Disciplina: Filosofie/ istorie

Tema: Libertatea în viața socială

Clasa a XII-a
Tipul activităţii: de grup
Propunător: prof. STANCIU ADRIANA, Liceul Teoretic “Miron Costin”, Iași

Fişă de lucru

1. Analizați corelația dintre libertate și starea de natură potrivit textelor-suport.

2. Argumentați pro/ contra ideii că trecerea de la starea de natură la starea socială a avut
un rol esențial în protejarea libertăților individuale.

Thomas Hobbes (1588- 1679): în ontologie este un adept al materialismului

mecanicist care explică totul în termeni de corp şi mişcare. În concepţia sa statul este
un un corp artificial creat cu scopul de a menţine ordinea şi armonia socială. Lucrări
importante: Elemente de filosofie, Leviathan.

Aflăm în natura omului trei cauze ale gâlcevei. Prima este concurenţa; a doua,
neîncrederea; a treia, gloria. Prima îi face pe oameni să-i atace pe alţii pentru câştig. A
doua, pentru sigurană personală, iar a treia pentru reputaţie. [...] Este evident că atunci
când oamenii trăiesc în lipsa unei puteri comune care să-i ţină pe toţi la respect, ei se
află în acea condiţie numită război; un război al fiecărui om împotriva oricărui altul.

Levhiatan

John Locke (1632-1704) Reprezentant al empirismului modern, teorie potrivit

căreia toate cunoştinţele noastre provin numai din experienţă. În filosofia politică,
este adversar al ideilor lui Hobbes, susţinând toleranţa şi drepturile naturale ale
omului. Opere principale: Două tratate asupra guvernării, Eseu asupra intelectului
omenesc.

Starea în care se află oamenii în mod natural este o stare de perfectă libertate de a-şi
hotărâ acţiunile sî de a dispune de posesiunile şi persoanele lor aşa cum găsesc potrivit,
fără a cere permisiunea şi fără a depinde de voinţa altora. De asemenea, este o stare de
egalitate în care toată puterea şi jurisdicţia sunt reciproce, niciunul neavând mai mult
decât altul. Nimic nu este mai evident decât faptul că toate creaturile născute cu aceleaşi
avantaje naturale şi dotate cu aceleaşi calităţi, ar trebui să fie egale între ele, fără
subordonare şi fără supunere.

Al doilea tratat despre guvernare

 Jean Jacques Rousseau (1712- 1778), Filosof francez. În opera sa filosofică afirmă
egalitatea naturală a oamenilor şi descrie mecanismele prin care s-a ajuns la inegalitate.
Propune o nouă pedagogie inspirată şi legată de natură (lansează deviza: “Înapoi la
natură”), însă compatibilă cu viaţa socială. Opere principale: Discurs asupra originii
inegalităţii, Contractul social, Emil sau despre educaţie.

Când fiecare face ce-i place se face adesea ceea ce nu place altora. Aceasta nu
înseamnă libertate. Libertate înseamnă mai puţin a face ce vrem, cât a nu fi supuşi
altora ; ea înseamnă totodată a nu supune voinţa altuia voinţei noastre. [...] Nu există
libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor. Nici chiar în
starea de natură omul nu este liber decât datorită legii naturale care porunceşte tuturor.
Un popor liber se supune, dar nu ca o slugă. El are conducători nu stăpâni. [...] într-un
cuvânt soarta libertăţii este totdeauna legată de soarta legilor: ea domneşte sau piere
odată cu ele.

Scrisori scrise de pe munte