Universitatea „Dunarea de Jos ” din Galati

Facultatea de Stiinte Juridice,Sociale si Politice

Anul III, Specializarea Drept, forma de învățământ zi

REFERAT
la disciplina: Drept Penal
Tema:Relele tratamente aplicate minorului

Indrumator stiintific: Studenta:

Prof.univ.dr.Gheorghe Ivan Bucataru Raluca,grupa 1
Lect.dr. S.Jirlaianu

Galati,2021

1
 CUPRINS

Sectiunea 1.Continutul legal.....................................................................................3

Sectiunea 2.Conditii preexistente.............................................................................3
Sectiunea 3.Continut constitutiv..............................................................................4
Sectiunea 4.Forme.Modalitati.Sanctiuni..................................................................5
Speta.........................................................................................................................5
Bibliografie...............................................................................................................8

2
Sectiunea 1.Continutul legal
Infractiunea consta,potrivit art.197 C.pen. in punerea in primejdie grava,prin
masuri sau tratamente de orice fel ,a dezvoltarii fizice,intelectuale sau morale a
minorului,de catre parinti sau de catre orice persoana in grija careia se afla
minorul1. Dispozitiile din art.197 C.pen. Au in parte corespondent in art.306 C.pen.
din 19692.
Sectiunea 2.Conditii preexistente
A.Obiectul infractiunii
a) Obiectul juridic special al infractiunii il constituie relatiile sociale referitoare la
familie, a caror existenta si dezvoltare sunt conditionate de comportarea umana din
partea parintilor sau a educatorilor fata de minor pentru a nu prejudicia dezvoltarea
fizica, intelectuala si morala a acestuia3.
b)Obiectul material consta in corpul minorului asupra careia este indreptata
actiunea sau inactiunea incriminata.
B.Subiectii infractiunii
a)Subiectul activ este calificat si anume parintele sau persoana in grija careia se
afla minorul.Fiind o infractiune proprie ,cu subiect activ calificat,coautorul va fi
posibil numai in masura in care ambilolr faptuitori le incumba obligatia de a avea
grija de minor.Instigator si complice poate fi orice persoana fizica4.
b)Subiectul pasiv nu este individualizat, dar există totuşi incriminări pentru care
legea penală impune fie ca acesta să aibă o anumită calitate, o anumită vârstă sau
să existe un anumit număr de subiecţi . In ceea ce priveste relele tratamente
aplicate minorului discutam de „ parinti sau de orice persoana in grija careia se afla
minorul”5. Subiect pasiv este minorul supus relelor tratamente; prin minor se
intelege persoana care n-a implinit inca 18 ani.

1
Gh.Ivan,Manual de drept penal.Partea speciala,Ed.C.H.Beck,editia 4,2020,p.87
2
Cu privire la analiza comparativa si totodata critica intre incriminarea din noul Cod penal si Codul penal din
1969,a se vedea Gh.Ivan,Drept penal.Partea speciala.Cu referire la Noul Cod penal,op.cit.,p.600
3
https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/drept/relele-tratamente-aplicate-minorului312.php
4
Gh.Ivan,ibidem,p.88
5
Cod penal, Art. 197 Relele tratamente aplicate minorului Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente
de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinţi sau de orice persoană în grija
căreia se află minorul, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

3
Sectiunea 3.Continut constitutiv
A.Latura obiectiva
a) Elementul material se caracterizeaza prin masuri sau tratamente de orice
fel,6care pot consta fie in acte comisive (loviri, violente etc.), fie in acte omisive
(neasigurarea hranei, imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit).
Indiferent daca consta in acte comisive sau in acte omisive, masura sau tratamentul
trebuie sa aiba un caracter rau, adica sa puna in primejdie grava dezvoltarea fizica,
intelectuala sau morala a minorului (cerinta a elementului material).Fiind vorba de
o activitate care pune in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala
a minorului, aplicarea unei corectii izolate, intamplatoare, determinata de o
greseala a minorului si care nu-i pune in primejdie grava dezvoltarea fizica,
intelectuala sau morala nu constituie infractiunea prevazuta in art. 306 C.pen.
Astfel, in practica judiciara s-a decis ca fapta educatorului de a lovi cu un bat pe
minorul internat in casa copilului ca urmare a unei abateri comise de acesta si de
a-i produce o leziune pentru a carei vindecare au fost necesare trei saptamani de
ingrijiri medicale nu constituie infractiunea de rele tratamente aplicate minorului,
ci infractiunea de vatamare corporala7. Daca dezvoltarea minorului sub unul din
aceste aspecte nu este primejduita in mod grav, fapta nu constituie infractiune, ci o
incalcare de drept civil8. b)Urmarea imediata
consta,in cazul acestei infractiuni ,in crearea unei stari de pericol pentru
dezvoltarea fizica ,intelectuala sau morala a minorului. Raportul de cauzalitate
rezulta din materia faptei. B.Latura
subiectiva.Fapta se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Cele
mai multe dintre infracţiunile contra persoanei se comit cu intenţie directă sau
indirectă, însă există şi infracţiuni care se săvârşesc din culpă ori cu intenţie
depăşită. Uneori, legea pretinde ca latura subiectivă să cuprindă pe lângă
componenta vinovăţiei şi un anumit scop, un anumit mobil.
Tentativa este posibilă la infracţiunile intenţionate şi este pedepsită în cazul celor
mai grave dintre fapte. Nu este posibilă tentativa în cazul infracţiunilor care se
săvârşesc cu intenţie depăşită (preterintenţie), din culpă, ori a celor omisive.
Consumarea infracţiunilor are loc în momentul producerii rezultatului socialmente
periculos: atingerea adusă vallorii sociale protejate sau crearea stării de pericol
pentru acea valoare9.
6
D. Pavel, nota la decizia penala nr. 486/1971 a Tribunalului judetean Harghita, R.R.D. nr. 6/1972, p. 154 .
7
D.Pavel,ibidem
8
V. Dongoroz si colab., op. cit., vol. IV, p. 577
9
331393059-Relele-Tratamente-Aplicate-Minorului.pdf

4
Sectiunea 4.Forme.Modalitati.Sanctiuni.
1.Forme. Infractiunea analizata poate avea forma de infractiune simpla,atunci cand
se realizeaza printr-o singura actiune sau inactiune sau prin mai multe savarsite in
acelasi context. In cazul in care aplicarea de rele masuri sau tratamente se repeta
,fapta capata caracter de infractiune continuata si se va epuiza atunci cand actiunea
de aplicare va inceta10.Atat actele preparatorii, cat si tentativa, desi posibile, nu se
pedepsesc. Consumarea infractiunii are loc in momentul cand dezvoltarea fizica,
intelectuala sau morala a minorului este primejduita grav prin masurile luate sau
tratamentele aplicate acestuia. Daca acestea se repeta, cu aceeasi rezolutie
delictuoasa, infractiunea prezinta forma continuata; aceasta se va epuiza cand
inceteaza respectivele masuri sau tratamente11.
2.Modalitati. Legea nu prevede in textul incriminator decat o singura modalitate de
savarsire (modalitate simpla). Acesteia poate sa-i corespunda insa o varietate de
modalitati agravate12.
3.Sanctiuni. Inchisoarea de la 3 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.13.
Speta Asistenta maternala10, Fanica Neaga impreuna cu sotul ei, au fost
condamanati pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, la patru ani şi şase
luni şi, respectiv, la trei ani pentru rele tratamente aplicate fetiţei şi băieţelului pe
care îi avea în grijă, precum şi la un an de închisoare pentru uz de fals.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus contopirea pedepselor şi a adăugat, la
pedeapsa cea mai grea, de 12 ani de închisoare, un spor de doi ani şi zece luni
închisoare, urmând ca Fănica Grădinaru să execute 14 ani şi zece luni de
închisoare. De asemenea, fostei asistente maternale i-au fost interzise pentru cinci
ani mai multe drepturi. Instanţa a mai dispus reducerea din pedeapsa aplicată
perioada în care Fănica Grădinaru a fost reţinută şi arestat, respectiv din 5
octombrie 2011 până în 11 iunie 2014. Decizia instanţei supreme este definitivă.
Fănica Grădinaru a fost trimisă în judecată în 29 februarie, de procurorii
Parchetului Tribunalului Bucureşti. Alături de asistenta maternală a fost trimis în
judecată şi soţul acesteia, Mitică Gădinaru, acesta fiind acuzat de complicitate la
tentativă la omor calificat şi deosebit de grav şi complicitate la rele tratamente
aplicate minorului.
De asemenea, asistentele sociale Marinela Constantin şi Ana Moise, angajate la

10
Gh.Ivan,ibidem,p.90
11
D. Lupascu, Relele tratamente aplicate minorului. Infractiune simpla sau infractiune continuata, Dreptul nr.
1/2001, p. 184.
12
https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/drept/relele-tratamente-aplicate-minorului312.php#_ftn4
13
Gh.Ivan,ibidem,p.91

5
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Ilfov la
data faptelor, au fost trimise în judecată pentru fals intelectual, fals material în
înscrisuri oficiale şi neglijenţă în serviciu, iar Viorica Pandele pentru neglijenţă în
serviciu şi omisiunea sesizării organelor judiciare. In acelaşi
dosar a fost judecat şi psihologul Maria Popescu, pentru abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor, abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual,
favorizarea infractorului şi omisiunea sesizării organelor judiciare şi medicul de
familie Ana Cristina Mitişor, pentru fals intelectual.
Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2007 - 11 decembrie 2009, asistenta
maternală Fănica Grădinaru, cu sprijinul soţului ei, a exercitat acte de violenţă şi
cruzimi asupra fetiţei de patru ani şi a băiatului de opt ani pe care îi avea în
îngrijire, pe care i-a băgat cu capul în vasul de toaletă, i-a lovit cu capul de diferite
obiecte, i-a scufundat în cadă, i-a ţinut dezbrăcaţi afară, în frig, noaptea. De
asemenea, asistenta maternală a lovit-o pe fetiţă pe tot corpul cu o bâtă de lemn, a
opărit-o, a tăiat-o la buzele superioară şi inferioară şi la braţul stâng, leziuni pe care
le-a tratat superficial, provocând infectarea acestora, "cu intenţia de a le suprima
viaţa" celor doi copii.
Procurorii notau în rechizitoriul trimis instanţei că prin aceste acte de violenţă şi
cruzimi, precum şi prin nealimentarea corespunzătoare, obligarea copiilor să
răspundă la un alt nume şi să relateze aspecte nereale privind vătămările suferite,
neglijarea totală a activităţii şcolare a acestora şi prin depunerea unor acte false la
DGASPC Ilfov pentru a justifica absenţa fetiţei de la grădiniţă, Fănica Grădinaru a
pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală a acestora.
Totodată, procurorii arătau că asistentele sociale Marinela Constantinescu, Viorica
Pandele şi Ana Daniela Moise au întocmit rapoartele de vizită şi de evaluare false,
consemnând în mod nereal că i-au vizitat pe copii la domiciliul asistentei maternale
şi că starea de sănătate a acestora era bună, rapoartele fiind întocmite fără a-i vedea
pe copii. Maria Popescu, psiholog în cadrul DGASPC - Ilfov, a fost acuzată că, în
perioada decembrie 2008-11 decembrie 2009, nu şi-a îndeplinit în mod
corespunzător, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu privind evaluarea psihologică a
copiilor şi a asistentei maternale. De asemenea, în perioada 11 decembrie 2009 - 8
aprilie 2010, Maria Popescu nu şi-a îndeplinit atribuţiile privind consilierea
psihologică a fetiţei, "cauzând o vătămare importantă drepturilor minorilor la viaţă,
integritate corporală şi dezvoltare psihică armonioasă". În 10 octombrie 2011 şi 14
octombrie 2011, "profitând de rolul său de psiholog, de tehnicile de manipulare pe
care le cunoştea şi de faptul că datorită atribuţiilor sale a intrat în contact cu părţile
vătămate", psihologul Maria Popescu l-a intimidat pe băiat pentru ca acesta să

6
declare în faţa sa, a asistentei maternale şi a angajaţilor DGASPC - Ilfov că nu au
fost supuşi la acte de violenţă şi cruzimi de către Fănica Grădinaru, "oferind astfel
un ajutor acesteia prin îngreunarea exercitării urmăririi penale sub aspectul
săvârşirii infracţiunilor de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav şi rele
tratamente aplicate minorului", mai precizau procurorii.
Totodată, în 10 octombrie 2011, Maria Popescu nu şi-a îndeplinit în mod
corespunzător atribuţiile de serviciu privind consilierea psihologică a celor doi
copii, "cauzând o vătămare importantă drepturilor minorilor la dezvoltare psihică
armonioasă", şi a făcut menţiuni false în raportul din 17 octombrie 2011 în cazul
băiatului.
Procurorii au acuzat-o pe Ana Cristina Mitişor, medicul de familie al fetiţei, că a
făcut menţiuni false în scrisorile medicale adresate DGASPC - Ilfov şi înregistrate
la această instituţie, referitoare la examinarea acesteia şi lipsa semnelor de rele
tratamente. Maria Popescu şi Viorica Pandele, deşi ştiau din 9 iunie 2010 de relele
tratamente la care asistenta maternală îi supunea pe cei doi copii, nu au sesizat
procurorul sau organele de urmărire penală, mai arătau procurorii14.

Bibliografie
 Gh.Ivan,Manual de drept penal.Partea speciala,Ed.C.H.Beck,editia 4,2020

14
14 ANI ȘI 10 LUNI DE ÎNCHISOARE pentru asistenta maternală care TORTURA COPIII: i-a băgat cu capul în toaletă,
i-a bătut cu bâte, i-a opărit și i-a tăiat pe corp - Gândul (gandul.ro)

7
 https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/drept/relele-tratamente-aplicate-
minorului312.php
 D. Pavel, nota la decizia penala nr. 486/1971 a Tribunalului judetean
Harghita, R.R.D. nr. 6/1972
 V. Dongoroz si colab., op. cit., vol. IV
 331393059-Relele-Tratamente-Aplicate-Minorului.pdf
 D. Lupascu, Relele tratamente aplicate minorului. Infractiune simpla sau
infractiune continuata, Dreptul nr. 1/2001
 14 ANI ȘI 10 LUNI DE ÎNCHISOARE pentru asistenta maternală care
TORTURA COPIII: i-a băgat cu capul în toaletă, i-a bătut cu bâte, i-a opărit
și i-a tăiat pe corp - Gândul (gandul.ro)