Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METABOLISMUL
HIDROELECTROLITIC
Metabolismul hidroelectrolitic
I. Reglarea echilibrului hidric
II. Echilibrul electrolitic
A. Reglarea echilibrului electrolitic
B. Explorarea echilibrului electrolitic
III. Dezechilibrele hidroelectrolitice
A. Tulburările echilibrului hidric
B. Tulburările echilibrului electrolitic
Distribuţia apei în organism
Apa
• aport zilnic
• apa metabolică
• apa exogenă
• alimente
• ingestia de lichide
Apa
• eliminare zilnică
• renală
• diureză (1,2-1,5 L/zi)
• gastrointestinală
• materii fecale (100-
200 ml/zi)
• cutanată
• perspiraţia
insensibilă (500-800
ml/zi)
Reglarea metabolismului
hidric
• senzaţia de sete
• reglează ingestia de apă
• centrul setei
• hipotalamus
• stimulat de:
osmolalităţii, volemiei
Reglarea metabolismului hidric
• hormonul antidiuretic (ADH)
• hipotalamus depozitat în neurohipofiză
• secreţia stimulată de:
osmolalităţii,
volemiei
• efect: reabsorbţia
facultativă renală a
apei
Metabolismul hidroelectrolitic
I. Reglarea echilibrului hidric
II. Echilibrul electrolitic
A. Reglarea echilibrului electrolitic
B. Explorarea echilibrului electrolitic
III. Dezechilibrele hidroelectrolitice
A. Tulburările echilibrului hidric
B. Tulburările echilibrului electrolitic
Sodiul
• Na+ plasmatic = 135 – 146 mEq/l
• cel mai abundent cation extracelular
• funcţii:
• reglarea activităţii osmotice a lichidului extracelular
• reglarea echilibrului acidobazic (sub formă de bicarbonat de
sodiu)
Sodiul
• sursa principală: alimentele
• eliminare:
• renală:
• reabsorbţie tubulară
• gastrointestinală:
• se pierde sub 10% din cantitatea de Na ingerată
• pierderile cresc în caz de vărsături, diaree, fistule
• transpiraţie:
• pierderi neglijabile
• cresc în caz de exerciţii fizice intense sau expunere la
căldură
• cutanată:
• pierderi crescute în caz de arsuri întinse
Sodiul
Potasiul
• K+ plasmatic = 3,5 – 5 mEq/l
• cel mai abundent cation intracelular
• funcţii:
• reglarea echilibrului acidobazic
• funcţii metabolice
• conducerea nervoasă
• excitabilitatea musculară
• sursa principală: alimentele
• eliminare:
• renală
• materii fecale
• transpiraţie
Potasiul
• mecanismele renale de reglare:
• K este:
• filtrat glomerular
• reabsorbit la nivelul tubului proximal
• secretat la nivelul tubilor distali şi colectori sub acţiunea
aldosteronului
• deplasarea între spaţiul e-cel şi i-cel
• insulina – intrarea K în celule
• stimularea simpatică (catecolaminele, mai ales epinefrina) -
intrarea K în celule, în special în perioadele de stres
• exerciţiile fizice intense - ieşirea K din celulele musculare
• închiderea şi deschiderea repetată a pumnului în timpul
recoltării de sânge - ieşirea K din celule
Potasiul
• deplasarea între spaţiul
e-cel şi i-cel
• pH-ul sanguin:
• acidoză
• ieşirea K+ din
celulă
• intrarea H+ în
celule
• alcaloză
• intrarea K+ în
celulă
• ies H+ din celulă
Metabolismul hidroelectrolitic
I. Reglarea echilibrului hidric
II. Echilibrul electrolitic
A. Reglarea echilibrului electrolitic
B. Explorarea echilibrului electrolitic
III. Dezechilibrele hidroelectrolitice
A. Tulburările echilibrului hidric
B. Tulburările echilibrului electrolitic
Osmolaritatea plasmatică
• activitatea osmotică a unei soluţii
• Osmolaritatea = concentraţia osmolară a 1L de soluţie
(mOsm/L)
• Osmolaritatea = concentraţia osmolară a 1kg de apă (mOsm/kg
de apă)
Na 142 Cl 102
K 4 HCO3 24
Ca 2,5 Fosfat 1
Mg 1 Sulfat 0,5
Proteine 16
Acizi organici 3
Metabolismul hidroelectrolitic
I. Reglarea echilibrului hidric
II. Echilibrul electrolitic
A. Reglarea echilibrului electrolitic
B. Explorarea echilibrului electrolitic
III. Dezechilibrele hidroelectrolitice
A. Tulburările echilibrului hidric
B. Tulburările echilibrului electrolitic
Tulburările echilibrului hidric
Clasificare Cauza principală Manifestări clinice Modificări
umorale
Deshidratare – hemoragie, – senzaţie de sete – Na+ normal
plasmoragie – globi oculari – hemoconcen-
– diureza osmotică hipotoni traţie (Hb, Ht,
din diabetul – piele şi mucoase proteine )
zaharat uscate – osmolalitate
– pierderi de lichide – scăderea plasmatică
digestive (diaree, turgorului cutanat normală
vărsături, fistule – scădere în
digestive) greutate
– pierderi cutanate – tulburări
(febră, expunere la hemodinamice (
un mediu TA, FC, puls
supraîncălzit) slab) până la şoc
hipovolemic
Semne de deshidratare
Tulburările echilibrului hidric
Clasificare Cauza principală Manifestări Modificări
clinice umorale
• Hiponatremia diluţională:
• insuficienţă renală cronică în cazul unui aport excesiv de
lichide
• insuficienţă cardiacă decompensată
• sindromul nefrotic
• Hiponatremia prin pierderi digestive asociate cu
ingestie crescută de lichide:
• vărsături, diaree, sechestrări de lichide intestinale
Hipernatremia
• Na plasmatic > 150 mEq/l
• Cauze:
• pierderi de apă în exces faţă de sodiu:
• extrarenale: pierderi extrarenale de lichide hipotone:
vărsături, diaree, perspiraţie
• renale: diabet zaharat cu diureză osmotică - coma
hiperosmolară
Hipernatremia
• Na plasmatic > 150 mEq/l
• Cauze:
• aport crescut de sodiu:
• hiperfuncţie corticosuprarenală (sindrom Cushing = exces de
aldosteron)
• aport excesiv de sare: iatrogen ca rezultat al unor perfuzii
excesive cu NaCl hipertonă sau NaHCO3
• aport insuficient de apă la:
• bătrâni, nou născuţi, comatoşi cu reflex de sete abolit,
• leziuni hipotalamice ale centrului setei
POTASIUL
Hipopotasemia
• K plasmatic < 3,5 mEq/l
• Cauze:
• captarea intracelulară a K: alcaloză, administrarea de
insulină
• pierderi renale: diureză crescută medicamentos cu
diuretice de ansă, tiazidice şi inhibitori ai anhidrazei
carbonice, exces de glucocorticoizi (sindrom Cushing),
afecţiuni tubulare renale
• pierderi gastro-intestinale : vărsături, diaree
• reducerea aportului alimentar
Hiperpotasemia
• K plasmatic > 5,3 mEq/l
• Cauze:
• aport crescut : antibiotice care conţin K, perfuzii
intravenoase
• excreţie renală deficitară: insuficienţa renală
acută oligoanurică, insuficienţa renală cronică
severă, diuretice economisitoare de potasiu
(Spironolactonă, Triamteren), inhibitori ai enzimei de
conversie
• eliberare de K din celule: acidoze, sindrom de strivire,
arsuri, hemolize, chimioterapie antitumorală,
medicamente (digitală, antagonişti beta-adrenergici),
deficit de insulină
Efectele hipopotasemiei
• semne ECG:
• amplitudinii undei T
• extrasistole ventriculare
• subdenivelarea segmentului ST
Efectele hiperpotasemiei
• semne ECG:
• unde T ascuţite
• complexe QRS lărgite şi bifazice
• traseu normal
ECHILIBRUL
ACIDOBAZIC
Generalităţi
HCO3
pH = pKa + log
H2CO3
• unde:
• pKa = constanta de disociaţie a acidului carbonic
• HCO3 = concentraţia de bicarbonat plasmatic
• H2CO3 = concentraţia de acid carbonic în sângele
arterial
24 20
pH = 6,1 + log = 6,1 + log = 7,4
1,2 1
Generalităţi
• metabolismul celular produce:
dioxid de carbon
acizi volatili sau “slabi” acid
carbonic eliminat pe cale
respiratorie sub formă de dioxid de
carbon
acizi non-volatili sau “tari”
eliminaţi pe cale renală
Generalităţi
• reglarea pH-lui
• mecanisme umorale
• sistemele tampon sanguine şi
intracelulare
• mecanisme cu acţiune rapidă
• mecanisme viscerale
• plămânii – controlează concentraţia
sanguină a CO2 (şi a H2CO3)
• rinichii - controlează concentraţia
sanguină a HCO3
• mecanisme mai lente, cu durată lungă de
acţiune
Sistemele tampon
• reprezintă un amestec între un acid
slab şi baza sa conjugată sau între o
bază slabă şi acidul său conjugat
• sanguine
• sistemul bicarbonat/
• acid carbonic
• sistemul fosfat
• dihidrat/fosfat
• monohidrat
• proteinele plasmatice
• intracelulare
• hemoglobina
• sisteme tampon osoase
Sistemul bicarbonat/acid carbonic
H2CO2 H+ + HCO3
6.8 7.8
CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)
COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
Clasificarea dezechilibrelor
acidobazice
• modificarea primară a HCO3 - factorul
metabolic dezechilibre metabolice:
• acidoza metabolică – primară a
bicarbonatului
• alcaloza metabolică – primară a
bicarbonatului
6.8 7.8
CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)
COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
Acidoza metabolică - cauze
• primară a
bicarbonatului
• cauze:
• cetoacidoza diabetică
(DZ tip I)
• medicamente care se
transformă în acizi
• diaree severă
• insuficienţă renală
cronică
Acidoza respiratorie
7.4
6.8 7.8
CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)
COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
Acidoza respiratorie - cauze
• primară a PaCO2
• cauze - afecţiuni
însoţite de
hipoventilaţie:
• suferinţe respiratorii
cronice (emfizem,
bronşită cronică,
BPCO)
• afecţiuni neuro-
musculare
• edem pulmonar
Alcaloza metabolică
7.4
6.8 7.8
CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)
COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
Alcaloza metabolică - cauze
• primară a
bicarbonatului
• cauze:
• vărsături severe
• hipokaliemii severe (exces
de diuretice)
• ingestia exagerată de
substanţe alcaline în
suferinţele gastrice
cronice
Alcaloza respiratorie
7.4
6.8 7.8
CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)
COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
Alcaloza respiratorie - cauze
• primară a PaCO2
2. PaO2
• reprezintă presiunea parţială a oxigenului în
sângele arterial
• VN = 70-95 mmHg
Determinarea gazelor sanguine
3. PaCO2
• reprezintă presiunea parţială a dioxidului de
carbon în sângele arterial
• VN = 38-42 mmHg
4. CO2 total
• reprezintă concentraţia totală de dioxid de
carbon liber şi sub formă de HCO3
• CO2 total = pCO2 + HCO3 + H2CO3 + CO2
combinat
Determinarea gazelor sanguine
5. Bicarbonatul plasmatic
• reprezintă cea mai importantă fracţiune
care contribuie la CO2 total
• VN = 23-28 mEq/l
6. Bicarbonatul standard
• reprezintă concentraţia de bicarbonat
prezentă în sânge la o temperatură de 37C,
echilibrat la un PaCO2 de 40 mmHg, sângele
fiind total oxigenat
• VN = 21-24 mEq/l în sângele arterial
Determinarea gazelor sanguine
7. Bazele tampon
• reprezintă suma tuturor anionilor tampon
capabili să accepte protoni (bicarbonat,
hemoglobină, proteine, fosfat) prezenţi într-
un litru de sânge
• VN = 40-50 mEq/l