intrebare 27

Ce se întelege prin transport în

cisternã?
Transport în cisterne fixe sau
demontabile, cu o capacitate mai
mare de 1 mc, vehicule-baterie
cu o capacitate totalã mai mare
A  de 1 mc si containere-cisternã,
cisterne mobile sau CGEM
(containere de gaze cu elemente
multiple) cu o capacitate
individualã mai mare de 3 mc
Transportul în cisterne mici cu
B 
capacitate peste 450 litri
Numai transportul de carburanti
în mai multe cisterne fixe sau
C 
demontabile cu o capacitate de
peste 1 m3
Transportul în cisterne fixe sau
D  mobile sau în containere-cisternã
cu capacitate peste 10 m3

intrebare 28

Ce se întelege prin transportul în vrac?

Transportul unei substante solide
în douã sau mai multe colete
dispuse dezordonat în
A 
compartimentul unui vehicul
numit, în general, *cisternã –
siloz*
Transportul simultan al unor
B  substante incluse în ambalaje sau
în cisterne
Transportul unei substante solide
C  neambalate în caroseria sau în
bena unui vehicul
Transportul a douã sau mai multe
D 
colete dispuse dezordonat
Ce este un container:
Un mijloc de transport care poate
A  fi deplasat numai când este
complet gol
Un mijloc de transport fãrã piese
B  de prindere si al cãrui volum
interior este de cel putin 15 m3
Un mijloc de transport instalat în
C  mod stabil pe un sasiu de vehicul
rutier
Un mijloc de transport prevãzut cu
piese de prindere care poate fi
D  deplasat si atunci când este
încãrcat, având o capacitate de
minimum 1 m3

Ce se întelege printr-un vehicul-baterie:

Un vehicul cu un ansamblu de
mai multe cisterne pentru
A 
transportul mãrfurilor din clasele
3,5.1, 6.1, 8 si 9
Un vehicul pe care se pot încãrca
diferite ambalaje continând
B 
mãrfuri periculoase din clasele 3,
4.1, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 si 9
Un vehicul cu un ansamblu de
mai multe bidoane pentru
transportul mãrfurilor din clasele
C 
3-5.1-6.1-8-9, legate între ele
printr-un tub colector si montate
stabil pe o unitate de transport
Un vehicul care cuprinde
elemente legate între ele printr-o
D 
conductã si fixate permanent la o
unitate de transport
 UTILIZAREA AMBALAJELOR, RECIPIENTELOR MARI PENTRU VRAC (RMV) SI A
AMBALAJELOR MARI

1. Definitii:

Ambalaj = un recipient, precum si toate celelalte elemente sau materiale necesare care
permit recipientului sa-si indeplineasca functia de retentie.

Ambalaj mare = un ambalaj ce consta dintr-un ambalaj exterior continand obiecte sau
ambalaje interioare si care:

a)      este conceput pentru o manipulare mecanica;

b)      are o masa neta mai mare de 400 kg sau o capacitate mai mare de 450 litri, dar al carui
volum nu depaseste 3m3.

Recipient mare pentru vrac = un ambalaj ce consta dintr-un ambalaj exterior rigid sau
flexibil, care:

a)      are o capacitate:

ce nu depaseste 3m3 (3000 litri), pentru substantele solide si lichide din grupele

de ambalare II si III;

ce nu depaseste 1,5m3, pentru substantele solide din grupa de ambalaj I,

ambalate in RMV flexibile, din material plastic rigid, compozite, din carton sau
lemn;

ce nu depaseste 3m3, pentru substante solide din grupa de ambalare I, ambalate

in RMV metalice;

UTILIZAREA AMBALAJELOR, RECIPIENTELOR MARI PENTRU VRAC (RMV) SI A

AMBALAJELOR MARI

1. Definitii:

Ambalaj = un recipient, precum si toate celelalte elemente sau materiale necesare care
permit recipientului sa-si indeplineasca functia de retentie.
 Ambalaj mare = un ambalaj ce consta dintr-un ambalaj exterior continand obiecte sau
ambalaje interioare si care:

a)      este conceput pentru o manipulare mecanica;

b)      are o masa neta mai mare de 400 kg sau o capacitate mai mare de 450 litri, dar al carui
volum nu depaseste 3m3.

Recipient mare pentru vrac = un ambalaj ce consta dintr-un ambalaj exterior rigid sau
flexibil, care:

a)      are o capacitate:

ce nu depaseste 3m3 (3000 litri), pentru substantele solide si lichide din grupele

de ambalare II si III;

ce nu depaseste 1,5m3, pentru substantele solide din grupa de ambalaj I,

ambalate in RMV flexibile, din material plastic rigid, compozite, din carton sau
lemn;

ce nu depaseste 3m3, pentru substante solide din grupa de ambalare I, ambalate

in RMV metalice;

Daca o dispozitie speciala nu prescrie altfel, substantele periculoase din aceasta clasa si cu acelasi
cod de clasificare pot fi ambalate in comun. Instructiunile de ambalare in comun sunt desemnate de codul
MP.

3. Codul si marcajul ambalajelor

Ambalajele trebuie fabricate, reconditionate si incercate conform cu un program de asigurare a

calitatii astfel incat fiecare ambalaj sa corespunda destinatiei de folosinta. Ambalajele vor fi
supuse urmatoarelor tipuri de incercari:

incercarea la cadere;

incercarea de etanseitate;

incercarea la presiune interioara;

incercarea la stivuire.

Tipul ambalajului este desemnat de un cod care cuprinde:

a)      o cifra araba ce indica tipul de ambalaj:

Butoi;

Rezervat;

Bidon (Canistra);

Cutie sau lada;

Sac;
 Ambalaj compozit;

(Rezervat);

Ambalaje metalice usoare.

b)      una sau mai multe litere majuscule ce indica materialul:

A.     Otel;

B.     Aluminiu;

C.     Lemn natural;

D.     Placaj;

F.      Lemn reconstituit;

G.     Carton;

H.     Material plastic;

L.      Material textil;

M.    Hartie multistrat;

N.     Metal (Altul decat otelul sau aluminiu);

P.      Sticla, portelan sau ceramica.

c)      o cifra araba ce indica categoria de ambalaj pentru tipul caruia ii apartine ambalajul respectiv.

Codul ambalajului poate fi urmat de urmatoarele litere:

litera T – desemneaza un ambalaj de siguranta;

litera V – desemneaza un ambalaj special;

litera W – desemneaza faptul ca ambalajul este de acelasi tip ca si cel desemnat de catre
cod, a fost fabricat unei specificatii diferite insa este considerat ca echivalent.

Marcarea ambalajelor

Marcarea pe ambalaj indica faptul ca acesta corespunde unui model tip ce a fost supus
incercarilor.

Orice ambalaj destinat utilizarii conform ADR trebuie sa poarte marci durabile, lizibile si plasate
intr-un loc si avand asemenea marime incat sa fie vizibile in raport cu ambalajul.

Marca trebuie sa cuprinda:

a)      simbolul ONU   sau simbolul RID/ADR pentru ambalajele agreate atat pentru
transportul pe cale ferata cat si pentru transportul rutier;
 b)      codul ce desemneaza tipul de ambalaj;

c)      un cod compus din:

o litera ce indica grupa de ambalare pentru care modelul a fost supus cu succes incercarii:

X – pentru grupele de ambalare I, II si III;

Y – pentru grupele de ambalare II si III;

Z – pentru grupa de ambalare III.

pentru ambalajele fara ambalaje interioare destinate sa contina lichide se trece indicatia
densitatii relative, rotunjita la prima zecimala; aceasta indicatie poate fi omisa daca
densitatea nu este > 1,2; pentru ambalajele metalice usoare purtand mentiunea
RID/ADR, destinate sa contina lichide a caror vascozitate la 23oC depaseste 200
mm2/s se trece indicatia masei brute maxime in kg;

pentru ambalajele destinate sa contina substante solide sau ambalaje interioare, se trece
indicatia masei brute maxime in kg.

d)      fie litera S ce indica faptul ca ambalajul este destinat transportului substantelor solide sau
ambalajelor interioare, fie pentru ambalajele detinate sa contina lichide indicatia presiunii de
incercare hidraulica in kPa pe care ambalajul a trecut-o, rotunjita la prima zecimala. Pentru
ambalajele metalice usoare purtand mentiunea RID/ADR, destinate sa contina lichide a caror
vascozitate la 23oC depaseste 200 mm2/s indicatia literei S;

e)     

ultimele doua cifre ale anului de fabricatie a ambalajului; ambalajele de tipul 1H si 3H trebuie sa
poarte si luna de fabricare. Aceasta inscriptie poate fi aplicata pe ambalaj diferit de restul
marcajului in sistemul urmator:

f)       numele statului care autorizeaza marca;

g)      numele fabricantului.

Daca un ambalaj a fost reconditionat, cel care il reconditioneaza trebuie sa aplice o marca
durabila ce cuprinde:

h)      numele statului in care s-a efectuat reconditionarea;

i)        numele celui care a efectuat reconditionarea;

 j)        semnul reconditionarii, litera R si pentru ambalajele ce au satisfacut incercarea de etanseitate,
litera suplimentara L.

Exemple de marcaje pentru ambalaje noi

4G/4145/S/83 pentru cutii noi din carton.

NL/4L823
1A1/41,4/150/83 pentru butoaie noi din otel destinat
transportului de lichide.
NL/4L824
1A2/4150/S/83 pentru butoaie noi din otel destinate
transportului de substante solide sau
NL/4L825 ambalaje interioare.
4HW/4136/S/83 pentru cutii noi din material plastic
de tip echivalent.
NL/4L826
RID/ADR/0A1/100/83 pentru ambalaje metalice usoare noi
cu partea superioara nedetasabila.
NL/4L123
RID/ADR/0A2/420/S/83 pentru ambalaje metalice usoare noi
cu partea superioara detasabila
NL/4L124 destinate sa contina substante solide
sau lichide a caror vascozitate la
23oC ≥ de 200 mm2/s.

Exemple de marcaje pentru ambalaje reconditionate

1A1/41,4/150/83 butoaie din otel reconditionate

destinate transportului de lichide.
NL/RB/85RL
1A2/4150/S/83 butoaie reconditionate din otel
destinate transportului de substante
USA/RB/85R solide sau ambalaje interioare.

Utilizarea recipientelor sub presiune

Recipientele si dispozitivele lor de inchidere trebuie concepute, dimensionate, fabricate, incercate

si echipate astfel incat sa reziste la toate conditiile normale de utilizare si de transport.

Recipientele sub presiune asamblate intr-un cadru trebuie sa fie sustinute de o structura si
mentinute impreuna astfel incat sa formeze o unitate.

Control si incercari initiale

Recipientele sub presiune noi trebuie sa fie supuse la incercari si controale conform dispozitiilor
urmatoare:

incercarea caracteristicilor mecanice ale materialului;

verificarea celei mai mici grosimi a peretelui;

verificarea omogenitatii materialului si examinarea starii interioare si exterioare;

verificarea filetului gatului;

 incercarea la presiunea hidraulica;

examinarea si evaluarea defectelor de fabricatie;

controlul marcajelor aplicate pe recipiente.

Controale si incercari periodice

Recipientele reincarcabile trebuie sa se supuna unor controale periodice, care cuprind:

examinarea exterioara a recipientului, echipamentului si inscriptiilor;

examinarea interioara;

verificarea filetului gatului;

incercare la presiune hidraulica.

Marcarea recipientelor sub presiune reincarcabile

Aceste recipiente trebuie marcate cu claritate si lizibil pe partea anterioara sau fundul superior
sau gat sau pe unul din elementele nedemontabile.

Trebuie sa fie aplicate urmatoarele marcaje:

marci de certificare:

standardul tehnic sau numarul de omologare;

tara care a acordat agrearea;

organismul de inspectie;

data controlului initial, anul (din patru cifre) urmat de luna (doua cifre).

marci operationale:

presiune de incercare in bari precedata de literele PH si urmata de literele BAR;

masa recipientului sub presiune gol, incluzand toate elementele nedemontabile exprimata
in kg si urmata de literele KG; masa este exprimata printr-un numar de trei cifre;

grosimea minima garantata a peretilor recipientului sub presiune, exprimata in milimetri

si urmata de litere MM;

alti parametri functie de natura gazului ce urmeaza a fi transportat.

marcaje de fabricatie:

identificarea filetului buteliei;

 marca fabricantului;

numarul de serie atribuit de fabricant.

Cele trei tipuri de marcaje se aplica astfel:

marcajul de fabricatie in grupa de sus;

marcajele operationale si presiunea de incercare (e), precedata de presiunea de lucru (h)

in grupa de mijloc;

marcajul de certificare in grupa inferioara.

Marcarea recipientelor sub presiune nereincarcabile

Recipientele sub presiune nereincarcabile trebuie sa fie marcate cu claritate si lizibil cu marca de
certificare si cu marcile specifice ale gazului sau recipientului sub presiune, cu exceptia masei, grosimii
minime si identificarea filetului buteliei.

Alaturi de aceste marcaje, pe acest tip de recipiente apare marcajul „NEREINCARCABIL”.

Recipientele sub presiune reincarcabile/nereincarcabile certificate UN an deasemenea montat pe

recipientul sub presiune simbolul ONU pentru ambalaje:

Utilizarea ambalajelor pentru substantele din clasa 6.2.

Ambalajele destinate transportului de substante apartinand clasei 6.2. trebuie prevazut cu

urmatoarele elemente:

simbolul ONU pentru ambalaje;

codul ce desemneaza tipul de ambalaj;

mentiunea „CLASA 6.2.”;

ultimele doua cifre ale anului de fabricare al ambalajului;

numele statului care autorizeaza atribuirea marcii;

numele fabricantului.

EXEMPLU:

4G/CLASA 6.2./92

S/SP-9982-ERIKSSON

Aceste ambalaje sunt supuse la urmatoarele tipuri de incercari:

cadere libera de la o inaltime de 9 m;

 pulverizare cu apa care simuleaza expunerea la precipitatii de circa 5 cm pe ora timp de
minim o ora si apoi supus la cadere libera;

esantionul trebuie conditionat la o temperatura de cel putin - 18oC minim 24 ore si in

primele 15 min. dupa retragere va fi supus la probe de cadere libera;

la impact cu o bara cilindrica din otel.

Utilizarea ambalajelor pentru substantele din clasa 7

Ambalajele destinate transportului de marfuri din clasa 7 trebuie sa indeplinesca minim

urmatoarele conditii:

sa poata fi transportat cu usurinta si in deplina siguranta si sa permita fixarea sa pe

vehicul;

dispozitivele de ridicare sa nu se rupa in timpul operatiunilor;

suprafetele exterioare sa nu prezinte protuberante, sa nu favorizeze acumularea de apa si

sa poata fi usor decontaminata;

sa reziste la efecte de accelerare, vibratie sau rezonanta ce pot aparea cu conditii normale
de transport;

materialele ambalajului sau structurile sale trebuie sa fie compatibile fizic si chimic intre
ele si cu continutul radioactiv.

Ambalajele destinate transportului de substante radioactive sunt supuse urmatoarelor incercari:

incercari pentru conditii normale de transport:

incercarea de aspersiune a apei;

incercarea la cadere libera;

incercarea de stivuire;

incercarea de penetrare.

incercari privind conditiile accidentale de transport:

incercari mecanice;

incercari termice;

incercari la imersiune in apa.

incercari suplimentare functie de tipul de ambalaj si de tipul de marfa transportata.

Fiecare ambalaj construit si echipamentele sale de lucru si de structura trebuie supuse la un

control initial inaintea punerii in serviciu si la controale periodice.

Intervalul pentru controalele periodice este de cel mult cinci ani.

 Fiecare ambalaj trebuie sa poarte o placuta din material rezistent la coroziune, fixata
permanent intr-un loc accesibil. Modul de fixare a placutei nu trebuie sa compromita soliditatea
ambalajului.

Pe placuta trebuie sa figureze cel putin urmatoarele informatii:

numarul de agreare;

numarul de fabricare;

presiunea maxima de lucru;

presiunea de incercare;

continut;

capacitatea in litri;

masa maxima autorizata de incarcare;

tara;

data (luna, anul) incercarii initiale si a ultimei incercari periodice;

poansonul expertului care a procedat la incercari.

Pentru fiecare model de colet agreat se emite un certificat ce va contine o cota de urmatoarea
forma generala:

Indicativul tarii / Numarul / Codul de tip

unde:

Indicativul tarii  = literele distinctive atribuite pentru circulatia internationala a vehiculelor;

Numarul  = un numar unic si specific pentru un model sau o expediere;

Codul de tip

AF = modul de colet de tip A pentru substante fisionabile

B(U) = model de colet de tip B(U) / B(U)F pentru substante fisionabile

B(M) = model de colet tip B(M) / (B(M)F pentru substante fisionabile

C = model de colet de tip C (CF pentru substante fisionabile)

IF = model de colet industrial pentru substante fisionabile

S = substante radioactive sub forma speciala

LD = substante radioactive usor dispersabile

T = expediere

X = aranjament special

Pentru modelele de colete pentru hexaflorura de uraniu nefisionabila sau fisionabila exceptata,
daca nu se aplica niciunul dintre indicativele de mai sus, trebuie sa se utilizeze indicativele
urmatoare:

H (U) = agreare unilaterala

H (M) = agreare multilaterala

Pentru modelele de colete si substante radioactive sub forma speciala si pentru substante
radioactive usor dispersabile, la indicativul de tip se adauga simbolul „− 96”.

Atunci cand la indicativul de tip apar literele T sau X, indicatia va aparea doar pe certificat.

Exemplu:

A/132/B(M)F− 96: model de colet de tipul B(M) agreat pentru substante fisionabile, necesitand agreare
multilaterala, caruia autoritatea competenta austriaca i-a atribuit numarul de model 132 (trebuie marcat
atat pe colet, cat si pe certificatul de agreare a modelului de colet).

A/132/B(M)F− 96T: aprobare de expediere eliberata pentru un colet care poarta cota descrisa
mai sus (si marcheaza numai pe certificat).

Revizuirea unui certificat se indica intre paranteze, astfel:

A/132/B(M)F− 96(rev. 2)

Aceste modificari se efectueaza numai atunci cand revizuirea certificatului aduce o schimbare a
indicativului de tip pentru model de colete.

Utilizarea recipientelor mari pentru transportul in vrac (RMV)

Tipurile de RMV sunt desemnate de un cod format din doua cifre arabe urmate de una sau mai
multe litere majuscule.

Combinatiile de cifre din cod sunt urmatoarele:

11 – RMV rigid pentru substante solide, umplut sau golit prin gravitatie;

13 – RMV flexibil pentru substante solide, umplut sau golit prin gravitatie;

21 – RMV rigid pentru substante solide, umplut sau golit sub presiune mai mare de 10 kPa (0,1
bar);

31 – RMV rigid pentru substante lichide.

Pentru RMV compozite dupa cifre urmeaza doua litere majuscule, prima pentru a indica
materialul recipientului interior si a doua pe cel al ambalajului exterior al RMV.
Functie de materialul din care sunt fabricate, RMV pot fi supuse urmatoarelor incercari:

ridicare de partea de jos;

ridicare de partea superioara;

stivuire;

etanseitate;

presiune hidraulica;

cadere;

rupere;

intoarcere;

redresare.

RMV-urile trebuie supuse la incercari pe un model de tip si, daca este cazul, la incercari initiale
si periodice.

Pentru fiecare model de tip de RMV, trebuie eliberat un certificat de omologare de tip si un
marcaj care atesta ca modelul de tip, inclusiv echipamentul sau, satisface prescriptiile de
incercare.

EXEMPLU:

11 A/Y/02 89 RMV din otel pentru substante solide,

descarcate prin gravitatie si fabricate
NL/MULDER 007 pentru grupele de ambalare II si III,
fabricat in februarie 1989, omologat de
catre Olanda, fabricat de MULDER.

Sarcina utilizata pentru incercarea de

Marca suplimentara
31HAI/Y/05 91 MetalRMV
Capacitatea 20oC
in litri la1683
D/Muller
Tona in kg
Presiunea de incercare in
kPa sau in bar (daca este
cazul)
Presiunea maxima de X
umplere sau de golire, in
kPa sau in bar (daca este
cazul)
Materialul corpului si X
grosimea minima
peretelui, in mm
Data ultimei incercari de X
etanseitate, daca este cazul
(luna si anul)
Data ultimei inspectii X
(luna si anul)
Numarul de serie al X
fabricantului
stivuire inCategoria
kg/masa bruta maxima
RMV
admisibila, in kg.
compozit
Material pentru Carton
Compozit lichide, Lemn
cu
plastic interior
recipient rigid din material plastic rigid
X si invelisX exterior dinXotel.
X X X X X
X X Fiecare RMV trebuie sa
poarte in afara de
marcajul amintit,
X X urmatoarele informatii:
Aceste informatii pot fi
inscrise pe o placa dintr-
un material rezistent la
a
coroziune, fixata in mod
X X
permanent, intr-un punct
usor accesibil pentru
inspectie.
X X
 Utilizarea ambalajelor mari

Codul ce desemneaza tipurile de ambalaje mari este constituit astfel:

a)      din doua cifre arabe:

• 50 pentru ambalajele mari rigide;

• 51 pentru ambalajele mari flexbile.

b)      o litera majuscula ce indica materialul: lemn, otel, etc.

Fiecare ambalaj mare destinat utilizarii conform dispozitiilor ADR trebuie sa poarte o marca
aplicata astfel incat sa fie durabila si lizibila.

Exemplu:

50 A/X/05 96/N/PQRS pentru ambalaje mari din otel care

50H/Y/04 95/D/ABCD 987
pot fi stivuite, sarcina de stivuire
2500 kg, masa bruta maxima 1000
kg.
pentru ambalaje mari din material
plastic care nu pot fi stivuite.

Ambalajele mari vor fi supuse urmatoarelor incercari:

ridicare de partea de jos;

ridicare de partea superioara;

incercarea de stivuire;

incercarea la cadere.

Pentru fiecare model de tip de ambalaj mare, care a trecut cu succes incercarile la care a fost
supus, se emite un certificat, iar pe ambalaj va fi trecut marcajul corespunzator.

Utilizarea cisternelor si a containerelor cu elemente multiple (CGEM)

Pentru transportul marfurilor periculoase se pot folosi urmatoarele tipuri de cisterne:

Cisterna mobila = o cisterna avand o capacitate de peste 450 litri (0,45 m 3), destinata
transportului multimodal pentru substante din clasele 2 – 9. Este conceputa pentru a fi incarcata
pe un vehicul de transport sau pe o nava.

Cisterna fixa = o cisterna cu o capacitate mai mare de 1000 litri fixata pe un vehicul care devine
vehicul cisterna.

Cisterna demontabila = o cisterna cu o capacitate mai mare de 450 litri.

Container cisterna = un container ce contine un rezervor si echipamente (inclusiv echipamente

ce permit deplasarea containerului cisterna) utilizat pentru transportul substantelor gazoase,
lichide, pulverulente sau granulate si avand o capacitate mai mare de 0,45m3 (450 l).
Container pentru gaze cu elemente multiple (CGEM) = o unitate de transport ce contine
elemente legate intre ele printr-o conducta si montate pe un cadru. Urmatoarele elemente sunt
considerate elemente ale unui container pentru gaze, cu elemente multiple: buteliile, tuburile,
rezervoarele sub presiune si cadrele de butelii, precum si cisternele pentru gaze din clasa 2 avand
o capacitate mai mare de 450 litri sau bateriile de recipiente sau baterii de cisterne.

Cutie mobila cisterna = este asimilata unui container cisterna.

Vehicul-baterie = un vehicul care cuprinde elemente legate intre ele printr-o conducta si fixate
permanent la unitatea de transport.

Partile componente ale cisternelor

Prin definitie cisterna este un rezervor prevazut cu echipamente de serviciu si de structura. Deci,
partile componente ale cisternelor sunt urmatoarele:

1. Rezervorul

La constructia rezervoarelor se folosesc materiale metalice adecvate care trebuie sa fie

insensibile la ruperea fragila si la coroziunea fisuranta sub tensiuni la temperaturi cuprinse intre
-20oC si +50oC. De asemenea, materialul rezervorului sau acoperirea de protectie aflate in contact cu
continutul nu trebuie sa contina substante susceptibile de a reactiona periculos cu continutul, de a forma
produse periculoase sau de a afecta materialul intr-o maniera apreciabila.

Functie de sectiunea bazinului si a materialului folosit, grosimea rezervoarelor nu trebuie sa coboare

sub anumite limite.

2. Echipamentul de structura cuprinde:

elemente de fixare pe sasiu;

elemente de ranforsare (inele de ranforsare sau elemente fie transversale, fie

longitudinale;

elemente de protectie si de stabilizare;

protectie impotriva impactului din spate.

3. Echipament de lucru ce include:

organe exterioare de golire si incarcare (racorduri, flanse, busoane);

vane de inchidere;

guri de vizitare;

dispozitive de siguranta (supape);

disc de rupere;

elemente fuzibile;

dispozitive de masurare a continutului (joje);

 organe de siguranta (buson foletat sau brida plina);

izolatie termica;

acoperiri de protectie;

conexiune electrica pentru legare la sasiu (impamantare);

dispozitiv de aerisire;

termometre, manometre.

Echipamentul de lucru trebuie dispus astfel incat sa fie protejat impotriva smulgerii sau avarierii
in cursul manevrarii sau transportului. Dispozitivele de incarcare si golire, precum si capacele de
protectie trebuie sa poata fi asigurate impotriva unor deschideri accidentale.

Gradul de umplere

Rezervoarele destinate transportului de substante lichide, ce nu sunt separate in sectiuni cu o

capacitate maxima de 500 litri, trebuie sa fie umplute la cel putin 80% sau sub 20% din
capacitatea sa.

Pentru alte categorii de transporturi gradul de umplere se calculeaza si nu trebuie depasit.

Pentru cisternele al caror continut este mentinut la o temperatura mai mare de 500C in timpul
transportului se utilizeaza un regulator de temperatura pentru a asigura un grad maxim de
umplere care sa nu depaseasca 95% in niciun moment in timpul transportului.

Elementele CGEM trebuie umplute conform presiunilor de lucru, rapoartelor de umplere si

prescriptiilor de umplere recomandate de instructiunile de ambalare P200. Acestea nu trebuie
umplute peste masa lor bruta admisibila.

Codificarea cisternelor

Cu exceptia cisternelor mobile, in coloana 12 a tabelului A vom gasi codul cisternei ce urmeaza
a fi folosita la transportul unei anumite substante periculoase.

Codul este format din cifre si litere ce indica:

tipul de cisterna;

presiunea de calcul;

orificii umplere sau golire;

dispozitive de securitate (supape).

Codul cisternelor pentru clasa 2

Cele 4 parti ale codului (coduri-cisterna), indicate in coloana (12) a tabelului A, au urmatoarele
semnificatii:

Partea Descriere Cod – cisterna

Tipuri de C = cisterne, vehicul-baterie sau CGEM pentru
cisterna, vehicul- gaze comprimate;
baterie sau CGEM
P = cisterna, vehicul-baterie sau CGEM pentru
gaze lichefiate sau dizolvate;

R = cisterna pentru gaze lichefiate refrigerate.

Presiunea de calcul X = valoarea cifrata a presiunii minime
de incercare pertinente conform
tabelului de la 4.3.3.2.5.

22 = presiunea minima de calcul, in bar

Orificii (vezi B = cisterna cu orificii de umplere sau
la punctele 6.8.2.2 si de golire in partea inferioara cu 3
dispozitive de inchidere;

sau

vehicul-baterie sau CGEM, cu deschideri sub

nivelul lichidului, sau pentru gaze comprimate;

C = cisterna cu orificii de umplere sau

de golire in partea inferioara cu 3
dispozitive de inchidere, care, sub nivelul
lichidului, nu are decat orificii pentru
curatare;

D = cisterna cu orificii de umplere sau

de golire in partea superioara cu 3
dispozitive de inchidere;

sau

vehicul-baterie sau CGEM fara orificii

sub nivelul lichidului.
Supape/dispozitive de N = cisterna, vehicul-baterie sau CGEM
securitate cu supapa de securitate conform
punctului 6.8.3.2.9 sau 6.8.3.2.10 care nu
este inchisa ermetic;

H = cisterna, vehicul-baterie sau CGEM inchis

ermetic (vezi 1.2.1).

NOTA 1: Dispozitie speciala TU17 indicata in coloana (13) a tabelului A, pentru anumite gaze
semnifica faptul ca gazul nu poate fi transportat decat in vehicul-baterie sau CGEM.
NOTA 2: Presiunea indicata pe cisterna sau pe placa trebuie sa fie cel putin la fel de inalta ca si
valoarea „X” sau ca presiunea minima de calcul.

Codul cisternelor pentru transportul substantelor din clasele 3-9

Cele 4 parti ale codului (coduri-cisterna), indicate in coloana (12) a tabelului A, au urmatoarele
semnificatii:

Partea Descriere Cod – cisterna

Tipuri de cisterna L = cisterna pentru substante in stare lichida
(substante lichide sau substante solide remise
la transport in stare topita);

S = cisterna pentru substanta in stare solida.

Presiunea de calcul G = presiune minima de calcul conform
prescriptiilor generale de la 6.8.2.1.14

sau

1,5; 2,65; 4; 10; 15 sau 21 = presiunea minima de

calcul, in bar (vezi
6.8.2.1.14)
Orificii (vezi A = cisterna cu orificii de umplere si de
vidanjare prin partea de jos, cu 2
dispozitive de inchidere;

B = cisterna cu orificii de umplere si de

vidanjare prin partea de jos, cu 3
dispozitive de inchidere;

C = cisterna cu orificii de umplere si de

vidanjare prin partea de sus care, sub
nivelul lichidului, nu are decat orificii
de curatare;

D = cisterna cu orificii de umplere si de

vidanjare prin partea superioara, fara
orificii sub nivelul lichidului.
Supape/dispozitive V = cisterna cu dispozitiv de
de securitate aerisire, conform 6.8.2.2.6, fara dispozitiv
de protectie impotriva propagarii flacarii;
sau cisterna nerezistenta la presiunea
generata de o explozie;

F = cisterna cu dispozitiv de
aerisire, conform 6.8.2.2.6, prevazuta cu un
dispozitiv de protectie impotriva propagarii
flacarii; sau cisterna rezistenta la presiunea
cauzata de o explozie;

N = cisterna cu supapa de
 securitate, conform 6.8.2.2.7 sau 6.8.2.2.8
care nu este inchisa ermetic; o asemenea
cisterna poate fi echipata cu supape de
depresurizare;

H = cisterna inchisa ermetic (vezi 1.2.1).

Pentru transportul in cisterne mobile, stabilirea cisternei ce urmeaza a fi folosita se face conform
instructiunilor de transport T1 – T23, T50 si T75.

Marcarea cisternelor

Fiecare cisterna trebuie sa poarte o placa din metal rezistent la coroziune, fixata permanent intr-
un loc usor accesibil pentru inspectie. Pe aceasta placa se vor inscrie prin stantare cel putin
urmatoarele informatii:

numarul de agreare;

denumirea sau marca de fabricatie;

numarul de serie al fabricantului;

anul de constructie;

presiunea de incercare (presiunea manometrica);

presiunea exterioara de proiectare;

capacitatea fiecarui compartiment;

temperatura de calcul (daca este mai mare de +50oC sau mai mica de -20oC);

data (luna, anul) incercarii initiale si a ultimei incercari periodice efectuate;

poansonul expertului care a efectuat incercarile;

materialul rezervorului;

presiunea de incercare a ansamblului rezervorului si presiunea de incercare pe

compartiment, MPa sau bar, daca presiunea in compartiment este mai mica decat
presiunea in rezervor.

Pe cisternele cu incarcare sau golire sub presiune se va trece presiunea maxima de lucru
autorizata.

Pe vehiculele cisterna se vor trece si urmatoarele informatii:

numele proprietarului/operatorului;

masa in stare neincarcata;

masa maxima autorizata.

 Controale si incercari

Pentru fiecare tip nou de cisterna trebuie sa se emita un certificat care sa ateste ca tipul care a
fost incercat este potrivit pentru utilizarea pentru care a fost destinat si corespunde conditiilor de
constructie, conditiilor pentru echipamente si dispozitiilor speciale aplicabile pentru substantele
transportate.

Rezervoarele si echipamentele lor trebuie sa fie supuse, fie impreuna, fie separat la un control
initial inaintea intrarii lor in serviciu. Acest control cuprinde:

o verificare a conformitatii cu tipul agreat;

o verificare a caracteristicilor constructive;

o examinare a starii interioare si exterioare;

o incercare la presiune hidraulica, cu presiunea de incercare indicata pe placa prescrisa;

o incercare de etanseitate si o verificare a bunei functionari a echipamentului.

Rezervoarele si echipamentele lor trebuie supuse la inspectii periodice la intervale determinate.

Inspectiile periodice trebuie sa cuprinda examinarea starii interioare si exterioare si o incercare la
presiune hidraulica.

Intervalele maxime sunt urmatoarele:

6 ani pentru cisternele fixe, cisternele demontabile si vehicule baterie;

5 ani pentru containerele cisterna, cutiile mobile CGEM si cisterne mobile.

In plus, se va efectua o incercare de etanseitate a rezervorului cu echipamentul sau si o verificare

a bunei functionari a tuturor echipamentelor la urmatoarele perioade:

3 ani pentru cisternele fixe, cisternele demontabile si vehicule baterie;

2,5 ani pentru containerele cisterna, cutiile mobile, CGEM si cisterne mobile.