Amenajarea mediului educațional în grădiniță și în

școala primară
În gradinită spaţiul amenajat pe arii de stimulare ajută copiii să-şi
dezvolte personalitatea prin faptul că le lasă posibilitatea de a alege singuri
unde, cu ce, cu cine şi cât se joacă, îşi asumă responsabilităţi pentru alegerile
făcute, percep activităţile ca fiind reuşite deoarece sunt potrivite nivelului lor de
dezvoltare şi nu vor resimţi o frustrare ca urmare a faptului că sunt constrânşi să
participe la activităţi care sunt fie prea dificile, fie prea uşoare. Alegând singuri
şi asumându-şi responsabilitatea deciziei, copiii devin independenţi, capabili să
se descurce singuri, încrezători în propriile forţe ceea ce duce la formarea unei
imagini de sine pozitive.
Pe cand in școală această libertate de alegere nu este.Elevii trebuie să
urmărească activitatea ora desfășurată de catre învățătoare.
Spaţiul constituie contextul material în care se desfăşoară educaţia atat în
grădiniță cat și la școală. El trimite permanent mesaje copilului, mesaje care
sunt esenţiale pentru dezvoltarea acestuia şi constituie elemente de bază în
experienţa sa de viaţă.
În grădiniţă, spaţiul este special amenajat pentru copii, în aşa fel încât acesta să
trimită copilului mesaje cu suport educativ, în sprijinul dezvoltării lui.
Amenajarea spaţiului grupei într-o nouă manieră, care să nu mai imite modelul
şcolar ci să ofere ocazii de joc liber şi creativ, corespunde în fapt cu organizarea
ariilor de stimulare. Acestea sunt colţuri, ateliere, sectoare, centre, domenii,
locuri în care sunt puse materialele didactice la îndemâna copiilor, într-o
manieră care să dea prilejul desfăşurării unor activităţi menite să dezvolte
copilul psihic şi fizic.
Şcoala reprezintă o unitate medială, deoarece este definită atât prin delimitare
spaţială, cât şi prin specificul activităţii desfăşurate în spaţiul respectiv
Spaţiul educaţional oferă siguranţă emoţională şi afectivă atunci când
educatoarea respectiv învățătoarea, cunoscându-şi bine copiii din grupă/clasă
organizează şi amenajează ambientul astfel încât aceştia să poată desfăşura
activităţi potrivite dezvoltării individuale. Lucrând în grupuri mici, copiii pun
întrebări, comunică între ei şi cu educatoarea, antrenându-şi structurile de bază
ale limbajului.
Avantajele unui mediu şcolar pozitiv constau în bunăstare şi fericire, consolidarea
sentimentului de apartenenţă şi o mai bună calitate a vieţii pentru cei implicaţi în
procesul educaţional. Indirect, mediul şcolar pozitiv poate avea ca rezultat
performanţe academice mai bune ale elevilor.
De asemenea, poate modifica unele aspecte negative ale vieţii şcolare prin reducerea
intimidării, hărţuirii, absenteismului şcolar. Are potenţialul de a diminua
stereotipurile, teama, anxietatea, depresia şi pierderea motivaţiei
Mediul şcolar poate potenţa bunăstarea socială, emoţională şi capacitatea de învăţare,
când atat în grădiniță cat și în școala primară:
• este cald, prietenos şi recompensează învăţarea;
• promovează în special cooperarea şi mai puţin competiţia;
• oferă susţinere şi facilitează comunicarea deschisă;
• încurajează activităţile creative;
• promovează interacţiunea non-violentă în clasă şi între personalul şcolii şi elevi,
prevenind în felul acesta pedeapsa fizică, agresivitatea.
Pe cand în grădiniță mobilierul din grupă se poate muta în funcție de activitatea
desfășurată,în școală acest lucru nu se poate face.
O altă deosebire între sala de grupă din gradiniță și sala de clasă din școală este faptul
că sala de clasă ar trebui să fie mai încăpătoare decat sala de grupă din grădiniță.