Meşterul Manole

Baladă populară

Definiţie
Folclorul reprezintă totalitatea faptelor de cultură populară transmise prin cuvânt
sau practici. Domeniile folclorului includ: literatura, muzica, artele plastice, coregrafia.
Folclorul literar reprezintă acele manifestări ale culturii populare care sunt
organizate în texte spuse sau cântate.
Trăsături specifice ale folclorului
 Caracterul anonim
 Caracterul colectiv
 Caracterul oral
 Caracterul tradiţional
 Caracterul sincretic: contribuţia mai multor arte la realizarea operei folclorice
Definiţie
Balada reprezintă o poezie cu caracter legendar şi narativ. Unele balade dobândesc un
caracter liric (Mioriţa, Meşterul Manole) prin faptul că elementele epice reprezintă doar
pretexte pentru sublinierea unor idei poetice profunde, cu ajutorul figurilor de stil.
Geneza baladei Meşterul Manole
Această baladă a fost culeasă de G. Dem. Teodorescu de la Petrea Creţul
Şolcanul, lăutar din Brăila, în anul 1883. Monastirea Argeşului, titlul mai cunoscut, este
doar o variantă mai scurtă a acestei balade, publicată de Vasile Alecsandri. Vechimea
baladei este de câteva secole, referindu-se la întemeietorul legendar al Ţării Româneşti
care, potrivit tradiţiei, descălecase în acest teritoriu venind din Ţara Făgăraşului, la
mijlocul secolului al XIV-lea.
Tema
Balada are ca temă jertfa pentru creaţie a unui om care renunţă la viaţa sa
personală pentru a-şi realiza idealul artistic.
Compoziţia: există opt motive incluse în această baladă.
Analiza textului
1. Motivul zidului părăsit
Vodă şi cei zece meşteri caută „un zid învechit / Un zid părăsit / Rămas de demult”.
Căutarea poate simboliza tenacitatea cu care omul se dedică ideii constructive într-o
succesiune nesfârşită de generaţii. Sub raport compoziţional, motivul zidului părăsit
funcţionează ca o expoziţiune. Căutătorii întâlnesc un „noiaş purcăraş” care le arată locul
unde vor găsi zidul.
2. Motivul surpării zidurilor
Reprezintă intriga conflictului baladei. Din motive neidentificate, biserica se surpă în
timpul nopţii. Variantele româneşti ale temei insistă în direcţia conflictului psihologic:
accentul cade mai puţin asupra faptelor cât mai ales asupra suferinţelor interioare ale lui
Manole.

1
 3. Motivul visului
În planul evoluţiei conflictului, acest motiv aduce remediul eşecului. Pentru a termina
biserica, Manole este nevoit să o zidească pe prima făptură feminină care va veni la locul
construcţiei. El încheie o înţelegere cu ceilalţi meşteri prin care se obligă să păstreze
secretul.
4. Motivul femeii destinate zidirii
Este motivul cu cele mai profunde implicaţii estetice. Prin ele sunt puse faţă în faţă
două personaje a căror evoluţie în baladă dinamizează întreaga baladă. Versurile se
opresc îndelung asupra vieţii interioare a meşterului. Rezistenţa lui interioară este pusă la
grea încercare. Manole o vede pe Caplea, soţia lui, venind la locul construcţiei şi este
nevoit să-şi respecte promisiunea şi să o zidească.
5. Motivul zidirii treptate
Dezvăluie întregul zbucium al lui Manole şi suferinţele Caplei. În timpul zidirii
profilurile morale ale celor doi sunt puse în evidenţă: delicateţea şi naivitatea Caplei; tăria
de caracter şi stăpânirea de sine a lui Manole. Zidirea treptată urcă gradat suferinţa pe
culmile tragismului, atingându-se punctul culminant al tensiunii.
6. Motivul conflictului feudal subliniază opoziţia dintre idealul artistului de vocaţie
şi egoismul domnitorului Negru Vodă.
7. Motivul lui Icar
8. Motivul fântânii