Sunteți pe pagina 1din 5

NATURA UMANA IN CONCEPTIA LUI

THOMAS HOBBES

In spatiul european ,conceptia asupra naturii umane este strans legata de social si
profund impregnata de axiologie.
Putem spune ca mai bine de doua mii de ani a fost disputata ideea de sociabilitate si
valorile asociate acesteia ,cum ar fi cele morale,sau politice,idea care in acest rastimp a avut
castig de cauza in sensul dat de catre ganditorii clasici ai Greciei Antice si oarecum perceputa
de catre crestinism.
In ceea ce priveste relatiile sociale dintre indivizi se face in permanenta trimitere catre
conceptul de dreptate.

Problema dreptatii apare odata cu afirmarea naturii sociale a omului.Ea este o idee
vehiculata si de catre Platon ,cel putin in dialogul ,,Republica,, si de catre Aristotel,in Politica
si in cele doua Etici ale sale.

Conceptul face referire la relatiile intre indivizi,dar mai ales la formele de guvernare,la
relatiile intre individ si societate\stat,la masura in care aceasta ,prin modul sau de organizaresi
functionare,asigura sau nu dreptatea.

Incepand cu secolul al XVII lea,Iluminismul faciliteaza trecerea de la conceptia societatii


organice si rationale,in care individul se subordoneaza cetatii si binelui general,la o conceptie
in care accentul se pune pe individ si pe raporturile acestuia cu societatea.

Contractualismul isi impleteste existenta cu cea a voluntarismului.

Filosofi contractualisti sunt considerati Thomas Hobbes(1588 _1679), John Locke ( 1932–
1704), si J.J.Rousseau (1712 _1778).

Thomas Hobbes a fost filosof englez ( 1588_1679)care a scris despre mai multe
subiecte,oferind o definitie a naturii umane.

Tatal sau ,vicar de Charton si Westport,si a lasat cei trei copiiin grija fratelui sau,Francis.

Hobbes a fost educat la biserica din Westport de la varsta de 4 ani,si la adolescenta a ajuns la
o scoala privata condusa de un fost absolvent de al Universitatii Oxford.

La 20 de ani Hobbes ajunge mediator pentru fiul unui nobil important din Anglia.

Astfel a inceput legatura lui de o viata cu aceasta importanta familie de nobili.


Tatal elevului sau a murit de ciuma,iar vaduva acestuia l a concediat pe Hobbes.Dupa alti
ani,chiar elevul sau il reangajeaza da aceasta data pentru fiul sau. Urmeaza 7 ani in care
Hobbes se preocupa de extinderea propriilor cunostinte de filosofie. Incepand cu anul 1637
Hobbes se considera filosof.

Contractualismul nu poate fi considerat o emanatie spontana a gandirii umane.

Sfarsitul Evului Mediu,Renasterea,si apoi zorii Modernismului au impus necesitatea crearii


bazelor unui discurs rational asupra sustinerii societatii si asupra puterii.

In secolele XV_XVI Europa era organizata pe principii regaliste,monarhiste.

In acest spatiu era de neconceputcontestarea originii divine a puterii imperiale ( in secolul


1,Sfantul Pavel afirmase ca:,, Orice Putere de la Dumnezeu vine,,)

Contractualismul pleaca in analiza societatii de la ideea de baza conform careia


umanitatea este structurata evolutiv in doua etape:

_ perioada precontractuala( in care putem intalni omul in starea naturala presociala,arhaica),

_etapa sociala propriu zisa.

Perspectivele asupra primei etape difera de la un ganditor la altul.

Thomas Hobbes vorbeste de impunerea dreptului natural sau a dreptului


fortei ,asigurandu se la exercitarea unei anarhii necontrolate social,a puterii efectiv
naturale ,dezlantuite ,a unei libertati absolute in plan individual.

Pe de o parte ,la nivel individual,omul este vazut de om ca un lup(homo homini lupus) iar
la nivelul grupurilor sociale,al colectivitatii umane,exista un razboi al fiecaruia impotriva
tuturor( bellum omnium contra omnes).

Prin opera sa ,,Levianthan ,,(1651),scrisa si publicata ca o reactie la violentele comise in


decursul celor doua razboaie civile ( 1642_1648),Thomas Hobbes a devenit intemeietorul
filosofiei statale moderne,a teoriei politice a iluminismului,contractualismului.

Teoria sa de succes a fost cea despre starea naturala si contractul social.

Omul, ii apare lui Hobbes ca fiind complet lipsit de orice bunatate,


invidios,violent,egoist,vanitos inclinat spre conflict.
Aici se contureaza ideea conform careia contractul social original,nu este altceva decat o
conventie de limitare reciproca a libertatilor absolute aflate in conflict permanent.

Trei atitudini fundamentale instiga omul spre cearta si conflict: neincrederea,rivalitatea si


mandria.

Interesul sau va fi,deci acela de a si spori neincetat siguranta,reputatia si avantajele.

Ideea de dreptate nici nu poate fi pusa in discutie,atat timp cat siretenia si agresivitatea
sunt ,,virtuti cardinale,,.

Aceasta este de fapt lumea ,,primitiva,, asa cum si a imaginat o Hobbes.

Instictul de conservare asigura supravietuirea ,combinat cu forta si ingeniozitatea.

Singura solutie pentru cei care doresc sa traiasca in pace si sa se protejeze impotriva
violentei ,este aceea de a parasi starea naturala ,de a renunta la conditia la care ii reduce
aceasta si de a coaliza in vederea obtinerii uneii forte comune proteguitoare.

Thomas Hobbes ,aparator al absolutismului ,va porni de la o viziune foarte pesimista


asupra naturii umane.El sustine ca oamenii prin natura lor sunt fiinte egoiste ,sunt menite sa
procure binele si sa evite raul pentru ei insisi,ceea ce ii face egoisti.

Acesta afirma ca omul cauta nu viata in comun ci dominatia si ca,fata de alti


oameni,ceea ce ii altrage nu este dragostea de semeni ci gloria si confortul. Intrucat toti
oamenii au forte similare,el conchide ca de la natura toti oamenii sunt egali (singura
mentiune despre egalitatea fiintelor omenesti),fiecare are in starea naturala dreptul la
toate,pentru ca natura a dat totul tuturor.

Cerintele ratiunii sunt numite de Hobbes legi naturale.Prima lege naturala,fundamentala


impune: trebuie cautata pacea ,trebuie sa puna capat acestei stari de ostilitate generala a
omuluifata de om. Si pentru acesta trebuie sa incheie contractul social care permite iesirea
din starea naturala,intemeierea si statornicirea unei noi forme de convietuire a oamenilor
statul.
In doctrina lui Hobbes,in stare naturala oamenii se afla intr o permanenta ostilitatea,fiind
patrunsi de setea de a si face rau unul altuia. Omul se lupta cu semenul sau ca si cand ar fi
dusmanul sau.
Hobbes intervine cu ideea de contract ,gandit intr o forma noua si cu o semnificatie
noua : contractul fundamenteaza societatea si este originea puterii,nicicum o simpla
modalitate de organizare a unei ordini deja existente.

In viziunea acestuia ,contractul social duce la faurirea concomitenta a societatii si a


statului . Prin intermediul contractului ,societatea devine o creatie artificiala ,la fel cum la
originea puterii civile este asezat omul.

Din legea fundamentala a naturii ,Hobbes deduce o serie de alte legi,care stabilesc datorii
sau obligatii ale omului,a caror respectare e necesara pentru mentinerea pacii. Printre acestea
el indica obligatia de a arata recunostinta ,de a ierta vechile ofense ,de a nutri respect fara de
altii ,de a recunoaste egalitatea oamenilor de la natura.

In starea naturala nu exista nici o interdictie si drepturile omului nu sunt asigurate.Pentru


a incheia aceasta stare de razboi general,Hobbes considera ca oamenii trebuie sa incheie
contractul, sa renunte deplin la toate drepturile naturale in folosul unei singure persoane,unei
singure adunari si sa se supuna neconditionat puterii de stat.

Legile naturale in conceptia lui Hobbes sunt legile morale.Pentru el singura morala e
cuprinsa in legile morale,el declara legile morale imuabile si vesnic:ceea ce ele interzic,nu
poate fi niciodata ingaduit.

,, Pentru Hobbes ,pacea este prima lege fundamentala a naturii. Dar ,cu toate ca fiecare
om in parte isi doreste pacea pentru a putea sa si conserve viata cat mai bine,dar indiferent
daca oamenii sunt de acord cu prevederile pacii,vor fi mereu ghidati de acelasi pasiuni ca si
inainte.

Desi vor fi atrasi de aceasta idee (de pace),vor incerca mereu sa isi creeze conditii mult
mai bune decat ceilalti si ii vor considera dusmani,ii vor privi cu o oarecare teama si ura pe
cei care inclina sa aiba aceleasi optiunica si ei ,care isi doresc acelasi lucru.,,

BIBLIOGRAFIE

1. Adina Sandru,Dezvoltare umana, 2011, Institutul European,


2. Gavriluta,Nicu,Antropologie sociala si culturala,Polirom,Iasi, 2009
3. Oliver Nay,Istoria ideilor politice,Polirom,Iasi,2008

S-ar putea să vă placă și