Examinarea

vaselor
periferice
 Examinarea vaselor
în cadrul patologiei arterelor
Arterial circulation
Arteries (1)
Arterial wall
Endothelium

Internal
Intima elastic lamina

Media

Adventitia
External
elastic lamina
Vasoconstriction and
vasodilation
 În marea majoritate a cazurilor
(90%) modificările organice a
arterelor periferice sunt cauzate de
procesele aterosclerotice
răspândite
Atheroma (1)
 Atheroma (3)

Obstruction : 0 % 30 % 65 % 90 %
From Atheroma
To Thrombus (1)
From Atheroma
To Thrombus (2)
From Atheroma
To Thrombus (3)
From Atheroma
To Thrombus (4)
Atherothrombosis
 Concomitent cu patologia de bază există și modificări
funcționale, angiospastice a arterelor periferice

Sindr. Raynaud - accese de contracții paroxistice ale arterelor

și arteriolelor extremităților, provocate mai ales prin expunerea
la frig și emoții , care cu timpul pot duce la modificări locale de
nutriție: I fază- spasm al arteriolelor cu paliditatea pielii,scăderea
temperaturii, durere înțepătoare; II fază-din cauza stazei
tegumentele capătă aspect cianotic; III fază-încetarea
angiospasmului, pătrunderea rapidă a sîngelui oxigenat cu
înroșirea tegumentelor, creșterea temperaturii locale, tumefecție
discretă și senzație de arsură = 20 min

Livedo reticularis –
tulburare vasospastică a extremităților caracterizată prin
colorația persistentă, roșie albăstrue, marmorată a tegumentelor
și senzație de răceală, amorțeli, dureri surde, parestezii în
picioare și gambe
 Proceselor aterosclerotice
cel mai frecvent sunt supuse
membrele inferioare ( pe
primul loc – artera femurală,
apoi bifurcația aortei și
artera poplitee)
 Anamnesticul
Factorii de risc:
1. Fumatul
2. HTA
3. Obezitatea
4. Hipodinamia
5. Dislipoproteinemia
6. Factorul ereditar
7. Vârsta >50 ani
8. Diabetul zaharat
 Acuzele:
 Claudicație intermitentă -(durere acută)
care apare în timpul mersului și dispare
peste câteva minute după încetarea
mersului.
 Durerea apare din cauza ischemiei
musculare deoarece îngustarea marcată a
arterei determină hipoperfuzia care este
neadecvată efortului fizic.
Atheroma (2)
 Atheroma (4)

Obstruction : 0 % 30 % 65 % 90 %
 Durerea în mușchii gambieni apare din
cauza afectării arterelor poplitee și
femurală;
durerea în regiunea fesieră–la afectarea
bifurcației aortei abdominale;
durerea în regiunea ingvinală, coapsă - la
afectarea arterelor iliace;
durerea în regiunea plantei - la afectarea
arteriei tibiale posterior și anterior, arterei
peroniere;
durerea în regiunea degetelor - la
afectarea arterelor digitale.
Durerea periodică în regiunea
plantelor și mâinilor, care
apare la frig, este cauzată de
sindr. Raynaud și se asociază
cu paliditatea tegumentelor.
Durerea care apare în repaus
este determinată de
stenozarea marcată a arterei.
Concomitent se pot aprecia
modificări ale tegumentelor
( ulcere trofice și gangrenă).
Examenul obiectiv
Xantelasme asociate cu hipercolesterolemie
 Ateroembolia. Embolizarea cu colesterol, fibrin și
trombocite duce la necroza degetelor și gangrenă (săgețile
galbene) și livedo reticularis (săgețile albe)
Ateroembolia
Livedo reticularis. Decolorația roșietică a membrelor
inferioare asociată cu ateroembolie
 Boala Burger (trombangeita obliterantă cu
afectarea în special a arterelor și venelor
periferice sunt tulburări inflamator- distrofice ale
pereților vaselor, tromboză și obliterare)
Gangrena și ulcerația degetelor
Boala Burger
Palpația arterelor
 Palpația se începe cu determinarea
bimanuală (cu ambele mâini
concomitent) a arterelor radiale
comprimându-le puțin cu degetele
arătător și medii către apofiza stiloidă.
Artera se apreciază ca un tub elastic
pulsativ
Palpator se determină arterele:
1. temporale
2. carotide
3. brahiale
4. cubitale
5. femurale
6. poplitee
7. dorsală a piciorului
8. tibiale posterior
Proprietățile pulsului
 Simetricitatea
(apariția simultană a undelor pulsatile)

 Asimetria pe arterele radiale se determină în

cazul anevrismei disecante de aortă,
modificări stenozante de arterii
(аteroscleroză), aortoarteriită nespecifică
( Boala Tacaiasu), formațiuni în mediastin.
 Simetricitatea
 Asimetria la nivelul arterelor membrelor
superioare și inferioare se determină la copii
în coarctație de aortă.
 Asimetria la nivelul arterelor membrelor
inferioare se determină în cazul afectării
aterosclerotice, și în boala Burger
(trombangeită obliterantă).
 3. Pulsul diferit la nivelul arterelor membrelor
inferioare poate fi determinat de boala Burger
(trombangeită obliterantă)
 Frecvența
 La un individ sănătos pulsul se determină cu o
frecvență de 48-89 bătăi/min.
 Tahicardie >80 bătăi/min.
 Bradicardie < 48 bătăi/min.
 Deficit de puls – diferența dintre FCC și unde
pulsative la periferie în acelaș interval de timp.
 Se întâlnește în fibrilația atrială și extrasistolie
 Ritmicitatea
 La un individ sănătos pulsul este ritmic cu
pauze egale
 Puls neregulat se poate aprecia în cadrul
fibrilației atriale, extrasistoliei, blocadei
atrioventriculare gradul 2
 Încordarea
-puterea necesară pentru comprimarea arterei
până la dispariția completă a undei pulsative

 În cadrul insuficienței aortice, hipertensiunii

arteriale (pulsus durus)
 În colaps, insuficiență cardiacă gravă–
pulsul este moale (pulsus mollis)
 Umplerea
 Depinde de volum/bătaie
 La individul sănătos –pulsul este plin
(pulsus plenus)
 În hemoragii–pulsus vacuus
 Dimensiunea
- se determină ca suma dintre
umplere și presiune
puls puternic (pulsus fortus) -în insuficiența
aortică, sindromul hiperchinetic,
hipertensiunea arterială sistolică
 puls slab ( pulsus parvus) – în șoc, infarct
miocardic, miocardite, tahicardii
Tipurile undei pulsative
 Pulsus alter et celer
(înalt și rapid)

 Se determină în cadrul insuficienței valvelor

aortale, fiind amplu, săltăreț, depresiv
se numește și pulsul Carrigan.
 Pulsus parvus et tardus
(în platou) - mic și lent

 În cadrul insuficienței coronariene,

hipovolemiei, stenozei aortale (se palpează
timp mai îndelungat decât cel obișnuit)
 Puls dicrotic (bifid)

 Se caracterizează prin apariția la a doua

undă pulsativă în diastolă – în anemii, febră
tifoidă.
 Pulsus bisferiens

 Se caracterizează prin apariția la a doua

undă pulsativă în sistolă ( stenoză aortică
subvalvulară, ateroscleroză, și nefrită
cronică cu hipertensiune)
 Pulsus alternans

 Unde pulsatile ritmice de amplitudine

alternantă a undelor: după fiecare pulsație
normală urmează una slabă și mai mică de
volum, la intervale perfect regulate (afectare
severă a ventricolului stâng)
 Pulsus bigeminatis

 În cadrul extrasistoliei tip bigeminie:

se caracterizează prin succesiunea
alternativă a două unde de puls, una mai
mare (bătaia ritmului de bază) și cealaltă
mai mică (extrasistola), separate între ele de
o scurtă pauză diastolică
 Puls paradoxal (Kussmaul)
 Se caracterizează prin micșorarea pînă la
dispariție a amplitudinii pulsului la inspir.
Se determină în pericardită constrictivă și
exudativă,tamponadă cardiacă, tumori
mediastinale în inspir producîndu-se o
scădere pronunțată a presiunii în torace și,
consecutiv, o acumulare crescută de sînge în
marile vene și în arterii, cu scăderea
debitului cardiac și, deci, a undelor de puls.
Auscultația arterelor
 Suflurile care se transmit
prin arterii
 Pe artera femurală în cadrul insuficienței
VAo – dublu zgomot Traube (sistolo-
diastolic) și dublu suflu Duruazie (sistolo-
diastolic) – suflu inițial, sistolic, dulce și un
suflu diastolic, aspirativ, dat de unda
retrogradă diastolică.
 Pe arteriile carotide în cadrul stenozei VAo
– suflu sistolic aspru, romboid
 Suflurile care se formează
în arterii

 În ateroscleroză, coarctație de aortă – suflu

sistolic în locul stenozei
 Suflu sistolic ca urmare a turbulenței
fluxului sangvin în locul dilatării brusce a
vasului sangvin
Abdominal Aortic Aneurysm
Aneurysm
Saccular aneurysm (1)
Saccular aneurysm (2)
Fusiform aneurysm
Aneurysm clip
 Punctele de auscultație
a arterelor
 Artera carotidă
 Artera subclavia
 Aorta abdominală
 Artera brahială
 Artera cubitală
 Artera femurală
 Artera poplitee
Metodele suplimentare de
examinare
Angioplasty (1)
Angioplasty (2)
Stent (1)
Stent (2)
Stent (3)
Stent (4)
Stent (5)
Afectare excentrică a aortei
Disecția arterei iliaca
Ocluzia arterei iliaca comune drepte
Ateroectomia arterei comune femurale drepte
stenozate
Revascularizarea arterelor carotide după
angioplastie cu balon
Examinarea venelor
Venous circulation (1)
Venous circulation (2)
Veins (1)
Veins (2)
Veins (3)
 Acuzele
1.Durerea – corespunde locului
afectării și se propagă pe traseul
vaselor sangvine venoase.
Durerea se agravează în timpul
mișcării, în poziție verticală, la tuse.
 Acuzele

1. Parestezii, hiperestezii, prurit cutanat.

2. Edemațierea membrelor inferioare.
3.Majorarea temperaturii
4. Palpitații
 Anamnesticul
 Pentru vârstnici sunt caracteristice dilatarea
varicoasă venoasă și tromboflebita
 Afectarea venelor mai frecvent se determină
la femei
 Afectarea venelor mai frecvent se determină
la persoanele cu serviciul în poziție
verticală
 Anamnesticul
(în cadrul tromboflebitei)
 Hipodinamia
 Traume chirurgicale și nechirurgicale
 Sepsisul
 Graviditatea
 Insuficiența circulatorie
 Dilatarea varicoasă a venelor
Examenul obiectiv
 Inspecția
 Circulația sangvină colaterală:
 1. Sindromul venei cava superior – anastomoza
cava-cavală superioară se determină în treimea
superioară a cutiei toracice (formațiune în
mediastin)
 2. Sindromul venei cava inferior –anastomoza
cava-cavală inferioară se determină pe suprafețele
laterale a cutiei toracice și abdomenului
(încetinirea fluxului prin vena cava inferior)
 Anastomoza porto-cavală
 Dereglarea fluxului prin vena porta în
ciroza hepatică, tromboza venei porte,
tromboza venelor hepatice
 Dilatarea colateralelor venoase în regiunea
epigastrală și ombilicală («cap de meduză»)
 Edemele

De obicei, sunt situate distal de locul obstrucției.

Pelea în locul afectat este lucioasă, subțire. Edemele
sunt dure, reci. Culoarea tegumentelor de asupra
edemelor poate varia de la violacee la hiperemie și
paliditate.
Pe tegumente se pot determina ulcere
trofice, atrofie tegumentară.
 Pulsul venos pozitiv se determină în
insuficiența valvelor tricuspide. În timpul
sistolei o cantitate de sânge din
ventricolul drept se reîntoarce în atriul
drept, dar de acolo în venele mari,
inclusiv în venele cervicale. În pulsul
venos pozitiv pulsația venelor jugulare
coincide cu sistola ventriculară și pulsația
arterelor carotide.
 Dilatarea varicoasă venoasă

1. Primară – ereditară
2. Secundară – apariția unui obstacol în fluxul
sangvin (în tromboza venelor profunde sau
în cadrul insuficienței cardiace)
 Dilatarea venelor cervicale
 BPOC
 Insuficiența cardiacă
 Insuficiența ventriculară dreaptă
 Stenoza valvei tricuspide
 Pericardita exudativă și constrictivă
 Măsurarea tensiunii arteriale
(metoda indirectă Riva-Rocei-Karotkaz)

Maxima se poate determina și palpator.

Bolnavul va sta cu brațul relaxat la nivelul
cordului. Presiunea în manșetă crește brusc.
Primul zgomot corespunde presiunii arteriale
maxime,dispariția lor reprezintă minima.
TA trebuie măsurată: pe ambele membre
superioare; la membrele inferioare; în clino- și
ortostatism. În mod normal poate scădea cu 10-
20mmHg, și minima crește cu 10-
20mmHg.Valorile normale ale TA (după OMS):
-sistolică între 100 și 140 mmHg,
- diastolică între 65 și 90 mmHg.
Corectivul de vîrstă este important.
 TA este scăzută atunci cînd:
- maxima este sub 100 mmHg, iar
-minima este sub sau egală cu 50 mmHg.
TA diferențială reprezintă diferența dintre
maximă și minimă.
Ea poate fi crescută în:
-insuficiență aortică
-sindroamele hiperchinetice
Poate fi scăzută (decapitată).Este un
semn pronostic grav. Apare în cadrul
scăderii performanței ventriculare stângi
la un hipertensiv.
Complicații venoase trombembolice
 Tromboza venelor profunde
USG Flebografia