Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sad PDF
Sad PDF
3:
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare nr. 3
3.1 Plane şi linii principale ale observatorului pe sfera terestră
3.2 Drumuri şi relevmente
3.3 Sisteme de măsurare a drumurilor şi relevmentelor
3.3.1 Sistemul circular
3.3.2 Sistemul semicircular
3.3.3 Sistemul cuadrantal
3.3.4 Împărţirea orizontului în carturi
3.4 Orizontul geometric
3.5 Orizontul vizibil
3.5.1 Determinarea distanţelor laorizontul vizibil
3.6 Orizontul de radiolocaţie
3.7 Distanţa la care un obiect apare la linia orizontului
Test de autoevaluare – Unitatea de învăţare nr. 2
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – Unitatea de învăţare nr. 3
Pagina 28
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 3
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 3 sunt:
• să descrie planele şi liniile principale de pe sfera terestră necesare observatorului
pentru stabilirea drumului şi poziţiei navei;
• să definească direcţiile fundamentale folosite în navigaţie sub forma drumurilor
şi relevmentelor;
• să cunoască şi să folosească în mod corect relaţiile care se stabilesc între drumuri
şi relevmente;
• să precizeze care sunt sistemele de contare a drumurilor şi relevmentelor;
• să efectueze corect calculele bazate pe relaţiile dintre drumuri şi relevmente în
sistem circular şi cuadrantal;
• să cunoască modul de împărţire a orizontului în carturi şi situaţiile în care se
foloseşte acest sistem;
• să explice ce este orizontul geometric şi ce este orizontul vizibil;
• să determine prin calcul distanţa la orizontul vizibil.
Pagina 29
Direcţia care uneşte punctul observatorului cu centrul sferei terestre este verticala locului (AO).
Verticala locului prelungită la infinit înţeapă sfera cerească în două puncte: zenitul (Ze), deasupra
creştetului observatorului şi nadirul (Na), în sens opus. De aceea, direcţia verticalei locului mai este
denumită şi linia zenit-nadir.
Planele care conţin verticala locului se numesc plane verticale sau verticale. Verticalul care
conţine axa polilor tereştri se numeşte planul meridianului adevărat al observatorului(locului);
intersecţia acestui plan cu sfera terestră determină un cerc mare, denumit meridianul adevărat al
observatorului (locului) sau meridianul observatorului (locului).
Planul verticalul perpendicular pe planul meridianului observatorului se numeşte primul
vertical. Orice plan perpendicular pe verticala locului se numeşte orizont.
Planul orizontal care trece prin ochiul observatorului A se numeşte orizont adevărat al
observatorului.
Planul orizontal care trece prin centrul sferei terestre se numeşte orizont astronomic (HH').
Dreapta de intersecţie dintre planul meridianului observatorului cu planul orizontului adevărat
al observatorului se numeşte linia nord-sud (N-S). Sensul nordic al acestei linii este determinat de
direcţia Polului Nord în raport cu poziţia observatorului.
Direcţia AN mai este denumită şi direcţia Nord adevărat, referindu-se la faptul că este
determinată de planul meridianului adevărat al observatorului; în acest caz, punctul cardinal Nord este
notat prin Na.
Pagina 30
Dreapta de intersecţie dintre planul orizontului adevărat al observatorului cu primul vertical se
numeşte linia Est-Vest (E-W). Sensurile estic şi vestic ale acestei linii se stabilesc astfel: considerându-
ne în punctul A cu faţa spre nord,
sensul estic este spre dreapta, iar cel
vestic spre stânga.
Cele două linii: nord-sud şi est-vest se
numesc linii sau direcţii cardinale.
Direcţia de la observator la polul nord
se numeşte direcţia nord adevărat şi se
notează Na.
Liniile N-S şi E-W se numesc
linii sau direcţii cardinale.
Liniile cardinale sunt
determinate în orice punct al sferei
[Fig. 2] Direcţiile în planul orizontului adevărat al observatorului
terestre, cu excepţia cazului când
observatorul se află în unul din polii
tereştri. În acest caz verticala locului se confundă cu axa polilor tereştri, astfel că planul meridianului
locului nu mai este un plan determinat. Planul meridianului locului fiind nedeterminat, înseamnă că
nici liniile N-S şi E-W nu mai pot fi stabilite în planul orizontului adevărat.
În orice punct de pe globul terestru, cele două linii N-S şi E-W împart orizontul adevărat al
observatorului în patru cadrane. Denumirea fiecărui cadran are ca origine linia N-S şi ca sens - estul şi
vestul, deci:
CADRANUL I sau CADRANUL NE
CADRANUL II sau CADRANUL SE
CADRANUL III sau CADRANUL W
CADRANUL IV sau CADRANUL NW
Liniile şi planele definite mai sus sunt proprii poziţiei fiecărui observator pe sfera terestră.
Pagina 31
Na Na Na Na
Da
Da
Da
Da
Da
Da
Da
[
Fig. 3] Drumul adevărat
Na
Planul ori zontului adevărat
a
rat
ă
i al
evă
ve din
na itu
d ad
ng
lo
Nor
xa
A
cţia
Dire
Da Ra
Dir ec
vizar ţia de Rp
e la r e A
per
[
Fig. 4] Drumuri şi relevmente
Pagina 33
Dacă drumurile şi relevmentele adevărate au ca reper de contare direcţia Nord adevărat sau
punctul cardinal Nord, relevmentele prova au ca origine de contare planul longitudinal al navei. Tot din
figura de mai jos putem vedea că relevmentul prova mai poate fi definit şi cu ajutorul arcului de orizont
cuprins între axul longitudinal al navei şi această direcţie. Poziţiile reciproce ale navei şi ale reperului
de la coastă sunt aceleaşi ca în cazul relevmentului adevărat diferenţa fiind aceea că arcul de orizont
până la direcţia de vizare la reper nu se mai măsoară de la direcţia Na ci de la axul longitudinal al
navei, sau mai precis de la prova acesteia.
Atunci când relevmentele prova se măsoară în sistem circular, ele se măsoară de la prova
navei către direcţia de vizare la reperul costier în sens orar, deci numai prin tribord. Valorile arcelor
măsurate sunt cuprinse între 0° şi 360°, modul de notare fiind:
Rp = 045o°; sau Rp = 135o°; sau Rp = 270o° .
Na
Da
Ra Rp
Folosirea acestui sistem de contare a drumurilor şi relevmentelor permite stabilirea unor relaţii
simple de calcul în care sunt implicate cele trei elemente analizate mai sus: drumul adevărat (Da),
relevmentul adevărat (Ra) şi relevmentul prova (Rp). Ele sunt următoarele:
Da = Ra – Rp
Ra = Da + Rp
Rp = Ra – Da
Condiţia folosirii acestor relaţii este ca toate elementele să fie măsurate în sistemul circular. Ca
modalitate de exprimare vom folosi următoarele expresii: „Nava navigă în drum adevărat......grade”,
„Farul ...... se află în relevment adevărat ...... grade”, „Intrarea pe .... se află în relevment prova.....
grade”.
Exemplu: Da = 1300° ; Ra = 3300° ; Rp = 2000° .
Na Na Na
Da
Da Da
Sa Sa Sa
[
[Fig. 5] Sistemul cuadrantal de măsurare a drumurilor
Pagina 35
Drumurile şi relevmentele exprimate în sistemul cuadrantal se transformă în sistem circular
folosind următoarele relaţii:
Da (Ra) în sistem Da (Ra) în sistem
cuadrantal circular
Da(Ra) = NEn° Da(Ra) = n°
Da(Ra) = SEn° Da(Ra)=l80° - n°
Da(Ra) = SWn° Da(Ra) = 180° + n°
Da(Ra) = NWn° Da(Ra) = 360° - n°
Atunci când drumurile/relevmentele sunt exprimate în sistem cuadrantal acestea se notează
astfel:
Da= NE 0725°; sau Da= SE 0765° sau Ra= NW 325°
Expresii folosite în practica de la bordul navelor: „Navă în marş în relevment prova tribord…
grade”, „Navă cu viteză mare în relevment pupa babord …grade", „Farul …la travers tribord
(babord).”
Pagina 36
N la W
E
N la
N
NN
E
NN
NW
N
W
la
la
NE
N
NW
E
NW
N
la l aE
W NE
WN
W 0 1 2
2 1 3 ENE
3
4
W la N
E la N
6 7 8 7 6 5
5
6 7 8 7 6 5
W E
8
8 E la S
W la S
5
4
4
3 3
1 2 2 1
W 0 ESE
WS
SE
W la
la E
SW
SW
SE
S
SE
la
SS
la
SW
S
W
S la E
S
SS
E
S la
În prezent, sistemul de contare în carturi se mai utilizează doar pentru a indica, la precizie de
cart inter-intercardinal, direcţia vântului. De asemenea, trebuie precizat că sistemele semicircular şi
cuadrantal se mai utilizează în navigaţia astronomică. De asemenea, relevmentele prova se exprima de
regula semicircular, precizând bordul în care se vede reperul. În Fig. 6 este reprezentată schema de
împărţire a orizontului în carturi:
GB = GO 2 − BO 2
Făcând înlocuirile, rezultă:
Depr
α
d’ i
A’ E
D’
ρ
B d
α
R
D
R
β
Curba de refracţie DA (Fig. 9), are concavitatea spre Pământ şi este conţinută în planul vertical
determinat de verticalele locului în punctele A' şi D. Observatorul considerat în A vede punctul D al
orizontului mării pe direcţia AD', determinată de tangenta la curba de refracţie în punctul A. curba de
refracţie având concavitatea spre Pământ şi fiind conţinută în acelaşi plan vertical, rezultă că refracţia
terestră modifică numai înălţimea aparentă a obiectelor observate, fără a afecta relevmentele lor.
Unghiul format între planul orizontului adevărat al observatorului (HH’) şi direcţia la orizontul
vizibil (AD ) se numeşte depresiunea orizontului vizibil (Depr.).
Refracţia terestră este funcţie de diferenţa de densitate a straturilor inferioare ale atmosferei;
diferenţa de densitate este dependentă în principal de temperatura, presiunea şi umiditatea acestor
straturi atmosferice. Orizontul vizibil se poate considera ca un cerc mic pe sfera terestră, în ipoteza că
refracţia terestră este aceeaşi pe întreg orizontul.
Pagina 38
Repartiţia orizontală neomogenă a maselor de aer care constituie straturile inferioare ale
atmosferei poate da naştere unei refracţii terestre neuniforme, cu apariţia unei imagini frânte sau
deformate a liniei orizontului vizibil; fenomenul poarta denumirea de miraj, putând lua forme optice
foarte diferite. De asemenea, o refracţie anormală poate da naştere la fenomene surprinzătoare privind
distanţa la care sunt vizibile obiectele.
Pagina 39
d [ Mm ] = 1,15 ⋅ i[m]
relaţie care se utilizează pentru calculul distanţei la orizontul vizibil în mile marine funcţie de înălţimea
ochiului observatorului în metri1 sau în picioare2.
La bordul navelor maritime de transport, a căror linie de plutire are variaţii considerabile în
funcţie de starea de încărcare, se impune a se stabili şi afişa în camera hărţilor - înălţimea punţii de
comandă şi a punţii etalon, de unde se fac observaţiile în navigaţie deasupra liniei de plutire, la diferite
pescaje; pentru a stabili înălţimea ochiului observatorului deasupra nivelului mării; rămâne ca
navigatorul să adauge înălţimea proprie la înălţimea punţii de observaţie deasupra liniei de plutire
Observaţie: Distanţa la orizontul vizibil nu constituie linie de poziţie în navigaţie, sau, cu alte
cuvinte, cu valoarea lui d nu se determina poziţia navei. Calculul valorii distanţei la orizontul vizibil nu
are un suport de precizie necesar acestui lucru datorită faptului că ea depinde de parametrii atmosferici
instantanei. Distanţa la orizontul vizibil are doar un rol orientativ pentru navigator.
1
Distanţa la orizontul vizibil se poate determina expeditiv şi cu Tabla nr. 5a, pag. 31, DH-90. Se intră pe coloana din
stânga cu valoarea înălţimii ochiului în metri iar valoarea distanţei la orizontul vizibil în mile marine se determină
corespunzător pe coloana din dreapta.
2
Formula de calcul a distanţei la orizontul vizibil este rezolvată şi de tabla „Distance of sea horizon in nautical miles "
din Brown's Nautical Almanac(dar înălţimea ochului observatorului este exprimată în picioare)
3
Pentru calcule expeditive se recomandă utilizarea tablei nr.5b pag.31 DH-90; modul de lucru este acelaşi ca la
paragraful precedent
4
Pentru determinarea rapidă a distanţei la care un obiect apare la linia orizontului, se recomandă a se utiliza tabla nr.6
pag.32 DH-90.
Pagina 40
di dH
[
Fig. 9] Distanţa la care apare un obiect la linia orizontului
Mai trebuie precizat că pe hărţile marine, alături de reperele de navigaţie sunt trecute şi
caracteristicile acestora, între care şi distanţa în [Mm] la care lumina acestora apare la linia orizontului
în ochiul unui observator cu înălţimea de 5m; această valoare se numeste bătaie geografică a farului şi
se notează cu Dhartă. Relaţia de calcul a DT, utilizând valoarea bătăii geografice dată în hartă este:
DT [ Mm] = Dhartă [ Mm] − 4,7[ Mm] + 2,08 ⋅ i[m]
TEST DE AUTOEVALURE
1. Cum poate fi definită direcţia nordsud?
2. Cum poate fi definită direcţia estvest?
3. Ce este planul primului vertical?
4. Ce este direcţia nord adevărat şi cum se notează?
5. Care sunt cele patru cadrane ale orizontului adevărat?
6. Ce este drumul adevărat al navei, cum se notează şi cum se măsoară?
7. Ce este relevmentul adevărat la un obiect, cum se notează şi cum se măsoară?
8. Ce este relevmentul prova, cum se notează şi cum se măsoară?
9. Care sunt relaţiile cu care putem determina drumul adevărat din relevmentul adevărat şi
relevmentul prova tribord sau babord?
10. Care sunt relaţiile cu care putem determina relevmentul adevărat din drumul adevărat şi
relevmentul prova tribord sau babord?
11. Care sunt relaţiile cu care putem determina relevmentul prova tribord sau babord funcţie de drumul
adevărat şi relevmentul adevărat?
12. Care sunt relaţiile care se stabilesc între drumul adevărat, relevmentul adevărat şi relevmentul
prova în sistemul circular de contare a drumurilor şi relevmentelor?
13. Care este originea de contare a relevmentelor în sistemul semicircular şi cum se măsoară acestea?
14. Este folosit sistemul semicircular pentru contarea drumurilor? Dacă nu, de ce?
15. Care este relaţia de calcul a relevmentului adevărat funcţie de relevmentul prova şi drumul
adevărat?
16. Care este originea de contare a relevmentelor şi drumurilor în sistemul cuadrantal?
17. La ce se foloseşte sistemul de contare cuadrantal?
18. Definiţi traversul ca relevment prova.
19. Câte carturi are orizontul?
20. Care este valoarea unui cart în grade sexagesimale?
21. Ce este orizontul geometric?
22. Care este relaţia matematică folosită pentru determinarea distanţei la orizontul geometric?
23. Cum definiţi orizontul vizibil funcţie de orizontul geometric?
24. Care sunt factorii care contribuie la neomogenitatea atmosferei terestre?
25. Ce este curba refracţiei terestre?
Pagina 41
26. Care este relaţia cu ajutorul căreia se determină distanţa la orizontul vizibil când înălţimea ochiului
observatorului este exprimată în metri?
27. Care este relaţia cu ajutorul căreia se determină distanţa la orizontul vizibil când înălţimea ochiului
observatorului este exprimată în picioare?
28. Care este tabla conţinută de „Table nautice DH-90” cu care determinăm distanţa la orizontul
vizibil?
EXERCIŢII
1. Să se determine drumul adevărat al navei cunoscând că relevmentul adevărat la un
obiect este Ra =128° iar relevmentul prova babord la acelaşi obiect este RpBd = 42° .
2. Să se determine drumul adevărat al navei cunoscând că relevmentul adevărat la un
obiect este Ra = 35° iar relevmentul prova babord la acelaşi obiect este RpBd = 47° .
3. Să se determine drumul adevărat al navei cunoscând că relevmentul adevărat la un
obiect este Ra = 216° iar relevmentul prova tribord la acelaşi obiect este RpTd = 42° .
4. Să se determine drumul adevărat al navei cunoscând că relevmentul adevărat la un
obiect este Ra = 98° iar relevmentul prova tribord la acelaşi obiect este RpTd = 40° .
5. Să se determine relevmentul adevărat la un obiect costier cunoscând că drumul adevărat
al navei este Da = 270° iar relevmentul prova tribord la obiect este RpTd = 32° .
6. Să se determine relevmentul adevărat la un obiect costier cunoscând că drumul adevărat
al navei este Da =145° iar relevmentul prova tribord la obiect este RpTd = 64° .
7. Să se determine relevmentul adevărat la un obiect costier cunoscând că drumul adevărat
al navei este Da = 46° iar relevmentul prova babord la obiect este RpBd = 27° .
8. Să se determine relevmentul adevărat la un obiect costier cunoscând că drumul adevărat
al navei este Da = 247° iar relevmentul prova babord la obiect este RpBd = 35° .
9. Să se determine relevmentul prova la un obiect costier cunoscând că drumul adevărat al
navei este Da =104° iar relevmentul adevărat la obiect este Ra = 38° .
10. Să se determine relevmentul prova la un obiect costier cunoscând că drumul adevărat al
navei este Da = 243° iar relevmentul adevărat la obiect este Ra =151° .
11. Să se determine relevmentul prova la un obiect costier cunoscând că drumul adevărat al
navei este Da = 90° iar relevmentul adevărat la obiect este Ra =105° .
12. Să se determine relevmentul prova la un obiect costier cunoscând că drumul adevărat al
navei este Da =123° iar relevmentul adevărat la obiect este Ra =187° .
13. Care este valoarea în grade sexagesimale a relevmentului prova în sistem semicircular
pentru un obiect care se vede la travers în bordul tribord?
14. Care este valoarea în grade sexagesimale a relevmentului prova în sistem semicircular
pentru un obiect care se vede în 15° înapoia traversului în bordul tribord?
15. Care este valoarea în grade sexagesimale a relevmentului prova în sistem semicircular
pentru un obiect care se vede în 30° înaintea traversului în bordul babord?
16. Care este valoarea în grade sexagesimale a relevmentului prova în sistem semicircular
pentru un obiect care se vede în relevment pupa babord 35° ?
17. Cunoscând că raza sferei terestre este de 6.368 Km, să se determine distanţa la orizontul
geometric pentru o înălţime a ochiului observatorului i = 12m.
18. Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a ochiului observatorului de 8
m?
19. Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a ochiului observatorului de
10m?
Pagina 42
20. Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a ochiului observatorului de 11
m?
21. Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a ochiului observatorului de 12
m?
22. Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a ochiului observatorului de 13
m?
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Da =170° ;
2. Da = 82° ;
3. Da =174° ;
4. Da = 58° :
5. Ra = 302° ;
6. Ra = 209° ;
7. Ra =19° ;
8. Ra = 212° ;
9. RpBd = 66° ;
10. RpBd = 92° ;
11. RpTd =15° ;
12. RpTd = 64° .
13. RpvTd = 90° ;
14. RpvTd = 105° ;
15. RpvBd = 60° ;
16. RpvBd = 145° ;
17. d' = 12,36 km = 6,67Mm;
18. 5,9 Mm;
19. 6,6 Mm;
20. 6,9 Mm;
21. 7,2 Mm;
22. 7,5 Mm.
BIBLIOGRAFIE
1. Cojocaru, S., Tratat de navigaţie maritimă, vol. I, Ed. Ars Academica, Bucureşti, 2008;
2. Balaban, G., Tratat de navigaţie maritimă, Ed. Sport turism, Bucureşti, 1981;
3. Atanasiu, T., Bazele navigaţiei. Navigaţie estimată şi costieră, Ed. Academiei Navale "Mircea
cel Bătrân", 2005.
Pagina 43