Lumea

duhurilor netrupeşti
Angelologie teologică -natura şi vocaţia
ı̂ngerilor

Key: Îngerii și menirea lor în creație

A. Crearea îngerilor

✓ La ı̂nceput Dumnezeu a creat lumea duhovnicească ș i materia, celei

fă ră de chip.
✓ Referatul biblic prin ”cer” (Fc. 1, 1) trimite, potrivit tradiției
patristice, la lumea duhovnicească a ı̂ngerilor.
✓ Lumea ı̂ngerilor fost fă cută ı̂nainte de lumea materială ș i vă zută : ”
Atunci când stelele dimineții cântau laolaltă și toți îngerii lui
Dumnezeu mă sărbătoreau” (Iov 38, 7). ”Dumnezeu mai întâi a
conceput Puterile îngerești și cerești. Iar gândul a devenit fapta
îndeplinită de Fiul și săvârșită de Duhul…” Sf. Grigorie Teologul
✓ Motivul pentru care Moise nu dezvoltă ı̂nvă țătura despre ı̂ngeri este
acela că evrei prin ı̂nclinarea lor spre idolatrie ar Pi că zut ı̂n
politeism. Sf. Atanasie cel Mare

B. Natura îngerilor

✓ IQngerii sunt plă smuiri dumnezeieşti, existenţe inteligibile create din

iubirea atotproniatoare a lui Dumnezeu. Ei sunt creaţi din iubire
pentru iubire. Sunt expresii ale iubirii divine, capabili de a recepta
această iubire, de a ră spunde ei. Pentru aceasta Dumnezeu i-a
gândit1 „după chipul” Lui, ı̂n altă natură decâ t i-a gâ ndit pe oameni.
D. Stăniloae

1 Gândul lui Dumnezeu este şi act în acelaşi timp fiind mai presus de timp. El în timp ce gândeşte şi creează,
prin Cuvântul în Duhul Sfânt. Cf. Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Apologeticum(vs. electronică), 2004, p. 37
 ✓ Au fost creaţi necorporali, cum spune Sf. Ioan Damaschin, asemenea
unui foc imaterial: „Cele ce faci pe îngerii tăi duhuri şi pe slugile tale
pară ( φλοZ γα-Placă ră , limbă ) de foc”( Ps.103,5)
✓ IQngerii sunt Piinţe spirituale, libere, raţionale, personale, destinate
ı̂mpreună cu ı̂ntreaga lume sensibilă , ı̂ndumnezeirii ca iubire.
IQngerul este o existenţă dinamică ı̂n chipul lui de a gâ ndi, putâ nd să
ı̂şi folosească libertatea pentru a se ı̂mpotrivi râ nduielii şi iubirii
dumnezeieşti. Sunt caracterizaţi de o dinamică continuă , ce are ca
scop unirea cu Dumnezeu.
✓ IQngerii sunt nemuritori prin har, şi deci veşnici, avâ nd o existenţă
irevocabilă . Sunt sPinţi prin participare la izvorul sPinţeniei care este
Duhul Sfâ nt.Sf. Ioan Damaschin
✓ Deşi, au o Pire comună se deosebesc ı̂n lucră rile lor, câ t şi ı̂n darurile
lor, ce au caracter personal. Toate aceste au o raţiune specială ı̂n
cadrul ı̂ntregii creaţii.
✓ IQngerii au fost aduşi la Piinţă pentru a slă vi pe Dumnezeu. Această
perspectivă privită unilateral, ar putea Pi considerată o slă biciune a
lui Dumnezeu care ar avea nevoie să Pie ovaţionat ı̂n chip necesar.
IQngerii nu slă vesc pur şi simplu Fiinţa divină , ci mă rturisesc ı̂n felul
lor propriu mulţumirea pentru iubirea dumnezeiască de care s-au
fă cut pă rtaşi prin Piinţă . Doxologia este o declaraţie de dragoste
angelică ce vine să ră spundă iubirii lui Dumnezeu care ne-a iubit şi
pe noi, dar şi pe ı̂ngerii Cel dintâi (I In. 4,19).
✓ Natura ı̂ngerilor stă sub semnul erosului divin. Este o natură erotică
ı̂n sensul teologic, dumnezeiesc al cuvâ ntului. Astfel, se poate
descoperi nu numai sensul lumii angelice, dar şi cel al creaţiei
sensibile. Scopul ı̂ngerilor este ı̂naintarea ı̂n iubirea divină tinzâ nd la
nesfâ rşit spre o asemă nare cu Dumnezeu ı̂n această iubire.

C. Îngerii ca ,iinţe personale şi desăvârşirea lor

✓ Natura ı̂ngerilor este comună , au toţi o singură Pire (Sf. Clement al

Alexandriei)- o singură raţiune de a Pi. Acesta se vede din faptul că ,
deşi ı̂mpă rţiţi după lucrare ı̂n trepte,2 toţi se numesc deopotrivă
ı̂ngeri, sau puteri ı̂ngereşti. Prin raţiunea naturii lor mai presus de

2 Potrivit Sf. Scripturi şi Sfântului Dionisie Areopagizul îngeri se împart în trei trepte ce însumeaza nouă cete
angelice după cum urmează: tronuri, heruvimi, serafimi, PG 4, 64 / domnii, puteri, stapaniri, PG 4, 77/
începătorii,arhangheli, îngeri, PG 4, 84
 lume ele se dePinesc ca Piinţe, putere şi lucrare (Sf. Dionisie
Areopagitul)
✓ După natura lor se pot numi toţi îngeri pentru rolul lor de
descoperitori ai tainelor lui Dumnezeu, dar şi puteri pentru că toate
sunt Piinţe ı̂nzestrate cu putere dumnezeiască ; lucrare pot Pi numite
pentru că toate cetele ı̂ngerilor se ı̂mpă rtă şesc de lucrarea lui
Dumnezeu (D. Stăniloae)
✓ IQngerii sunt prin Pire Piinţe raţionale, inteligibile, minţi pure,
contemplative. Ei vă d faţa lui Dumnezeu, suportâ nd această revelaţie
prin iconomie divină . Din această vedere ei ı̂mpă rtă şesc şi oamenilor,
Piind hermineuţii (Andrei Pleșu) lui Dumnezeu ı̂naintea acestora,
mijlocitori ai tainelor dumnezeieşti de care ei dintâ i s-au fă cut
pă rtaşi.
✓ Ei, ca minţi pure, nu au nevoie nici de vorbire, nici de auz –ı̂şi
comunică instantaneu gâ ndurile unii altora. Gâ ndirea lor este şi
hrana lor, care este vederea feţei lui Dumnezeu, atâ t câ t le stă ı̂n
putinţă .
✓ Reprezentarea lor ca ochi arată tocmai faptul că ei sunt minţi
ı̂nţelegă toare de natură cunoscă toare, contemplativă (Sf. Maxim
Mărturisitorul).
✓ Caracterul lor contemplativ, cognitiv are ca efect imediat mişcarea.
Mintea este o realitate dinamică , niciuna din Piinţele ı̂nzestrate cu
minte, nu poate suprima lucrarea ei care este continuă , nesfâ rşită şi
ireversibilă . Prin aceasta ı̂ngerii cunosc ı̂n relaţie cu Dumnezeu o
anumită mişcare ce are ı̂nsuşiri existenţiale.
✓ Minţile dumnezeieşti stau şi se mişcă ı̂n acelaşi timp, Piindcă ei urcă
şi coboară , se ı̂ntorc fă ră sfâ rşit spre Dumnezeu şi Piind Pixaţi ı̂n
tensiune spre El. Mişcarea lor are chiar şi forme concrete, dar
simbolice, ı̂n spirală , ı̂n linie dreaptă şi circulară . Vorbim, aşadar, de o
mişcare inteligibilă prin care minţile dumnezeieşti ı̂nţeleg şi
participă la taina existenţei divine şi a celei create (Sf. Maxim
Mărturisitorul)
✓ IQngeri sunt Piinţe înţelegătoare aceştia pot tinde ı̂n chip inteligibil
spre asemă narea cu Dumnezeu. Pentru acesta ei participă prin
contemplaţie la Bine şi se modelează existenţial, prin voinţă liberă ,
după chipul acestui Bine contemplat.
 ✓ IQngerii sunt Piinţe spirituale pure3, avâ nd prin aceasta o datorie
specială ı̂n iconomia ı̂ntregului cosmos creat. Fie şi numai spirit,
ı̂ngeri sunt Piinţe complete. Fiind forme imateriale, ei sunt paradoxal
şi dincolo de noi şi parte din viaţa noastră .
✓ Natura spirituală 4 a ı̂ngerilor le permite acestora să coexiste unii ı̂ n
alţii fă ră să se confunde Piind depă rtaţi prin trepte şi lucră ri diferite.
Prin unitatea lor de natură ei se ı̂nvâ rt ı̂n jurul lor ca minţi
dumnezeieşti printr-o mişcare mai presus de orice ı̂nchipuire
omenească , neieşind din eişi spre ı̂nţelegere prin ı̂mpră ştiere şi
ı̂ntoarcere.
✓ Deşi, ı̂n trepte şi grade depă rtate, ei sunt ı̂ntr-o unire şi identitate de
natură Piind centraţi pe iubirea uniPicatoare a lui Dumnezeu şi pe
iubirea dintre aceştia (Sf. Maxim Mărtrisitorul). Acestui fapt,
precum şi spiritualită ţii lor, li se datorează capacitatea ı̂ngerilor de a
contempla faţa5 lui Dumnezeu, - pe care oamenii nu-o pot realiza
deplin decâ t numai după ieşirea din trup -„acum vedem ca prin
oglindă în ghicitură, atunci faţă către faţă”- I Cor.13,12.
✓ IQngerii sunt atemporali, dar nu eterni aşa cum credeau gnosticii şi
maniheii. Nu cunosc spaţiul, dar nici atotprezenţa divină . IQngerii,
deşi nu sunt atotprezenţi, nu-şi pă ră sesc contemplaţia divină , chiar
şi atunci câ nd sunt trimişi să slujească oamenilor. Ei chiar de coboară
spre cele inferioare ră mâ n neclintit ı̂n proximitatea lui Dumnezeu,
ră mâ nâ nd ı̂n identitatea lor proprie.
✓ Au o natură pură , curată care veşnic iconizează pe Dumnezeu (Sf.
Vasile cel Mare). Şi mai mult ı̂ncă , deşi sunt Piri spirituale sunt

3 Creaţia îngerilor ca spirite pure este cerută de raţiuni teologice absolute. Dacă Dumnezeu ar fi creat numai
fiinţe materiale s-ar fi pus sub semnul îndoielii atotputernicia Lui. El ar fi putut fi pus în legătură ontologică cu
materia, creaţia primind un caracter panteist. D. Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, EIB, Bucureşti,
1997, p. 288

4 Natura spirituală a îngerilor a constituit o problemă de receptare în raport cu spiritualitatea lui

Dumnezeu. Trebuia să se aproximeze natura angelică nu în raport cu omul faţă de care este nematerial, ci faţă de
Dumnezeu. A fost numită atunci ca o altă natură, pură, inteligentă, nematerială, dar cu o „spiritualitate” relativă
acceptată doar ca revers al firii umane. Cea mai potrivită reprezentare pare să fie cea patristică a „eterului”
elementul cel mai adecvat firii angelice.- Andrei Pleşu, op. cit., p. 48- Sunt, deci, netrupeşti, imateriali însă nu
deplini spirituali.- Dictionaire de Theologie Catholique, vol. I, Paris, 1930, col. 1195 -Spiritualitatea îngerilor
ar ridica şi o altă problemă de ordin ontologic. Dacă ea ar fi asemenea celei divine atunci, aşa cum remarcă Sf.
Ioan Gură de Aur, unirea cu El ar fi fost cufundare în esenţa lui, şi deci oarecum o desfiinţare a lor. Esenţa divină
nu poate fi, deci, şi firea a îngerilor mai cu seamă cu cât ştim foarte bine că aceasta este neapropiată. Pentru a se
putea împlini în comuniune cu Dumnezeu îngerii trebuiau să fie de o altă natură decât cea divină.-Anca
Manolache, art. cit., p. 129

5 Îngerii, deşi fiinţe spirituale pure, pot numai prin sincatabază (pogorământ) să comunice cu Dumnezeu
nemijlocit prin vedere faţă către faţă.- Anca Manolache, Un capitol de angelologie, în Sudii Teologice, 7/ 1955,
p. 130
 capabili prin ı̂nrudirea lor cu Dumnezeu, de kenoză .6 Ei pot primi
formă umană quasi-materială , din iubirea ce o au pentru oameni.
✓ Aceste ı̂nsuşiri ale Piri angelice ne conduc ı̂n chip desă vâ rşit la o altă
dimensiune teologică caracteristică acestora, aceea a ipostasului.
IQngerii sunt, deci, Piinţe personale diferite ca natură de Dumnezeu,
dar şi de oameni. IQngerii sunt persoane capabile de comuniune şi
iubire. Unirea ı̂ngerilor cu Dumnezeu presupune o comuniune de
iubire neconfundată care se realizează pe temeiul persoanei (D.
Stăniloae).
✓ Pe acest temei ipostatic Piecare numire a Piinţelor ı̂ngereşti, ne
descoperă ı̂nsuşirile lor asemă nă toare cu Dumnezeu pe care IQl imită ,
toate aceste atribute conducâ nd la una singură şi preadesă vâ rşită -
iubirea (Sf. Dionisie Areopagitul)
✓ Principiul ipostatic aplicat angelologie ne oferă perspective şi
orizonturi teologice noi. Dintre acestea cel mai important ar Pi acela
al mijlocirii ı̂nţelegerii parţiale a universului quasi-inPinit al ı̂ngerilor,
prin ceea ce patristica a numit πολιτειZα των αγγεZ λων- comuniune de
iubire, bucurie şi lumină . Să vedem ı̂n cele ce urmează cum
ı̂nţelegem această realitate.
✓ Potrivit Sf. Grigore Palama lumea ı̂ngerilor este caracterizată de
lumină . Poleitia ı̂ngerilor stă , deci, sub semnul luminii, ei Piind lumini
secundare, slujitori ai Luminii de sus, ră sfrâ ngeri ale primei Lumini.
Prin aceasta ei se pot uni continuu cu Dumnezeu mişcâ ndu-se ı̂n cerc
ı̂n jurul Lui. IQngerii ca minţi ı̂ndumnezeite, Piind lumini, se pot uni cu
razele fă ră de ı̂nceput şi fă ră de sfâ rşit ale Frumosului şi Binelui (Sf.
Grigorie Palama)
✓ Această „iradiere” din Lumina dumnezeiască a ı̂ngerilor ca lumini, nu
este neoplatonism, ci relaţie interpersonală . Iradierea este modul de
participare a lui Dumnezeu ı̂n relaţie interpersonală cu fă ptura lui,
dar şi chipul ı̂n care fă ptura, tot prin relaţie ipostatică , se bucură şi
participă la taina dumnezeirii.
✓ Politeia are ca principiu, aşa cum remarcă Sf. Vasile cel Mare,
completarea interpersonală dintre ı̂ngerii ı̂ntre care nu există nici
iubire de stă pâ nire, nici tendinţe egocentrice, ci toate aparţin
Piecă ruia şi toţi se dă ruiesc pentru binele tuturor. Ei sunt prinşi ca
ı̂ntr-o horă existenţială prin care toţi se raportează la un punct
central comun- Dumnezeu-, Piecare dintre ei avâ nd un rol unic de
jucat ı̂n acest tablou. Ei contemplă acest Centru realizâ ndu-şi Piecare

6 Kenoza îngerilor este un simbol al Întrupării. Sunt înaintemergători ai lucrării Întrupării Cuvântului, prin
aceea că, în alt fire decât oameni fiind, ei se coboară la poruncă divină la oameni primind forme quasi-materiale.
 dintre pă rţi raţiunea sa ı̂n relaţie cu ı̂ntregul creaţiei şi cu Dumnezeu.

✓ IQmplinirea lor vine din vederea lui Dumnezeu ca Persoană spre care
se ı̂ndreaptă toate persoanele antrenate ı̂n horă (Sf. Maxim
Marturisitorul). Ei pot privi atâ t ı̂ n centru Chipul cel
atotdesă vâ rşitor a lui Dumnezeu, dar şi feţele tuturor confraţilor
participanţi la aceasta horă Piinţială . Ei Piind angajaţi ı̂n această
mişcare supraraţională veşnică , vă d pururi faţa (προZ σωπον-
persoana) lui Dumnezeu -Mt. 18, 10- şi se bucură pentru orice Piu al
luminii care se pocă ieşte şi revine la starea sa ontologică reală ,
revine ı̂n hora liturgico-cosmică de contemplare a Fiinţei Divine.
✓ Politeia îngerilor nu este o abstractizare a transcendentului, o
idealizare a realului aşa cum se prezintă ea ı̂n Republica lui Platon, ci
un organism spiritual-existenţial menit să ia parte la metabolismul
cosmic de ı̂ndumnezeire a lumii. Pentru aceasta legă tura ontologică
ı̂ntre ordinea ı̂ngerilor şi cea o oamenilor nu are o dimensiune
generală şi abstractă , ci una concretă la nivel interpersonal.
✓ Omul se dezvoltă spiritual ı̂n legă tură cu semenii să i, aşa şi cu lumea
ı̂ngerească , ı̂n general şi ı̂n special cu Piecare ı̂nger ı̂n parte ca
persoană , cele două lumii se intersectează concret şi real la nivel
interpersonal. Imaginea care se creează din această relaţie Pie ea şi
numai imaginară , ne trimite ı̂n spaţiul neaccesibil ı̂ncă pentru om al
nemă rginitului, al inPinită ţii…
✓ Politeia ı̂ngerilor nu are caracter sociologic, nu este o simplă premisă
de convieţuire a ı̂ngerilor ı̂ntr-un anumit cadru, ci unul existenţial ce
are ca scop ı̂ndumnezeirea tuturor sau ı̂naintarea nesfâ rşită ı̂n taina
dumnezeirii. Această politeia are ca legitate internă desă vâ rşirea
creaţiei. Ea se realizează printr-un urcuş inPinit şi continuu la nivel
tot mai ı̂nalt, ı̂n trepte spiritual-ontologice: cură ţirea, iluminarea,
desă vâ rşirea. Fiecare ı̂nger din Piecare treaptă se prezintă ı̂n chip
armonic şi raţional pentru alţi ı̂ngeri ca o oglindă stră vezie şi tot mai
clară prin care dumnezeirea se ı̂ntipă reşte gradual şi inPinit ı̂n Piecare
Piinţă raţională Pie ı̂ngeri, Pie oameni.
✓ Sf. Dionisie Areopagitul prin textul din Isaia(6,3) ı̂n care se spune că
ı̂ngerii strigă unul că tre altul, ı̂nţelege comuniunea interpersonală
dintre ei, comuniune ı̂n care Piecare transmite cu ı̂mbelşugare
descoperirile vederilor dumnezeieşti celorlalţi ı̂ n geri, toţi
ı̂mpă rtă şindu-se de toţi şi unii de alţii.
✓ Sf. Clement Alexandrinul vorbeşte de şapte ı̂ngerii nă scuţi cei dintâ i-
ce simbolizează o lume perfectă , o armonie desă vâ rşită a tagmei
 angelice. Perfecţiunea acestei lumi nu vine ı̂nsă din sine, ci şi din
relaţia perfectă şi desă vâ rşită cu Dumnezeu. Ei realizează o lume
perfectă pentru că sunt parte integrantă dintr-o politeia universală
cuprinză toare a tot ce există creat, purtâ nd numele de -cosmos.
✓ Relaţia ı̂ngerilor cu Dumnezeu face ca lumea lor să Pie o adevă rată
orchestră existenţială , perfectă şi inPinită . Nu o inPinitate
dumnezeiască , ci o inPinitate mă rginită de inPinitatea lui Dumnezeu.
Prin ea Dumnezeu ı̂şi descoperă negră ita şi nesfâ rşita Lui bogă ţie. De
ea se bucură , atâ t lumea creată materială , dar ı̂n primul râ nd
„inPinitatea” de duhuri cereşti care doxologesc puterea şi slava
inPinită a Lui.
✓ Politeia ı̂ngerilor este, aşadar, dePinită de o lucrare comună a
acestora, lucrare ce vizează atâ t desă vâ rşirea lor, câ t şi a oamenilor şi
prin ei a ı̂ntregii creaţii. Ei lucrează o ceată prin cealaltă , pentru a
putea realiza ı̂n râ nduială , ı̂nă lţarea şi ı̂ntoarcere lor spre Dumnezeu
şi unirea cu El, precum şi ieşirea (procesiunea) puterilor lui
Dumnezeu la treptele ierarhice ale existenţei umane printr-o
comunicare preasfâ ntă şi uniPicatoare. Sf. Dionisie Areopagitul
✓ Armonia lor nu se realizează numai ı̂n relaţie cu Dumnezeu, ci şi cu
oamenii. Au, deci, o lucrare ad extra de că lă uzire şi luminare a
oamenilor şi alta ad intra ce priveşte ı̂ naintarea lor ı̂n comuniune cu
Dumnezeu şi ı̂ntre ei.
✓ Politeia ı̂ngerilor este o stare de comuniune spirituală prin excelenţă .
Faptul că Dumnezeu a creat şi Piinţe spirituale face posibilă atâ t
comuniunea, câ t şi putinţa de cunoaştere a Lui ca Spirit, ı̂ntre spirit
şi Spirit. Dumnezeu se revelează astfel ı̂n două planuri spiritual-
angelic şi sensibil. Omul are acces la ambele. Mai mult, acest mod de
revelare a lui Dumnezeu deschide o perspectivă sobornicească
interpersonală de participare la misterul. Cunoaşterea dă tă toare de
viaţă a lui Dumnezeu de care se fac pă rtaşe toate Piinţele raţionale
este transmisă unul- altuia Pie ı̂nger sau om, după ce Piecare din cei
ce s-au ı̂mpă rtă şit de aceasta au imprimat-o de ı̂nţelegerea lui
proprie, unică . IQntreaga creaţie devine, astfel, un ı̂ntreg ansamblu
raţional de persoane cunoscă toare ce se ı̂mpă rtă şesc de cunoaşterea
dumnezeiască , şi de cunoaşterea personală a Piecă reia dintre
persoane ce s-a fă cut pă rtaşă cunoaşterii dumnezeieşti.
✓ Creația este sobornicitate deschisă angelo-umană avâ nd ı̂n centrul ei
Persoana divino-umană a lui Iisus Hristos. Toate relaţiile ipostatice
menţionate mai sus se realizează ı̂n Hristos, Centrul ı̂n care se unesc
desă vâ rşit cele două lumi a ı̂ngerilor şi oamenilor.
 ✓ Această sobornicitate deschisă se realizează prin faptul că omul este
inelul de legă tură ı̂ntre lumea sensibilă şi cea inteligibilă , Piind ı̂n
constituţia sa exponent al ambelor Piri. El, din această perspectivă
are misiunea grea de a spiritualiza lumea vă zută . El are vocaţia de a
spiritualiza şi transPigura materia lumii ı̂n care i-a fost dat să
vieţuiască astfel ı̂ncâ t relaţiile personale dintre ı̂ngeri şi oameni să se
poată realiza ı̂n chip deplin.
✓ Poziţia privilegiată a omului vine din aceea că Fiul lui Dumnezeu s-a
fă cut om, iar nu ı̂nger, şi cu natura Sa şi de om devine stă pâ n al
ı̂ngerilor. S-a fă cut Om pentru că numai prin om putea ı̂ndumnezeii
creaţia ı̂n totalitatea ei, inclusiv in dimensiunea ei materială . El
adună , chiar dacă se face om şi pe ı̂ngeri ı̂n Sine Piind Spirit
atotcuprinză tor.
✓ Miza creaţiei ca ı̂ndumnezeire se joacă la IQntrupare prin care Hristos
realizează ı̂n Sine ı̂ntreaga zidire, Pie vă zută , Pie nevă zută . Cuvâ ntul
dumnezeiesc prin IQntrupare a unit cele două politeia, aducâ nd
politeia ı̂ngerilor ı̂n noi7

C. Raţionalitatea îngerilor premisă pentru o teologie a îndumnezeirii

✓ Atâ t omul câ t şi ı̂ngerii sunt Piinţe raţionale, sunt raţionali ı̂n puterea
lor cunoscă toare, dar sunt şi raţionali ı̂n structura lor. Raţionalitatea
divină este logica creaţiei ı̂n general şi fă pturilor cugetă toare ı̂n
special.
✓ Dumnezeu toate le-a fă cut potrivit unul plan veşnic, mintea Lui
cuprindea prin cunoştinţă ı̂n calitate de Cauză cunoştinţa tuturor,
ştiindu-le dină untru. El este ,,Cel ce ştie toate înainte de facerea
lor” ( Suzana, 42). Prin acesta le susţine pe toate ı̂ntr-o unică
cuprindere asa cum lumina ı̂şi susţine unitar razele ei. Toate
lucrurile ı̂şi au raţiunile ı̂n Logos sau ı̂n Raţiunea supremă ,
raţionalitatea Piind o notă fundamentală a ı̂ntregii lumii create. Sf.
Dionisie Areopagitul
✓ Raţiunile divine preexistă ı̂n Dumnezeu ı̂n chip unitar, teologia
numindu-le predeIiniri sau voiri dumnezeieşti. Sunt necreate existâ nd
dintotdeauna ı̂n Dumnezeu. Cuvâ ntul lui ca Persoană divină este
lă udat de dumnezeiasca Scriptură ca Raţiune nu numai pentru că e
dă ruitorul raţiunii, al minţii şi al ı̂nţelepciunii, ci pentru că are ı̂n sine
unitar cauzele tuturor, stră bă tâ nd prin toate pâ nă la sfâ rşitul tuturor.

7 Sf. Ioan Gură de Aur, PG 62, 172- Virtuţile îngerilor le-a adus Hristos în noi, făcându-ne capabili nu numai
de comuniunea cu ei, ci şi cu Dumnezeu.
 Are raţiunile ı̂ntregii Piri create, modele şi ı̂nţelesurile eterne prin
care s-au fă cut şi se fac toate Sf. Maxim Mărturisitorul.
✓ Raţionalitate au, aşa cum ne ı̂ncredinţează Sf. Maxim, şi ı̂ngerii. Ei
Piind lipsiţi de trup se ı̂ntâ lnesc şi se deosebesc totodată
comunicâ ndu-şi unii altora ı̂nţelesurile raţionale, prin tă cerea
cuvâ ntului. Acesta este aspectul raţionalită ţii cunoscă toare a
ı̂ngerilor. Aceasta, deşi, ca fond este unitară cu cea a oamenilor ca
manifestare este diferită .
✓ Minţi pure Piind, ei se deosebesc de minţile noastre prin aceea că la
noi cugetarea se desfă şoară ı̂n afara ei pentru a putea Pi analizată , pe
câ nd la ei se realizează ı̂nă untru Piind unitară ı̂n lucrarea ei. Datorită
acestei diferenţe noi exprimă m raţionalul prin cuvinte care se mută
de la noi la cei ce ne ascultă , ı̂n vreme ce ı̂ngerii, Piind lipsiţi de
trupuri ı̂ntâ lnindu-se şi deosebindu-se ı̂ntreolaltă , ı̂şi comunică
ı̂nţelesurile raţionale comunicâ nd ı̂ntre ei ı̂n chip imaterial negră it.
✓ Raţionalitatea structurală a ı̂n gerilor ne oferă posibilitatea
contemplă rii ı̂n aceştia a raţiunilor lucrurilor create, pentru că atâ t
aceştia, câ t şi raţiunile lucrurilor create sunt vestitori ai lui
Dumnezeu. Aşadar, ı̂n ei putem contempla ı̂ntreaga natură
descarnată de materialitate, pentru că ei au ı̂n ei şi raţiunile lumii (D.
Stăniloae)
✓ Raţionalitatea creaţiei ı̂n general oferă premisa perfectă pentru
ı̂ndumnezeirea ei, atâ t lumea sensibilă , câ t şi cea inteligibilă pot şi
trebuie să tindă că tre Subiectul suprem şi Izvorul acestei
raţionalită ţii atotperfecte- Logosul dumnezeiesc. Unitatea raţiunilor
lumii ı̂n Logosul Creator este fundamentul unirii tuturor, cu menirea
de a se uniPica ı̂n unitatea Logosului divin.
✓ IQn El ca Raţiune Ipostatică Piind unite toate raţiunile celor ce sunt,
sunt chemaţi oamenii, dar şi ı̂ngerii prin raţiunea lor şi raţionalitatea
lor să pă trundă ca ı̂ntr-o adâ ncime dă tă toare de sens nesfâ rşit. IQn
acest proces de actualizare a raţiunilor lumii, ı̂ngerii şi oamenii sunt
susţinuţi de ı̂nsuşi Dumnezeu, chemâ ndu-i spre El. IQnţelegerea tot
mai adâ ncă a acestor raţiunii echivalează cu un dialog nesfâ rşit pe
care ı̂l ı̂ntreţin ı̂ngerii şi oamenii, cu Dumnezeu.
✓ Raţiunile divine eterne ı̂n Dumnezeu sunt, aşadar, modele
dumnezeieşti după care omul şi ı̂ngerii vor Pi modelaţi spre
ı̂ndumnezeire. Pe temeiul lor (raţiunilor) ı̂ngerii primesc anumite
ı̂ntipă riri divine ı̂n ei, ı̂ntipă riri ce există virtual ı̂n Dumnezeu, avâ nd
rolul de a dezvolta ı̂n bine subiectele ı̂ngereşti, ı̂n conformitate cu
raţiunile lor. Raţiunile divine imprimate ı̂n ei sunt ieşiri, procesiuni
 dumnezeieşti dinamice, care se cer a Pi ı̂mplinite ı̂n sâ nul lor- Logosul
divin. Ei trebuie să facă „raţiunile” lor copii ale raţiunilor
dumnezeieşti, să se dezvolte pe linia acestor modele. „Raţiunile”8
ı̂ngerilor nu au o dimensiune abstractă , aşa cum erau ideile platonice
şi neoplatonice, ci sunt concretizate, materializate prin ipostasul
Piecă ruia dintre ei.
✓ Ca persoane ı̂ngerii pot tinde spre modele lor eterne, spre raţiunile
lor veşnice din Dumnezeu printr-o relaţie personală cu Dumnezeu.
Aceasta potrivit cu Piinţarea Lui ı̂i atrage pe aceştia, ca şi pe oameni ,
spre Sine ı̂nsuşi, spre formele gâ ndite de El din eternitate.
✓ Pentru că această lucrare are un caracter, cum am spus, personal
ridicarea ı̂ngerilor spre raţiunile lor nu se realizează exclusiv prin
Dumnezeu, ci ei se pot ajuta ı̂ntre ei, şi cu oamenii care sunt tot
persoane. Cei ce au ı̂naintat ca persoane ı̂n relaţie cu Dumnezeu spre
raţiunea lor veşnică pot deveni pentru alte persoane tipuri, ı̂n
vederea deschiderii lor spre Ipostasul-Absolut, prin care ı̂şi pot
actualiza raţiunile lor.
✓ Raţionalitatea ı̂ngerilor ne trimite şi la perspectiva hristologică a
lumii, ı̂ntemeiată pe raţionalitatea comună pe care o au ei şi lumea
ı̂ntreagă , ı̂n Logosul divin. Despre ei, spune Sfâ ntul Maxim
Mă rturisitorul, că sunt raţiunile tâ lcuitoare ale tainei lui Hristos ca
Dumnezeu şi Om, adică cei ce pot explica atâ t teologia, câ t şi
iconomia cu privire la taina lui Dumnezeu ı̂ndreptată spre oameni.
✓ Ei au acces datorită raţionalită ţii lor, atâ t asupra teologiei, adică
asupra tainei cu privire la modul de a Ii - după lucră rile din Sine, nu
după Piinţă - a lui Dumnezeu, dar şi asupra iconomiei ca ieşire a Sa
spre lume ce a culminat cu IQntruparea Cuvâ ntului. Aceasta pentru că
ei au mai mult acces la raţiunile lor eterne din Dumnezeu. Prin
apropierea de ele mai mult decâ t noi, ı̂ngerii pot cunoaşte pe
Dumnezeu, atâ t nemijlocit ı̂n Sine prin contemplarea Feţei Lui, dar şi

8 Părintele Stăniloae face o deosebire între raţiunile eterne din Dumnezeu cu privire la lume şi „raţiunile”
concretizate ale lucrurilor sau ale persoanelor, fie oameni sau îngeri. Cele de pe urmă trebuiesc împlinite şi
desăvârşite prin modelele lor etene din Dumnezeu printr-un proces de îndumnezeire ce nu va înceta niciodată
pentru că modele (raţiunile) cu pricina au un conţinut infinit.
 prin lucră rile iconomice la care au, ı̂ntr-un fel, acces înainte9 de
ı̂mplinirea şi desfă şurarea lor. Acest fapt ni-l descoperă Sf. Clement
Alexandrinul care spune că : „îngerii au păstrat pentru venirea
Domnului tainele ascunse ale Lui cu privire la providenţă şi la ideile
mai înalte.”
✓ Raţionalitatea ı̂ngerilor ne mijloceşte prin abordarea ei teologică
autentică , atâ t ı̂nţelegerea misiunii şi naturii ı̂ngerilor ı̂n raport cu
lumea materială , dar şi chipul realiză rii şi desă vâ rşirii omului ı̂n
relaţie cu aceştia şi cu Dumnezeu.

E. Dinamica chip-asemănare la îngeri

✓ Lumea angelică presupune o dinamică de la după chip la după
asemănare, o propă şire ı̂n iubire, o mişcare anagogică , ce tinde spre
ţelul suprem al existenţei create- îndumnezeirea.
✓ Asemă narea ı̂ngerilor cu Dumnezeu se realizează sub semnul unei
epectaze nesfâ rşite, menită să se ı̂nscrie ı̂n urcuşul etern al creaţiei
spre Creator. Simbol al acestei ascensiunii inPinite este Moise care,
deşi se face pă rtaş al unor descoperiri cu totul speciale, el tinde spre
o vedere tot mai clară a lui Dumnezeu (Sf. Grigorie Palama) Sunt
prinşi ı̂n acest urcuş ı̂ntr-o tensiune Piinţială prin care se mişcă spre
Dumnezeu ı̂n spirală atră gâ nd ı̂n această tensiune ı̂ntreaga creaţie
zidită .
✓ Lumea ı̂ngerilor are privilegiul primit prin lucrare, de a Pi ajuns la o
anume stabilitate ı̂n această anagogie mistagogică , dar şi vocaţia de a
ı̂nainta inPinit din slavă ı̂n slavă spre Fiinţa divină .
✓ SPintele cete ale Piinţelor ı̂ngereşti conPigurâ ndu-se pe ele ı̂nsele ı̂n
mod spiritual spre imitarea lui Dumnezeu dorind să -şi modeleze
chipul lor ı̂nţelegă tor, după modelul dumnezeiesc originar, se
ı̂mpă rtă şesc de o mai bogată comuniune dumnezeiască (Sf. Dionisie
Areopagitul). Scopul lor este să realizeze unirea cu Dumnezeu, atâ t
câ t este posibil devenind ca El, contemplâ nd neı̂ncetat dumnezeiasca
Frumuseţe.

9 Daca avem în vedere ca îngerii sunt fiinţe supratemporale nu putem vorbi de „înainte”. Nici în Dumnezeu nu
există înainte şi după în privinţa creaţiei. În timp, însă, în creaţie actele iconomice cunosc o anume desfăsurare, o
succesiune. Din acest punct de vedere putem spune că îngerii au avut acces la aceste acte înainte de împlinirea
lor. Chiar dacă nu le-au înţeles fiind taine dumnezeieşti, le păstrau întru ei. Acesta se vede în aceea că, deşi nu
puteau înţelege („taina ce-a din veac ascunsă şi de îngeri neştiută” Şi acum.. Troparul Învierii gl.IV) cum se
poate întrupa Cuvântul, ei sunt paradoxal cei ce vestesc împlinirea acestei taine. ( Luca 1, 26-38/ FA 7, 53-„Voi,
care aţi primit Legea întru rânduieli de îngeri”//, Gal. 3,19 „Deci ce este Legea? Ea a fost adăugată pentru
călcările de lege, până când era să vină Urmaşul, Căruia I s-a dat făgăduinţa, şi a fost rânduită prin îngeri, în
mâna unui Mijlocitor.”
✓ Asemă narea nu este o realitate materială , ci spirituală . Nu vorbim de
o asemă nare a lor după formă , ci după ı̂ntoarcerea spre Dumnezeu,
prin ı̂ntinderea minţii spre Dumnezeu. IQngerii pot realiza acest fapt,
spune Sf. Maxim, datorită unei coeziuni de fond ce există ı̂ntre ei pe
temeiul chipului anticipat din ei. Prin acest chip(viaţa) ei tind ı̂n
veşnicie spre asemă narea cu Cauzatorul lor.
✓ Sf. Grigorie cel Mare aPirmă ı̂n legă tură cu natura ı̂ngerilor faptul că
aceştia nu sunt dePiniţi numai prin chip, ci şi prin pecetea asemănării
cu Dumnezeu, pecete care există ı̂n ei de la creaţie. Această pecete a
asemănării ei pot să o descopere ı̂n ei pe mă sura cură ţirii lor. Cu câ t
natura lor va Pi mai pură , cu atâ t această pecete va Pi mai clară , mai
evidentă , şi deci asemănarea mai ı̂mplinită ca act, ca stare Piinţială .
✓ Itinerariul lor duhovnicesc are, aşadar, o dimensiune ontologic-
gnoseologică . Se cură ţesc de neştiinţă şi se apropie de Dumnezeu
prin ı̂mpă rtă şirea de energiile Lui dumnezeieşti.
✓ Asemă narea ı̂ngerilor cu Dumnezeu se realizează prin contemplaţie,
contemplaţia Piind teognoză , iar teognoza Piind unirea cu El din ce ı̂n
ce mai deplină (Sf. Clement Alexandrinul). Contemplaţia lor este
ı̂nţelegă toare şi nematerială unitară ı̂n apropierea ei de Pirea
dumnezeiască , pe care niciodată nu o va pă trunde dePinitiv. Mintea
lor este pe câ t posibil ı̂ntipă rită de Mintea şi Raţiunea dumnezeiască
supraı̂nţeleaptă .
✓ Contemplaţia directă a dumnezeirii este treapta cea mai ı̂naltă a
ı̂ngerilor, şi prin urmare asemă narea ca stare obiectivă , nu dePinitivă
de a Pi. La această condiţie se ajunge după cum ne ı̂ncredinţează Sf.
Dionisie Areopagitul ı̂n chip ierarhic.
✓ SPintele trepte se cură ţesc, se luminează şi se desă vâ rşesc ierarhic,
dobâ ndesc asemă narea ı̂n relaţie cu cetele superioare care au ajuns
la această stare ı̂naintea lor (Sf. Dionisie Areopagitul). Tinzâ nd
spre asemă nare ı̂ngerii sunt introduşi ı̂n cunoştinţa lucră rilor
dumnezeieşti de cetele mai ı̂nalte, iar ordinele ı̂nalte sunt iluminate
pe câ t este cu putinţă de ı̂nsă şi dumnezeirea, ca atare. Aşadar, prima
ierarhie a minţilor cereşti Piind plină , prin aşezarea ei lâ ngă obâ rşia a
toată sPinţenia, de toată cură ţia luminii celei nemă surate, ı̂ntă rindu-
se ı̂n toată desă vâ rşirea şi ştiinţa dumnezeiască , se descoperă
treptelor de sub ea, pentru ca şi acestea la râ ndul lor să se reveleze
celor inferioare lor.
✓ Asemă narea cu Dumnezeu se dobâ ndeşte, astfel, de treptele cele
dintâ i care Piind pă rtaşe la Piinţa divină , se cură ţesc, se luminează şi
se desă vâ rşesc, deopotrivă . Ele stau ı̂n cerc şi nemijlocit ı̂n jurul lui
 Dumnezeu hră nindu-se luminat din razele nemijlocite ale
dumnezeirii. Se aseamă nă prin urmare cu Dumnezeu, prin dă ruire şi
ı̂nrâ urire de lumina, formele şi ı̂nsuşirile spirituale atotfrumoase ale
dumnezeirii. Din această treaptă izvoră sc şi se manifestă aceste
daruri spre cură ţirea şi luminarea celor de sub ea ı̂ntr-o tensiune
perpetuă spre asemă narea cu Dumnezeu, care datorită Piinţei Sale
necreate nu se va realiza niciodată .
✓ SPintele cete ı̂ngereşti se ı̂mpă rtă şesc de ceea ce li se transmite ı̂n
chip superior, modelâ ndu-se spiritual spre imitarea lui Dumnezeu.
Ele dorind să dea minţii lor un chip asemă nă tor Lui tind pururea ı̂n
sus, susţinute continuu de iubirea dumnezeiască . Primind ı̂n această
lucrare ilumină rile primordiale nemateriale se conformează lor,
devenind din ce ı̂n ce mai mult lumini ı̂n ele ı̂nsele după modelul
divin (Sf. Dionisie Areopagitul).
✓ Asemă narea se dobâ ndeşte ș i prin faptul că Dumnezeu este viaţă de
sine şi asemă nare de sine din care cele ce sunt ı̂şi primesc existenţa
pentru a participa la acest dar. Că ci toate participă la asemă nare
potrivit cu Pirea lor, cele ı̂nalte şi inteligibile ı̂n mod superior şi cele
sensibile urmă toare ı̂n mod inferior. Asemă narea este o formă de
unitate a tuturor, ară tâ nd că tot ce există se ı̂mpă rtă şeşte participâ nd
la prima lor Cauză (Sf. Maxim Mărturisitorul).