NSTALATII AVALE E ORD

Razvan Bidoae

Part 1 – Calculul instalatiilor cu tubulaturi

 Consideratii Generale
• Instalatiile navale reprezinta dotari specifice navelor cu rolul de a asigura navigatia in deplina siguranta si
indeplinirea functiunilor de exploatare.
• Instalatiile navale se clasifica:
• Instalatiile energetige – au rolul de generare a energiei la bordul navei. Pentru aceasta se folosesc combustibilii fosili si se
genereaza energie mecanica sau termica. Combustibili pot fi solizi, lichizi, gazosi, atomici.
• Instalatii cu tubulaturi – au rolul de a transporta lichidele la bordul navei. Aceste instalatii se pot clasifica in:
• instalatii aferente instalatiilor energetice (alimentare cu combustibil, ungere, racire, evacuare gaze, reducere noxe - scrubber, filtrare – purificare, etc);
• Instalatii aferente corpului navei (ballast, santina, stins incendii, sanitare, frigorifice, conditionare)
• instalatii pentru nave specializate: nave tank (marfa, stripping, gaz inert, spalare tancuri, etc) transport gaze lichefiate (marfa, lichefiere, racier, etc), nave
transport animale vii, dragaj, pasagere
• Instalatii de punte – mecanice. Au rolul de a asigura functionarea si siguranta navei, acestea sunt:
• Instalatia de ancorare – asigura stationarea navei in rada porturilor;
• Instalatia de acostare-legare – asigura legarea de cheu sau de o alta nava
• Instalatia de remorcare;
• Instalatia de salvare;
• Instalatia de guvernare – carme sau propulsoare azimutale (bow thruster nu este guvernare)
• Instalatia de incarcare descarcare (macarale, bigi, benzi rulante, etc)
• Instalatiile electrice – au rolul de a produce, distribui si stoca energia electrica la bordul navei. Acestea se pot clasifica in:
• Generatoare energie electrica (principala si avarie);
• Distributie energie electrica (principala si avarie);
• Instalatie de iluminat
• Instalatie de comanda, control, automatizare, supraveghere, etc.
• Instalatiile de navigatie sunt specific urmaririi navigatiei navei. Acestea sunt: radiocomunicatie, radar, lumini navigatie,
pozitionare nava, traiectorie nava, inregistrare activitate nava (cutia neagra).
 Consideratii Generale
• Constructia instalatiilor este determinata de rolul lor la bord. Instalatiile a caror functionare afecteaza
siguranta si vitalitatea navei, vor avea constructia si parametrii functionali in concordanta cu ceritele
regulamentelor internationale (IMO: SOLAS, MARPOL, Life-Saving Appliances, Fire Fighting Systems, etc.;
cerintele suplimentare a autoritatilor de pavilion). Instalatiile ce asigura confortul la bordul navei sunt
reglementate de proprietari navelor, cerintele asociatiilor de profil (ILO, cerinte pavilion, sindicate, etc.),
criterii economice.
• Criteriile de rezistenta pentru instalatiile ce pot afecta siguranta navelor sunt date in Regulile
Societatilor de Clasificare, a caror aplicare creaza premizele unei exploatari sigure a navelor.
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• Sunt instalatii prin care circula fluide de lucru si au o structura comuna, atat la instalatiile pentru corpul
navei, cat si la cele ale sistemelor energetice. Ele au in structura lor urmatoarele:
• masinile hidraulice sau pneumatice;
• tubulatura instalatiei;
• armaturile pentru comanda si controlul functionarii instalatiei.
• Masinile hidro-pneumatice sunt elementele care asigura transferul/conversia energiei intre fluidului de
lucru (p, Q) si energia mecanica de la axul masinii (ω, M). In functie de sensul in care are loc conversia,
masinile hidro-pneumatice pot fi:
• masini generatoare, in care energia mecanica de la intrarea in masina se transforma in energie hidraulica sau pneumatica,
realizandu-se conversia mecano-hidraulica;
• masini motoare, care primesc energia hidraulica sau pneumatica si produc energie mecanica, realizand conversia hidro-
mecanica. In tab.II.1 este sugerat modul in care se realizeaza conversia in cele trei tipuri de masini, find indicati parametrii
fluxurilor de energie care intra in procesul de conversie, precum si eficienta conversiei pentru fiecare tip de masina.
Parametrii energiei in procesul conversiei
TIPUL MASINII EFICIENTA CONVERSIEI
INTRARE MASINA IESIRE
CUPLU DEBIT ∙
GENERATOARE VITEZA GENERATOR SARCINA = =
∙
PUTERE = ∙ PUTERE = ∙
∆
DEBIT CUPLU ∙
MOTOARE SARCINA MOTOR VITEZA = =
PUTERE = ∙ PUTERE = ∙ ∙
∆
ℎ

GENERATOR M OTOR
TRANSMISII = = ∙ = ∙

∆ , ∆
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• Principiul prin care se realizeaza conversia determina constructia masinii. In general, pentru conversie
sunt utulizate doua principii:
• Principiul hidrodinamic, care realizeaza conversia in masina intr-un sens sau in altul, prin modificarea energiei cinetice (viteza)
a fluidului care trece prin masina. Masinile generatoare care folosesc principiul hidrodinamic se numesc pompe in cazul
lichidelor si ventilatoare cand fluidele de lucru sunt gazele.
• Principiul hidrostatic (sau volumic), care realizeaza conversia fluidului prin modificarea energiei potentiale (presiunii) a
fluidului care trece prin masina. Masinile generatoare care folosesc principiul hidrostatic se numesc pompe volumice in cazul
lichidelor si compresoare cand fluidele de lucru sunt gazele.
• Masinile dinamice realizeaza ∆p mici si debite mari (volum mare), se folosesc de obicei pentru transfer
de lichide/gaze. Masinile statice/volumice realizeaza ∆p si debite mici se folosesc de obicei pentru
actionari de forta (hidraulice, pneumatice).
PRINCIPIUL FLUID
GENERATOARE MOTOARE TRANSMISII
FUNCTIONAL LICHID GAZ
L POMPE CENTRIFUGE SI POMPE RADIALE TURBINE FRANCIS CUPLAJE HIDRODINAMICE
CENTRIFUGAL VENTILATOARE CENTRIFUGE SI
G TURBINE RADIALE -
VENTILATOARE RADIALE
HIDRODINAMIC

L POMPE AXIALE TURBINE KAPLAN -

PROPULSIV TURBINE EOLIENE, TURBINE
G VENTILATOARE AXIALE -
ABUR/ GAZ
L POMPE DIAGONALE TRURBINE DERIAZ (DIAGONALE) -
MIXT
G VENTILATOARE DIAGONALE - -
L EJECTOARE LICHID/LICHID SAU LICHID/GAZ - -
CU JET
G EJECTOARE GAZ/GAZ SAU GAZ/LICHID - -
TURBIONAR L POMPE TURBIONARE - -
L POMPE VOLUMICE MOTOARE HIDROSTATICE TRANSMISII HIDROSTATICE
STATIC
HIDRO

MASINI
VOLUMICE MOTOARE PNEUMATICE
G COMPRESOARE VOLUMICE TRANSMISII PNEUMATICE VOLUMICE
VOLUMICE
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• In cazul masinilor cu principiu dinamic acestea se pot imparti dupa principiul utilizat:
• In cazul cand conversia se bazeaza pe forta centrifuge, masinile se vor numi masini centrifuge sau masini radiale. La aceste
masini, elementul principal il reprezinta rotorul paletat, care interactioneza cu fluidul imprimandu-i o miscare complexa, a
carei componenta radiala catre exteriorul rotorului. La iesirea din rotor, fluidul cu energia cinetica marita, este preluat de
statorul masinii unde o parte din energie primita se transforma in energie potential – ∆p .

• In cazul conversiei ce se bazeaza pe forta de impingere masinile se vor numi masini axiale. La aceste masini, elementul
principal il reprezinta rotorul sub forma de elice, care interactioneza cu fluidul imprimandu-i o miscare axiala. La iesirea din
rotor, pe langa component axiala, fluidul capata si o viteza de rotatie ce este preluata de statorul masinii unde o parte se
transforma in viteza axiala, ceea ce duce la cresterea debitului.
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
• Tubulatura instalatiilor navale, reprezinta suportul material prin care circula fluidele de lucru. Ea trebuie
sa fie compatibila cu natura fluidului de lucru, sa corespunda parametrilor fizici ai acestuia (presiune,
temperatura, vascozitate) si sa poata fi realizata, prelucrata si imbinata prin tehnologii simple.
Tubulatura leaga masinile hidraulice de consumatori si transmite acestora energia hidraulica obtinuta in
masina. Tubulatura unei instalatii se caracterizeaza prin: diametrul, lungimea si configuratia instalatiei.
Constructia tubulaturii navale precum si materialele din care este realizata sunt reglementate prin
standarde si prin Norme ale Societatilor de Clasificatie.
• Armaturile, au rolul de a dirija, manevra sau regla circulatia fluidului prin instalatii. Dupa functiunile
indeplinite acestea pot fi:
• armaturi de trecere, care permit trecerea sau blocarea circulatiei fluidului in instalatii;
• armaturi de retinere, relizeaza blocarea automata a circulatiei fluidului numai intr-un sens;
• armaturi de trecere-retinere, permit trecerea sau blocarea fluidului intr-un singur sens, celalalt fiind blocat automat;
• armaturi de distributie, realizeaza distributia fluidului de lucru catre mai multi consumatori;
• armaturile de siguranta, mentin automat unul din parametrii fluidului de lucru sub o valoare maxima; (presiune)
• armaturi de reglare, mentin automat valoarea unui parametru al fluidului de lucru, in limite impuse de conditiile functionale
ale instalatiei.
 Instalatii cu tubulaturi aferente corpului navei
Parametrii masinilor hidraulice la functionarea in instalatii.
• Parametrii care definesc functional o instalatie cu tubulaturi sunt:
• Debitul, definit prin cantitatea de fluid care trece prin unstalatie in unitatea de timp, poate fi considerat prin:
• debitul volumetric.... Q [m3/sec] sau [m3/h]
• (debitul masic........M [kg/sec])
• Sarcina, reprezinta energia specifica pe care fluidul o primeste, (in cazul masinilor generatoare) sau o cedeaza (in cazul masinilor
motoare), la trecerea prin masina. Componentele ei rezulta din bilantul energetic al fluidului.
• Pentru o pompa care face legatura intre punctele de transfer 1 si 2, printr-o tubulatura, care implica pierderile de sarcina h pe
aspiratie si h refulare, energia primita de fluid in pompa va fi:
= −
- energia fluidului la iesirea din pompa;
- energia fluidului la intrarea in pompa;
• Notand energia totala necesara circulatiei fluidului prin instalatie, din bilantul energetic rezulta: = . Prin calculul energiei , cand se cunoaste debitul si structura constructiva a insalatiei, se poate
determina sarcina pompei. Considerand energia totala a fluidului raportata la unitatea de volum, data prin ecuatia lui Bernoulli, rezulta energia specifica sub forma :
$
=ρ ⁄2 + ! + ρ"# sau = ⁄2 + !⁄ρ" + # [()*];
%&
• Pentru instalatia de mai sus, vom avea:
, ,
= + ! + -"# si = + ! + -"#
• Sarcina pompei devine: = − = - ⁄2 − + ! −! + -" # − #

Relatia poate fi interpretata astfel: energia transmisa prin pompa lichidului, se manifesta prin: componenta dinamica, care reprezinta cresterea energiei cinetice, in pompa (intre refulare si aspiratie, termenul I),
componenta statica data prin cresterea energiei potentiale exprimata prin presiune, (termenul al II−lea ), componenta geodezica, exprimata prin diferenta de nivel, intre refulare si aspiratie, (termenul al III−lea).
Daca definim sarcina pompei in raport cu energiile specifice ale lichidului intre cele doua puncte de cuplare 0 la aspiratie si la refulare, vom avea:
- -
0 = 0 + !0 + -"#0 ; = + ! + -"#
2 2
• Dar = 0−ℎ ; = +ℎ
• Sarcina pompei devine : = − = − 0 + ℎ + ℎ = - ⁄2 − 0 + ! − !0 + -" # − #0 + ℎ + ℎ
234
• Din analiza relatiei rezulta ca termenii I, II, III, depend de deconditiile e cuplare si ei pot fi stabiliti prin datele deproiectare ale instalatiei. Ultimul termen , h, introduce efectul pierderilor de energie in instalatie
si influenteza energia care trebuie furnizata de pompa. Deci, problema proiectarii, din punct de vedere hidraulic a unei instalatii, consta in calculul pierderilor de sarcina h, care, impreuna cu componentele
sarcinii date prin conditiile de cuplare permit alegera pompei, si calculul consumului de energie al acesteia.
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
Avand debitul si conditiile de cuplare, date in tema de proiectare, se determina prin calcul pierderile de sarcina, h , si apoi se defineste
sarcina pompei.
In practica, nu toti termenii care compun sarcina au valori semnificative; pentru unele tipuri de instalatii putandu-se ivi urmatoarele
situatii:
• 0 si sunt mici si au valori apropiate. Cazul se intalneste la transferul intre tancuri cu suprafete mari, cand primul temenul devine neglijabil. In acest caz, 5 = ! − !0 +
-"# + ℎ;
• daca intre punctele de cuplare presiunea este aceeasi, (cazul tancurilor care comunica cu atmosfera): !0 = ! = !6 , sarcina instalatiei este: 5 = -"# + ℎ
• daca diferenta de nivel este neglijabila (# ≈ 0) termenul ρ"# ≈ 0 si 5 = ℎ, caz in care, sarcina instalatiei si deci cea ceruta pompei va corespunde compensarii pierderilor
hidraulice h.

In cazul in care pompa este amplasata deasupra nivelului lichidului de transfer, apare problema indeplinirii conditiei de autoaspiratie, care
consta in posibilitatea pompei de a-si ridica lichidul de la nivelul inferior rotorului, pana la rotor unde primeste energia necesara
transferului. Indeplinirea acestei conditii este esentiala pentru functionarea pompelor, de aceea, va fi analizata sub doua aspecte:
- amorsarea functionarii pompei;
- functionarea fara cavitatie.

Primul caz apare frecvent la instalatiile care au pompele deasupra nivelului apei (santina balast) la pornirea initiala sau in timpul exploatarii (patrunde aer in in
tubulatura de aspiratie si este transferat rotorul pompei). In acest caz, fortele centrifuge transmise aerului din rotor sunt prea mici pentru a reliza o sarcina
suficienta ridicarii nivelului de apa in rotor. Pentru a amorsa functionrea trebuie umplut rotorul si tubulatura de aspiratie cu lichid, operatie care poarta
denumirea de amorsare a pompei. Umplerea pompei se realizează prin crearea unei depresiuni in pompei, asa incat umplerea rotorului se face pe seama
presiunii atmosferice care impinge apa in rotorul pompei. Nici o pompă nu poate aspira liber de la o înălțime mai mare de 10 mCA.
Prin sarcina vacumetrica a unei pompe Hv se intelege presiunea minima care poate sa apara la intrarea in rotor la care pompa functioneaza (caracteristica
depinde de forma constructiva a palelor rotorului, diametrul rotorului si turatia rotorului). Pompele reale trebuie să aibă la intrarea în rotor o presiune mai
mare decât cea a lichidului saturat, ps , la care începe fierberea lichidului la temperatura ambienta. Apariția vaporilor întrerupe continuitatea curgerii iar
pompa cavitează și nu mai debitează.
 Instalatii cu tubulaturi consideratii generale
Pentru a pune în evidență factorii care influențează funcționarea pe aspirație a unei pompei se va determina sarcinii
vacuumetrice pe baza ecuația lui Bernoulli între O și A
ρv A2 sau ρv A2
p0 = p A + + ρgz A + h A p0 − p A = + ρgz A + h A
2 2
H VP sarcina totală a lichidului care circulă prin tubulatura de aspirație
Bilanțul energetic, pe aspirație, va fi satisfăcut dacă HVP = H iA iar condiția funcționării normale pe aspirație va fi: HVP ≥ H iA

Daca se cunosc debitul, configurația și dimensiunile tubulaturii pe aspirație și trebuie determinată înalțimea maximă la care se poate amplasa pompa, pentru
a funcționa fără cavitație. Aceasta va fi:
1  ρv A2 
z Amax =  H V − − hA 
ρg  2 
Un alt mod de a aprecia funcționarea pompelor pe aspirație consideră în locul sarcinii pe aspirație a pompei marimea: NPSH (Net Postive Suction Height) care
reprezintă diferența dintre energia totală a lichidului la intrarea în rotorul pompei și energia corespunzătoare presiunii la care începe cavitația ps:
ρv A
2
NPSH = + p A − pS
2 ρ 2
vA
Echivalenta dintre NPSH si Hv este: NPSH = 2 + p0 − pS − H A
 p2 , v2 , E2
2

Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi hr

Calculul hidraulic are ca scop stabilirea parametrilor hidraulici ai instalaţiei şi corelarea lor cu cei ai maşinii, pentru z 2 z
pr ,vr
PC
îndeplinirea condiţiile funcţionale impuse. Sarcina totala necesara circulatiei fluidului in regim permanent este: pa ,va
1
ha zr
5 0 0 p1 , v1 , E1 za
2 z1
I I
Primii trei termeni ai ecuatiei sunt determinati de conditiile de cuplare iar ultimul termen, h, reprezinta energia Fig. II.1 Elementele care definesc sarcina pompei
pierduta la circulatia fluidului prin instalatie.
Determinarea lui h reprezinta obiectivul calculului hidraulic a unei instalatii.
La calculul unei instalaltii sunt cunoscute: dimensiunile, configuratia instalatiei si debitul. (p1, p2, v1, v2, z1, z2, d1, d2). Calculul pierderilor de
sarcina, h, se face utilizand relatiile din hidrodinamica referitoare la curgerea prin conducte. Pierderile totale de sarcina la curgerea printr-o
conducta care are pierderi locale (coturi, armaturi, etc.), vor fi:
9 , $
: %&
9 ;: =
-reprezinta pierderile prin frecari. ( coeficientul de frecare, , -rugozitatea relativa, -vascozitatea cinematica)
: < :
64
λ I- regim laminar λ= 0 ,25
Re  k 64 
II-regim de tranzitie λ = 0 ,11 + 
 d Re  0 ,316
ε III-regim turbulent de automodelare; λ = 0 ,25
Re

I II III

Re cr Re am Re
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Metoda pierderilor locale echivalente, se utilizeaza atunci cand ponderea pierderilor locale este mare fata (multe coturi si valve) de
pierderile prin frecari de pe portiunile drepte ale instalatiei (lungime totala mica). In acest caz, pierderile prin frecari se vor echivala cu
pierderi locale fictive. Echivalarea se face egaland pierderile prin frecari ale tubulaturii drepte existente cu o pierdere locala fictiva > :
9 ?&
> iar relatia devine >
:
Metoda lungimilor echivalente, inlocuieste pierderile locale cu pierderi prin frecari pe portiuni drepte de tub de acelasi diametru, de
9@ :
lungimi fictive > , care au aceleasi pierderi hidraulice ca si pierderile locale. Vom avea: , de unde > , iar pierderea totala
: A
9B9@ ? &
devine:
:
?& 9B9@
In urma calcului hidraulic sarcina unei instalatii este: Hi = Conditii Cuplare + A . Unde A este: > sau .
:

Hi

h – pierderile
pe instalatie
CC

Q
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Particularitatile calculului hidraulic. In practica, tubulatura instalatiilor poate avea si alta sectiune decat cea circulara, ceea ce modifica
spectrul curgerii si necesita metode adecvate pentru calculul hidraulic. Cele mai uzuale abordari au la baza echivalarea sectiunii necirculare
a tubulaturii reale cu o tubulatura circulara echivalenta. Tubulatura echivalente se va carteriza trebuie sa introduca aceleasi pirerderi de
sarcina.
Spre exemplificare se va considera tubulatura cu sectiune dreptunghiulara. Considerand doua tronsoane cu lungimi unitare si avand
sectiune dreptunghiulara pentru tubulatura reala si circulara pentru tubulatura echivalenta, CD4 ,
0 ,
Metoda vitezelor eqivalente. n egalarea pierderilor prin frecari pe cele doua tronsoane: D D: D , pentru sectiunea circulara,
EFGH
0 , K
si : :I : pentru cea dreptunghiulara ( : -raza hidraulica data de aria sectiunii circulare raportat la perimetrul udat : : ;
J BK
K
a,b dimensiunile tubulaturii dreptunghiulare). Admitand D : si D :, rezulta diametrul echivalent dupa viteza: CD42 .
BK

0 IMF , 0 MJ ,
Daca echivalarea se face considerand egalitatea debitelor prin cele doua tubulaturi: rezulta: D D L & , : :I ,
:EFG N:EFGL J K
P O KO
egaland D : rezulta: diametrul echivalent dupa debit: CD4M .
BK
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Calculul hidraulic al tubulaturilor complexe. Instalatiile navale sunt formate din tuburi de diferite lungimi si diametre, configurate dupa o
schema care satisface conditiile functionale cerute instalatiei, care in final formeaza o instalatie complexa. Calculul parametrilor functionali
ai masinii hidraulice intr-o instalatie complexa se face mai simplu daca acesta este redusa din punct de vedere hidraulic la o instalatie
simpla a carei caracteristica se poate reprezenta usor. Pornind de la observatia ca o instalatie complexa este formata din portiuni de tuburi
cuplate in serie sau in paralel, se vor reprezenta caracteristicile reduse in cazul celor doua moduri de cuplare:
l1, d1, Q l2, d2, Q
Cuplarea in serie a doua tubulaturi cu geometria definita este: Q h1 h2 Q=ct
In acest caz, debitul prin tuburile inseriate este acelasi, iar pierderile de sarcina se aduna.
om avea: Q 0 0 , pentru 0

Q 0 Q Q - caracteristica celor doua tuburi

cuplate in, unde .
h
Q 0

hs=h1+h2=
2 2
(s1+s2)Q=ssQ
h1
h1
hs

h1 h2
O Q
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
Cuplarea in paralel a doua tuburi 1 si 2, amplasate in acelasi plan si avand punctul de ramificatie O
1
Q1 l 1, d 1 Q1
Q=Q1+Q2
O
Q2
l 2, d 2 Q2
2
4R 0⁄ 4& 0⁄
vom avea: 0 0 0 0 si . Caracteristica tubulaturii rezultante, care cuplate in punctul O, are
QR Q&
4R 0⁄ 4& 0 ⁄
acelasi efect la trecerea debitului S 0 .
QR Q&

In punctul de cuplare presiunile pe cele doua ramuri sunt egale: h

0 0 h1 h2
0 T si, T ,
QR Q&
2
0 0
U h2=spQ
sau: , unde T . Q1
QR Q&

Q2

Qp=Q1=Q2
O Q
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi
In exemplele prezentate s-a presupus ca tubulatura complexa este amplasata in plan orizontal. Daca apar diferente pe verticala, trebuie
considerata sarcina geodezica. In cazul instalatiei: 1
Q1
zA
Q1
Q=Q1+Q2 2
O Q2
h
Ramura 1 va fi alimentata cand 6

In acest caz caracteristica instalatiei este: Q1

Q2 Q1

s2Q 2
2

2
2
r
srQ

1
s 1Q
h r=

h2=
h1=
hA=ρgzA

Pe baza exemplelor prezentate se poate trasa caracteristica rezultanta pentru orice instalatie complexa, cupland tronsoanele in serie sau in
paralel, dupa schema functionala, pornind de la capetele instalatiei, unde aceasta se cupleaza la consumatori.
 Calculul hidraulic a instalatiilor cu tubulaturi Diametrul
interior
Metode de calculul a pierderilor de sarcina in instalatii cu tubulaturi. d1 d2
mm mm Debitul
1. Calculul hidraulic se poate face direct, prin determinarea pierderilor de 150 volumetric
sarcina si calculul sarcinii masinii hidraulice adecvate instalatiei cu geometria (175)
Qh[m /h] la
12 C
data si conditiile de cuplare cunoscute. 25 200
2. Calculul hidraulic se poate face indirect, cand se da sarcina masinii si se 1" Q h1 Q h2
(225)
calculeaza dimensiunile instalatiei care corespund sarcinii date. 32 250
h1-h2
In ambele cazuri trebuie determinata pierderea de sarcina h care se calculeaza 2 "
1/4
(275) l
300 30 mm H2O/m
direct sau folosind metoda pierderilor locale echivalente sau a lungimilor 11/2 "
25
(325) 50
0,1
echivalente. 350 0,3
(375) 0,5 100
25 0,2
2" 400
Pentru calculul pierderilor echivalente se construesc nomograme pentru 1 200 0,3
450
calculul hidraulic. Acestea se construiesc pentru instalatii prin care circula apa, 300 0,5
500 2 500
produse lichide vascoase (produse petoliere), aerul la joasa presiune (in 2 " 25
1/2

550 3 1
instalatiile de ventilatie) sau inalta presiune (aburul). 3" 80
600 3 1000
2
10 2000 3
Se intra cu perechile de valori: d1, Qh1 sau d2, Qh2 si se determina panta 150 3000
5
hidraulica i, cu care se calculeaza pierderile totale de sarcina: htot=i·lc ; unde 4"
100 800 20
30
5000
10
lungimea de calcul V se compune din lungimea efectiva WX si lungimea 900
Corespondenta
marimilor 50 10000
Z 125 20
echivalenta a pierderilor locale WVY ; lc=lef+lech. 5" 1000 d1 si Qh1
100 20000
30
[ 1100 d 2 si Q h 2 30000
150 1200 200 50
6" 50000
300
(175) 100000 100
1400 500
200 200000 200
1600 1000
(225) 1800
250
2000
(275)
300
 200 5,0

Calculul hidraulic a instalatiilor 6,0

mm
160 4,5

50
4 ,0
3,5

60
100

cu tubulaturi

70
90

mm
80 3,0

80

100
70

di=
60 2,5
50

125
In cazul cand cand se doreste o anumita panta hidraulica atunci: in 40

150
2 ,0
nomograma se intra cu doi din cei trei parametrii directi: debit [m3/h]; d[mm]; m/
s

175
30 1,8

200
v[m/s] si se determina panta hidraulica si al treilea parametru. De ex., daca se

Pierderea specificc de presiune λ=∆h/l, [mm H2O/m]

1,6

225
250
intra cu debitul si diametrul rezulta panta i si viteza v. Nomograma permite 20 1 ,4

275
300
16
alegerea diametrului care corespunde unei pante hidraulice impuse, situatie 1 ,2

350
intalnita cand instalatia se dimensioneaza pentru a corespunde unei masini 10
hidraulice sau pneumatice. 9
8 1,2
7
6 1 ,0
5 0 ,9
4 0 ,8

3 0,7

0,6
2
0,5
1,6

0 ,4
1

125
0,9
0,8 0 ,5

150
0,7

175
0,6

200
0,5 0 ,4

225
250
0,4 0,3

mm
5

275
300

350
0,3 0,3

di=
400
0,2

450
0,2 5

mm
500
0,16
0 ,2

600
m/
0 ,1 s
0,1 8
10 16 20 30 40 50 60 7080100 160200 300 400500600 800 1000
Debitul de apa Gh, tf/h
 600
25
550

0 ata
32

i 20
40 500

rulu
50

abu
450
65

a
Temperatura aburului , C

ne
siu
400

Pre
80
100 350
125
300
Abu
250 r sat
mm
urat
r,
terio
in 200

[ m N/h]
0,015 rul
m et
Dia
150
f apa

0,0175 100
150 100 80 60 50 40 30 20 15 10 8 6 5 4 3 2 kgf / m3 1 0,8 0,6 0,50,4 0,3 0,2 0,150,120,10
Regim turbulent

0,02

0,025
f lv

0,03
0,035
0,04
0,045
0,05
0,055

Re
gim f lv
lam
ina 700 500400300 200150 100 80 60 50 40 30 30 30 10 98 7 6 5 4 3 2 1,5 1 0,5 0,4
r Viteza de curgere w [m/s]

Pierderea unitara de sarcina i [mm.col.H2O/m]

Nomograma pentru calculul coeficientului Nomograma pentru calculul vitezei aburului
de frecare vascoasa flv, la curgerea lichidelor Nomograma pentru dimensionarea conductelor
vascoase de aer comprimat in regim izoterm