METABOLISMUL

HIDROELECTROLITIC
Autor: Prenume Nume
titlul știinţific și didactic,
funcţia,
Denumirea subdiviziunii
universitare

1
Echilibrul hidric
3
Distribuţia apei în organism

Vol.
plasmatic

Lichid
extracel
ular

Apa totala
 Apa
1. aport zilnic
– apa metabolică
– apa exogenă
• alimente
• ingestia de lichide
 Apa
2. eliminare zilnică
– renală
• diureză (1,2-1,5 L/zi)
– gastrointestinală
• materii fecale (100-
200 ml/zi)
– cutanată
• perspiraţia
insensibilă (500-800
ml/zi)
 Reglarea metabolismului
hidric
• 1. Aportul de apa
• senzaţia de sete
– reglează ingestia de apă
– centrul setei
• hipotalamus
• stimulat de:  osmolalităţii, 
volemiei
 Reglarea metabolismului
hidric
• 2. Eliminarea apei
• hormonul antidiuretic (ADH)
– hipotalamus  depozitat în neurohipofiză
– secreţia stimulată de:
 osmolalităţii,
 volemiei
– efect: reabsorbţia
facultativă renală a
apei
9
Echilibrul electrolitic

10
 Sodiul
• Na+ plasmatic = 135 – 146 mEq/l
• cel mai abundent cation extracelular
• funcţii:
– reglarea activităţii osmotice a lichidului extracelular
– reglarea echilibrului acidobazic (sub formă de bicarbonat de
sodiu)
 Sodiul
• sursa principală: alimentele
• eliminare:
– renală:
• reabsorbţie tubulară
– gastrointestinală:
• se pierde sub 10% din cantitatea de Na ingerată
• pierderile cresc în caz de vărsături, diaree, fistule
– transpiraţie:
• pierderi neglijabile
• cresc în caz de exerciţii fizice intense sau expunere la căldură
– cutanată:
• pierderi crescute în caz de arsuri întinse
Sodiul
Aldosteromul
 Potasiul
• K+ plasmatic = 3,5 – 5 mEq/l
• cel mai abundent cation intracelular
• funcţii:
– reglarea echilibrului acidobazic
– funcţii metabolice
– conducerea nervoasă
– excitabilitatea musculară

• sursa principală: alimentele

• eliminare:
– renală
– materii fecale
– transpiraţie
 Potasiul
• mecanismele renale de reglare:
– K+ este:
• filtrat glomerular
• reabsorbit la nivelul tubului proximal
• secretat la nivelul tubilor distali şi colectori sub acţiunea
aldosteronului

• deplasarea între spaţiul e-cel şi i-cel

– insulina – intrarea K+ în celule
– stimularea simpatică (catecolaminele, mai ales epinefrina) -
intrarea K+ în celule, în special în perioadele de stres
– exerciţiile fizice intense - ieşirea K+ din celulele musculare
– închiderea şi deschiderea repetată a pumnului în timpul
recoltării de sânge - ieşirea K + din celule
 Potasiul
• deplasarea între
spaţiul e-cel şi i-cel
– pH-ul sanguin:
• acidoză
– ieşirea K+ din celulă
– intrarea H+ în celule
• alcaloză
– intrarea K+ în celulă
– ies H+ din celulă
Explorarea echilibrului
electrolitic

17
 Osmolaritatea plasmatică
• activitatea osmotică a unei soluţii
• Osmolaritatea = concentraţia osmolară a 1L de soluţie (mOsm/L)
• Osmolaritatea = concentraţia osmolară a 1kg de apă (mOsm/kg de
apă)

• osmolaritatea plasmatică = 275-302 mOsm/l

• în absenţa hiperglicemiilor şi azotemiilor peste 90% din

osmolaritatea LEC este dată de sărurile de Na+

Osmolaritatea (mOsm/l) = Na plasmatic x 2,1

• în retenţie azotată sau hiperglicemie:

Uree Glucoză
Osmolaritatea (mOsm/l) = 2 (Na+K) + +
6 18
 Ionograma sanguină
CATIONI VN (mEq/L) ANIONI VN (mEq/L)

Na 142 Cl 102

K 4 HCO3 24

Ca 2,5 Fosfat 1

Mg 1 Sulfat 0,5

Proteine 16

Acizi organici 3
Tulburările
echilibrului
Hidric:
• Deshidratare
• Hiperhidratare
20
 Tulburările echilibrului hidric
Clasificare Cauza principală Manifestări clinice Modificări
umorale
Deshidratare – hemoragie, – senzaţie de sete – Na+ normal
plasmoragie – globi oculari – hemoconcen-
– diureza osmotică hipotoni traţie (Hb, Ht,
din diabetul – piele şi mucoase proteine )
zaharat uscate – osmolalitate
– pierderi de lichide – scăderea plasmatică
digestive (diaree, turgorului cutanat normală
vărsături, fistule – scădere în
digestive) greutate
– pierderi cutanate – tulburări
(febră, expunere la hemodinamice (
un mediu TA,  FC, puls
supraîncălzit) slab) până la şoc
hipovolemic
Semne de deshidratare
 Tulburările echilibrului hidric
Clasificare Cauza principală Manifestări Modificări
clinice umorale

Hiperhidratare – insuficienţa cardiacă – creştere în – Na+ normal

congestivă cu o  a greutate – hemodiluţie
ingestiei de Na – turgescenţă (Hb, Ht,
– nefropatii cu jugulară proteine )
creşterea retenţiei de – edeme locale – osmolalitate
Na şi apă – edem plasmatică
– insuficienţă hepatică pulmonar normală
– corticoterapia, (dispnee)
sindromul Cushing – edem
sistemic
 Diagrama
Darrow Yannet
Tulburările
echilibrului
electrolitic

25
 Hiponatremia
• Na plasmatic < 135 mEq/l

• 1. Hiponatremia prin pierderi renale de

Na:
– utilizarea excesivă a
diureticelor tiazidice şi de ansă
– insuficienţă renală acută
şi cronică
 Hiponatremia
• Na plasmatic < 135 mEq/l

• 2. Hiponatremia diluţională:
– insuficienţă renală cronică în cazul unui aport excesiv de
lichide
– insuficienţă cardiacă decompensată
– sindromul nefrotic

• 3. Hiponatremia prin pierderi digestive

asociate cu ingestie crescută de lichide:
– vărsături, diaree, sechestrări de lichide intestinale
 Hipernatremia
• Na plasmatic > 150 mEq/l

• Cauze:
• 1. pierderi de apă în exces faţă de sodiu:
– extrarenale: pierderi extrarenale de lichide hipotone: vărsături,
diaree, perspiraţie
– renale: diabet zaharat cu diureză osmotică - coma
hiperosmolară
 Hipernatremia
• Na plasmatic > 150 mEq/l

• Cauze:
• 2. aport crescut de sodiu:
– hiperfuncţie corticosuprarenală (sindrom Cushing = exces de
aldosteron)
– aport excesiv de sare: iatrogen ca rezultat al unor perfuzii
excesive cu NaCl hipertonă sau NaHCO3

• 3. aport insuficient de apă la:

– bătrâni, nou născuţi, comatoşi cu reflex de sete abolit,
– leziuni hipotalamice ale centrului setei
 Hipopotasemia
• K plasmatic < 3,5 mEq/l

• Cauze:
– captarea intracelulară a K: alcaloză, administrarea de
insulină
– pierderi renale: diureză crescută medicamentos cu
diuretice de ansă, tiazidice şi inhibitori ai anhidrazei
carbonice, exces de glucocorticoizi (sindrom Cushing),
afecţiuni tubulare renale
– pierderi gastro-intestinale : vărsături, diaree
– reducerea aportului alimentar
 Hiperpotasemia
• K plasmatic > 5,3 mEq/l

• Cauze:
– aport crescut : antibiotice care conţin K, perfuzii intravenoase
– excreţie renală deficitară: insuficienţa renală
acută oligoanurică, insuficienţa renală cronică
severă, diuretice economisitoare de potasiu (Spironolactonă,
Triamteren), inhibitori ai enzimei de conversie
– eliberare de K din celule: acidoze, sindrom de strivire, arsuri,
hemolize, chimioterapie antitumorală, medicamente (digitală,
antagonişti beta-adrenergici), deficit de insulină
 Efectele hipopotasemiei
• semne ECG:

–  amplitudinii undei T
– extrasistole ventriculare
– subdenivelarea segmentului ST
 Efectele hiperpotasemiei
• semne ECG:

– unde T ascuţite
– complexe QRS lărgite şi bifazice
– traseu normal
 VOLEMIE

- VOLUM PLASMATIC
55%
• VOLUM SANGUIN

- VOLUM GLOBULAR
45%

34
 NORMOVOLEMIA

Sângele constituie circa 6-8% din greutatea corpului

4,5 – 6 litri sânge / individ adult

♂ 7,5 – 8 % 75 ml/kg corp 3 l/m2

(B)
(din greutate)

♀ ~ 7% 65 ml/kg corp 2,5 l/m2

(F)
(din greutate)
35
 VOLEMIE

• plasmă (partea
lichidă) - 52-58%
• elemente figurate
(eritrocite, leucocite,
trombocite) – 42-48%

Serul este plasma

difibrinată.
 Distributia in repaus
85% 5% 40%
- sectorul de - capilare - muşchi
presiune joasă
20% 30%
15% - artere - piele
- sectorul de
presiune mare 75% 25%
- vene - viscere

5%
- a. coronare

37
VS circulant 54%
VS “stagnant” 46%

o ficat 500-1000 ml
o splină 300-500 ml
o plexuri subpapilare ~ 800 ml

- volum “de rezervă”

- mobilizat în suprasolicitări - efort,
hemoragii
38
- cord 500 ml = volum “stagnant-dinamic”

- redistribuţia VS

 digestie
 orto-/ clinostatism
 efort
 schimbări de temperatură
39
 VARIAŢIILE VOLEMIEI
• HIPOVOLEMII
- fiziologice
- patologice

• HIPERVOLEMII
- fiziologice
- patologice

40
1. ↑ vol. total al sângelui circulant:
hipervolemii
• policitemică - ↑ plasma
• oligocitemică – ↑elemente figurate

1. ↓ vol. total al sângelui circulant:

hipovolemii
• policitemică - ↓ plasma
• oligocitemică – ↓elemente figurate.
 Variaţii fiziologice
hipovolemie hipervolemie
- vârstnici - nou-născut

- efort fizic - la altitudine

- hipokinezia - digestie intestinală
(clinostatism - sportivi
prelungit) - clinostatism
- ortostatism - gravide
- clima rece - clima caldă

42
 Variaţii patologice
hipovolemie hipervolemie
-pierderi lichide -acută (supraîncărcare)
hidroelectrolitice -cronică
-anemie severă - retenţie hidrosalină
(b.renale)
-hemoragie acută, - poliglobulie /
cronică policitemie
peste 30% = şoc - insuficienţa
hipovolemic cardiacă cronică
43
 normocitemică • normal
Normovolemie oligocitemică • anemii moderate,
posthemoragic tardiv
policitemică • la altitudine

normocitemică • posthemoragic imediat

hipovolemie oligocitemică • anemii severe
policitemică • deshidratări
(hemoconcentraţie)
normocitemică • transfuzii excesive
hipervolemie oligocitemică • sarcină
policitemică • n-n, policitemia vera

44
 Reglarea volemiei

• Reglarea volumului globular

- eritropoieza

• Reglarea volumului plasmatic

45
 Reglarea volumului
plasmatic

1. Mecanisme intrinseci
- schimbul cu L.I.
- mecanisme locale

2. Mecanisme extrinseci
- controlul intrărilor de apă
- controlul ieşirilor de apă
46
 1. Mecanisme intrinseci

a. SCHIMBUL L.I.-PLASMĂ
prin peretele capilar

• - osmoza
Presiunea osmotică

• - forţele Starling
Presiunea hidrostatică
P. coloid-osmotică ------- proteine
(reglare metabolică)

47
 MEDIUL INTRACELULAR
Lichid interstiţial

filtrare absorbţie

Presiunea hidrostatică,
Presiunea coloid-osmotică intersitială

Presiunea
coloid-
sistem capilar
Flux
osmotică
sanguin sanguină
arterial Flux
sanguin
venos

48
arteriole venule
 1. Mecanisme intrinseci

• b. MECANISME LOCALE
Vascoconstricţia

• Vasodilataţia

49
 2. Mecanisme extrinseci

a.Controlul intrărilor de
apă şi Na+

• SETEA

• INGESTIA DE NA+
50
 SETEA
STIMULATORI INHIBITORI
ai centrilor setei
ai centrilor setei
• Hipovolemia • umectarea mucoasei bucale
• Hiperosmolaritatea
plasmei (+4 mOs/l) • deglutiţia (etapa faringiană)
-hipernatremie
-deshidratare –
uscăciunea mucoasei • dilatarea gastrică
bucale

• Hipertermia • FNA

• Angiotensina II
• morfinomimeticele
ADH, aldosteron
51
 INGESTIA DE Na+
Este stimulată de:

• hipovolemie

• hiponatremie

• angiotensină – aldosteron

! Apetitul pentru
52
 2. Mecanisme extrinseci

• b. Controlul ieşirilor de apă

• FNA Organul
implicat =
• ADH RINICHIUL

• Sistemul renină -angiotensină -aldosteron

53
 SÂNGELE

• Plasmă
– apă (90%)
– substanţe dizolvate (10%)
• substanţe organice
• elemente minerale

• Elemente figurate
– eritrocite
– leucocite
– trombocite
SÂNGELE
 FUNCŢIILE SÂNGELUI:
1. Transport:
• Gaze - CO2 şi O2 (funcţia respiratorie);
• Substanţe nutritive (funcţia trofică);
• Energie termică (funcţia termoreglare);
• Reziduuri (funcţia excretorie)
• Hormoni (funcţia reglatoare);
• Vitamine
• Enzime
 FUNCŢIILE SÂNGELUI:

2.Menţinerea homeostazei celulelor organismului

prin menţinerea constantă a substanţelor
dizolvate, pH-ul, temperaturii

3 Protecţie – asigurată de celulele cu proprietatea

de fagocitoză şi celulele care pot produce
anticorpi.

4. Hemostatică – capacitatea de a se coagula şi de a

închide lumenul vaselor lezate - oprirea
hemoragiei.
 CONSTANTELE SÂNGELUI:
1.

Hematocritul – raportul elementelor figurate la volumul

total de sânge:
 la femei - 41-43%.
 la bărbaţi - 44-48%,
 la noi născuţi hematocritul este cu 10% mai mare, la
sugari cu
7% mai mic.
Depinde de: 1. procentul elementelor figurate
2. cantitatea de Hb
3. valoarea proteinemiei
 centrifugare

plasma

sânge

Masa eritrocitară
=
volum globular

59
Hematocritul
 CONSTANTELE SÂNGELUI:

2.Viscozitatea: plasmei - 1,7-2,2, sângelui integral -

5,0
(faţă de viscozitatea apei - 1,0).
Viscozitatea este condiţionată de prezenţa
proteinelor şi elementelor figurate. Viscozitatea
creşte în caz de diaree, transpiraţii abundente, etc.
3. Greutatea specifică
• a sângelui: 1,057-1,067 la bărbaţi; 1,056-1,061la
femei
• a plasmei este 1,025-1,035, iar a eritrocitelor este de
1,090.
(faţă de greutatea specifică a apei – 1, 0)
 4. Presiunea osmotică
Posm a sîngelui = Posm a plasmei şi e dependentă
exclusiv de săruri, 80% din valoarea ei revine NaCl;
Posm se exprimă în miliosmoli, Posm a palsmei
este -290 mosm (7,6-8,0 Atm)
Soluţiile 0,9% NaCl, 5% glucoză – izotonice
eritrocitul cedă
eritrocitul atrage
apa → zbârceşte apa
→umflă →hemoliză
5. Presiuneacoloid-osmotică (oncotică) – 21-31 mm Hg, (1/200
parte din valoarea Posm – 0,02-0,03 Atm); datorită ei este
menţinută faza lichidă a sângelui în patul vascular
• este cauzată de proteinele plasmei (substanţe macromoleculare
coloidale) – 80%-albumine şi 20% de globuline

6. Temperatura de congelare
Punctul de îngheţare a unei soluţii depinde de numărul de
particule
dizolvate pe unitate de volum, astfel punctul crioscopic al
plasmei
cu osmoilaritate normală este - 0,560C ±0,010C
 pH-ul:

4. pH-ul: 7.34 sânge venos

7,4 sânge arterial.
pH-ul se menţine datorită sistemelor tampon:
 sistemul monocarbonat / acid carbonic
(NaHCO3 / H2CO3)
 sistemul monofosfat / difosfat (NaH2PO4/Na2HPO4)
 sistemul tampon al proteinelor
 sistemul tampon al hemoglobinei şi oxihemoglobinei (HbH/HbK şi
HbO2H/HbO2K)
• Dereglarea pH-ului:
< 7,3 se numeşte acidoză (pH=7 – comă, 6,8 – moartea)
> 7,4 se numeşte alcaloză (pH=7,8 – comă, 8 – moartea)
În menţinerea echilibrului acido-bazic participă sistemele excretor,
respirator, cardiovascular, digestiv şi pielea.
 Generalită ţi
H+
40 nmol/l e/c
100 nmol/l i/c

• concentraţia ionilor de hidrogen (H+) în diferite compartimente

ale organismului

• reprezintă logaritmul negativ la puterea a zecea a concentraţiei H+

Ecuaţia Henderson-Hasselbach

HCO3
pH = pKa + log
H2CO3

• unde:
– pKa = constanta de disociaţie a acidului carbonic
– HCO3 = concentraţia de bicarbonat plasmatic
– H2CO3 = concentraţia de acid carbonic în sângele
arterial

24 20
pH = 6,1 + log = 6,1 + log = 7,4
1,2 1
 Generalităţi
• reglarea pH-lui
– mecanisme umorale
• sistemele tampon sanguine şi intracelulare
• mecanisme cu acţiune rapidă

– mecanisme viscerale
• plămânii – controlează concentraţia sanguină a CO2 (şi a
H2CO3)
• rinichii - controlează concentraţia sanguină a HCO3
• mecanisme mai lente, cu durată lungă de acţiune
 Sistemele tampon
• reprezintă un amestec între un acid slab şi baza sa
conjugată sau între o bază slabă şi acidul său conjugat
• sanguine
– sistemul bicarbonat/
– acid carbonic
– proteinele plasmatice
• Intracelulare
– sistemul fosfat /dihidrat/fosfat/monohidrat
– hemoglobina
– sisteme tampon osoase
 Sistemul bicarbonat/acid carbonic

H2CO2  H+ + HCO3

• reacţia este reversibilă şi este accelerată de

anhidraza carbonică, enzimă prezentă în eritrocit şi
celulele tubulare renale
 Compensarea pulmonară
• CO2 + H2O  H2CO3
• eliminarea CO2 este echivalentă cu
eliminarea acidului  CO2 = factorul
respirator

• ritmul respirator se modifică:

– accelerat - hiperventilaţie – în acidoză pentru a
elimina excesul de CO2
– încetinit - hipoventilaţie - în alcaloză pentru a
reţine CO2, respectiv acidul
 Compensarea renală
• la nivelul tubului contort proximal –
reabsorbţia HCO3 = factorul metabolic
Echilibrul acidobazic normal
7.4

6.8 7.8

CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)

COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
 Clasificarea dezechilibrelor
acidobazice
• modificarea primară a HCO3 - factorul
metabolic  dezechilibre metabolice:
– acidoza metabolică –  primară a bicarbonatului
– alcaloza metabolică –  primară a bicarbonatului

• modificarea primară a PaCO2 – factorul

respirator  dezechilibre respiratorii:
– acidoza respiratorie –  primară a PaCO2
– alcaloza respiratorie –  primară a PaCO2
Acidoza metabolică
7.4

6.8 7.8

CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)

COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
 Acidoza metabolică - cauze
•  primară a
bicarbonatului

• cauze:
– cetoacidoza diabetică
(DZ tip I)
– medicamente care se
transformă în acizi
– diaree severă
– insuficienţă renală
cronică
Acidoza respiratorie
7.4

6.8 7.8

CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)

COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
 Acidoza respiratorie - cauze
•  primară a PaCO2

• cauze - afecţiuni
însoţite de
hipoventilaţie:
– suferinţe respiratorii
cronice (emfizem,
bronşită cronică, BPCO)
– afecţiuni neuro-
musculare
– edem pulmonar
Alcaloza metabolică
7.4

6.8 7.8

CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)

COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
 Alcaloza metabolică - cauze
•  primară a
bicarbonatului

• cauze:
– vărsături severe
– hipokaliemii severe (exces
de diuretice)
– ingestia exagerată de
substanţe alcaline în
suferinţele gastrice cronice
Alcaloza respiratorie
7.4

6.8 7.8

CO2 HCO3
(ACID) (BAZĂ)

COMPONENTA COMPONENTA
RESPIRATORIE METABOLICĂ
 Alcaloza respiratorie - cauze

•  primară a PaCO2

• cauze – stări
însoţite de
hiperventilaţie:
– anxietate, atac de panică
– febră, frison
– în timpul naşterii
 Evaluarea PH

• se recoltează sânge arterial

PaCO2 = 38-42 mmHg Bicarbonatul standard =21-24
mEq/l în sângele arterial
• pH 7.3 • pH 7.3
• pCO2 48mmHg • pCO2 48mmHg
• HCO3- 29 • HCO3- 19

• pH 7.6
• pCO2 48mmHg
• HCO3- 39

83
 Plasma sângelui, componenţa

VOLUMUL PLASMATIC
• 90% apă
- 9% s. organice
• 10% reziduu
-1% s. minerale

84
 PROTEINELE plasmatice-roluri

• Creşterea şi diferenţierea celulară

• “Fondul” proteic
• P.oncotică, vâscozitate, densitate, pH, VSH
• Imunitate
• Hemostază
• Eritropoieză
• Tensiunea arterială
• Transport şi depozitare
• Enzime
85
3 tipuri de proteine
• albumine
• globuline
• fibrinogen

86
 Sinteza proteinelor

• Ficat → ά-globuline, β-globuline, fibrinogenul

• Limfocitele B activate → secreţia de γ-globuline

Cresteri Scăderi
-postprandial -copii
-inflamaţii cronice -vegetarieni
-mielom multiplu -inaniţie
-tulburări de digestie / absorbţie
-insuficienţă hepatică
-afecţiuni renale

87
 Grupele de proteine
plasmatice:
• ALBUMINELE
• GLOBULINELE
-a1 a1-antitripsina, glicoproteina a1-acidă,
eritropoietina
a1-fetoproteina, a1-lipoproteinele (HDL)
-a2 ceruloplasmina, angiotensinogenul,
bradikininogenul,
a2-antiplasmina, haptoglobina
-b1 C3, transferina, b1-microglobulina
-b2 properdina
-g Ac (imunoglobulinele)
Proteina C reactivă <1 mg/dl 88
 ALBUMINE GLOBULINE

PLASMA

FRACŢIUNILE PROTEICE SEPARATE PRIN ELECTROFOREZĂ 89

 Funcţiile proteinelor:

Albuminele 40-45 g/l,

determină presiunea oncotică (80% din
valoarea ei);
au funcţie de transport (transportă Ca2+,
Na+, acizi graşi, biliari, pigmenţii biliari,
medicamente);
sunt ca rezervă proteică.
• Globulinele 17-35 g/l

 1 globulinele _ transportă: lipide, fosfolipide,

hormonul tiroidian - tiroxina, vit B12, fixează glucoza,)
 2 macroglobulina – inhibă plasmina şi proteinazele,
fixează hemoglobina
 2 ceruloplasmina – transportă Mg+2
  - transferina – transportă ferul
  - lipoproteinele – transportă lipidele (75% din
totalul lipidelor)
 γ – globuline – anticorpi
• Fibrinogenul – 2-4 g/l are rol în hemostază
• CREŞTE -inflamaţii, cancere

• SCADE - b. hepatice severe, CID

(coagulopatie intravasculară diseminată)
S. azotate proteice •Albumine 3,5 -4,5 g/dl (55-60%)
6,7 – 8,4 g/dl •Globuline 2,5 -3,5 g/dl (38-40%)
-a1 4% 9-16%
-a2 8%
-b1+b2 8-12%
-g 14-16%

-Fibrinogen 0,2 -0,4 g/dl

•Aminoacizi 20-40 mg/dl

Proteino-enzime F: < 31 U/l B: < 37 U/l

-TGO (ASAT)
-TGP (ALAT) F: < 31 U/l B: < 41 U/l
-LDH < 480 U/l
-CPK < 240 U/l
-Fosfataza < 110 U/l
alcalină 8-32 UW
-Amilaza
93
 Substanţe azotate neproteice
= azot rezidual

S. azotate neproteice •Amoniac urme 50 mg/dl

30 – 50 mg/dl •Uree 25-40 mg/dl
•Acid uric 4 (2-6) mg/dl
•Creatină 0,6 mg/dl
•Creatinină 0,5 – 1,1 mg/dl

94
 Substanţe neazotate

• lipide
• glucide
• săruri minerale
• oligoelemente
• altele

95
S. neazotate Lipide 500-800 mg/dl
(~ 1 g/dl) -Fosfolipide 180-350 mg/dl
-Colesterol < 200-250*mg/dl
liber 45-75 mg/dl
esterificat 105-170 mg/dl
-trigliceride < 130 mg/dl
-AGL 4-14 mg/dl
Lipoproteine 200-300 mg/dl
-HDL F: >55 mg/dl B: > 45 mg/dl
-LDL <130 mg/dl
-VLDL
-IDL

Corpi cetonici 5-20 mg/l

96
Glucide 70-120 mg/dl
-Glucoza 3,3-5,5mmol/l

Acid lactic 6-22 mg/dl

Acid citric 1,7-3 mg/dl

Acid piruvic
Alcool etilic

97
oligoelemente •Fier (sideremie) •50-130 mg/dl
•Cupru •110 mg/dl
•Fluor •110 mg/dl
•Iod •8-11 mg/dl

98
Va multumesc!