Activitate 3.1.4.

Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

(240 min)

Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale,

motrice, deficitului de atenție, hiperactivității, dificultăților de învățare, comportamentale,
relaționare etc. Studiați următoarele documente relevante pentru integrarea copiilor cu CES în
școala de masă:

 Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului

necesar elevilor cu tulburări de învățare. https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa
%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-134220012017-privind-aprobarea-metodologiei-
pentru
 Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția
integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării
școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării
copiilor cu dizabilități și/sau CES. https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-
1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-
interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-dizabilitati-in-grad-de-
handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1

Elaborați un plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea
integrării în școala de masă a copiilor cu CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu
părinții,  elevii, cadrele didactice, comunitatea etc.

Tulburarea de Spectru Autist (TSA) prezintă un tablou cu o multitudine de factori

implicați (începând de la factorii genetici și mergând până la factorii de mediu), însă, până în
acest moment, cauzele exacte ale tulburării nu sunt cunoscute.

Conform criteriilor de diagnosticare ale DSM- 5 (American Psychiatric Association,

2016) TSA se definește ca un cumul al următoarelor criterii:

1. deficitul, în mod continuu, în comunicare și interacțiune socială, în context și medii

diferite (reciprocitate socio-emoțională deteriorată, comportament comunicativ verbal
sau non-verbal folosit în interacțiunea socială, deteriorare în procesarea relațiilor inter-
personale)
2. existența pattern-urilor comportamentale, interese sau activități ce prezintă un
caracter restrictiv sau repetitiv (stereotipii- mișcări motorii cu rol de stimulare, utilizare
de obiecte cu rol de stimulare; atașament excesiv la rutină sau rezistență excesivă la
schimbare; interese restrânse, anormale ca intensitate; interes neobișnuit față de
caracterul senzorial al mediului)
3. simptomele trebuie să fie prezente în perioada de dezvoltare timpurie
4. simptomatologia determină afectarea semnificativă în plan social, ocupațional sau
în oricare arii de importanță majoră în funcționarea de zi cu zi.

Plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării
în școala de masă a copiilor cu elemente TSA Aveți în vedere desfășurarea unor activități
cu părinții,  elevii, cadrele didactice, comunitatea etc.
 Integrarea școlară a copiilor cu TSA, este susținută printr-o serie de servicii de sprijin
educațional printre care se enumeră:  adaptarea curriculară, profesorul itinerant și de
sprijin, planul de servicii individualizat și programul de intervenție personalizată.

Adaptarea copilului cu TSA la mediul școlar este determinată de modul în care cadrul
didactic știe să gestioneze atât comportamentele dezadaptative ale acestuia, cât mai ales de
modul în care știe să-l integreze în colectiv în sensul de a-l face să fie acceptat de ceilalți copii
și de a sprijini interacțiunile acestuia cu colegii lui. Deschiderea cadrului didactic de a învăța
de la părinți și/sau terapeuți cum să lucreze efectiv cu un copil cu TSA este esențială pentru
succesul integrării.

Elevi

Când lucrăm cu copii cu elemente TSA trebuie să se țină cont de nevoile specifice
ale acestora. Mai jos sunt prezentate recomandări și sugestii orientative de activități
practice cu copiii care atestă acet tip de tulburare:

1. Activități de comunicare realizate prin convorbiri, excursii care duc la reducerea anxietății și
consolidarea sentimentului de siguranță
2. Activități de relaționare precum comunicarea profesor-elev dar și socializare în afara școlii
3. Diferențierea sarcinilor: care trebuie să fie cu caracter liniștit, repetat, chiar rutinar și să
existe o consecvență în prezentarea sarcinilor . Trebuie încurajate gîndirea imaginară,
creativitatea și spontaneitate.
4. Încurajarea permanentă

Strategiile folosite sunt cooperative precum:

a) Învățarea competitivă-aditivă tip PUZZLE:

Sarcinile de învăţare sînt divizate pînă la nivelul fiecărui membru, pentru a se reîntregi
ulterior din juxtapunerea atent-selectivă a contribuţiilor fiecăruia;
b) Învățarea competitivă-aditivă tip JIGSAW:
Grupurile primesc aceeaşi sarcină, care se divizează membrilor; „omologii de sarcină” din
grupuri se întîlnesc, lucrează în comun pentru descoperirea soluţiilor, apoi se reîntorc în grup

TIC pot intermedia comunicarea eficientă între elevii cu TSA și diverși

conlocutori: cadre didactice, colegi, prieteni etc. În acest context, calculatorul devine o
resursă care face posibilă comunicarea în cazuri aproape imposibile în alte condiții pentru
persoane cu probleme de comunicare și alte deficiențe.

Cele mai cunoscute forme de lucru cu calculatorul în procesul educațional al copiilor

cu CES și implicit TSA sunt:
• jocurile didactice pentru dezvoltarea competențelor de bază de citit-scris și calcul;
• utilizarea resurselor INTERNET;
• operațiile în diverse programe de calculator: Microsoft Word, Paint, Power Point, Microsoft
Excel;
• jocuri distractive pentru dezvoltarea unor abilități concrete.
 Aplicarea TIC în procesul de predare-învățare nu înseamnă neapărat schimbarea
metodelor de predare, ci, mai degrabă, adaptarea metodelor pentru obținerea celor mai
bune rezultate, prin optimizarea și eficientizarea procesului educațional.

Noile tehnologii ajută cadrelor didactice să transforme învățarea într-o activitate

interesantă și atractivă, imprimînd procesului ca atare mai multă eficiență. Materialele în
format electronic – software – au un potențial mare și această constatare este demonstrată
de practica educațională curentă.

Din categoria softurilor/programelor educaționale pentru calculator fac parte lecțiile

interactive, caietele pentru elevi, manualele digitale și manualele interactive, enciclopediile
multimedia, dicționarele, diverse jocuri, compendii, hărți etc. Aceste programe sînt elaborate
pe domenii de studiu (limbi moderne, matematică, biologie, geografie, cultură generală etc.) și
adaptate diferitor categorii de vîrstă.
Ofertele de softuri educaționale sînt furnizate de diverși prestatori pe site-uri
specializate, de tipul:

 http://www.pro-edu.ro
• http://www.autodesk.com/education/free-software/all
• http: //www.portal.edu.ro
• http://www.educational-freeware.com/
• http: //www.intuitex.ro
• http://www.sheppardsoftware.com/teachers.htm
• http://cognitrom.ro
• http://www.soft32.com/windows/home-education/

Ca metode şi instrumente de evaluare putem folosi:

Joc structurat  ce implică aşteptarea rândului(cel puţin doi jucători);

Observaţia ;
Chestionarea directă, întrebări simple şi la obiect;
Grile de evaluare/observare a comportamentului;
Produsele activităţii;
Fişe de evaluare;
Fişe de lucru.

Cadre didactice
O metodă de lucru, considerată relativ nouă (în context național), în cazul școlarizării
copiilor cu TSA în învățămîntul general, este parteneriatul la clasă între subiecți-cadre
didactice. Pentru ca parteneriatul să devină, realmente, o formă eficientă de lucru, este necesar
ca acesta să se realizeze în condiții predeterminate:
• Realizarea activităților în comun va fi precedată de asistența reciprocă la ore.
• Activitățile în parteneriat vor fi riguros planificate.
• Se vor desfășura activități compatibile și complementare.
• Activitățile în parteneriat vor prezenta unitate în concepţiile abordate, în modul de a acţiona,
evitînd controversele.
• Activitățile în parteneriat vor fi evaluate, ulterior, cu formularea concluziilor de rigoare
privind oportunitatea și eficiența lor10.
Cîteva scenarii posibile de organizare a parteneriatului la clasă ar fi următoarele:
• Un cadru didactic predă, iar celălalt observă sau ajută;
• Predare în paralel: acelaşi conţinut se predă la două grupuri de elevi;
• Predare alternativă: în clasă sînt două grupuri de elevi, eterogene; se predă adecvat fiecărui
nivel;
• Predare în etape: distribuirea unor dimensiuni ale conţinutului lecţiei, a responsabilităţilor şi
a elevilor;
• Predare în echipă: ambele cadre didactice predau şi asigură managementul clasei şi
activităţii didactice.

Cadrele didactice, indiferent de nivelul lor de implicare, sunt libere să selecteze cele
mai adecvate, în opinia lor, tehnologii (strategii, metode, metodologii, procedee, tehnici) care
să răspundă cerințelor speciale ale copiilor și să asigure dezvoltarea potențialului acestora.
Practica educațională a evidențiat un șir de strategii de suport, aplicarea cărora în lucrul cu
copiii cu TSA se dovedește a fi relevantă și eficientă.
În cadrul evaluării calității procesului educațional desfășurat într-o unitate de
învățămînt, managerii școlari pot dezvolta diferite instrumente (fișe de monitorizare/evaluare)
aplicate în procesul asistenței la activitățile didactice și extracurriculare, pentru constatarea
eficienței strategiilor promovate de către cadrele didactice sau completate de către acestea.
Evaluările respective se pot face și în bază de liste de control, care, după aplicare, pot
furniza conducătorilor de instituții informații privind starea de lucruri la capitolul strategii
incluzive.

Părinții
Relația cu părinții unui copil cu elemente TSA permite:

 să îi ajutăm în crearea unor relaţii pozitive părinţi-copil şi între părinţi, eliminându-se

reacţiile tipice care pot apare: depresia, furia, culpabilitatea, anxietatea, respingerea
copilului sau supraprotejarea sa – cea ce împiedică formarea abilităţilor de autonomie
ale copilului cu TSA;
 să se demonstreze părinţilor că nu sunt singuri în demersurile lor educative cu copilul cu
TSA;
 să se înveţe familia să trăiască echilibrat cu copilul cu TSA;
  să-şi însuşească părinţii unele abilităţi şi tehnici speciale de educaţie a copilului cu
TSA, conlucrând adecvat cu cadrele didactice și cu profesioniştii;
 să se ajute părinţii să găsească instituţiile cu potenţial educativ şi corectiv-compensator
care sunt cele mai potrivite copilului cu TSA.

Educatia integrata este un act responsabil, asumat de personalul școlii, de comunitate,

și trebuie perceput ca un proces de normalizare a vietii persoanelor aflate în dificultate
(ajunse în aceasta stare ca urmare a unor evenimente independente de vointa lor) și ca o
măsura de constientizare a rolului de instituție publică al școlii, în care toți au dreptul să
aibă acces în calitate de cetățeni cu drepturi egale ai comunității.