Receptarea ideilor școlii active în pedagogia

romaneasca ale lui Ion Nisipeanu și Teodor

Geanta

În precuvantarea lucrarii intitulata ‘’Școala activa’’(1924)

cei doi autori condamna,graba cu care cadrele didactice ii
indruma pe copii înspre scopuri instructiv-educative
neadecvate;asimilarea unor’’abstractiuni uscate’’,insusirea
unei ‘’stiinte moarte’’,formarea unor comportamente
dupa’’calapodul nivelator al vieții sociale
despersonalizatoare’’ pe care Școala activa,care își dorește o
educatie conforma cu legile psihologice firesti,le respinge
cu im ca fiind improprii.Cei doi autori precizeaza cu
suficienta claritate principiul sub semnul caruia și-au
desfasurat întreaga cercetare;’’Un principiu cardinal al
școlii active,menit tocmai sa inlature graba în creșterea
sufleteasca a copiilor,e principiul invatamantului general și
ocazional.Conform acestui principiu,scoala primara nu va
da de la început un învățământ sistematic,impartit într-un
numar oarecare de specialitati,cu granițe mai mult sau mai
puțin solide intre ele,dozate cu orare rigide și
implacabile.Ea-scoala primara-va începe cu un învățământ
de tranzitie,care sa pregătească treptat,treptat pe copii
pentru invatamantul sistematic de mai târziu,care sa
inlesneasca copiilor trecerea din viața de familie în viața
scolare.’
După motivarea psihologica a invatamantului general și
ocazional,ca derivand din geneza cunostintelor și în
legătura indisolubila cu imprejurarile complexe în care ele
se produc,Ion Nisipeanu și Teodor Geanta trec la
prezentarea modalitatilor de aplicare al lui,pe parcursul
celor șase volume de metodica ce alcatuiesc lucrarea
intitulara ‘’Școala activa’’;Metodica religiei și a limbii
romane,Viata în studiul matematicilor-incercare
metodologica în în spiritul Scoalei active,Viata în studiul
stiintelor naturii-lucrare metodologica în spiritul Scoalei
active,Pentru reforma invatamantului istoriei-incercare
metodologica în spiritul Scoalei active,Pentru educația
estetica a copilului-metodologia dexteritatilor în spiritul
Scoalei active,Geografia în tablouti-metodologia geografiei
în spiritul Scoalei active.
În prima parte a volumului întâi din Școala activa,intitulat
Metodica religiei și a limbii romane,este consacrata
treptelor psihologice la care recurg invatatorii în practica
didactica.Doua momente principale sunt identificate în
actul dobandirii cunostintelor;
a) faza intuitiilor concrete,care domina multă vreme sufletul
copilului în relatiile sale cu lumea exterioara.
b)faza formarii cunostintelor abstracte și generale pe baza
intuitilor concrete,care începe relativ târziu și cuprinde,la
rândul sau,mai multe subfaze.In proiectarea și realizarea
lectiilor este necesara respectarea acestor doua momente
sau faze;invatatorul trebuie sa știe sa concretizeze orice
tema abstract formulata în programa și în manuale,sa o
insoteasca cu exemple,cu intuitiii-ar apoi sa îl conduca pe
elev spre abstractizare și generalizare,respectand
particularitatile varstei lui.
Convingerea exprimata de Ion Nisipeanu și Teodor Geanta
este ca multă vreme sufletul copilului trebuie lăsat pe
treapta concretizarii ideilor,caci nu orice predare trebuie
urmata imediat și imvariabil de o asociere și de o
generalizare constienta,formala, ceea ce nu înseamnă ca
acestea nu se pot realiza subconstient și inconștient odată cu
predarea.
Adepti ai unei instruiri de tip activ-participativ,Ion
Nisipeanu și Teodor Geanta arata,atunci când abordeaza
aspectul metodologic al procesului de învățământ,ca multe
dintre procedeele vechii școli intelectualiste sunt numai în
aparenta greoaie,ele,defapt solicita doar o sfortare
superficiala.
Receptiv la noile curente,Ion Nisipeanu și-a configurat
conceptia pedagogica,pornind de la așa numitul’’principiu
psihologic’’,considerat un principiu cardinal al pedagogiei
moderne,in virtutea caruia educația și instructia trebuie să
se desfasoare în cea mai mare armonie posibila cu sufletul
copilului.