Termenul de birocraţie apare pentru prima dată în 1745 la prin adaugarea

termenului grecesc kratos (a conduce) la cuvantul francez bureau(birou)

desemnând o conducere exercitată de funcţionari.Mai întâi termenul a fost
utilizat pentru a descrie activitatea funcţionarilor guvernamentali pentru ca
mai apoi să fie utilizat în cazul tuturor organizaţiilor mari.
În anii ’30, Harold Laski definea birocraţia “ca o formă a guvernării în care
efectiv, domină funcţionarii publici”, în timp ce F. Lane afirma că birocraţia
înseamnă un mod de administrare complexă, la scară lărgită, un anumit
comportament organizaţional. Dintr-un alt unghi de abordare, Michael
Croazier caracteriza birocraţia franceză prin formalism şi lipsă de
personalitate. Spre deosebire, Max Weber considera că birocraţia
reprezintă tipul ideal de organizare instituţională spre care tinde societatea
modernă, datorită calităţilor sale. Pe scurt birocratia poate fi privita din 7
unghiuri:

1. birocraţia ca organizare raţională

2. birocraţia ca ineficienţă organizaţională
3. birocraţia ca formă de conducere de către funcţionari
4. birocraţia ca administraţie publică
5. birocraţia ca administraţie a funcţionarilor
6. birocraţia ca organizaţie
7. birocraţia ca societate modernă

Din punctul meu de vedere, birocratia poate fi frumoasa daca la baza stau principii
si reguli corecte, care sunt respectate cu strictete, care satisfac interesul general si
usureaza etapele de rezolvare a problemelor cetatenilor.