Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Epidemiologie Si Sanatate Publica
Epidemiologie Si Sanatate Publica
SEM II
CONŢINUT TEMATIC
1. Conceptele de bază ale epidemiologiei
Definirea noţiunilor de bază ale epidemiologiei: definire, obiectul
preocupărilor, obiective, domenii de aplicare, nivelele cercetării epidemiologice.
Susţinerea caracterului cauzal al unor asociaţii: termenul de inferenţe (generalizări) de
tip cauzal elemente luate în consideraţie în cazul asocierii epidemiologice, relaţia de
cauzalitate dintre un factor şi boală, strategia bazată pe factori de risc comuni mai
multor boli, strategia ecologică.
Descrierea epidemiologiei bolilor infecţioase: procesul epidemic, clasificarea
epidemiologică a bolilor infecţioase, activitatea şi asistenţa antiepidemică,
supravegherea epidemiologică (infecţii digestive, infecţii aerogene, zooantroponoze,
parazitoze, infecţia HIV/SIDA, infecţii nozocomiale).
Interpretarea caracteristicilor epidemiologiei bolilor cronice: distribuţia şi determinanţii
bolitor cronice în populaţii diferite, controlul problemelor cronice de sănătate, metode
folosite de epdemiologie, anchetele epidemiologice, screening-ul şi studiile de
prevalenţă;
Indicatorii de morbiditate:
incidenţa, prevalenţa, morbiditatea spitalizată, morbiditatea cu incapacitate de
muncă, indici de structură pentru incidenţă/prevalenţă;
obiective, formule de calcul, reprezentări grafice.
Conceptul de vizualizare a informaţiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul
individului, familiei, comunităţii, cu evaluări la nivel regional şi naţional) descriere
cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătăţii într-o
populaţie.
Iniţierea:
Prezentarea situaţiei existente, (elemente de biostatistică, analiza statistică,
reprezentarea grafică a informaţiilor, utilizarea software-ului specializat).
Identificarea problemelor, descrierea priorităţilor şi formularea problemei de
sănătate.
Specificarea participanţilor şi colaboratorilor, stabilirea populaţiei ţintă şi a
beneficiarilor, durata programului. Oportunităţi şi constrăngeri.
Planificarea:
Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaţionale), rezultate aşteptate.
Implementarea:
Instrumente urmărite, organizarea implementării (resurse umane) materiale,
financiare, informaţionale).
Structura organizaţională, responsabilităţi, planul activităţilor.
Estimarea bugetului, monitorizare.
Evaluarea:
indicatori de monitorizare,
criterii şi norme utile în control şi evaluare,
evaluări parţiale, evaluare finală, concluzii şi propuneri.
3
EPIDEMIOLOGIE
Definiții :
Epidemiologia
- stiința medicală care se ocupă cu studiul distribuției determinanților stărilor sau evenimentelor
legate de sănătate în anumite populații cu aplicarea rezultatelor acestui studiu în controlul
problemelor de sănătate (după J. Last 1988)
- epidemiologia bolilor transmisibile studiază legile apariției, existenței și raspândirii bolilor
infecțioase în populație și pe această bază stabilește măsurile necesare prevenirii, combaterii și
controlului până la eradicarea acestor boli.
- știință fundamentală în medicină care urmărește ameliorarea stării de sănătate a populației.
- domenii particulare ale epidemiologiei: epidemiologia mediului, ocupațională, etc.
Cu alte cuvinte, este știința care se ocupă cu studiul răspândirii bolilor și stărilor biologice în
colectivitățile umane, a cauzelor și condițiilor care le determină, în vederea elaborării
măsurilor de combatere, prevenire și eradicare precum și promovarea sanogenezei
(promovarea sănătații).
Fenomenul de apariție și propagare în rândul populației a unui fenomen patologic sau biologic se
numește fenomen epidemiologic sau proces epidemiologic (PE). Sinonimul de Proces
Epidemiologic este justificat deoarece fenomenul epidemiologic este urmărit în dinamica și
totalitatea lui de la: apariție, propagare, regresiune, recădere, recidivă, latență, stingere.
Epidemiologia este interesată de numărul subiecților care prezintă o stare patologica sau
biologica intr-o colectivitate. Uneori i se mai spune - Știința epidemiilor !
4
De asemenea se preocupă de toți factorii care au determinat starea respectivă, caută
implicațiile sociale, economice, biologice, culturale și politice ale fenomenului.
Se încearcă elaborarea de prognoze, care să orienteze acțiuni complexem să prevină riscurile
patologice și să prevină consecințele negative pe viitor.
Cel mai adesea se cercetează colectivități aparent sănătoase pentru a se găsi boli latente,
modificari biologice care tratate din timp evită dezvoltarea maladiiolor respective.
Se studiază particularitați biologice : fertilitatea, longevitatea, bătrânețea.
Astfel, principalele
Scopuri ale epidemiologiei:
1. Explicarea principiilor cauzale ale îmbolnavirilor;
2. Stimularea aplicării epidemiologice în prevenirea bolilor și în promovarea stării de
sănătate a populației, mediului sau ocupațională;
3. Pregătirea specialiștilor în profesii conexe cu cea medicală pentru a cunoaște cât mai
multe aspecte ale stării de sănătate;
4. Încurajarea unei activități clinice practice de bună calitate prin introducerea conceptelor
de epidemiologie clinică;
5. Stimularea interesului continu asupra epidemiologiei.
Medicii, din toate specialitățile, dar mai ales cei ce lucrează în domeniul Asistenței primare de
sănătate au nevoie de mijloace metodologice care sa le asigure cunoasterea obiectiva a sanatatii
populatiei de care raspund, evaluarea si programarea unor interventii optime adaptate
necesitatilor reale ale populatiei.
Epidemiologia – stiinta medicala fundamentala care are ca obiect de activitate studiul dinamic al
factorilor determinanti, aparitiei si distributiei starii de sanatate si bolilor intr-o populatie.
Bolile infectioasa transmisibile se extind la nivelul unei populatii printr-un lant continuu de
procese infectioase, fenomen denumit PROCES EPIDEMIOLOGIC.
Procesul infectios rezulta din interactiunea agentului patogen cu organismul gazda, in anumite
conditii de mediu (ecologia infectiei) si constituie componeta biologica a procesului
epidemiologic.
7
- persoane sanatoase: care avand imunitate fie ca urmare a trecerii prin boala sau
postvaccinare nu au facut boala dar elimina temporar sau cronic germenii; purtatori
de contact, purtatori ocazionali.
Purtatorii de germeni intretin nivelul endemic al unei boli si stau la baza unor izbucniri
epidemice in colectivitate.
8
o Picaturi septice sau Flugge provenind din nasofaringe
expulzate prin tuse, stranut, vorbit, care se mentin virulente in
scurt timp dupa eliminare (contact).
o Nucleosolii sunt picaturile septice care si-au pierdut apa de la
suprafata dar in interior germenii sunt conservati: M.
tuberculosis, stafilococii
o Pulberi bacilifere care provin din secretiile uscate antrenate de
particule de praf si incarcate cu agentii patogeni rezistenti la
uscaciune: stafilococi, streptococi, bacili difterici.
Principalele boli cu transmitere aerogena: gripa, virozele respiratorii, tuberculoza pulmonara,
varicela, rujeola,difteria, tusea convulsiva, pneumoniile.
9
Principalele boli cu transmitere alimentara: toxiinfectii alimentara, holera, trichineloza,
salmoneloze, lambliaza, etc.
Transmiterea prin obiecte contaminate: cu secretii si excretii ale bolnavilor sau purtatorilor,
sange, alte fluide biologice.
- simplu sau complex
- obiecte sanitare, de mobilier, diverse manere, intrerupatoare, efecte personale, etc.
- in mediu sanitar, in mod special: lenjeria, vesela, instrumentalul medical, medicamente,
etc.
Principalele boli transmise prin obiecte: hepatite virale, parentale, scabie, pediculoza, viroze.
Vectorii pasivi: vehiculeaza germenii in mod mecanic, fara sa le fie gazde sau loc de
multiplicare: mustele, gandacii de bucatarie (blatide), furnicile.
- contaminarea vectorilor se face prin contact extern direct cu produse biologice, in timpul
hranirii, sugerii.
- pot transmite: dizenterie, salmoneloze, holera, stafilococii, oua de geohelminti.
Vectorii activi hematofagi: sunt gazde intermediare, in care germenii isi desfasoara ciclul de
dezvoltare: paduchii, puricii, tantarii, flebotomi, capusele.
- germenii patrund in gazda in timpul pranzului hematofag deoarece exista obligatoriu un
timp de regurgitare al continutului digestiv imediat dupa intepare
- germenii sunt introdusi astfel odata cu continutul tubului digestiv si determina in noua
gazda infectia.
Principalele boli transmise prin vectorii hemtofagi: rickettsioza, malaria, encefalitele virale
(West-Nile, de taiga).
10
Starea de receptivitate reprezinta capacitatea organismului de a face infectia sau boala pentru
ca nu poate invinge agresiunea microorganismelor.
Imunitatea sau rezistenta organismului este proprietatea organismului de a nu face infectia sau
boala.
Este starea inversa receptivitatii si poate fi de doua feluri:
- rezistenta specifica este dependenta de prezenta anticorpilor (Ac) – umorala si de
prezenta unor celule cu capacitate protectiva antiinfectioasa (celulara)
- rezistenta nespecifica (generala) este data de: integritatea barierilor cutanate si mucoase,
hematopoeza, metabolizare, inflamatie, fagocitoza, sisteme secretorii, aciditatea gastrica,
etc.
Imunitatea naturala – se realizeaza fara interventia omului si este datorata trecerii prin boala,
deci este o imunitate activa. Este specifica de specie si se transmite transplancentar – imunitate
pasiva.
Imunitatea artificiala – se realizeaza prin vointa omului prin scheme preventionale. Este de tip
artificial – activa prin administrarea de vaccin si artificial – pasiva prin administrare de
Imunoglobuline (lg) sau seruri imune.
Fondul imunitar al unei populatii reprezinta proportia persoanelor posesoare a unui anumit tip
de anticorpi, aparuti dupa trecerea prin boala respectiva sau dupa vaccinare.
Receptivitatea la infectie este influentata de numerosi factori personali:
- varsta, sex, rasa sau grup etnic, status hormonal, alimentatie, stare de
nutritie, stress, experienta imunologica, comportament la risc, profesie,
etc.
Stabilirea starii de receptivitate se face prin analiza morbiditatii si mortalitatii, anchete
epidemiologice si seroepidemiologice.
11
Interventia unor factori F-D determina sezonalitatea unor boli: bolile aerogene in sezonul rece,
bolile diareice (BDA) in sezonul cald, trichineloza in sezonul de taiere a porcilor, etc.
Factorii socio-economici: conditiile de viata si munca.
o Locuinta: - supraaglomeratie, umeda, intunecoasa, igrasie, invadata de rozatoare, paraziti,
prost ventilata, meniu poluat.
o Alimentatia: -insuficienta, necorespunzatoare din punc de vedere a echilibrului caloric si
nutrientilor, conditii neigienice de preparare, pastrare si consum s hranei, etc.
o Apa potabila: -insuficienta, necorespunzatoare din punct de vedere al potabilitatii.
o Brasaj populational: -navetism, turism intern si international, migratie pentru munca; boli
de import-export.
o Caile de comunicatie: -mijloace de transport: terestru, aerian, naval, mijloace de
agrement.
o Profesia si calificarea: -boli profesionale: sectorul zootehnic, medical.
o Gradul de cultura si civilizatie: -generala, pentru sanatate.
12
- explozive in toxiinfectiile alimentare (TIA), hidrice;
- lente: in “pata de ulei”: boli sexuale
- severitate: boli emergente.
- durata de evolutie: lunga, scurta, medie.
- modul de stingere; brusc, lent, cu coada.
- perioade interepidemice: sezoane, ani, zeci de ani.
Dupa originea si modul de transmitere epidemiile pot fi:
- hidrice: explozive in numar mare, aparute brusc; se limiteaza la populatia care a
consumat apa contaminata din aceeasi sursa; se suprapune pe aria de distributie a apei din
surse; cazurile scad brusc in momentul suspendarii sursei.
- alimentare: asemanatoare celor hidrice dar de dimensiuni mai reduse; se identifica
alimentul contaminat.
- de contact: prin mod particular de viata; cazurile se extind in comunitate de la o persoana
la alta, in pata de ulei; ex. Bolile venerice, HIV..
- prin vectori: infestatie rozatoare – ciuma, leptospiroza; tantari – malarie, encefalite.
4. Manifestarea pandemica: cumulare de epidemii cu caracter extensiv care intereseaza
arii geografice intinse (tari, continent, planeta).
De a lungul timpului au avut manifestari pandemice: holera, variola, gripa, pesta (ciuma), tifosul
exantematic, febra recurenta; in prezent – HIV \SIDA, hepatitele virale parentale B, C.
In cazul manifestarii pandemice intervin numerori factori ca: gradul de receptivitate a populatiei,
natura si proprietatile agentului patogen, numarul si mobilitatea surselor de infectie, factorii
socio-economici, cultura religioasa.
Formele de manifestare de tip endemic, epidemic, pandemic traduc programe de supraveghere
epidemiologice deficitare ale sistemelor de sanatate si ale colaborarii internationale.
13
b. Masuri de profilaxie specifica: administrare de imunuglobuline standard sau
hiperimune, chimioprofilaxie, imunizare artificiala specifica.
10. Educatie pentru sanatate.
MASURI DE PREVENIRE
o cale aerogena
o cale digestiva
o cale parenterala (tegumente si mucoase)
o cale sexuala
o cale parenterala sau verticala
14
Bolile infectioase (BI) sunt boli cauzate de agenti patogeni de tipul microorganismelor
(bacterii,virusuri,micoplasme,rickettssi,fungi, protozoare etc) si care in mare parte sunt
contagioase fiind transmisibile de la om la om sau de la animale la om.
Bolile infectioase sunt parte inseparabila a vietii omului in comunitate (inclusiv
transmitere intrauterina)
Bolile infectioase reprezinta in majoritate boli de etiologie cunoscuta
60-80% din bolile interne si pedriatice sunt de cauza infectioasa
60% din consultatiile ambulatorii o reprezinta virozele respiratorii la toate varstele
Majoritatea BI sunt urgente si necesita tratament prompt pentru salvarea vietii bolnavului
si apararea sanatatii comunitatii
Mortalitatea si letalitatea sunt uneori foarte ridicate:30-40% in
septicemie,meningite,tetanos;60-90% in febrele hemoragice;100% in rabie
Unele BI sunt incurabile-encefalitele prionice,HIV,PESS
Altele dau sechele si complicatii grave si frecvente:poliomielita, meningo-
encefalite,hepatitele B,C,D
Pentru multe alte BI preventia si combaterea lor constitue strategie de stat si se supune
unor reglementari de legi nationale si internationale: malarie,holera,programe de
vaccinare pentru poliomielita,hepatite, carantinare etc
Infectiile Respiratorii Acute (IRA) sunt un grup de afectiuni de etiologie infectioasa care se
transmite in principal pe cale aeriana si afecteaza preponderent unul sau mai multe segmente ale
aparatului respirator.
Este posibila si transmiterea pe alte cai decat cea aeriana si localizari la alte nivele decat cele ale
aparatului respirator:tegumente,mucoase, aparat digestiv.
Este posibila si transmiterea pe alte cai decat cea aeriana si localizari la alte nivele decat cele ale
aparatului respirator:tegumente,mucoase,aparay digestiv.
Sursa de infectie
o este de regula omul care de altfel este si rezervorul de infectie
o exista si surse si rezervoare extraumane
Transmitere:
16
o prin ingestia de alimente contaminate cu secretii
contaminate (stafilococi,BK, streptococi)
o de regula poarta de intrare coincide cu sediul
localizarii;epidemiologice,ceea ce explica usurinta cu
care se realizeaza diseminarea sanguina
(bacteriemie,viremie,toxemie)
Receptivitatea
-naturala,generala-rujeola,varicela etc
Rezistenta:
Flora digestiva comensala astfel constituita are un rol fiziologic si de aparare foarte important.
1.Bacterii:
2.Virusuri:
Rotavirusuri
Virusurile Norwalk-Hawai
Virusuri enterice: fam.Adenoviridae,fam.Picornaviridae,fam.
Reoviridae,fam.Astroviridae,fam.Caliciviridae
17
3.Paraziti: bio si geohelminti
4.Fungi (postantibice)
Colonizarea normala a tubului digestiv: un studiu arata ca in cavitatea bucala putem identifica
aprox. germeni/ml saliva,prima portiune a stomacului este practic sterila ca apoi in tractul
digestiv germenii incep sa creasca ajungand in rect pana la aprox germeni/g de fecale.
TRANSMITEREA:
Indirect,complexa prin mecanism fecal-oral, cu participarea unor stafete
(apa,alimente,mana murdara,vectori);intervine statusul economic social si de educatie al
colectivitatii respective.
Poarta de intrare:orala.
Doza infectata:variabila si depinde de sensibilitatea germenului respectiv la aciditatea
determinata de acidul clorhidric din sucul gastric.
-insa de mare specficitate de tulpina:adenovirusuri,virusuri gripale,streptococi
-asa se explica de ce copilul face de regula 6-8 episoade de IRA pe sezon, iar adultul
tanar 3-5 episoade ajunganduse tarziu la epuizarea receptivitatii colective la varsta
adultului matur.
Influenta factorilor secundari de mediu:
18
-sezonalitatea este prezenta pentru zonele reci si temperate
-factorii economico-sociali (saracia,frigul din locuinta,la locul de munca) si mecanismul
de transmitere a IRA.
Combaterea:
-greu de realizat
-izolarea bolnavilor doar cu forme grave
-contagiozitatea mare in perioada de incubatie
Bolile digestive acute reprezinta a doua cauza de morbiditate specifica dupa infectiile
respiratorii acute.
Majoritatea imbolnavirilor o reprezinta bolile diareice acute (BDA)
Mai mult de 1/2 din BDA apar la sugari.
La copii 1-5 ani se produc anual 3-5 episoade de BDA.
Pe glob se produc anual in medie 500 milioane de cazuri de BDA, din care mor 5
milioane de copii sub 5 ani.
35% din mortalitatea generala infantila este determinata de BDA, mai ales in tarile
subdezvoltate si 90% din mortalitatea varstei de 1-5 ani.
19
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC IN BOLILE CU TRANSMITERE
PREPONDERENT PARENTERALA
Boli infectioase cu poarta dominanta de intrare-tegumentul si mucoasele:
Hepatitele parenterale si infectiile nosocomiale (I.N) sunt boli ale omului cu importanta
epidemiologica speciala si care sunt transmise prin mecanism parenteral in unitatile sanitare.
HIV/SIDA desi are mecanism principal transmiterea sexuala, importanta in practica medicala
este datorata posibilei transmiterii parenterale.
o este de regula animalul bolnav cu forme tipice sau atipice de boala sau
purtator aparent sanatos care de altfel este si rezervorul de infectie
o surse si rezervoare umane fie ca sursa primara fie ca cel mai adesea
germenii ajung accidental la om.
Localizarea epidemiologica:
20
dejecte,secretii ale cailor digestive (inclusiv saliva),urina, deseuri cutaneo-mucoase
sange (in cazul diseminarilor sistemice) si derivate (exceptie albumina)
secretii genitale
II.TRANSMITEREA
MOD DIRECT:
o muscatura (rabie)
o intepatura (encefalita,malarie)
o contact fizic (scabie)
RECEPTIVITATEA
-Imunitatea postinfectioasa:
FACTORI NATURALI
-Boli holo-endemice:dizenteria,salmoneloze.
MASURI.
1.Supravegherea mediului:
3.Masuri organizatorice:
Manopere medicale care prin defecte de tehnica sau sterilizare pot fi implicate in
transmiterea parenterala:
-Punctii diverse
-Idr
-Interventii chirurgicale
-Chiuretaje
-Injectii (idr,s.c.,i.m.,i.v.)
-Implanturi
-Tratamente stomatologice
-Hemodializa
-Electromiografii
-Acupunctura
-Endoscopii:gastroscopie,traheoscopie,rectoscopie, colposcopie
-Biopsii
-Vaccinari cu dermojetul
-Injectari,intepaturi,taieturi accidentale.
23
-tatuaj,bodypiercing
-manichiura,pedichiura
-transplacentar (bruceloza)
Mod indirect:
-manopere nemedicale
-virusuri,bacterii,chlamydii,fungi,paraziti etc
Receptivitatea
24
-infectii persistente indefinit,cronice (infectiile hepatice,HIV/SIDA)
Imunitatea
Activa postinfectioasa:
Factorii secundari
-boliendemoepidemice:hepatitele B,C,malaria.
25