injectabile;
[ ] lucrătorii instituţiilor medico-sanitare;
[x] şoferii de curse lungi;
[x] persoanele prestatatoare de servicii sexuale contra plată;
[x] promiscuiţii.

1068.Contractarea infecţiei HIV este posibilă în cazul:

[ ] contactului sexual protejat;
[x] hemotransfuziei;
[x] alăptării copilului;
[ ] înţepăturii de ţânţari;
[x] realizării manipulaţiilor parentrerale.

1069. Careestetermenuloptimdeiniţiereatratamentuluiprofilacticpostaccidentaldelamomentul unui contact cu risc de infectare?

[x] primele 12–24 ore;
[ ] primele 24–72 ore;
[ ] primele 24–96 ore;
[ ] prima săptămână;
[ ] prima lună.

1070.Gradul de risc pentru contractarea infecţiei HIV sporeşte odată cu:

[x] utilizarea de droguri injectabile;
[ ] îngrijirea unui bolnav SIDA;
[x] promiscuitatea;
[ ] frecventarea piscinelor, saunelor publice;
[ ] utilizarea aceleiaşi vesele cu o persoană seropozitivă.

1071.Riscul de contaminare cu HIV poate firedus prin:

[x] folosirea corectă a condomului;
[x] respectarea precauţiilor ocupaţionale standard;
[ ] izolarea de societate a persoanelor HIV positive;
[x] metode educaţionale în populaţie;
[ ] interzicerea circulaţiei libere a persoanelor HIV+.
1072.Forma nosologică: Perioada de contagiozitate:
[a] difterie; a) câteva săptămâni;
[d] HIV infecţie; b) luni şi ani;
[c] rujeolă; c) 8–10 zile;
[b] febră tifoidă; d) de la câteva zile până la zeci de ani.

1073.Forma nosologică:
[c] infecţia HIV/SIDA;
[a] hepatita virală B;
[d] bolile sexual transmisibile (sifilisul);
[b] hepatita virală C;
Calea principală de transmitere:
a) parenterală;
b) hemotransfuzie;
c) administrarea intravenoasă a drogurilor;
d) sexuală.

1074.Forma nosologică:
[b] HVC;
[c] infecţia HIV/SIDA;
[a] HVB;
Termenele orientative de depistare a agentului patogen la pacient:
a) a doua jumătate a perioadei de incubaţie;
b) peste 4–6 săptămâni după debutul bolii;
c) 15 zile – 2 luni după infectare.

1075.Forma nosologică:
[d] infecţia HIV/SIDA;
[b] hepatita virală B;
[a] hepatita virală C;
[c] hepatita virală D.
Principala măsură antiepidemică:
a) minimalizarea indicaţiilor pentru hemotransfuzie;
b) profilaxia specifică;
c) profilaxia specifică a HVB;
d) informatizarea populaţiei.

1076.Sursa de infecţie:
[b] infecţia HIV/SIDA;
[a] rujeola;
[c] dizenteria.
Contagiozitatea:
a) cu 4 zile înainte de debutul clinic, 4–5 zile în perioada manifestărilor clinice;
b) 3–12 săptămâni după infectarea prin agent patogen până la deces;
c) odată cu apariţia manifestărilor clinice până la sfârşitul proceselor reparative.

1077.Forma nosologică: Preparatul vaccinal:

[d] infecţia HIV/SIDA; a) vaccin plasmatic, genoingeneric;
[a] hepatita virală B; b) vaccin corpuscular inactivat;
[b] tusea convulsivă; c) vaccin viu atenuat;
[c] rujeola; d) imunoprevenţia nu se efectuează.

1078.Forma nosologică: Perioada de incubaţie:

[b] HVB; a) 21–90 zile;
[a] HVD; b) 45–180 zile;
[c] inf. HIV/SIDA; c) 2–10 ani;
[d] HVC; d) 14–110 zile.

1079.Infecţia HIV/SIDA
[a,c] se transmite;
[b,d] nu se transmite;
Condiţiile:
a) prin contact sexual neprotejat cu persoane infectate;
b) prin înţepături deinsecte hematofage;
c) prin instrumente medicale contaminate;
d) prin sărut, strângere de mână.
1080.Doza de infectare:
[a] se conţine absolut în toate cazurile în cantitate necesară pentru a provoca infecţia;
[c] se conţine în doză de infectare;
[b] nu se conţine în doza necesară pentru a provoca infecţia;
Fluidele organice:
a) sânge, spermă;
b) lichid amniotic, salivă, urină, LCR etc.;
c) secreţii vaginale.

1081.Forma nosologică: Calea principală de transmitere:

[d] infecţia HIV/SIDA; a) parenterală;
[a] HVB; b) hemotransfuzie;
[b] HVC; c) hidrică;
[c] HVE; d) sexuală.

1082.Forma nosologică:
[c] infecţia HIV/SIDA;
[a] hepatita virală D;
[b] BDA;
[d] bolile transmisive (malaria);
Principala măsură antiepidemică:
a) vaccinoprevenţia;
b) măsuri de ordin sanitaro-igienic;
c) informatizarea populaţiei, conştientizarea populaţiei;
d) dezinsecţia.

II.10. Epidemiologia militară şi a calamităţilor

1083.Selectaţi definiţia corectă a epidemiologiei militare:
[ ] epidemiologia militară este o ştiinţă medico-militară care are drept scop profilaxia bolilor infecţioase în efectivul militar în timp de război;
[x] epidemiologia militară este un compartiment al epidemiologiei care are drept scop studierea legităţilor procesului epidemic în efectivul
militar şi elaborarea sistemului de măsuri profilactice şi antiepidemice;
[ ] epidemiologia militară este o ştiinţă preocupată de studierea armei biologice,precum şi a altor metode de nimicire în masă, elaborarea
complexelor de protecţie a efectivului militar.

1084.Protecţia antibacteriologică a populaţiei şi efectivului militar prevede:

[x] un complex de măsuri organizatorice, sanitaro-igienice, antiepidemice, de tratament şi evacuare, îndreptate la prevenirea şi lichidarea
focarului epidemic în condiţii de aplicăre a armei biologice;
[ ] conştientizarea preventivă a populaţiei despre eventuala aplicare a armei biologice de către inamic, asigurarea populaţiei cu măşti anti gaz şi
costume antipestă;
[ ] efectuarea curentă a recunoaşterii bacteriologice şi evacuarea populaţiei civile din zonele de aplicare eventuală a armei biologice.

1085.Observaţia este:
[ ] un sistem de măsuri antiepidemice cu regim şi restricţie îndreptate la izolarea totală a focarului epidemic şi lichidarea morbidităţii in fec-
ţioase;
[ ] supravegherea medicală continuă asupra persoanelor civile, precum şi din efectivul militar, care au fost în zona de aplicare a armei
biologice;
[x] un sistem de măsuri de izolare, restricţie şi curativ-profilactice îndreptate la prevenirea răspândirii bolilor infecţioase, atât în interiorul
focarului, cât şi în afara lui.

1086.Carantina este:
[x] un sistem de măsuri antiepidemice cu regim special care ţine de izolarea totală a focarului epidemic;
[ ] un sistem de măsuri antiepidemice în focar, care prevede în special supravegherea medicală pe perioada minimă de incubaţie din momentul
izolării ultimului bolnav şi efectuarea dezinfecţiei terminale;
[ ] izolarea focarului epidemic cu efectuarea măsurilor antiepidemice. Pătrunderea persoanelor străine în zona de carantină este posibilă numai
cu permisiunea specială a comisiei excepţionale.

1087.Prin indicaţie se subînţelege:

[ ] determinarea teritoriului în care a fost aplicată arma biologică şi precizarea măsurilor de protecţie a populaţiei;
[x] un complex de măsuri destinate depistarii faptului aplicării armei biologice şi identificarea apartenenţei speciei agentului patogen;
[ ] aprecierea situaţiei epidemogene în zona focarului contaminat şi estimarea pierderilor sanitare ale efectivului.
 1088.Selectaţi definiţia corectă a recunoaşterii sanitaro-epidemiologice:
[ ] recunoaşterea sanitaro-epidemiologică este un sistem de măsuri medico-militare efectuate în scopul depistării precoce a pregătirii inamicului
pentru aplicarea armei biologice;
[x] recunoaşterea sanitaro-epidemiologică constă în primirea la timp şi continuă a datelor veridice necesare pentru asigurarea situaţiei sanitaro-
epidemiologice a efectivului;
[ ] recunoaşterea sanitaro-epidemiologică este parte componentă a recunoaşterii medicale efectuate în scopul prevenirii importului de infecţii
zooantroponoze în efectiv.

1089.Recunoaşterea bacteriologică este:

[x] un complex de măsuri speciale pentru determinarea precoce a pregătirii inamicului pentru aplicarea armei biologice, depistarea agenţilor
patogeni şi toxinelor bolilor infecţioase în diferite substrate ale mediului extern;
[ ] efectuată de un grup special de profesionişti militari care activează în vederea depistării laboratoarelor bacteriologice, unde se pro duce arma
biologică;
[ ] un complex de măsuri efectuate de specialişti medico-militari în corespundere cu Convenţia de la Geneva „Despre interzicerea întrebuinţării
armei biologice”.

1090.Care dintre calamităţile enumerate, conform clasificaţiei, aparţin grupului de calamităţi naturale:
[ ] cutremure de pământ, erupţii de gaze, incendii, inundaţii;
[x] alunecări de teren, depuneri atmosferice abundente, uragane, erupţii vulcanice;
[ ] intoxicaţii în masă cu substanţe chimice, apariţia epidemiilor ca urmare a afectării sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei.

1091.Care dintre calamităţile enumerate, conform clasificaţiei, aparţin grupului de calamităţi artificiale:
[ ] telurice;
[x] de producere;
[ ] meteorologice.

1092.Care dintre factorii enumeraţi fac parte din grupul factorilor cu grad de afectare în cazul calamităţilor:
[x] acţiune termică;
[ ] gradul înalt de dezvoltare industrială a societăţii;
[ ] nivelul de informatizare a societăţii.

4. Câte tipuri de costume antipestă pot fi folosite în cazul declanşării unei calamităţi specifice artificiale:
[ ] două;
[ ] trei;
[x] patru.

5. Măsuri antiepidemice, întreprinse după declanşarea calamităţii sunt:

[ ] elaborarea sistemului de alarmă;
[ ] vaccinarea după indicaţii;
[x] supravegherea epidemiologică strictă.

6. Condiţii, ce favorizează răspândirea maladiilor infecţioase în situaţii de calamitate:

[x] dereglări în asigurarea cu apă potabilă şi produse alimentare, precum şi existenţa de dezintegrare a cadavrelor de oameni şi animale;
[ ] introducerea în teritoriu a agenţilor patogeni noi;
[ ] modificări în rezistenţa către diferiţi agenţi patogeni.

1487. Calamităţile tehnogene se clasifică în calamităţi:

[ ] sociale;
[ ] specifice;
[x] detransport.

1488. Calamităţile specifice includ:

[ ] dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;
[x] epidemii;
[ ] războaie, foamete, bioterorism.

1489. Calamităţile sociale includ:

[ ] dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;
[x] războaie, foamete, acte de terorism, bioterorism;
[ ] alcoolism şi narcomanie, inundaţii, alunecări de teren, furtuni.

1490. Epidemiile, pandemiile, epizootiile pot fii apreciate ca calamităţi:

[ ] naturale;
[x] specifice;
[ ] tehnogene.
1. Riscul apariţiei focarelor epidemice în situaţii excepţionale depinde de mai mulţi factori, inclusiv de:
[ ] anotimpul în care s-a produs calamitatea;
[ ] tipul calamităţii;
[x] nivelul socio-economic al populaţiei înregistrat până la calamitate.

2. Contaminarea în masă a populaţiei în situaţii excepţionale depinde de:

[ ] anotimpul în care s-a produs calamitatea;
[x] contactul de durată cu surse de infecţie nedepistate;
[ ] contactul de durată cu surse de infecţie nedepistate în raport cu anotimpul în care s-a produs calamitatea.

3. Limitele focarului de afectare în masă a populaţiei depind de următorii factori:

[ ] asigurarea populaţiei sinistrate cu necesarul pentru respectarea igienei personale;
[x] prezenţa bolnavilor contagioşi printre sinistraţi care elimină agenţi patogeni;
[ ] factorii enumeraţi în punctul a şi b au importanţă epidemiologică în egală măsură.

4. În planificarea măsurilor antiepidemice în situaţii excepţionale important este de a:

[ ] stabili formele nosologice posibile;
[ ] stabili contingentele de populaţie cu risc sporit pentru infectare;
[x] corecte sunt acţiunile expuse în punctele a şi b.

5. În situaţii excepţionale răspândirea în masă a infecţiilor aerogene în primul rând poate fi determinată de:
[ ] asigurarea populaţiei sinistrate cu apă potabilă şi alimente;
[x] aglomerarea masivă în diferite localuri semicondiţionate;
[ ] răspândirea în masă a infecţiilor aerogene în situaţii excepţionale nu poate fi influenţată de factorii expuşi în punctele a şi b.

6. Pericolul apariţiei holerei în zona de sinistru este consecinţa următoarelor particularităţi ale acestei infecţii:
[x] contagiozitatea înaltă şi capacitatea de a determina îmbolnăviri cu o perioadă relativ scurtă de incubaţie;
[ ] imposibilitatea contaminării apei şi a produselor alimentare;
[ ] particularităţile expuse în punctele a şi b sunt corecte.

7. Pericolul apariţiei focarelor epidemice cu antrax în caz de calamităţi este determinat de:
[ ] lipsa de posibilitate a contractării agentului patogen prin mai multe căi de transmitere;
[x] stabilitatea înaltă a agenţilor patogeni în forma sporulată în mediul extern;
[ ] stabilitatea redusă a agenţilor patogeni în forma sporulată în mediul extern.

8. În situaţii excepţionale noţiunea de pierderi sanitare primare constituie:

[x] leziuni şi traume obţinute drept consecinţă a calamităţii;
[ ] pătrunderea în organismul uman a germenilor infecţioşi după producerea calamităţii;
[ ] ambele expuse în punctul a şi b aparţin pierderilor sanitare primare.

9. Supravegherea sanitaro-epidemiologică în zona de calamitate prevede:

[ ] două etape de lucru;
[ ] trei etape de lucru;
[x] patru etape de lucru.

1500. În cazul când în zona de calamitate sunt produse distrugeri masive cu

pierderi de vieţi omeneşti, dereglări esenţiale în sistemele de asigurare cu minimul necesar de existenţă al populaţiei, se înregistrează focare
de boli infecţioase, inclusiv boli convenţionale cu carecter de răspândire epidemică, situaţia epidemiologică poate fi apreciată ca:
[ ] instabilă;
[ ] nesatisfăcătoare;
[x] extraordinară.

1501. În perioada de evacuare, asigurarea sanitaro-igienică şi antiepidemică a populaţiei evacuate include:

[ ] organizarea şi controlul asigurării populaţiei sinistrate cu baie în locurile de dislocare temporară;
[ ] evacuarea oportună a deşeurilor menajere şi decontaminarea locurilor de colectare a lor;
[x] ambele acţiuni expuse în punctele a, şi b se includ în asigurarea sanitaro-igienică şi antiepidemică a populaţiei în perioada de evacuare.

1502. Efectuarea vaccinărilor în zona de calamitate se realizează în:

[x] condiţii strict aseptice;
[ ] condiţii obişnuite;
[ ] condiţiile vor depinde de infecţie.
1503. În caz de contaminare a mediului ambiant cu agenţi cauzali ai bolilor infecţioase, investigaţiile de laborator în zona de calamitate sunt
direcţionate spre:
[ ] indicaţia specifică a bacteriilor, virusurilor, richettsiilor, fungilor şi toxinelor;
[ ] efectuarea controlului microbiologic al produselor alimentare, semifabricatelor, apei potabile şi eliberarea concluziei despre posibilitatea de
a le consuma;
[x] ambele acţiuni expuse anterior sunt corecte.

1504. În realizarea recunoaşterii bacteriologice oportunitatea ca cerinţă de bază prevede:

[x] evaluarea în cel mai scurt timp a rezultatelor obţinute;
[ ] verificarea şi confirmarearezultatelor obţinute în mod de urgenţă, fapt ce ar permite implicarea mai operativă a forţelor şi mijloacelor
corespunzătoare, inclusiv celor de profilaxie specifică şi urgenţă;
[ ] raportarea rezultatelor recunoaşterii bacteriologice pe verticală şi orizontală a tuturor verigilor serviciului medicalîn vederea organizării şi
efectuării măsurilor antibacteriologice adecvate.

1505. În caz de apariţie a focarelor epidemice în efectivul militar sau la suspectarea diagnosticului de boală infecţioasă este necesară:
[ ] depistarea activă, nemijlocit în subdiviziuni, a bolnavilor infecţioşi şi purtătorilor de germeni;
[ ] atât izolarea de urgenţă a bolnavilor şi suspecţilor, cât şi diagnosticarea precoce cu evacuarea lor;
[x] ambele acţiuni expuse anterior sunt corecte.

1506. Recunoaşterea sanitaro-epidemiologică se efectuează neîntrerupt, fiind respectate:

[ ] două cerinţe;
[ ] trei cerinţe;
[x] cinci cerinţe.

1507. Selectaţi măsurile necesare în cazul pericolului aplicării armei biologice:

[x] efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice şi antiepidemice;
[ ] utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie;
[ ] identificarea germenilor infecţioşi la pestă, holeră, antrax şi toxinul botulinic.

1508. Selectaţi măsurile necesare în cazul aplicării armei biologice:

[ ] efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice şi antiepidemice;
[x] utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie;
[ ] vaccinarea efectivului medical şi populaţiei afectate.

1509. Regimul de carantină prevede:

[ ] limitarea intrărilor şi ieşirilor din zona cu regim de observare, precum şi inadmiterea scoaterii din zonă a bunurilor fără prelucrare sanitară
anterioară;
[ ] limitarea ori întreruperea contactelor efectivului militar din diferite unităţi militare şi/sau cu populaţia civilă din zonă;
[x] izolarea totală a zonei de afectare în masă.

1510. Scopurile de bază ale serviciului medico-militar în direcţia asigurării antiepidemice a efectivului militar sunt:
[x] menţinerea situaţiei sanitaro-epidemiologice favorabile şi prevenirea importului bolilor infecţioase în efectivul militar;
[ ] organizarea şi asigurarea cu apă potabilă a trupelor în condiţii de câmp;
[x] localizarea şi lichidarea focarelor epidemice apărute în efectiv precum şi în mediul populaţiei civile din zona de dislocare a efectivului;
[x] preîntâmpinarea apariţiei cazurilor de boli infecţioase în populaţia civilă surse a căror poate fi efectivul;
[x] pregătirea efectivului în scopul profilaxiei bolilor infecţioase în cazul aplicării armei biologice.

1511. Supravegherea sanitaro-epidemiologică a zonei de dislocare permanentă a unităţilor militare include:

[x] depistarea la timp a bolnavilor cu boli infecţioase şi epizootiilor periculoase pentru om;
[x] depistarea surselor de poluare a apei potabile, alimentelor, aerului etc.;
[x] controlul medical permanent al teritoriului de dislocare pentru menţinerea situaţiei sanitaro-igienice;
[ ] în mod obligatoriu şeful serviciului medical al utităţii zilnic raportează la Centrul de Sănătate Publică militar despre situaţia sanitaro-
epidemiologică şi lucrul efectuat;
[x] studierea situaţiei sanitaro-epidemiologice a zonei de dislocare.

1512. Pentru arma biologică sunt caracteristice:

[x] afectările în masă a populaţiei;
[x] retroactivitatea;
[x] capacitatea de a pătrunde în mijloace tehnice neiermetice;
[ ] o singură metodă de aplicare;
[ ] rapiditatea în indicaţie.
 1513. Regimul de observare prevede:
[ ] interzicerea intrărilor şi ieşirilor din zonă;
[x] limitarea contactului militari-civili;
[x] limitarea intrărilor şi ieşirilor din zonă;
[ ] paza în armată a frontierelor din zonă;
[x] continuarea activităţilor militare.

1514. Regimul de carantină prevede:

[x] interzicerea intrărilor şi ieşirilor din zonă;
[ ] limitarea contactului militari-civili;
[x] paza în armată a frontierelor zonei;
[ ] limitarea intrărilor şi ieşirilor din zonă;
[x] contactul cu lumea externă doar prin puncte speciale.

1515. Măsurile efectuate în momentul aplicării armei biologice sunt:

[x] informarea efectivului;
[x] folosirea mijloacelor individuale de protecţie;
[x] folosirea mijloacelor colective de protecţie;
[ ] vaccinarea;
[ ] prelucrarea sanitară a efectivului şi echipamentului.

6. Pentru procesul epidemic artificial (în urma aplicării armei biologice) sunt caracteristice:
[x] apariţia cazurilor de boală la persoane imune;
[x] lipsa sursei de agenţi patogeni;
[ ] ciclitatea;
[ ] sezonalitatea;
[x] căile de transmitere neadecvate.

7. Particularităţi ale procesului epidemic artificial (în urma aplicării armei biologice) sunt:
[ ] lipsa cazurilor de boală la persoanele imune;
[x] lipsa sursei de agenţi patogeni;
[x] dificultăţi în indicarea agenţilor patogeni;
[x] lipsa efectului antibioticoterapiei;
[ ] lipsa infecţiilor mixte.

8. Arma bacteriologică se caracterizează prin următoarele particularităţi şi priorităţi de luptă:

[x] eficacitate şi contagiozitate înaltă;
[x] prezenţa perioadei latente de activitate;
[ ] simplă în producere şi puţin costisitoare;
[x] activitate psihologică;
[ ] simplă în indicaţie.

1519. Selectaţi metodele posibile de aplicare a armei biologice:

[x] contaminarea aerului cu aerosoli bacterieni;
[ ] infectarea prizionerilor cu eliberarea lor ulterioară;
[x] infectarea şi răspândirea vectorilor;
[x] diversiuni;
[ ] există o singură metodă de aplicare, contaminarea apei şi produselor alimentare.

1520. Despărţiturile de bază ale protecţiei antibacteriene:

[x] măsuri efectuate în caz de pericol al aplicării armei biologice;
[x] măsuri efectuate în momentul aplicării armei biologice;
[ ] dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea;
[ ] vaccinoprofilaxia;
[x] măsuri efectuate după aplicarea armei biologice.

1. În momentul aplicării armei biologice este necesar a fi efectuate următoarele măsuri:

[x] depistarea faptului aplicării armei biologice;
[ ] vaccinarea populaţiei;
[x] informarea populaţiei;
[x] utilizarea mijloacelor individuale de protecţie;
[x] utilizarea mijloacelor colective de protecţie.
 1522. Măsurile de lichidare a consecinţelor armei biologice includ:
[x] profilaxia de urgenţă şi vaccinoprofilaxia;
[x] prelucrarea sanitară a efectuvului;
[x] prelucrarea sanitară a echipamentului;
[ ] organizarea asigurării evacuării şi tratamentului efectivului;
[ ] efectuarea recunoaşterii bacteriologice.

3. Sunt cunoscute următoarele tipuri de indicaţie a mijloacelor bacteriene:

[ ] de laborator;
[ ] epidemiologică;
[ ] chimică;
[x] specifică;
[x] nespecifică.

1524. Sunt cunoscute următoarele scheme de indicaţie specifică:

[ ] totală;
[ ] parţială;
[x] desfăşurată;
[x] restrânsă;
[ ] complexă.

1525. Indicaţia prevede următoarele etape de lucru:

[x] primirea, înregistrarea şi selectarea probelor cu prelucrarea lor primară ulterioară;
[x] analiza expres a probelor native;
[x] analiza rapidă a materialului biologic îmbogăţit;
[x] aprecierea rezultatelor;
[ ] evaluarea efectului biologic pe animale de laborator.

6. Măsuri preventive, în cazul condiţiilor excepţionale provocate de calamităţi, sunt:

[x] educaţia igienică a populaţiei;
[ ] salvarea răniţilor;
[x] pregătirea cadrelor;
[ ] evacuarea cadavrelor;
[x] elaborarea planurilor de acţiune.

1527. Calamităţi naturale sunt:

[ ] de producţie – cu eliminări de energie mecanică, chimică, termică, radioactivă, agenţi bacteriologici;
[x] cosmice;
[x] meteorologice;
[x] telurice şi tectonice;
[ ] sociale – foame, terorism, narcomanie, dezordini sociale.

8. Riscul răspândirii maladiilor infecţioase în situaţii excepţionale este determinat de:

[x] situaţia epidemiologică prealabilă în teren;
[ ] nivelul pregătirii cadrelor medicale;
[ ] calitatea sistemului de alarmă;
[x] nivelul educaţiei igienice a populaţiei;
[x] asigurarea cu apă potabilă şi alimente calitative.

1529. Primar calamităţile se clasifică în:

[ ] sociale;
[x] naturale;
[x] artificiale;
[ ] de transport;
[ ] specifice.

0. Focarele epidemice în zona de calamitate are următoarele particularităţi epidemiologice:

[ ] în zona de calamitate focarele epidemice nu se caracterizează prin particularităţi epidemiologice specifice;
[x] posibilitatea formării focarelor epidemice active de durată;
[x] perioada relativ scurtă de incubaţie;
[ ] afectarea în masă doar a persoanelor adulte;
[x] contaminarea în masă a populaţiei şi, drept consecinţă, formarea focarelor multiple secundare.
1. Riscul apariţiei focarelor epidemice în situaţii excepţionale depindede:
[ ] anotimpul în care s-a produs calamitatea;
[x] migraţia neorganizată a contingentelor de oameni;
[x] nivelul socio-economic al populaţiei de până la calamitate;
[x] acumularea de deşeuri şi imposibilitatea evacuării lor;
[x] deteriorarea condiţiilor igienice ale mediului.

2. Calamităţile se clasifică în următoarele tipuri:

[x] calamităţi naturale;
[x] calamităţi tehnogene;
[x] calamităţi sociale;
[ ] calamităţi economice;
[x] calamităţi specifice.

3. Calamităţile tehnogene pot fi:

[x] industriale;
[ ] specifice;
[x] de transport;
[ ] sociale;
[ ] naturale.

4. Calamităţile naturale se clasifică în:

[ ] industriale;
[x] telurice şi tectonice;
[x] topologice;
[x] cosmice;
[x] meteorologice.

5. Calamităţile sociale includ:

[ ] dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;
[x] războaie, foamete;
[x] acte de terorism, bioterorism;
[x] nivel sporit de alcoolism şi narcomanie în populaţie;
[ ] alunecări de teren, uragane, furtuni.

6. Calamităţile specifice includ:

[ ] uraganele, furtunile, ploile torenţiale;
[x] epidemiile;
[x] pandemiile;
[x] intoxicaţiile în masă a populaţiei;
[ ] dereglările ordinii publice, cutremurele de pământ.

7. Contaminarea în masă a populaţiei în situaţii excepţionale depinde de:

[ ] anotimpul în care s-a produs calamitatea;
[x] acţiunea contagioasă de durată a surselor de infecţie nedepistate;
[x] contactul permanent cu sursele de infecţii nedeterminate;
[x] deficienţe în izolarea bolnavilor contagioşi;
[x] multitudinea căilor de transmitere a agenţilor patogeni în zona de calamitate.

8. Limitele focarului de afectare în masă a populaţiei sunt dependente de următorii factori:

[x] prezenţa bolnavilor contagioşi printre sinistraţi şi posibilitatea răspândirii de la ei a agenţilor patogeni;
[x] corectitudinea evacuării populaţiei sinistrate şi stoparea migraţiei neorganizate;
[ ] asigurarea populaţiei sinistrate cu necesarul pentru respectarea igienei personale;
[x] corectitudinea şi posibilitatea organizării profilaxiei de urgenţă în populaţie;
[ ] toţi factorii enumeraţi mai sus au importanţă epidemiologică.

9. În planificarea măsurilor antiepidemice în situaţii excepţionale important este de a:

[x] stabili termenele de activitate epidemică a focarului;
[x] diagnostica formele nosologice posibile;
[x] monitoriza evoluţia procesului epidemic;
[x] determina contingentele de populaţie cu risc sporit pentru infectare;
[ ] doar acţiunile expuse în punctele a, b şi d.
0. Posibilitatea răspândirii pestei în situaţii excepţionale este determinată de următoarele particularităţi:
[x] contagiozitatea înaltă şi posibilitatea răspândirii epidemice rapide, în special a formelor pulmonare de pestă;
[x] receptivitatea înaltă a populaţiei şi posibilitatea infectării prin diferite căi;
[x] dificultăţi în diagnosticul diferenţial al primelor cazuri de boală;
[x] posibilitatea formării focarelor stabile de pestă în caz de prezenţă în focar a rozătoarelor şi vectorilor;
[ ] corecte sunt doar particularităţile expuse în punctul a, b şi c.

1. Investigaţia epidemiologică în zona de calamitate include:

[x] analiza dinamicii şi structurii morbidităţii, conform indicilor epidemiologici;
[x] evaluarea situaţiei epidemiogene în populaţia din zona afectată de sinistru şi în locul ei de dislocare temporară;
[x] determinarea obiectivelor economiei naţionale, parţial distruse care complică situaţia epidemiologică dificilă;
[x] analiza datelor obţinute şi determinarea legăturilor cauză-efect în corespundere cu materialele prezentate despre tipul epidemiei prin forma
nosologică concretă;
[ ] investigaţia epidemiologică nu include aprecierea vizuală şi de laborator a mediului extern.

2. Situaţia epidemiologică în zona de calamitate poate fi apreciată ca:

[x] nesatisfăcătoare;
[ ] parţial dificilă;
[x] instabilă;
[x] extraordinară;
[x] satisfăcătoare.

1543. În cazul când în zona de calamitate au loc mari distrugeri ale sistemului de asigurare materială şi socială, au avut loc contaminări şi po-
luări cu remedii microbiene, toxine, etc., sunt focare de boli infecţioase, erupţii epidemice şi condiţii ce favorizează manifectarea lor, probleme
de sănătate, situaţia epidemiologică este apreciată ca:
[ ] satisfăcătoare;
[ ] instabilă;
[ ] parţial dificilă;
[x] nesatisfăcătoare;
[ ] extraordinară.

1544. Măsurile antiepidemice organizate în situaţii excepţionale se divizează în:

[ ] măsuri de planificare;
[x] măsuri preventive;
[ ] măsuri de restricţie;
[x] măsuri efectuate în momentul declanşării calamităţii;
[x] măsuri de lichidare a consecinţelor.

1545. Măsurile preventive organizate în situaţii excepţionale includ:

[x] elaborarea planurilor de acţiune;
[x] instalarea sistemelor de alarmă bine concepute;
[ ] evacuarea populaţiei;
[x] educaţia pentru sănătate în populaţie;
[x] asigurarea serviciilor interesate cu mijloace de intervenţie.

1546. Măsurile efectuate în momentul declanşării calamităţii includ:

[x] evacuarea populaţiei;
[x] măsuri de salvare a persoanelor pătimite;
[x] acordarea primului ajutor medical;
[x] evacuarea cadavrelor de animale şi oameni;
[ ] instalarea sistemelor de alarmă bine concepute.

1547. Măsurile efectuate după declanşarea calamităţii, includ:

[x] acordarea îngrijirii medicale;
[x] restabilirea comunicaţiilor;
[ ] elaborarea planurilor de acţiune;
[x] punerea în funcţie a adăposturilor temporare dotate cu duşuri, chiuvete, spălătorii, săli de dezinfecţie şi dezinsecţie;
[x] efectuarea analizei epidemiologice operative.

1548. În situaţii excepţionale, protecţia produselor alimentare se realizează strict după următoarelor principii:
[x] descentralizarea rezervelor de produse alimentare;
[ ] distribuirea produselor alimentare doar de specialiştii CSP;
[x] ermetizarea depozitelor şi automatizarea liniilor de producere, construcţia depozitelor ermetice subterane;
[x] ambalarea calitativă a produselor alimentare şi în cantităţi suficiente pentru distribuire;
[x] utilizarea mijloacelor de transport speciale pentru transportarea produselor alimentare şi materie primă.
9. În situaţii excepţionale în locurile de aglomerare în masă a populaţiei se:
[x] organizează puncte de evacuare a populaţiei;
[x] amenajează puncte medicale pentru acordarea asistenţei medicale;
[x] amenajează izolatoare pentru bolnavi contagioşi;
[ ] desfăşoară spitale de campanie;
[ ] instalează regimul de carantină în mod obligatoriu.

1550. Programele de educaţie pentru sănătate în situaţii excepţionale trebuie să includă instrucţiuni despre:
[x] modul de utilizare a apei din surse nesigure;
[x] riscul utilizării produselor alimentare alterate;
[x] importanţa respectării regulilor de igienă personală;
[x] importanţa participării la activităţile colective de menţinere în stare igienică a localurilor pentru evacuarea populaţiei sinistrate;
[ ] necesitatea modificării structurii serviciului sanitaro-epidemiologic de stat.

1551. În situaţii excepţionale este necesar a fi luate sub un control riguros:

[ ] ministerele şi departamentele de forţă;
[x] sistemele de aprovizionare cu apă şi canalizare;
[x] obiectivele industriei alimentare, alimentaţie publică şi comerţ;
[x] spaţiul locativ, inclusiv afectat şi neafectat de calamitate;
[x] instituţiile de sănătate publică.

1552. Măsurile antiepidemice în zona afectată de calamitate necesită a fi direcţionate spre:

[x] respectarea cerinţelor regimului antiepidemic la etapele de evacuare a sinistraţilor;
[x] asigurarea antiepidemică a sinistraţilor evacuaţi din zona de calamitate;
[x] prevenirea importului şi exportului infecţiei în/din zona afectată;
[ ] planificarea asigurării regimului antiepidemic;
[x] supravegherea medicală a sinistraţilor în scop de depistare a bolnavilor contagioşi cu izolarea lor ulterioară.

1553. Eficacitatea măsurilor antiepidemice realizate în zona de calamitate depinde de:

[ ] tipul calamităţii;
[x] corectitudinea şi oportunitatea efectuării recunoaşterii sanitaro-epidemiologice;
[x] aprecierea corectă a tacticii de activitate a instituţiilor şi populaţiei din teritoriul afectat;
[x] estimarea situaţiei epidemiologice la etapele posibile de evacuare şi argumentarea necesităţii instalării regimului de observaţie sau
carantină;
[x] asigurarea depistării active, spitalizării şi tratamentului bolnavilor contagioşi.

1554. Principiile de bază ale asigurării antiepidemice în condiţiile de evacuare a populaţiei din zona de calamitate sunt:
[x] lărgirea hotarelor zonei de carantină până la hotarele administrative ale teritoriului;
[x] asigurarea diminuării pericolului epidemic la etapele de evacuare medicală;
[x] asigurarea regimului strict antiepidemic cu izolarea bolnavilor contagioşi la toate etapele de evacuare medicală;
[x] asigurarea protecţiei sigure de contaminare a populaţiei locale, unde vor fi dislocaţi sinistraţii veniţi din zona afectată de calamitate;
[ ] transformarea localităţilor în care au fost dislocate izolatoarele pentru sinistraţi în localităţi cu regim special de carantină nu se consideră
necesar.

1555. Măsurile sanitaro-igienice şi antiepidemice de bază întreprinse în cadrul evacuării populaţiei din zona de calamitate includ:
[x] depistarea bolnavilor infecţioşi şi suspecţilor la punctele pentru evacuare special amenajate cu selectarea lor pentru izolare şi tratament în
instituţii de profil;
[x] organizarea izolatoarelor cu inventarul şi încăperile respective pentru efectuarea prelucrării sanitare a sinistraţilor şi echipamentului;
[x] controlul organizării alimentaţiei sinistraţilor şi personalului implicat în lucrările de salvare;
[ ] controlul asigurării staţiilor de epurare a apei potabile are importanţă nesemnificativă;
[x] controlul calităţii apei potabile pentru asigurarea instituţiilor medicale.

1556. În perioada de evacuare, asigurarea sanitaro-igienică şi antiepidemică a populaţiei evacuate include:

[x] organizarea controlului respectării nivelului necesar de menţinere a stării sanitare în locurile şi localurile de dislocare temporară a
populaţiei;
[x] controlul respectării regulilor sanitaro-igienice ale asigurării cu apă potabilă şi păstrării produselor alimentare;
[x] asigurarea populaţiei cu remedii pentru decontaminarea individuală a apei în caz de necesitate;
[x] organizarea supravegherii medicale a sinistraţilor cu eventuala depistare a bolnavilor contagioşi şi izolarea lor oportună;
[ ] nici o acţiune expusă în punctele a, b, c, şi d nu se referă la asigurarea sanitaro-igienică şi antiepidemică a populaţiei în perioada de
evacuare.

1557. Cerinţele pentru efectuarea vaccinărilor în zona de calamitate sunt:

[x] amenajarea unor încăperi sau automobile speciale;
[x] formarea grupurilor de specialişti, instruiţi în imunoprofilaxie;
[x] utilizarea instrumentarului şi mijloacelor respective pentru obţinerea efectului scontat în vaccinoprevenţie;
[ ] efectuarea manipulaţiilor de vaccinare în situaţii excepţionale nu necesită condiţii strict aseptice;
[x] efectuarea manipulaţiilor de vaccinare se va face în condiţii strict aseptice.
1558. În caz de contaminare a mediului cu agenţi cauzali ai bolilor infecţioase, investigaţiile de laborator în zona de calamitate sunt direcţiona-
te spre:
[x] indicaţia specifică a bacteriilor, virusurilor, richettsiilor, fungilor şi toxinelor;
[x] efectuarea controlului microbiologic al produselor alimentare, semifabricatelor, apei potabile şi eliberarea concluziei despre admiterea sau
inadmiterea pentru consum;
[ ] determinarea nivelului radiaţiei gama în teritoriu;
[ ] evaluarea cantitativă şi determinarea tipului de substanţă chimică în mediul extern;
[ ] toate acţiunile expuse în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1559. Cauzele principalele ale apariţiei epidemiilor cu boli infecţioase în timp de război sunt:
[ ] înrăutăţirea bruscă a condiţiilor de viaţă şi activitate, precum şi a efectivului militar şi a populaţiei din teritoriul în limitele căruia au loc
acţiuni (campanii) militare;
[ ] migrarea în masă a populaţiei;
[ ] înrăutăţirea condiţiilor sanitaro-igienice;
[ ] locaţia în zone nefavorabile privitor la boli infecţioase;
[x] toate acţiunile expuse în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1560. Sarcinile de bază ale serviciului medical în protecţia antiepidemică în efectivul militar includ:
[ ] menţinerea situaţiei sanitaro-epidemogene favorabile şi prevenirea importului de boli infecţioase în efectivul militar;
[ ] localizarea şi lichidarea focarelor epidemice atât în efectivul militar, cât şi în populaţia civilă din zona de amplasament sau aplicaţii
militare;
[ ] profilaxia bolilor infecţioase în populaţia civilă;
[ ] instruirea efectivului militar în măsurile de profilaxie şi combatere a bolilor infecţioase, inclusiv în caz de aplicare a armei biologice;
[x] toate acţiunile expuse în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1561. Realizarea sarcinilor de bază ale serviciului medical în protecţia antiepidemică în efectivul militar este în funcţie de:
[ ] numărul efectivului militar în unitate;
[x] asigurarea şi controlul calităţii alimentaţiei;
[x] controlul calităţii asigurării cu apă potabilă a efectivului militar;
[x] organizarea asigurării cu apă potabilă în condiţii de câmp;
[x] asigurarea materială şi comunală calitativă a efectivului militar.

1562. În cadrul efectuării recunoaşterii sanitaro-epidemiologice este necesar de a concretiza:

[x] situaţia epidemiologică în teritoriul afectat de calamitate sau în teritoriul de dislocare a efectivului militar şi inamicului;
[x] situaţia tehnico-sanitară a rezervoarelor de apă, inclusiv a apeductelor, fântânilor de mină şi arteziene, rezervoarelor de suprafaţă, calitatea
şi fluxul de apă, efectuarea investigaţiilor de laborator şi modalitatea de prelucrare a apei potabile;
[x] prezenţa instituţiilor alimentare şi starea lor igienică, posibilitatea utilizării lor pentru alimentaţia efectivului militar, precum şi a bolna-
vilor, răniţilor sau sinistraţilor, caracterul de alimentaţie a populaţiei locale, prezenţa rezervelor de produse alimentare, calitatea lor şi
condiţiile de păstrare;
[ ] condiţiile de salubrizare a localităţilor, evacuarea şi prelucrarea deşeurilor etc.;
[x] prezenţa rezervelor de substanţe dezinfectante, preparate biologice, medicamente, cantitatea şi calitatea lor, condiţiile şi termenele de
păstrare, etc.

1563. În efectuarea recunoaşterii sanitaro-epidemiologice un moment important este selectarea corectă a sursei pentru obţinerea informaţiei,
cum ar fi:
[x] descrierile medico-geografice ale teritoriului;
[x] informaţia operativă şi actele emise de instanţele medicale superioare;
[x] datele despre instituţiile medicale, veterinare şi sănătate publică locală;
[x] informaţia oficială a organelor de administraţie publică locală ori comenduirilor militare;
[ ] nici una din acţiunele descrise în punctele a, b, c şi d nu sunt corecte.

1564. În efectuarea recunoaşterii sanitaro-epidemiologice un moment important este selectarea corectă a sursei pentru obţinerea informaţiei,
cum ar fi:
[ ] rezultatele chestionării populaţiei băştinaşe, în special a lucrătorilor medicali şi altor specialişti cu funcţii responsabile;
[ ] rezultatele interogării prizonierilor de război, refugiaţilor, altor persoane ce pot prezenta date informative privitor la situaţia epidemio-
logică;
[ ] documentaţia serviciilor medicale din teritoriul afectat de calamitate;
[ ] rezultatele cercetărilor efectuate în teritoriu nemijlocit de reprezentanţii serviciului sanitaro-epidemiologic de stat sau medico-militar;
[x] toate acţiunele descrise în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1565. Recunoaşterea sanitaro-epidemiologică se efectuează respectând:

[ ] continuitatea;
[ ] veridicitatea;
[ ] oportunitatea;
[ ] succesivitatea;
[x] în punctele a, b, c şi d nu sunt enumerate toate cerinţele recunoaşterii sanitaro-epidemiologice.
 1566. Selectaţi direcţiile principale ale recunoaşterii bacteriologice:
[x] colectarea şi prelucrarea datelor privitor la posibilităţile, intenţiile şi pregătirea aplicării armei biologice;
[x] determinarea orientativă a proporţiilor posibile de afectare;
[ ] distribuirea în teritoriul inamicului a recepturilor bacteriene;
[x] indicaţia armei biologice;
[ ] toate acţiunele descrise în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1567. Complexul de acţiuni din cadrul recunoaşterii bacteriologice are următoarele obiective:
[x] depistarea oportună a pregătirii inamicului către aplicarea armei biologice;
[ ] determinarea posibilităţilor de aplicare a armei biologice între trupele inamicului şi eventualele pierderi sanitare;
[x] depistarea contaminării cu recepturi bacteriene a solului, apei, produselor alimentare, furajului şi cartografierea sectoarelor contaminate;
[x] determinarea agentului cauzal aplicat;
[x] supravegherea bacteriologică continuă a teritoriului de dislocare a trupelor şi aplicaţiilor militare.

1568. În complexul general de acţiuni în cadrul recunoaşterii bacteriologice, serviciului medical îi revin următoarele sarcini:
[x] determinarea hotarelor focarului de afectare în masă în baza datelor obţinute de posturile de supraveghere şi subdiviziunile de
recunoaştere;
[x] protecţia efectivului militar şi a populaţiei civile aflată în zona focarului;
[ ] abandonarea afectaţilor din rândurile efectivului militar şi populaţiei civile;
[x] supravegherea respectării regimului sanitaro-epidemiologic în zona de dislocare şi aplicaţii militare;
[x] determinarea tipului armei biologice în baza investigaţiilor de laborator.

1569. Selectaţi măsurile efectuate în caz de pericol al aplicării armei biologice:

[x] pregătirea populaţiei, efectivului militar, comandanţilor, statului major şi serviciilor speciale în domeniul protecţiei antibacteriologice;
[x] efectuarea sistematică a supravegherii şi recunoaşterii bacteriologice, elaborarea complexului de măsuri sanitaro-igienice şi antiepidemice;
[x] planificarea măsurilor medicale pentru diminuarea acţiunii recepturilor bacteriene în caz de aplicare;
[ ] utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie;
[ ] profilaxia specifică a efectivului militar, în special împotriva infecţiilor incluse în calitate de armă biologică.

1570. Regimul de observaţie prevede:

[x] limitarea intrărilor şi ieşirilor din zona cu regim de observare, precum şi inadmiterea scoaterii din zonă a bunurilor fără prelucrarea sanitară
anterioară;
[x] limitarea ori întreruperea contactului efectivului militar al diferitor unităţi militare şi cu populaţia civilă din zonă;
[x] decontaminarea obiectelor din mediul extern;
[x] depistarea activă şi precoce a bolnavilor infecţioşi cu ulterioara lor izolare;
[ ] regim de lucru antiepidemic obişnuit al instituţiilor medicale.

1571. Apreciaţi corespunderea dintre:

[b] indicaţia nespecifică;
[a] indicaţia specifică;
[d] observarea;
[c] recunoaşterea sanitaro-epidemiologică:
a) depistarea agenţilor patogeni;
b) depistarea faptului aplicării armei biologice;
c) aprecierea situaţiei epidemiologice;
d) limitarea riscului răspândirii maladiilor infecţioase.

1572. Apartenenţa tipurilor de calamităţi conform clasificaţiilor:

[a] naturale;
[b] artificiale;
[a] cosmice;
[b] sociale;
[a] telurice;
[b] de producere.
a) meteorologice;
b) specifice.

1573. Tipul de indicaţie: Metode de indicaţie:

[a] nespecifică; a) vizuală;
[b] specifică; b) investigaţii bacteriologice.
[b] investigaţii serologice;
[a] colectarea obiectelor suspecte;
[a] investigaţii fizico-chimice.