Realismul

Realismul este o amplă mişcare literară apărută in Franţa, la mijlocul secolului al

XlX-lea, ca o reacţie antiromantică, având prelungiri şi în secolul al XX-lea. Este o
ideologie estetică, în care se pune accentul pe relaţia dintre artă şi realitate. Instrumentul
indispensabil al artei autorului este observarea atentă a realităţii şi reflectarea ei veridică,
obiectivă, în creaţie.

Principii ale realismului

 Reflectarea realității în aspectele ei esențiale într-un mod veridic si apelând

adesea la elemente care conferă autenticitatea;
 Oglindirea realităţii se face în absența totală a intenţiei de a idealiza evenimentele;
 Sunt prezentate numeroase detalii – descrieri minuțioase de străzi, case,
interioare, vestimentații, fizionomii etc. ;
 Realismul are un caracter profund critic la adresa societăţii ;
 Operele realiste au caracter documentar;
 Realismul are tendinţa clară de a prelua metode de analiză din ştiinţele exacte şi
de a le aplica domeniului social;
 Accentul cade pe detaliul veridic ce contribuie la reconstituirea epocii.
 Scriitorii realişti se îndreaptă spre viaţa socială, reprezentând omul ca produs al
mediului în care trăieşte.
 În realism personajele sunt tipice, reprezentative pentru o întreagă categorie
umană şi socială.
 ●Trăsăturile realismului:

 Perspectiva narativă este caracterizată prin obiectivitate

 Naratorul omniscient
 Stil impersonal și sobru
 Verosimilitate
 Personajele sunt caractere umane eterne
 Tipizarea, ca mijloc de generalizare a fenomenelor vieții într-o formă concretă
 Interesul pentru descrierea mediului, stabilindu-se o legatură directă între acestea
și individ
 Specii narative preferate (drama si comedia).

În literatură, realismul este specific prozei şi dramaturgiei şi nu se poate vorbi, în

niciun caz, despre realism în poezie. Romanul este specia epică în care realismul s-a
reflectat cu deosebire, cunoscând astfel o dezvoltare fără precedent în istoria literaturii,
prin activitatea unor scriitori ca :Honore De Balzac, Stendhal, Charles Dickens, Gustave
Flaubert, Tolstoi, fraţii Goncourt, iar în literatura română prin activitatea lui Ioan Slavici,
Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Marin Preda. Dar se poate afirma că şi schiţa şi nuvela s-
au bucurat de apreciere din partea scriitorilor dornici să oglindească în opere realitatea.