6.

}ncerc[rile de comportare la sudare

Din cauza complexit[\ii problemelor legate de comportarea la sudare, num[rul ]ncerc[rilor
propuse =i aplicate ]n practic[ este foarte mare. }n func\ie de obiectivele propuse, aceste ]ncerc[ri
se clasific[ astfel:
A. }ncerc[ri privind determinarea caracteristicilor materialului de baz[
a. Stabilitatea compozi\iei chimice
b. Caracteristicile metalurgice: incluziuni nemetalice, macro =i microstructura,
ereditatea granular[;
c. Determinarea caracteristicilor mecanice; caracteristici la trac\iune, temperatura de
tranzi\ie;
d. }ncedrcarea la ]ndoire a epruvetelor ]nc[rcate cu suduri longitudinal[ - Kommerell;
e. }ncercarea la ]ncovoiere prin =oc pe epruvete ]nc[rcate cu sudur[ Pellini-Puzak;
B. }ncerc[ri pentru determinarea ]nsu=irilor ]n ZIT
a. Proba IIS cu plac[ =i tehnologie etalon
b. }ncerc[rile cu simulatoare de cicluri termice
C. }ncerc[ri privind determinarea efectului factorilor fragilizan\i
a. }ncerc[ri de fisurare la cald a metalului depus prin sudare
b. }ncercarea de fisurare la rece a ]mbin[rilor din o\el sudate cu arc electric
D. }ncerc[ri asupra materialului depus
E. }ncerc[ri ale ]mbin[rilor sudate
F. }ncerc[ri pe elemente sau pe fabricate finite

OBS.
}ncerc[rile de la punctele D, E, F au ca obiectiv principal determinarea calit[\ii ]mbin[rilor
sudate.

6.1 Determinarea caracteristicilor materialului de baz[ supus sud[rii

a) Compozi\
Compozi\ia chimic[ =i stabilitatea ei se determin[ pe =arje, ]n cazuri de r[spundere pe
produsul finit, fiind de multe ori util =i un control statistic. La piesele groase (s > 30
mm) se impune stabilirea gradului de segrega\ie al elementelor chimice (C, S, P) pe
grosime. Varia\ia con\inutului acestora nu trebuie s[ dep[=easc[ limitele prescrise
m[rcii respective.
b) Caracteristicile metalurgice.
metalurgice Se cerceteaz[ prin metode specifice, standardizate,
incluziunile nemetalice, gr[untele de austenit[ =i ereditatea granular[, anizotropia
propriet[\ilor (favorizeaz[ destr[marea lamelar[) , con\inutul de austenit[ rezidual[ (]n
ZIT favorozeaz[ fragilizarea prin detensionare).
c) Caracteristici mecanice. Caracteristicile mecanice se determin[ longitudinal, transversal
=i normal pe suprafa\a piesei laminate; se determin[ caracteristicile de rezisten\[ (Rm,
Re, HB), caracteristicile de elasticitate € =i de plasticitate (A, Z), unghiul de indoire
static[ α, rezilien\a KCV (KV) care indic[ rezisten\a materialului de baz[ la propagarea
ruperii, sau KCU care indic[ rezisten\a o\elului la ini\ierea =i propagarea ruperii,
precum =i temperatura de tranzi\ie. Pentru caracterizarea capacit[\ii de oprire a ruperii
fragile se folosesc =i alte ]ncerc[ri speciale de mecanica ruperii.
d) }ncercarea la ]ndoire a epruvetelor ]nc[rcate cu sudur[ longitudinal[ - Kommerell
(STAS 7748)
}ncercarea se aplic[ o\elurilor carbon =i slab aliate cu grosime de min. 20 mm a
semifabricatelor, pentru aprecierea comport[rii la sudare.
Principiul ]ncerc[rii const[ ]n deformarea plastic[, prin ]ndoire lent[ =i continu[ a unei
epruvete cu sudur[ longitudinal[ ]n jurul unui dorn (fig. 6.1) p`n[ la apari\ia unei fisuri de
3 mm lungime, ]n zona influen\at[ termic sau realizarea unui anumit unghi de indoire,
prescris ]n standardul de produs, f[r[ ca epruveta s[ se rup[.
 Fig. 6.1
1,2 – role de sprijin, R=50 mm, 3 – epruvet[; 4 – dorn;
α- unghiul de ]ndoire

Epruveta (fig. 6.2) se realizeaz[ ]n dou[ variante:

I – cordonul de sudur[ se depune ]ntr-un canal cu raza r = hs (]n[l\imea cordonului);
II – depunerea cordonului se face pe suprafaa\a neprelucrat[ a epruvetei, ]ntr-un =ablon din
tabl[ de Cu cu grosimea de 4 mm.
Sudura se depune ]ntr-o singur[ trecere, f[r[ ]ntreruperi, f[r[ defecte exterioare mai mari
dec`t cele admise pentru clasa III de execu\ie (v. cap. 9).
Rezultatele ]ncerc[rii se redau ]ntr-un buletin de analiz[ care trebuie s[ con\in[:
- materialul de baz[ ]ncercat (marca o\elului, standardul, grosimea probei);
- tipul =i diametrul electrodului de sudur[ folosit;
- temperatura epruvetei la ]nceputul sud[rii;
- parametrii regimului de sudare (curentul =i tensiunea arcului, viteza de sudare);
- unghiul de ]ndoire la apari\ia fisurii;
- unghiul de ]ndoire la rupere =i cristalinitatea suprafe\ei de rupere;
- unghiul de ]ndoire limit[ la care nu apar fisuri, respectiv nu se rupe epruveta.

Fig. 6.2

e) }ncercarea la ]ncovoiere prin =oc pe epruvete ]nc[rcate cu sudur[ Pellini-

Pellini-Puzak (STAS
9261)
}ncercarea se aplic[ produselor laminate, forjate =i turnate din o\eluri nealiate =i slab aliate, cu
grosime mai mare sau egal[ cu 16 mm.
}ncercarea serve=te la aprecierea capacit[\ii de deformare a metalelor ]nainte de rupere.
Principiul ]ncerc[rii const[ ]n lovirea cu un berbec a unei epruvete pe care s-a depus un strat de
sudur[ fragil, crestat la mijloc, a=ezat[ liber pe dou[ reazeme. Deformarea epruvetei este
limitat[ de un opritor (fig. 6.3)
 Fig. 6.3
1 – berbec; 2 – epruvet[; 3 – reazeme; 4 – limitator; 5 – opritor; 6 – plac[ de baz[;
f = 1,5 (1,9 sau 7,6 func\ie de epruvet[)

Prin ]ncercarea unui num[r de epruvete dintr-un material, la o singur[ sarcin[ de =oc, la
diferite temperaturi, se determin[ temperatura de tranzi\ie la capacitatea de deformare nul[
(NDT), definit[ ca temperatura maxim[ la care epruveta se consider[ rupt[.
Epruveta se consider[ rupt[ dac[ fisura propagat[ din crest[tura sudurii atinge pe suprafa\a
supus[ la ]ntindere, cel pu\in una din muchiile laterale ale epruvetei normal[ pe axa cus[turii.
}ncercarea este nereu=it[ dac[ cus[tura nu provoac[ o fisur[ vizibil[ ]n cus[tur[, dac[ fisura se
amorseaz[ ]n afara cus[turii sau dac[ epruveta nu se deformeaz[ p`n[ la atingerea opritorului.
Utilajul este de tipul unei sonete prev[zut[ cu un berbec ]n c[dere liber[ dirijat[. Utilajul
asigur[ berbecului energii libere de 350 … 1650 J la mase de 25 … 140 kg.
Epruveta (fig. 6.4) are depunerea prin sudur[ realizat[ cu electrozi ]nveli\i din o\el aliat care
asigur[ pentru materialul depus min. 50 HRC
Executarea ]ncerc[rii se face ]n urm[toarea succesiune:
- epruvetele se r[cesc la temperatura de efectuat ]ncercarea; ]ncercarea trebuie efectuat[
]n max. 15 sec. de la scoaterea epruvetei din mediul de r[cire;
- ]ncercarea ini\ial[ se execut[ cu energia de c[dere prescris[, la NDT cunoscut[ pentru
o\eluri similare. }n lipsa acestor date, ]ncercarea ini\ial[ se execut[ la temperatura de
0OC. Dac[ epruveta nu atinge opritorul energia ini\ial[ a berbecului se majoreaz[;
- ]ncerc[rile ulterioare se efectueaz[ cu energia determinat[ anterior la diferite
temperaturi alese ]n trepte de 5OC, func\ie de starea epruvetei;
- ]ncercarea se continu[ cu alte epruvete p`n[ c`nd se delimiteaz[ ]ntr-un interval de 5OC
temperatura la care se rupe epruveta (NDT) =i temperatura la care epruveta nu se rupe
(NDT+5)
Toate aceste rezultate sunt men\ionate ]n buletinul de analiz[ al ]ncerc[rii.

6.2 }ncerc[ri pentru determinarea ]nsu=irilor ]n ZIT

Aceste ]ncerc[ri sunt destinate determin[rii comport[rii metalurgice la sudare.

a) Proba IIS cu plac[

plac[ =i tehnologie etalon. (IIS – Intitutul Interna\ional de Sudur[)
Principiul ]ncerc[rii const[ ]n cercetarea caracteristicilor ZIT, folosind o plac[ cu
dimensiunile 150x200x20 mm pe care se depune prin sudare manual[ cu arc electric =i
electrozi ]nveli\i (electrodul ales astfel ]nc`t s[ fie adecvat materialului de baz[ din care se
confec\ioneaz[ placa, fig. 6.4) un cordon de sudur[, folosind regimul de sudare etalon:
- diametrul electrodului, de = 4 mm;
- curentul de sudare, Is = 170 ± 10 A;
- viteza de sudare, vs= 150 ± 10 mm/min.
 Fig. 6.4
Dup[ r[cirea epruvetelor ]n aer lini=tit se sec\ioneaz[ placa astfel ]nc`t rezult[ probele
corespunz[toare suprafe\elor:
- S1, S2, S3 – folosite pentru analiza macrostructurii, microstructurii =i a durit[\ii;
- S4, S5 – folosite pentru prelevarea de epruvete pentru ]ncercarea de ]ncovoiere prin =oc
(rezilien\[) =i incovoiere static[ (]ndoire)
a1) Pe cele 4 suprafe\e ob\inute din probele S1 =i S2 – c`te o suprafa\[ =i S2 – dou[
suprafe\e se determin[:
- elementele geometrice ale cus[turii (fig. 6.5): l[\imea b, p[trunderea p =i supra]n[l\area
h;
- aventualele defecte de macrostructur[;
- orientarea dentritelor;
- elementele geometrice ale ZIT: l[\imea B =i p[trunderea P.

Fig. 6.5

a2) Pe acelea=i sec\iuni, dup[ terminarea cercet[rii macrostructurale, se preg[tesc cele 4

suprafe\e pentru analiz[ microscopic[, determin`ndu-se constituen\ii structurali ]n CUS =i
]n ZIT =i eventualele defecte de microstructur[.
a3) Pe suprafe\ele preg[tite pentru analiza microscopic[ se efectueaz[ analiza durit[\ii ]n
CUS =i ZIT, folosind metoda Vickers (HV10) – fig. 6.6

Fig. 6.6

Direc\iile 1 … 5 sunt cele dup[ care se face determinarea durit[\ii ]n CUS, pe linia de
fuziune, =i ]n ZIT. Distan\a dintre amprente trebuie s[ asigure un num[r c`t mai mare
posibil de m[sur[tori. Se stabile=te astfel duritatea maxim[ ]n ZIT notat[ cu HM. La
o\elurile pentru construc\ii sudate, pentru a nu avea pericol de apari\ie a fisurilor „sub
cordon” se impune condi\ia:
HM ≤ 350 HV10
Orientativ, duritatea maxim[ sub cordon se poate calcula, func\ie de compozi\ia chimic[ a
materialului de baz[, cu rela\ia:

HM = 666 (C + Si/24 + Mn/6 + Ni/40 +Cr/5 + Mo/4 + V/14) + 40 , HV10

Duritatea maxim[ sub cordon este un estiamtor al tendin\ei de fisurare „sub cordon”, fisuri
care pot ap[rea ]n ZIT, favorizate de structurile fragile (puse ]n eviden\[ prin indicatorul
HM), de acumulare de gaze =i de sensibilitatea la ]ncastrare.
a4) Cercetarea caracteristicilor la rupere ale ZIT, prin ]ncercarea la ]ncovoiere prin =oc pe
epruvete cu crest[tura ]n V, prelevate astfel ]nc`t v`rful crest[turii s[ fie la 0,5 mm de linia
de fuziune sau ]n zona durit[\ii maxime (fig. 6.7).

Fig. 6.7

}n cazul ]n care KCV < 35 J/cm2 sudabilitatea o\elului este condi\ionat[ de m[suri
tehnologice speciale.
a5) }nsu=irile de plasticitate ale ZIT se pot estima =i cu ajutorul ]ncerc[rii de ]ncovoiere
static[ (fig. 6.8).

Fig. 6.8

Drept criteriu de estimare a ]nsu=irilor ]n ZIT se folose=te urm[torul criteriu: pentru α >
20O, unde α este unghiul de ]ndoire p`n[ ce pe fa\a ]ntins[ apare prima fisur[ cu luciu
metalic cu o lungime de min. 5 mm atunci sudabilitatea este necondi\ionat[
b) }ncerc[ri cu simulatoare de cicluri termice
Pentru aceste ]ncerc[ri se folosesc instala\ii speciale , care simuleaz[, pe probe speciale
ciclurile termice =i starea de tensiuni la sudare , ]n ZIT, stabilindu-se ]n final structurile =i
caracteristicile mecanice care vor apare ]n aceast[ zon[ la sudarea o\elurilor ]ncercate.
Ca rezultat al acetor ]ncerc[ri sunt trasate diagramele de transformare la ]nc[lzire =i
diagramele termocinetice la r[cire.
b1) Diagramele de transformare la ]nc[lzire se concretizeaz[ rin curbele de varia\ie, cu
viteza de ]nc[lzire, a punctelor critice Ac1 =i Ac3.
b2) Diagramele termocinetice la r[cire sunt diferite de cele similare utilizate =i trasate
pentru cazul tratamentelor termice, datorit[ particularit[\ilor structurale ale austenitei care
apare ]n ZIT.
Aceste diagrame sunt de trei tipuri:
- tipul I =i II prezint[ domenii ale transform[rilor perlitice =i bainitice neseparate printr-
un nou maxim cinetic;
- tipul III – au separate aceste dou[ domenii de transformare.
 }n mod uzual, pe aceste diagrame sunt trasate =i curbele de varia\ie a structurii =i a
caracteristicilor ]n ZIT func\ie de viteza de r[cire.
Se face observa\ia c[, =coala francez[ ia ]n considerare influen\a energiei liniare, EL,
asupra st[rii de tensiuni, a structurii =i durit[\ii ]n ZIT, func\ie de timpul de r[cire ]n
intervalul 800 … 500 OC notat tr care depinde liniar de parametrul:
EL
L=
n⋅s
unde n este num[rul c[ilor de r[cire;
s – grosimea componentelor.

6.3 }ncerc[ri privind efectul factorilor fragilizan\

fragilizan\i

Constituen\ii structurali cu duritate ridicat[ =i lipsi\i de plasticitate, ]n special cei de c[lire,

favorizeaz[ fragilizarea ]mbin[rilor sudate. }n consecin\[, o prim[ categorie de criterii de apreciere
a reducerii pericolului ruperii fragile ar fi: sc[derea con\inutuilui de carbon, c[libilitatea redus[ a
o\elului, duritatea sub cordon HM < 350 HV10, sc[derea temperaturii de tranzi\ie.

a) }ncercarea de ]ncovoiere prin =oc dup[ ]mb[tr`nire artificial[

}ncercarea standardizat[ prin STAS 6774, determin[ rezilien\a sau energia consumat[ la
rupere sau sensibilitatea la ]mb[tr`nire a o\elurilor carbon =i slab aliate.
}ncercarea const[ ]n ]mb[tr`nirea artificial[ a o\elului, prin deformare plastic[ la rece (prin
]ntindere sau compresiune) urmat[ de ]nc[lzirea la temperatura de 250 OC timp de 60 min =i
determinarea KCU sau KV.
Se compar[ rezultatele cu valorile ob\inute pe epruvete prelevate din materialul ]n stare
ini\ial[, utiliz`ndu-se coeficientul de sensibilitate la ]mb[tr`nire definit de rela\ia:

KV − KVimbatranire
C=
KV

b) }ncercarea de fisurare la rece a ]mbin[rilor din o\

o\el sudate cu arc electric

}ncercarea standardizat[ prin STAS 10882 stabile=te metodele =i condi\iile tehnice de

]ncercare pentru determinarea tendin\ei de fisurare la rece a ]mbin[rilor din o\eluri carbon =i slab
aliate, cu grosimi de 10 … 50 mm, sudate cu arc electric =i materiale de adaos.
Sunt standardizate trei metode de ]ncercare:
A. cu prob[ sudat[ cap la cap (proba Tekken);
B. cu prob[ sudat[ ]n col\, cu eclis[ (proba CTS);
C. cu proba sudat[ ]n col\, ]n cruce.
A. Metoda de ]ncercare pe probe sudate cap la cap utilizeaz[ epruvete av`nd forma =i
dimensiunile prezentate ]n figura 6.9.
Cus[turile 1 =i 2 sunt de prindere. Cus[tura de ]ncercare 3, se execut[ ]ntr-o singur[ trecere
continu[, cu parametrii tehnologiei de sudare prescrise, numai ]n rostul ]n Y, l[s`ndu-se 2 … 3
mm distan\[ fa\[ de cus[turile de prindere.
Probele se p[streaz[ minim 24 de ore dup[ care se examineaz[ pentru eviden\ierea:
- fisurilor pe suprafa\
suprafa\a exterioar[ a cus[turii de ]ncercare prin control cu lichide
penetrante =i examinarea cu lupe;
- fisurilor la r[d[cin[, eviden\iate, dup[ prelucrarea mecanic[ pe fa\a inferioar[ p`n[ la
r[d[cina cus[turii de ]ncercare, prin control nedistructiv cu lichide penetrante;
- fisurilor transversale eviden\iate prin sec\ionarea probelor la cotele <l>, preg[tirea
suprafe\elor ob\inute (lustruire =i atac cu Nital) =i examinare microscopic[ la m[rirea
de X100.
 Fig. 6.9
Tendin\a de fisurare la rece se apreciaz[ prin urm[torii indici:

- Indicele de fisurare la suprafa\[: IFs =

∑ l fsi ⋅100 ;
lc

- Indicele de fisurare la r[d[cin[: IFr =

∑l fri
⋅100 ;
lc

- Indicele de fisurare ]n sec\iune transversal[: IFt =

∑l fti
⋅100
hc
Unde:
lc este lungimea cus[turii de ]ncercare;
lfsi – lungimea unei fisuri de suprafa\[;
lfri – lungimea unei fisuri la r[d[cin[;
hc – grosimea cus[turii;
lfti – lungimea unei fisuri transversale.

B. Metode de ]ncercare pe ]mbin[ri sudate ]n col\ cu eclis[

Proba, av`nd forma =i dimensiunile prezentate ]n figura 3.10 se compune din:
1 – eclis[, 2 – plac[ de baz[, 3 – distan\ier, 4 – asamblare cu =urub, piuli\[, =aib[ Grower.
Aceste elemente se sudeaz[ ]n ordinea:

1 2 3 4

unde cus[turile 1 =i 2 sunt de prindere iar 3 =i 4 – de ]ncercare.

Dup[ realizarea asambl[rii aceasta se p[streaz[ cel pi\in 72 ore dup[ care se examineaz[ pe
suprafe\ele exterioare ale sudurilor de ]ncercare pentru eviden\ierea eventualelor fisuri.
Prin debitare dup[ direc\iile x-x, y-y, z-z =i preg[tirea suprafe\elor u-u, v-v, w-w =i
examinare microscopic[ la o m[rire de X100 se eviden\iaz[ eventualele fisuri.
}nclinarea spre fisurare se apreciaz[ prin indicele de fisurare definit de rela\ia:

IF =
∑ lti ⋅100
d
unde d este cateta cus[turii.
 Fig. 6.10

D. Metode de ]ncercare pe ]mbin[ri ]n cruce sudate ]n col\

}ncercarea p[streaz[ caracteristicile generale ale celorlalte dou[ metode: elementele
componente ale probelor, confec\ionate din table, se asambleaz[ mai ]nt`i rigid, dup[ care se
realizeaz[ cus[turile de prob[, care sunt supuse unor tensiuni bine definite, prin condi\iile de
realizare a lor.

Fig. 6.11
1 – plac[ de baz[; 2 – plac[ superioar[; 3 – plac[ inferioar[;
4 – cus[turi de prindere; 5 – cus[turi de ]ncercare

Dup[ un timp ]ndelungat (24 … 72 ore) se cerceteaz[ dac[ ]n cus[turile de prob[ au ap[rut
fisuri (de suprafa\[, la r[d[cin[, transversale) =i se calculeaz[ indicele de fisurare func\ie de suma
lungimilor fisurilor detectate.
 6.4 }ncerc[ri asupra materialului depus

a) }ncercarea de fisurare la cald a metalului depus prin sudare

}ncercarea, standardizat[ prin STAS 10221, stabile=te condi\iile tehnice necesare pentru
determinarea tendin\ei de fisurare la cald a metalului depus prin sudarea cu arc electric, ]n vederea
aprecierii calit[\ii materialelor de adaos, destinate sud[ri o\elurilor.
Se utilizeaz[ dou[ metode de ]ncercare:
1. }ncercarea cu deformare unghiular[ (proba sudat[ ]n T), la care deformarea metalului
depus prin sudare se datore=te rigidit[\ii ]mbin[rii;
2. }ncercarea cu deformare transversal[ (proba cu depunere prin sudare), la care
deformarea metalului depus se datore=te unei solicit[ri exterioare.
1. Principiul ]ncerc[rii: executarea unei probe ]n T =i urm[rirea fisurilor din cus[tura de
]ncercare
Epruveta, este prezentat[ ]n figura 6.12.

Fig. 6.12

Examinarea probelor =i exprimarea rezultatelor:

- examinare cu lupa sau cu lichide penetrante a suprafe\ei exterioare a cus[turii de
]ncercare pentru eviden\ierea fisurilor;
- se examineaz[ suprafa\a de rupere a cus[turii de ]ncercare; fisurile la cald se identific[
u=or datorit[ diferen\ei de culoare;
- tendin\a de fisurare la cald se apreciaz[ prin:
o indicele de fisurare: IF = ∑ l fi ;
lc − ∑ l fi
o indicele de fisurare specific: IFs = ⋅100 , unde lc este lungimea
lc
cus[turii de ]ncercare, ∑l fi - suma lungimilor fisurilor identificate ]n cus[tur[.

2. Principiul ]ncerc[rii: depunerea unei sud[ri pe o prob[ supus[ unei solicit[ri de ]ntindere
normal[ pe direc\ia de sudare =i urm[rirea fisurilor ]n metalul depus.
 Fig. 6.13
- proba (fig. 6.13) cu suprafa\a neprelucrat[, ]n pozi\ie orizontal[, se prinde ]n bacurile
unei ma=ini de ]ncercat la trac\iune; se depune un strat de sudur[, f[r[ ]ntrerupere timp
de 6 … 8 sec;
- dup[ 1 … 2 sec. de la ]nceperea sud[rii proba se supune solicit[rii de ]ntindere, cu
deformare continu[ pe durate td = 1, 2, 3, 4, 5 sec.
- tendin\a de fisurare la cald se apreciaz[ prin indicele de fisurare
IF = ∑ l fi ,unde ∑ l fi reprezint[ lungimea fisurilor depistate pe suprafa\a exterioar[
prin examinare cu lupa (X10) sau cu lichide penetrante; o reprezentare grafic[ a
indicelui de fisurare func\ie de durata deform[rii este de tipul celei din figura 6.14.

5,00

4,00

3,00
IF
2,00

1,00

0,00
1 2 3 4 5

Fig. 6.14

b) }ncerc[ri asupra materialului depus

Sunt ]ncerc[ri mecanice executate pe epruvete prelevate din materialul depus prin
procedeul SM ]n condi\iile reglementate de STAS 7356.

6.5 }ncerc[ri ale ]mbin[rilor sudate

Sunt standardizate pentru ]mbin[ri sudate cap la cap rpin topire ]n STAS 5540, iar pentru
]mbin[ri de col\, ]n STAS 5976. La produse de r[spundere se fac ]ncerc[ri mecanice, tehnologice
=i metalurgice pe epruvete prelevate din adaosuri speciale sudate ]mpreun[ cu produsul.

6.6 }ncerc[ri pe elemente sau pe fabricate finite

}n cazul unor produse de mare r[spundere sau ]n cazul unor cercet[ri se fac ]ncerc[ri
speciale, pe elemente componente sau chiar pe fabricatul finit, ce simuleaz[ condi\iile de
func\ionare ale acestuia. Astfel de ]ncerc[ri sunt foarte costisitoare. Rezultatele lor se coreleaz[ cu
rezultatele unor ]ncerc[ri mai simple =i mai pu\in costisitoare, de obicei dintre cele men\ionate
anterior, care se folosesc ]n continuare ca probe curente de recep\ie. }n afar[ de avantajele
economice, corel[rile men\ionate pot aduce corective valorilor caracteristicilor care se prev[d ]n
normativele =i standardele corespunz[toare, de produs.
De remarcat c[ la sudare, mai mult poate ca ]n alte domenii, nu trebuie niciodat[ pus
semnul egalit[\ii ]ntre rezultatele ]ncerc[rilor de laborator =i comportarea ]n exploatare a
construc\iei. }n fiecare caz concret trebuie efectuat[ o analiz[ atent[, multicriterial[.