INTRODUCERE

Partea I-
VOCEA UMANĂ, INSTRUMENT DE COMUNICARE PRIN CÂNT

Muzica vocală stă sub semnul autenticităţii prin exersarea experimentului vocal la nivelul unuia
dintre palierele limbajului muzical şi constituie un temei solid al celor mai reprezentativi compozitori
români de ieri şi de azi, prin imensa diversitate, sondată şi de muzicologia românească. Relevarea
genezei şi evoluţiei relaţiei cuvânt-sunet-muzică implică viziuni noi, solicită corelări noi, din
perspective estetico-stilistice, prin experienţele inedite ale secolului al XX-lea, implicând noutăţi
spectaculare de limbaj al realităţii extratextuale ale conductului melodic, prin impunerea procedeelor
tehnice.
Materialul oferit spre studiu se doreşte să fie folositor tuturor studenţilor de la învăţămâ cu
frecvenţa redusă(FR)pentru studiu, observaţii, autoinstruire şi autoevaluare,cu menţiunea că studiul la
forma de învăţământ la distanţă este preponderent individual.

În cele ce urmează voi demonstra prin analize şi sinteze cu exemple adnotate şi conotate, inclusiv
iconografice probleme de substanţă şi plurivalenţă a vocii umane.
Scopul cursului de canto coral este formarea tânărului muzician capabil să-şi însuşească şi să
restituie creaţia muzicală vocală în toată complexitatea genurilor şi modalităţilor ei de exprimare.
Cursul are o natură teoretică şi practică, iar metodele predării sunt individualizate şi colective,
ţinându-se cont de structura psiho-somatică, fonatorie proprie fiecărui student.
Disciplina canto coral este un demers pentru o conduită fonatorie cât mai aproape de actul conştient,
de cultură.

Obiectivele cursului:
-Aptitudinile muzicale şi dezvoltarea lor, aplicaţii practice.
-Instrumentul vocal şi organele care îl compun, aplicaţii practice.
-Producerea sunetului laringian, aplicaţii practice.
-Fiziologia respiraţiei, aplicaţii practice.
-Exerciţii pentru consolidarea respiraţiei.
-Atacul şi finalizarea sunetului în fraza muzicală, aplicaţii practice.
-Senzaţia de rezonanţă(impostare) a vocii, aplicaţii practice.
-Importanţa şi avantajele acoperirii sunetelor, aplicaţii practice.
-Cântul susţinut, sprijinit, individual şi colectiv, aplicaţii practice.
-Registrele vocii umane şi omogenizarea lor, aplicaţii practice.
-Ambitusul vocilor, aplicaţii practice.
-Omogenizarea registrelor vocale, aplicaţii practice.
-Respectarea principiilor tehnice învăţate, aplicaţii practice.
-Interferenţe disciplinare, aplicaţii practice.
-Realizarea nuanţelor de p şi f în cântul coral, aplicaţii practice.
-Impedanţa reîntoarsă pe laringe, aplicaţii practice.
-Dificultăţile vocii cântate şi vorbite, aplicaţii practice.

Competenţe conferite:
După parcurgerea acestui curs, studentul va avea cunoştinţe şi abilitaţi privind:
- cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-
interpretarea pieselor studiate);
- deprinderi de profil (vocal/ instrumental-aplicative, creative);
- atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret.
- capacitatea de a explica modalitatea de construire a unui sunet vocal corect, ţinând cont de
regulile stricte ale cântului;
 - abilitatea de a cunoaşte şi a putea cunoaşte şi prezenta general, aparatul vocal şi organele care îl
compun.
Prezentarea ştiinţifică a proceselor ce au loc în formarea sunetului vocal.
Rolul respiraţiei în cînt, abordare teoretică şi practică, fiziologia fonaţiei, emisia vocală, rezonanţa şi
ţinuta în cânt.
Cultivarea vocii cântate individual şi în ansamblu.

Resurse şi mijloace de lucru

Cursul dispune de un manual scris, supus studiului individual al studenţilor, precum şi de material
publicat pe Internet sub formă de sinteze, teste de autoevaluare, necesare întregirii cunoştinţelor
practice şi teoretice în domeniul studiat. În timpul convocărilor, în prezentarea cursului sunt folosite
echipamente audio-vizuale, metode interactive şi participative de antrenare a studenţilor pentru
conceptualizarea şi vizualizarea practică a noţiunilor predate.
Activităţi tutoriale se pot desfăşura după următorul plan tematic, prin dialog la distanţă, pe Internet,
dezbateri în forum, răspunsuri online la întrebările studenţilor în timpul e-consultatiilor, conform
programului fiecărui tutore (pe grupe şi discipline):
1. Cultivarea vocii individuale şi în ansamblu etape (4 ore);
2. Principalele organe care formează sunetul vocal( 2ore);
3. Prezentarea dimensiunilor stilistice vocal (4 ore);
4. Clarificări conceptuale, principii şi cerinţe ale controlului/evaluării, metode şi instrumente de
control/evaluare, organizarea şi desfăşurarea controlului/evaluării (o oră);
5. Simularea unor work-shop-uri pentru familiarizarea studenţilor cu temele aplicative, analizele pe
partitură, prezentările individuale pe tematica cursurilor/seminarii. (o oră).

Structura cursului

Cursul de Canto coral pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR) este
compus din 16 unităţi de învăţare. Pentru Partea I, Vocea umană, instrument de comunicare prin cânt,
sunt alocate unităţile de învăţare 1-8. Pentru Partea a II-a, Spaţialitatea vocală-dificultăţile vocii
cântate şi vorbite, sunt alocate unităţile de învăţare 9-16.

Partea I: VOCEA UMANĂ, INSTRUMENT DE COMUNICARE PRIN CÂNT

Unitatea de învăţare 1. VOCEA UMANĂ, INSTRUMENT DE COMUNICARE

PRIN CÂNT(2 ore)
Unitatea de învăţare 2. INSTRUMENTUL VOCAL ŞI ORGANELE CARE ÎL
COMPUN (2 ore)
Unitatea de învăţare 3. EMISIA VOCALĂ (2 ore)
Unitatea de învăţare 4. INTERDEPENDENŢA DINTRE RESPIRAŢIE ŞI CÂNT
(2 ore)
Unitatea de învăţare 5. FUNCŢIONAREA APARATULUI FONATOR
(2 ore)
Unitatea de învăţare 6. SENZAŢIA DE REZONANŢĂ(IMPOSTARE) A VOCII
(2 ore)
Unitatea de învăţare 7. TEHNICA VOCALĂ APLICATĂ ÎN REALIZAREA
SUNETULUI CÂNTAT (1 ore)
Unitatea de învăţare 8. CÂNTUL SUSŢINUT, SPRIJINIT; INDIVIDUAL ŞI
COLECTIV (1 ore)
Partea a II-a: SPAŢIALITATEA VOCALĂ-DIFICULTĂŢILE VOCII
CÂNTATE ŞI VORBITE

Unitatea de învăţare 9. SPAŢIALITATEA VOCALĂ(2 ore)

Unitatea de învăţare AMBITUSUL VOCILOR(2 ore)
10.
10
 Unitatea de învăţare OMOGENIZAREA REGISTRELOR VOCALE (2 ore)
11.
Unitatea de învăţare IMPEDIMENTE ÎN CÂNTUL FRUMOS (2 ore)
12.
Unitatea de învăţare CÂNTUL ÎN ANSAMBLUL CORAL(1 oră)
13.
Unitatea de învăţare INTERFERENŢE DISCIPLINARE ÎN PREGĂTIREA
14. VIITORILOR PROFESORI DE MUZICĂ ŞI DIRIJORI
(2 ore)
Unitatea de învăţare DIVERSITATEA NUANŢELOR ÎN MUZICA
15. VOCALĂ(1 oră)
Unitatea de învăţare DIFICULTĂŢILE VOCII CÂNTATE ŞI VORBITE (2
16. ore)

Teme de control (TC)

Desfăşurarea cursurilor va fi structurată astfel: în prima parte tehnică vocală individuală cu studii de
caz şi dezbateri pe unitatea de învăţare programată, iar în a doua parte, aplicaţii practice după
programa analitică, tematica de mai jos:
1. - studii de canto Giuseppe Concone, pe vocalele a, e,i, o, u. Nicola Vaccai, pe texte de
Metastasio(4 ore)
2. - realizarea unui studiu vocal cu acompaniament de pian pe vocala a şi a unui studiu pe text;(4 ore)
3. studii şi prelucrări vocal- instrumentale , în diferite tonalităţi major sau minore, şi în măsuri diferite
(4 ore)
4. - realizarea unui repertoriu de arii antice (4 ore)
5. - realizarea unui repertoriu aplicativ de lieduri româneşti şi universale(4 ore)

Bibliografie obligatorie:

-Pinghiriac Emil şi Pinghiriac Geogeta Arta cântului şi interpretării vocale, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2003;
-Pinghiriac Georgeta, Album selectiv pentru canto coral, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006;
-Piso Ion, Cibernetica fonaţiei în canto, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000;
-Pinghiriac Georgeta si Emil Pinghiriac, Comunicare prin cantul vocal,Editura Pegasus Press,
Bucuresti, 2009;
-Pinghiriac Georgeta si Emil Pinghiriac Dimensiuni stilistico-interpretative vocale, Editura
Muzicala, Bucuresti,2009.

Metoda de evaluare:
Evaluarea studentului maximală medie minimală
1.Executarea din memorie a 3 piese….2…………………..2……………………...1
2.Intonarea corectă a sunetelor……….2…………………..2…………………...…1
3.Plasarea corectă a sunetelor………...2…………………..1……………………...1
4.Respiraţia corectă, frazarea…………2…………………..1…………………..….1
5.Dicţie, expresivitate, volum………...2…………………..1………………….…..1
Total puncte………………………….10………………….7…………………..….5
Nota………………………………….10(zece)…...………7(şapte)……………...5(cinci)

Examenul final se susţine în scris, nota finală se stabileşte ţinându-se cont şi de activitatea şi
evaluările pe parcurs ale studentului, conform cu precizările din Programa analitică şi din Calendarul
Disciplinei.

11
 Unitatea de învăţare 1
VOCEA UMANĂ, INSTRUMENT DE COMUNICARE PRIN CÂNT
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.3. Conţinutul unităţii de învăţare
1.3.1.Vocea umană, instrument de comunicare prin cânt
1.3.2.Aptitudinile muzicale şi dezvoltarea lor
1.3.1.1.Aptitudinile vocii umane
1.3.1.2. Trăsături caracteristice în formarea profesorului, dirijorului,
compozitorului, interpretului
1.3.1.3. Aplicaţii practice: studii de „încălzirea” vocii
1.4. Îndrumar pentru verificare/ autoverificare

1.1. Introducere
Vocea umană cântată este folosită în momentele de exprimare culminantă şi
este credibilă datorită unui anume comportament de sensibilitate şi angajare ce
facilitează legătura dintre cuvânt şi muzică, de aceea vocea umană este
considerată un instrument creat de forţa divină să surprindă o cromatică
psihologică largă a existenţei.

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Acest curs are ca obiective formarea deprinderilor de funcţionare ale instrumentului vocal şi al
ansamblului anatomo-fiziologic, cât şi cunoaşterea elementelor tehnice necesare în dobândirea unei
execuţii libere, prin metode tehnice şi expresive, inseparabile în actul profesional.

Timpul alocat unităţii: 3 ore

1.3. Conţinutul unităţii de învăţare

Parcursul etapelor pregătitoare ale fiecărui capitol uzează o metodică a asocierilor pentru formarea
conştientă a deprinderilor muzical-vocale şi propune aprofundarea prin vocalize, exerciţii tehnice,
studii, arii, lieduri, acestea din urmă fiind cuprinse în Albumul selectiv pentru canto coral.
Această prelegere universitară, specifică disciplinei canto coral, îşi propune să acopere întreaga
complexitate a principiilor emisiei vocale, furnizează cunoştinţe utile unei bune execuţii vocale prin
însuşirea teoriei despre voce şi cânt.

1.3.1.Vocea umană, instrument de comunicare prin cânt

Oamenii au inventat tot felul de instrumente, dar vocea omului ca instrument este unică şi
inimitabilă, la fel şi virtuozităţile sale. Această înzestrare este insuficientă fără cântece studiate,
vocalize adecvate, studii de cânt ale gamei, terţei, cvintei, sextei, septimei, studiul sincopelor,
ornamentelor pentru că toate vor forma deprinderi de folosire a instrumentului vocal prin îmbogăţirea
frazei muzicale.

Abordarea ariilor vechi, aşa zise antice va constitui o etapă importantă în ajutorul cântului
coral. Compoziţiile lui Eduard Caudella, George Stephănescu, Gheorghe Dima şi Tiberiu Brediceanu
ne vor familiariza cu structurile modale, varietatea şi libertatea metro-ritmică, asimetria frazelor
melodice. Treptat, prin intermediul vocii vom face cunoştinţă cu compoziţiile mai dezvoltate cum ar fi
liedul ca gen muzical,cantata ca gen vocal instrumental, oratoriul ca gen muzical dramatic şi chiar
spectacolul costumat opera.

12
Activând într-o formaţie corală, orice profesor de muzică are posibilitatea să cunoască şi să
interpreteze un repertoriu coral amplu, fie că este vorba de ansambluri corale academice, coruri de voci
egale sau cor de copii îşi va lărgi paleta cunoştinţelor categoriilor stilistice specifice.

1.3.2. Aptitudinile muzicale şi dezvoltarea lor

Aptitudinile muzicale sunt zestrea biologică a fiecăruia dintre noi, fără de care nici un profesor de
muzică nu poate face prea mult, oricâtă pricepere şi bunăvoinţă ar avea.
Aptitudinile muzicale pot fi perfecţionate prin educaţie, control continuu urmând indicaţiile
profesorului.
Este adevărat, există limbi vorbite care facilitează cântul vocal: româna, italiana, spaniola, franceza,
dar şi limbi vorbite cu foarte multe consoane: germana, poloneza, rusa, maghiara, limbile din Ţările
Nordice, Orientale, Africane unde exprimarea prin cânt este mai anevoioasă.
Cântul ca obiect de studiu al procesului de învăţământ aparţine unui sistem ce se bazează pe
transmiterea şi însuşirea practică, pe cale orală prin memorarea unui repertoriu de piese muzicale
vocale. Educaţia vocală are un rol deosebit în obişnuirea tinerilor cu munca fizică superioară, raţională,
disciplinată prin folosirea judicioasă a timpului şi energiilor.
Predarea cântului în facultăţile cu profil pedagogic este combinată, interdisciplinară.
Arta cântului coral presupune: cântul frumos, controlat, gândire, repertoriu, interpretare, audiţii etc.

1.3.1.1. Aptitudinile vocii umane

Aptitudinile vocii umane se referă la:
-producerea sunetelor vocale;
-întinderea vocii(ambitusul);
-justeţea intonaţiei(auzul muzical);
-supleţea vocii;
-expresivitatea (tensiunea vocii);
-intensitatea vocii(puterea sunetului);
-timbrul(calitatea sau culoarea vocii);
-memoria muzicală;
-durata(posibilitatea glotei de a rămâne deschisă);
-reproducerea unui exerciţiu(sonor sau ritmic);

1.3.1.2. Trăsături caracteristice în formarea profesorului, dirijorului, compozitorului,

interpretului
Alte trăsături caracteristice necesare în formarea profesorului de muzică, dirijorului, compozitorului,
interpretului sau coristului:
-atenţia este punerea în practică a energiilor cu scopul perceperii;
-concentrarea indică scopul, dorinţa şi controlul acţiunii;
-discernământul este controlul conştient al ideilor principale şi secundare;
-relaţia este capacitatea subiectului de a discerne diferenţele dintre el şi interlocutor;

-comunicarea prin cânt, transmite idei, sunete şi accente.

1.3.1.3.Aplicaţii practice: : studii de „încălzirea” vocii

1)Exerciţiul, ne propune „încăluirea” vocii, adică:

13
 Moderato

m __ __ __ __ __ __ __ __ __

-vom inspira consistent, buzele sunt lipite, deschidem treptat corzile vocale(pe senzaţia de căscat);
- lărgim faringele cu limba la dinţi şi „mârâim” uşor, fără voce pe sunetul „do”din octava 1-a;
-urcăm un ton şi încă un ton, după care coborâm; repetăm de două ori acest interval de terţă;
-inspirăm din nou şi urcăm un semiton, reproducând aceleaşi intervale, până ajungem la sunetul
„do” din octava a 2-a, revenind din semiton în semiton la „do” din octava 1-a;
-exerciţiul se execută lento, iar după fiecare semiton respirăm. Avem posibilitatea să controlăm
senzaţia de rezonanţă(rezonatorii faringobuconazali).
Acest exerciţiu „mut” este la îndemâna oricărui student, poate fi făcut în orice condiţii, individual
sau colectiv şi oferă posibilitatea de control şi funcţionare a stărilor neuro-somatice în procesul de
funcţionare al fonaţiei(al cântului). Marele avantaj al acestui exerciţiu este acela că oferă şansa
încălzirii celor mai mici sisteme musculare din jurul laringelui.

2)Exerciţiul nr.2 , terţa:

Moderato

ia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

-după ce respirăm, vom lăsa uşor maxilarul inferior în jos şi emitem vocala „a”.
-vom susţine constant sunetul de început, până la sfârşitul exerciţiului.
Toate vocile vor executa cinci trepte ascendente şi retur. Ne vom strădui să obţinem rezonanţa de
la exerciţiul „mut”(anterior).Cântăm uşor, îndreptăm sunetul spre spatele dinţilor de sus.
3)Exerciţiul nr.3, până la cvintă:

Andante

ia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ia

-vocala „a”, va fi anticipată de vocala „i”, pentru a plasa sunetul spre înainte. ----vocaliza, va fi
realizată legato, până la „re” din octava a-2-a şi retur. Se urmăreşte relaxarea maxilarului inferior,
a limbii, dezlipirea buzelor de dinţi. Laringele este lăsat în poziţie joasă, se respiră consistent
susţinându-se constant sunetul.

4)Exerciţiul nr.4, staccato:

Exerciţiu staccato
Moderato

ma - ma - ma - ma - ma - ma - ma - ma - ma ma

Începem cu sunetul „fa”din octava 1-a; fiecare vocală va fi anticipată de consoana „m”.
Ordinea este: ma, me, mi, mo, mu. Se va urmări păstrarea aceluiaşi loc de rezonanţă, patru trepte
ascendente şi retur. Consoana „m” ne ajută să păstrăm sunetele în acelaşi loc.

Obiective:
-educarea vocală prin studii tehnice şi repertoriale, individuale şi colective;
-consolidarea aptitudinilor muzicale ale studentului;
-însuşirea terminologiei muzical vocale necesare în cânt;
-controlul senzaţiilor senzaţiilor neuro-somatice.
1.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare
Enumeraţi cel puţin patru aptitudini muzical- vocale necesare în cânt, spre exemplu:
a)memoria muzicală şi întreţinerea ei;

14
b)justeţea intonaţională;
c)reproduceţi un exerciţiu format din patru sunete, treptat, pe ambitusul unei terţe, din semiton în
semiton.
d)ce reprezintă supleţea vocii?

Concepte cheie:
-ambitusul vocal= este distanţa dintre cel mai grav şi cel mai înalt sunet al vocii;
-timbrul vocal= este calitatea esenţială a vocii, contopirea sunetului fundamental cu armonicele sale;
-glota=spaţiul dintre cele două corzi vocale;
-rezonatori=urmărirea senzaţiei de rezonanţă;
-faringobuconazal=cutia de rezonanţă a vocii;
-neuro-somatic=sistem specific nervos şi muscular;
-vocaliză=studii de canto pe vocale.
-laringe=cavitatea, caseta ce adăposteşte corzile vocale, cartilajele, ligamentele, fibrele musculare şi
nervoase.

Sinteza unităţii de învăţare 1

Factorii ce determină vocea umană depind de: starea sănătăţii organismului(rezistenţa); starea
sănătăţii sistemului nervos; forţa musculară; mediul în care s-a dezvoltat subiectul; educaţia familială,
şcoală şi societate.
Comanda şi realizarea vocii este influenţată de mai mulţi factori obiectivi ce stau la baza
constituţiei şi funcţionării aparatului respirofonorezonator, dependentă de:
condiţia fizică, tipul uman(temperament), ereditate(moştenirea genetică), dezvoltarea armonioasă a
organismului, dezvoltarea normală a aparatului respirator, dezvoltarea corectă a laringelui,
dezvoltarea armonioasă a rezonatorilor, educaţie(forţa şi coordonatele caracterului).
Arta cântului vocal cunoaşte o mare dezvoltare începând cu secolul al XVII-lea, în Italia, apoi în
Franţa, Germania, Rusia, Spania, Anglia, România.
Nicola Porpora(1686-1768), compozitor italian, cântăreţ, profesor de canto la Veneţia, Viena şi
Dresda, dirijor la Londra, director la Conservatorul din Neapole, înnobilează prin expresivitate
perceptele şcolii italiene de cânt. Popora a scris doar o serie de exerciţii vocale, precum şi renumita sa
„foaie” după care învăţau elevii săi 6 ani. „Foaia” a jucat un rol în istoria cântului, pentru multe
generaţii de pedagogi vocali.

Nicola Porpora- Foaie de exerciţii vocale(parţială):

ş.a.m.d.
până la

ş.a.m.d. ş.a.m.d.
până la până la

Mai departe urmează prima gamă, transpusă până la Si bemol

Se repetă de 2, 3 sau 4 ori

15
 Unitatea de învăţare 2

INSTRUMENTUL VOCAL ŞI ORGANELE CARE ÎL COMPUN

1.1.Introducere
1.2.Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.3.Conţinutul unităţii de învăţare
1.3.1.Instrumentul vocal şi organele care îl compun
1.3.2. Corzile vocale
1.3.3. Aplicaţii practice: Giuseppe Concone Studiul nr. 2 pentru voci înalte şi grave
1.4. îndrumar pentru verificare/ autoverificare

1.1. Introducere
Relevarea genezei şi evoluţiei relaţiei cuvânt-sunet-muzică implică viziuni noi, solicită corelări noi,
din perspective estetico-stilistice, prin experienţele inedite ale secolului al XX-lea, implicând noutăţi
spectaculare de limbaj al realităţii extratextuale ale conductului melodic, prin impunerea procedeelor
tehnice.

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

-cunoaşterea şi consolidarea musculaturii ce susţine sunetul;
-deprinderea senzaţiilor de închidere şi deschidere a glotei;
-folosirea judicioasă a rezonatorilor;
-cunoaşterea instrumentului vocal şi a acţiunilor sincronizate ale vocii.
Timpul alocat unităţii: 3 ore

1.3. Conţinutul unităţii de învăţare

Prezentarea mecanismelor vocii tânărului se va face cu scopul de a influenţa favorabil emisia sa

vocală.
Studiul cântului, emiterea vocii a constituit o preocupare constantă încă din Antichitate(Hipocrate),
iar mai apoi Renascentiştii s-au aplecat asupra acestei probleme(Leonardo da Vinci).

1.3.1.Instrumentul vocal şi organele care îl compun

Instrumentul vocal are următoarele componente:
-laringele;
-musculatura intercostală, diafragmatică şi abdominală;
-cavităţile de rezonanţă faringobuconazale.
Analizele de laborator ale instrumentului vocal au demonstrat implicarea unui sistem

1.3.2. Corzile vocale

Corzile vocale sunt formate din fascicole musculare extrem de fine, insesizabile cu ochiul liber
(tirovocale şi tiroaritenoidiene). Fiecare fascicol muscular este comandat de un fascicol nervos ce se
află la capătul său.
Toate fascicolele nervoase se concentrează în nervul recurent care se află în partea stângă a gâtului şi
este direcţionat spre creier de unde vin toate comenzile de vibraţie. Toate fascicolele musculare sunt
înfăşurate într-un fascicolul muscular (arivocal) cu rol de axă.

Schemă corzile vocale :

16