Jean Jacques Rousseau

Contractul social sau principiile dreptului politic

Rousseau sa nascut la Geneva in ziua de 28 iunie 1712,el era descendent dintr-o

familie de librari refugiati din Paris prin secolul al XVI-lea din cauza persecutiilor religioase. In
ceea ce priveste copilaria lui Rousseau,aceasta nu a fost una prea fericita,acesta nu sa
bucurat de o dragoste parinteasca,mama lui murind la nastere iar tatal,ceasornicar de
profesie,pleaca la Constantinopol chiar dupa nasterea acestuia.
La 16 ani părăseşte Geneva şi pentru scurt timp lucrează la un grefier şi apoi la un
gravor, dar încercările sale de acomodare la ordinea impusă de activitatea lucrativă eşuează.
Dorinţa sa de libertate absolută s-a dovedit a fi mai puternică, atât de puternică încât pentru
moment renunţă la o viaţă socială, ajunge la vagabondaj, la somn sub cerul liber, dar
păstrând libertatea în dimensiunea deplină pe care o vede în acele momente ca pe o fericire.
In cele din urma in anul 1728 o întâlnește pe doamna de Warens, care îi va fi mulți ani
protectoare, iubită și substitut de mamă. Sub autoritatea ei, își desăvârșește educația
și se convertește la romano-catolicism.
În 1740 Rousseau ocupă Ia Lyon un post de institutor, anul următor se duse la Paris
cu o lucrare muzicală şi un nou sistem de notatie muzicală. Astfel numele lui pătrunse în
public şi se introduse în societatea celebrităţilor vremii. In anul 1750 Rousseau se face
remarcat pentru prima data cu adevarat prin castigarea Premiului Academiei din Dijon cu
lucrarea ,,Discurs asupra stiintelor si artelor,,.In anul 1762 apare celebrul său contract,care
prin controversele starnite,il sileste pe Rousseau sa fuga in Anglia.
În 1770 se întoarse la Paris.Timp de 8 ani a trăi într-o mizerie de nedescris, uitat de
prieteni şi părăsit de toată Jumea.
La 2 iulie 1778 - Moare la Ermenonville, pe domeniul marchizului de Giradin, care îl
invitase să stea la el. Este înmormântat pe o insulă artificială de pe lacul domeniului. În 1794,
osemintele lui au fost duse la Pantheon, unde se odihnesc și astăzi.

Cartea I
In aceasta prima parte a lucrarii sale, din punctul meu de vedere,Rousseau face o
serie de afirmarii foarte interesante. Ma voi referi in principal la conceptia acestuia
referitoare la valabilitatea „Dreptului celui mai Tare”,Rousseau demonteaza aceasta
conceptie sustinind ca forta nu poate niciodata sa legitimeze un drept.Inscriinduse aici si
sclavia pe care Rousseau o condamna,sustinand ca un om lipsit de libertate is pierde
calitatea de om.
Tot in aceasta prima carte, Rousseau afiirma nevoia acestui Pact Social, oamenii ne
fiind capabili de creeare unor forte noi,acestia trebuie sa uneasca fortele existente inspre un
scop comun. Găsirea unei forme de asociere care, prin totalul forţei comune, să apere si să
ocrotească persoana şi bunuri le fiecărui asociat în parte, astfel încât oricine s-ar uni cu
ceilalţi să nu se supună, totusi. decât sie însusi şi să rămână liber cum a fost şi până atunci.
Altfel spus, fiecare fiecare individ cedeaza comunitatii drepturile sale, iar in schimbul
acestora devine membru al acelei comunitati. Dar, ca parte a comunitatii, el primeste in dar
drepturile tuturor membrilor, legati de intreg. Individul este privit in cadrul acestei
comunitati atat ca particular, cat si ca parte a suveranulu.
Cartea a II-a
In ceea de a doua carte,ideea centrala devine suveranitatea poporului.Pentru
Rousseau,suveranitatea este atat inalilenabila,datorita faptului ca aceasta este o manifestare
a vointei colective , cat si indivizibila.
De asemena,necesitatea legilor este si ea abordata in acest capitol,Rousseau
sustinand ca „intregul popor hotaraste cu privire la intregul popr,materia asupra careia se
hotaraste este generala, intocmai ca si vointa”
Tot in aceasta a doua carte este definita republica,ca fiind orice stat care este
guventat de legi.
In capitolul Despre leguitor apare principiul separari puterilor in stat,Rousseau
afirmant ca Cel care redactează legile n-are, deci, sau nu trebuie să aibă nici un drept
legislativ.
Cartea a III-a
In ceea de a treia carte, Rousseau face o trece in revista a diferitelor forme de guvernamant.
Dar inainte de acestea el sustine ce guvernu nu este nimic altceva decat Un corp mijlocitor
pus între supuşi şi suveran pentru legătura lor reciprocă, însărcinat cu executarea legilor şi cu
mentinerea libertăţii, atât a celei civile cât şi a celei politice.
In opinia lu Rousseau exista trei forme de guvernamant:Democratia,Arisocratia si Monarhia.
Democratia apare in momentul , suveranul incredinteaza deţinerea guvernământului fie poporului
întreg, fie celei mai mari părti din el, în aşa fel încât cetătenii magistrati să fie mai numeroşi decât
simplii cetăteni particulari.
Aristocratiea este definita ca guvernământul în mâini le unui număr restrâns de oameni.
Monarhia apare in momentul in care este concentrat tot guvernământul în mâinile unui singur
magistrat, de la care-şi deţin puterea toţi ceilalţi .

Cartea a IV-a

Rousseau,se raporteaza intr-o prima faza la modul in care ajunge sa fie ales un magistrat.In capitolul
III al acesteia el sustine ca exista doua tipuri de mijloace prin care poate fi ales .Prin vot sau prin
tragere la sorti.Rousseau il condamna pe Montesquieu, care era un simpatizant al tragerii la sorti.
Sustine ca tragerea la sorti este intradevar cea mai buna varianta dar daor in momentul in care exista
o democratie perfecta in care absolut toti oameni sunt egali din toate punctele de vedere.
Tot in cartea a IV ,apare din noi principiul separarii puterilor in stat de data aceasta facand referire la
puterea judecatoreasca. Rousseau numind-o pe aceasta o magistratura speciala.

Tot in aceasta ultima parte a lucrarii sale Rousseau face o ciritca a religiei crestine traditionale,fiind
de parere ca protestantismul prin principiile progresiste si cu tenta egalitar-democratica,duc la o
dezvoltare mult mai rapida a societatii, atat din punct de vedere economic politic si religios.

Concluzie

Jean Jacques Rousseau a influentat societatea,ideile lui fiind in mare masura acaparate in cadrul
Revolutiei Franceze din 1789 si de ce nu multe din ele,sunt si astazi prezente in societatea noastra.