CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU OCLUZIE INTESTINALĂ
"Unicul rol al asistentei medicale este de a ajuta individul sănătos sau
 pacient în realizarea acelor activităţi care contribuie la sănătatea sau recuperarea
lui, la o moarte liniştită (activităţi pe care le-ar face neajutat, dacă ar avea
 puterea, voinţa sau cunoştinţele necesare). Deci, rolul asistentei este de a ajuta
 pacientul, de a ajuta individul să devină cât mai repede posibil independent de o
astfel de asistenţă." (Virginia Henderson)
PROCESUL DE ÎNGRIJIRE. NOŢIUNI TEORETICE
Procesul de îngrijire reprezintă un set de acţiuni prin care se îndeplinesc
îngrijiri de nursing de care pacientul are nevoie.
Procesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic
coordonate având ca scop obţinerea unei stări mai bune a pacientului. Acesta
 permite acordarea de îngrijiri individualizate
individualizat e adaptate fiecărui pacient.
Aceste etape sunt:
1. Culegerea de date este etapa iniţială a procesului de îngrijire, aceasta
reuneşte toate informaţiile necesare îngrijirii unui pacient. Se începe de la
internarea pacientului şi reprezintă primul contact cu pacientul care este foarte
important pentru obţinerea acceptului colaborării acestuia.
Asistentul medical prin comportamentul său trebuie să-i creeze pacientului
imaginea unei persoane competente şi să contribuie la îngrijirea să.
2. Analiza şi sinteza datelor presupune:examinarea datelor, clasificarea
datelor în independente şi dependente, identificarea resurselor pacientului,
stabilirea problemelor de îngrijire şi a priorităţilor şi stabilirea cauzelor sau a
surselor de dificultate.
Asistentul medical trebuie să cunoască exact cauza problemei ca prin
acţiunile proprii să acţioneze asupra acestei cauze.
3. Planificare îngrijirilor se face prin stabilirea unui plan de acţiune a
etapelor, mijloacelor ce se impun în îngrijire, adică organizarea îngrijirilor 
conform unei strategii bine definite ţinând cont în mod deosebit de îngrijirile şi
tratamentele prescrise de medic.
4. Implementarea sau aplicarea îngrijirilor constituie momentul
realizării intervenţiilor. Scopul este aducerea pacientului într-o stare optimă de
independenţă, de satisfacerea nevoilor.
5. Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical în funcţie de
rezultatele obţinute. Se face evaluarea după o anumită perioadă; în general un
obiectiv indică în ce ritm trebuie făcută evaluarea.

1
 3.1 ROLUL PROPRIU
3.1.1 ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE MEDIU
Îngriji
Îngrijirea
rea pacient
pacientului
ului cu ocluzi
ocluziee intest
intestinal
inalăă necesit
necesităă o supravsupravegh
eghereere şi
îngrijire foarte atentă, de aceasta depinzând viaţa pacientului. De aceea pacientul
cu ocluzie intestinală este internat de urgenţă şi amplasat în serviciul de terapie
inten
ntensi
sivvă. Scop
Scopulul aces
acesteteii un
unitităţ
ăţii este
este rest restab
abililir
irea
ea func
funcţiţiil
iloor vital
italee ale
ale
orga
organis
nismumului
lui şi reec
reechil
hilib
ibra
rarea
rea hidr
hidroeoelec
lectro
trolitlitic
icăă a pa pacicien
entul
tuluiui,, dup
dupăă carecare
 pacientul este transferat în secţia de specialitate
specialit ate de care aparţine.
Unitatea de terapie intensivă are la bază saloane mari, divizate în încăperi
mai mici cu 1-2 paturi, prin pereţi de sticlă sau panouri mobile. În acest fel,
 pacientul este ferit de aspectul nedorit al celorlalţi pacienţi gravi, în schimb
asistenta medicală poate supraveghea în orice moment pe toţi pacienţii din salon.
Este important ca în saloanele de terapie să se realizeze un microclimat
optimal, care să reducă la minim eforturile de acomodare a pacientului; aer 
cond
co ndiţi
iţion
onat,
at, temp
tempera
eratu
tura
ra opopti
timă
mă de 20 – 22 grad grade, e, lumi
lumino nozit
zitate
ate indi
indirerect
ctă,
ă,
odihnitoare.
Paturile trebuie să fie înconjurate de spaţiu pentru aparate şi personalul de
îngriji
îngrijire.
re. În aceste
aceste saloane
saloane se utilize
utilizează
ază diferite
diferite tipuritipuri de paturi
paturi de terapie
terapie
inte
intens
nsiv
ivă,
ă, prev
prevăz
ăzute
ute cu ap apărărăt
ătoa
oare,
re, roţi
roţi pe
pent ntru
ru dedeplplas
asare
are,, somi
somierăeră mo
mobi bilă
lă,,
dispoz
dispozitiv
itivee memecan
canice
ice pentru
pentru schimb
schimbare areaa poziţie
poziţieii pacient
pacientuluiului şi anexe
anexe pentru
pentru
 perfuzii, transfuzii, pentru ca pacientul să fie transportabil în orice moment în
sala de operaţie sau de explorări funcţionale, fără să fie scos din pat sau să se
întrerupă tratamentul. Paturile vor fi prevăzute cu saltea antiescară. La fiecare
 pat sunt adaptate instalaţiile pentru administrarea de oxigen, pentru aspirarea
secreţiilor.
secreţiilor. Înzestrarea camerelor
camerelor de terapie intensivă
intensivă se completează
completează cu aparate aparate
electronice de supraveghere a pacienţilor, cu instrumentar şi materiale necesare
 pentru tratamente curente, pansamente, precum şi pentru cazurile de urgenţă.
Sarcinile asistentei medicale în camera de terapie intensivă sunt legate în mare
măsură de inventarul tehnic, pe care trebuie să-l întreţină în perfectă stare de
funcţionalitate şi sterilitate. Dintre acestea unele sunt adunate în truse, pentru a fi
la îndemâna medicului, în orice moment. Este absolut necesar să existe trusa
 pentru reanimare cardio-respiratorie şi reechilibrare circulatorie.
Primirea pacientului în serviciul de terapie intensivă trebuie făcută operativ,
fără pierdere de timp cu probleme administrative.
Medicul trebuie să fie ajutat deodată de mai multe asistente, pentru ca
apreci
apreciere
ereaa momomen
mentană
tană a stării
stării pacient
pacientuluului,i, institu
instituirea
irea mămăsuri
surilor
lor terapeu
terapeutice
tice
imediate şi recoltările de probe pentru efectuarea examenelor de laborator, să se
facă deodată. Pacientul trebuie adus în poziţia adecvată cerută de medic, la
nevo
ne voie
ie dedezb
zbrăc
răcat
at (cât
(câteo
eodadată
tă prin
prin tăie
tăierea
rea ha hain
inelo
elor),
r), mămăsur
suratat pu puls
lsul,
ul, TA.,
TA.,
temp
tempereratu
atura
ra,, resp
respira
iraţia
ţia.. Indic
Indicaţi
aţiile
ile de supr suprav aveg
egher
here,e, reco
recoltltări
ările,
le, plan
planulul de
hidr
hidrat
atare
are,, alim
alimen
entar
taree şi de me medidica
caţie
ţie se cocons nsememneneazazăă în fişafişa de trata
tratame
mentnt
intensiv.
Poziţia pacientului în pat va fi determinată de starea lui momentană.

2
 Transportul la serviciile de diagnostic sau sala de operaţie va fi făcut
împreună cu patul, continuând şi în timpul deplasării măsurile terapeutice de
resuscitare,
resuscitare, supraveghere
supraveghere a funcţiilor
funcţiilor vitale,
vitale, aspectul
aspectul tegumentelor,
tegumentelor, aspiraţiei
aspiraţiei cu
conştiinciozitate maximă.
După ce pacientul a fost stabilizat, va fi condus/transportat în salonul pe
care îl va ocupa pe perioada spitalizării.
Este foarte important ca mediul spitalicesc să-i fie pacientului, dacă nu
familiar, cel puţin securizant pentru că aceste probleme, care par minore în
comparaţie cu motivul internării, vor cântări mult în evoluţia pacientului. Dacă
nivelul de anxietate, teamă sau nemulţumire cauzate de impactul cu spitalul ale
acestuia sunt ridicate, atunci vindecarea ar putea fi încetinită. De aceea, asistenta
medicală trebuie să ţină cont întotdeauna de asigurarea condiţiilor optime de
mediu.
3.1.
3.1.22 ROLU OLUL ASIS ASIST TENTE
ENTEII MEDI MEDIC CALE
ALE ÎN EXAM EXAMIN INARARE EA
CLINICĂ A PACIENTULUI
Asis
sistent
tentaa medica
dicalălă are înd ndat
ator
orir
irea
ea de a obser bservva star
starea
ea genener
eral
alăă a
 pacientului încă de la internarea să. Ea trebuie să ştie să evalueze starea de
sănăta
sănătatete a pacient
pacientulu
uluii pentru
pentru a transm
transmiteite me
medic
dicului
ului date
date impor
important
tantee pentru
pentru
stab
stabili
ilirea
rea diag
diagno
nosti
sticu
cului
lui şi pe pent
ntru
ru stabi
stabilir
lirea
ea îngr
îngriji
ijiril
rilor
or de care
care are
are ne
nevovoie
ie
 pacientul. De aceea, se recurge la examinarea clinică şi paraclinică, în care
asistenta medicală joacă un rol important.
Asiste
Asistentanta me
medica
dicală,
lă, printr
printr-o
-o observa
observaţieţie clinic
clinicăă justă
justă şi susţinu
susţinută
tă asupra
asupra
 pacientului, are obligaţia să observe şi să consemneze aspectul general al
 pacientului, înălţimea şi greutatea să (pentru a determina obezitatea sau caşexia),
vârst
vâ rstaa ap
apar
aren
entă
tă şi real
reală,
ă, aspe
aspect
ctul
ul piel
pielii
ii (car
(caree ajut
ajutăă la cucuno
noaşt
aşter
erea
ea stăr
stării
ii de
hidr
hidrat
atare
are sau
sau dedesh
shid
idrat
ratar
aree a orga
organinism
smulu
ului)
i),, ţinuta
ţinuta,, facie
faciesul
sul,, me
mers
rsul,
ul, starea
starea
 psihică.
De asemenea, se va urmări atent şi sistematic necesităţile pacientului şi
manifestările de dependenţă generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată
stabili obiective evaluabile pentru o îngrijire pertinentă şi de calitate. Pacientul
care suferă de ocluzie intestinală se prezintă la spital, în general, cu o stare
gene
ge neral
ralăă alte
alterat
rată,
ă, star
staree ev
evalalua
uată
tă în timpu
timpull ex exam
amen
enulu
uluii clin
clinic
ic.. Asis
Asisten
tenta
ta va
observa
observa că pacientul prezintă distensie abdominală, abdominală, va constata
constata prin interogarea
interogarea
 pacientului că acesta prezintă dureri cu caracter colicativ, intense. Pacientul va
 putea declara că nu prezintă tranzit intestinal, că are vărsături abundente, toate
aceste manifestări fiind apoi comunicate medicului de către asistenta medicală,
ajutând la stabilirea cu certitudine a unui diagnostic.
Cadrul medical mediu va avea grijă să ia la cunoştinţă situaţia globală în
care se află pacientul şi, într-o manieră selectivă, să remarce detaliile importante,
schimbările care apar în evoluţia lui şi utile pentru explorarea paraclinică sau
 preoperatorie.
Este importantă culegerea datelor din diverse surse, sarcină revenită tot
asistentei medicale: din foaia de observaţie, foaia de temperatură, de la familia
 pacientului, de la ceilalţi membrii ai echipei de îngrijire, însă principala sursă
3
 rămâ
rămânene pa paci
cien
entu
tul.
l. Culeg
Culegere
ereaa da date
telo
lorr treb
trebuie
uie să se facăfacă cu mamare
re aten
atenţie
ţie şi
minuţiozitate, pentru a nu se omite problemele importante şi pentru a se face o
evaluare corectă a lor. Acesta trebuie interogat când a avut ultimul scaun, când
au apărut vărsăturile, dacă a mai consultat alţi specialişti şi când s-a agravat
starea să generală.
Toate datele privind starea generală a pacientului şi evoluţia bolii acestuia
se notează permanent în foaia de observaţie şi planul de îngrijire, pentru a obţine
un tablou clinic exact, care va fi valorificat de echipa de îngrijire şi va fi baza
unui nursing de calitate.
Cola
Colabo borar
rarea
ea la exexam
amininare
areaa clin
clinic
icăă a papaci
cien
entu
tului
lui este
este un
unaa din
din sarc
sarcininile
ile
importante ale asistentei. Ajutorul acordat medicului şi pacientului în cursul
examinării clinice degrevează pe acesta din urmă de eforturi fizice, îi previne o
serie de suferinţe inutile, contribuie la crearea unui climat favorabil între pacient
şi medic, face accesibilă medicului explorarea tuturor regiunilor organismului,
serv
servin
indu-
du-ll şi cu inst instrum
rumenenta
tarul
rul nenece
cesar
sar,, toate
toate aces
aceste
teaa inte
interv
rven
enind
ind pepentntru
ru
scur
scurta
tare
reaa timp
timpulului
ui exexpu
pune
neri
riii pa
paci
cien
entu
tulu
luii în star
staree grav
gravăă la trau
traum
matis
atismmul
exam
ex amininăr
ăril
ilor
or,, în aces
acestt fel,
fel, ajut
ajutor
orul
ul asis
asiste
tent
ntei
ei la ex exam
amin
inăr
ăril
ilee clin
clinic
icee este
este
indispensabil în cazul pacientilor în stare gravă şi foarte utilă în cazul tuturor 
 pacientilor.
Sarcinile asistentei în pregătirea şi asistarea unui examen clinic medical
sunt următoarele:
• pregătirea psihică a pacientului;
• adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar;
• dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului;
• aducerea pacientului în poziţiile adecvate examinărilor;
• asigurarea iluminaţiei necesare la examinările cavităţilor naturale;
• deservirea medicului cu instrumente;
• ferirea pacientului de traumatisme şi răceală;
• aşezarea pacientului în pat după examinare şi facerea patului.
•  Pregătir 
ea psihică a pacientului se încadrează în muncă de educaţie şi de liniştire pe care
asistenta o duce cu pacientul din momentul primirii lui în secţie. Atitudinea ei
faţă de pacient trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta; crearea
climatului favorabil, atitudinea apropiată, constituie factorii importanţi ai unei
 bune pregătiri psihice, în preajma examinărilor de orice natură, asistenta
asi stenta trebuie
să lămurească pacientul asupra caracterului inofensiv al examinărilor, căutând să
se reducă la minimum durerile care eventual vor fi provocate prin unele manevre
simple.
Ţinând seama de simţul pudorii, asistenta va izola patul pacientului (în
special la prima examinare), despărţindu-l cu un paravan de celelalte paturi, ceea
ce linişteşte pe mulţi pacienti.
•  Adunar 
ea,
ea, verif
verific
icare
area
a şi pregăt
pregătire
irea
a instr
instrum
umen
enta
taru
rulu
luii neces
necesar
ar exami
examinăr
nării
ii clin
clinic
icee

4
medicale. Pen
entr
truu ex
exam
amen
enul
ul clin
clinic
ic mededic
ical
al,, ob
obiş
işnu
nuit
it,, asis
asiste
tent
ntaa preg
pregătăteş
eşte
te
următoarele:
- o învelitoare uşoară de flanelă;
- stetoscopul şi o bucată de tifon pentru auscultaţie directă;
- spatule linguale sterile, eventual oglinda frontală;
- tensiometrul cu fonendoscop propriu;
- mănuşi sterile de cauciuc, vaselină;
- cioc
ciocan
anul
ul de refl
reflexe
exe pe
pent
ntru
ru luare
luareaa refle
reflexe
xelo
lorr oste
osteo-t
o-ten
endi
dino
noase
ase,, ace
ace şi
esteziometr
esteziometrulul (pentru
(pentru cercetarea
cercetarea sensibilităţii
sensibilităţii pielii), o lanternă
lanternă electrică
electrică (pentru
(pentru
examinarea reflexului pupilarşi cercetarea cavităţilor accesibile);
- un termometru;
-o tăviţă renală pentru depunerea mănuşilor, compreselor utilizate;
- două prosoape curate şi săpun pentru spălarea mâinilor.
Instrumentele vor fi verificate în ceea ce priveşte starea de funcţiune, apoi
vor fi aşezate pe o tavă utilizată numai pentru acest scop şi învelite cu un şervet.
Asistenta va sta în faţa medicului de cealaltă parte a patului. Tava cu
instrumente o depune pe noptiera pacientului.
•  Dezbrăc
area şi îmbrăcarea pacientului se vor face după principiile arătate în capitolul
"îngrijirile generale acordate pacientului". Pacientii trebuie dezbrăcaţi complet,
cu ocazia examinării, însa dezbrăcarea nu trebuie făcută neapărat deodată.
După terminarea examenului clinic, pacientul trebuie să fie îmbrăcat în
rufăria de spital, îmbrăcarea şi dezbrăcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact
şi fineţe, pentru a nu provoca dureri sau mişcări inutile.
•  Aducere
a pacientului
pacientului în poziţia adecvată examinării şi sprijinirea lui uşurează mult, atât
muncă medicului cât şi eforturile pacientului, în cursul examinării, pledurile şi
 plăpumile vor fi împăturite la capătul distal al patului.
Examinarea se începe prin luarea anamnezei. în acest timp, pacientul va sta
în poziţia cea mai comodă pentru el. La examenul obiectiv însa, el trebuie adus
totdeauna în poziţiile cele mai adecvate observaţiei. Astfel, inspecţia generală se
va face
face adaduc
ucân
ândd pa
paci
cient
entul
ul în dedecu
cubi
bitt do
dorsa
rsal.
l. La ne
nevo
voie,
ie, asis
asisten
tenta
ta va ajuta
ajuta
 pacientul să se întoarcă, pentru a putea fi observate şi tegumentele de pe faţa
 posterioară a corpului.
Exam
Examin inare
areaa orga
organe
nelo
lorr tora
toraci
cice
ce la pa paci
cien
entul
tul grav
grav - de deos
oseb
ebit
it de ordi
ordine
neaa
obişnuită a examinării clinice - se va începe în decubit dorsal. După terminarea
feţelor anterioară şi laterală ale toracelui, examinarea se va continua în poziţie
şezând. Pacientul se va ridica din decubit dorsal singur sau cu ajutorul asistentei,
care se va aşeza pe marginea
marginea patului faţă în faţă cu pacientul
pacientul şi îl va sprijini din
regiunea
regiunea omop
omoplaţilor
laţilor cu ambele
ambele mâini, ridicându-l
ridicându-l în poziţie
poziţie şezând.
şezând. La nevoie,
el va sprijini capul pe umărul asistentei.
Examin
Examinarea
area organe
organelor
lor toraci
toracice
ce se comple
completeaz
teazăă cu măsura
măsurarea
rea tensiun
tensiuniiii
arteriale.
Pentru aceasta, imediat după examinarea toracelui, asistenta aplică banda
tensiometrului pe braţul pacientului.
5
 Examenul clinic al abdomenului este făcut de medic prin:
  palparea abdomenului (dă o senzaţie de rezistenţă elastică);
  percuţia abdomenului (evidenţiază timpanism difuz, exagerat, uneori
cu matitate fixă pe flancuri - lichid stagnant în porţiunile intestinale
declive);
 auscultaţie abdominală (se aud zgomote hidroaerice, provocate de
ansele care se contractă);
 tact rectal (poate evidenţia o tumoare anală sau rectală ocluzivă;
ampula rectală poate fi goală sau plină cu materii fecale);
 tact vaginal (poate releva uneori formaţiuni în abdomenul inferior,
care pot fi cauze determinante ale ocluziei).
Examinarea organelor abdominale se face în decubit dorsal cu braţele întinse
şi rela
relaxa
xate
te de
de-a
-a lung
lungul
ul co
corp
rpul
ului,
ui, iar
iar me
memb
mbrerele
le infe
inferio
rioar
aree să fiefie îndo
îndoite
ite din
din
genunchi, pentru relaxarea musculaturii abdominale. În vederea acestui scop, se
solicită
solicită pacientului
pacientului să nu încordeze
încordeze muşchii peretelui
peretelui abdominal, pentru a permite
medicului palparea organelor intraabdominale.
Pentru
Pentru tuşeul rectal, asistenta
asistenta va aşeza pacientul în decubit
decubit lateral
lateral stâng, cu
coapsele flectate pe abdomen sau, dacă starea generala a pacientului o permite, în
 poziţie genupectorală. Asistenta prezintă medicului mănuşă de cauciuc, îl ajuta
la îmbrăcarea acesteia, lubrefiază cu vaselină degetul cu care urmează să facă
tuşeul şi solicită pacientul să-şi relaxeze musculatura anală, respirând profund în
cursul examinării. Pacientul va fi acoperit cu o învelitoare de flanelă, lăsând libere
numai părţile strict necesare pentru examinare.
Este important ca ajutorul acordat de asistenta în cursul examenului clinic
trebuie să ferească pacientul
pacientul de traumatisme
traumatisme şi oboseală.
oboseală. Executarea unui examen
examen
nesistematic, care cere pacientului repetate eforturi de aşezare / ridicare din pat,
utiliza
utilizarea
rea forţelo
forţelorr sale fizice
fizice peste
peste măsura,
măsura, neglijarea
neglijarea sprijiniri
sprijiniriii pacientul
pacientului
ui în
 poziţiile necesare cerute de reuşita examenului,
examenului, toate acestea obosesc repede
 pacientul,
 pacientul, impunând
impunând întrerupe
întreruperea
rea examină
examinării,
rii, putând
putând chiar
chiar provoca
provoca o agravar
agravaree a
 bolii
 bolii sale.
sale.

3.1.3 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI

Ocluzia
Ocluzia intestinală,
intestinală, indiferent de ce natură, este o afecţiune care evoluează
evoluează
rapid, alterând starea generală a pacientului, dacă nu se intervine rapid. În
fun
unccţie
ţie de sedi sediulul ocluz
cluzie
iei,
i, papaci
cien
entu
tull poaoate
te resi
resim
mţi efec
fectele
tele scăd
scăder
erii
ii
 peristaltismului intestinal fie mai lent, fie foarte precoce. Astfel, în cazul unei
ocluziei
ocluziei intestinului
intestinului subţire, debutul este brutal, cu dureri abdominale
abdominale puternice
şi vărsături precoce.
Din aceaaceast
stăă cauz
cauză,
ă, treb
trebui
uiee inte
interv
rven
enit
it rapi
rapid,
d, fie
fie mededic
icam
amenento
tos,
s, fie
fie
chir
ch irurg
urgica
ical,
l, pe
pent
ntru
ru a prev
preven
enii o evevol
oluţi
uţiee de
defa
favo
vorab
rabilă
ilă spre
spre de
deze
zechi
chilib
libra
rare
re
hidroelectrol
hidroelectrolitică
itică puternică,
puternică, care poate duce chiar la moartea
moartea pacientului.
pacientului. Rolul
asistentei medicale în activitatea de supraveghere a pacienţilor cu ocluzie este
deosebit.

6
 Supravegherea, observarea continuă a pacientului constituie o datorie de
 bază a asistentei medicale. Având un contact direct şi continuu cu pacientul,
trebuie să sesizeze şi să înţeleagă toate modificările care pot apărea în evoluţia
 pacientului, în ceea ce priveşte aspectul general, starea de conştientă, durerea,
agitaţia, pulsul, T.A., diureza, vărsăturile etc.
Tensiun
Tensiunea,ea, pulsul,
pulsul, temper
temperatur
atura,
a, diurez
diureza,
a, respiraţ
respiraţiile
iile sunt
sunt normal
normale,e, sau
aproape normale. După un anumit timp însă (2—5 zile), se remarcă modificări
foar
foarte
te acce
accentu
ntuate
ate ale
ale tutu
tuturo
rorr semn
semneloelorr ge
gene
neral
rale,
e, care
care se înrăînrăut
utăţe
ăţesc
sc ap apoi
oi
 progresiv ajungând, dacă nu se iau măsuri terapeutice energice, la o stare de şoc
grav
grav,, irev
irevers
ersibi
ibil.
l. Este
Este dedeci
ci ne
nececesar
sar ca în acea
această
stă pe
perio
rioad
adăă de „ech
„echil
ilibr
ibru"
u" a
organismului să se aplice tratamentul adecvat. Intr-un stadiu avansat, pacientul
cu ocluzie este dispneic, oliguric, are sudori reci, pulsul este slab bătut şi rapid,
tensiunea scade, pacientul este areactiv, necooperant. Este un stadiu în care
 practic, de cele mai multe ori, nu se mai poate face nimic.
În funcţie de cantitatea de lichide aspirată, de pierderile de lichide şi
electroliţi, considerate în baza examenului clinic şi de laborator, se apreciază
necesarul de lichide şi de electroliţi, ca şi de proteine ce urmează a fi adminis-
trate. Aceasta se execută cu insistenţă şi exactitate, până la echilibrarea cel puţin
 parţială a stării generale a pacientului, fapt demonstrat de îmbunătăţirea stării
generale şi de reîntoarcerea la cifra aproape normală a constantelor umorale.
Fără îndoială că prin acest tratament nu se va putea remedia cauza bolii şi
reface complet constantele umorale; de aceea se aplică tratamentul numai atât cit
este necesar pentru ca pacientul
pacientul să poată fi operat în condiţii cât mai bune.
O asistentă bună nu trebuie
trebuie să se rezume
rezume la efectuarea corectă a îngrijirilor 
curen
urentete.. Supr
Supravavegeghe
here
reaa papaccient
ientul
ului
ui cu oc oclluz
uzie
ie inte
inteststin
inal
alăă este
ste sarc
sarcin
inaa
fundamenta
fundamentală lă a asistentei
asistentei medicale.
medicale. Supravegherea
Supravegherea este permanentă,
permanentă, în vederea
vederea
depistării precoce a complicaţiilor.
Asistenta medicală va urmări manifestările de dependenţă pentru evitarea
apariţie unor complicaţii:
Facies  – modificarea lui în peritonite acute până la cel hipocratic (obraji
subţi, nas ascuţit, buze uscate, ochi înfundaţi în orbite);
Scăd
Scădererea
ea pond
pondererală
ală: apare la pacienţi cu neoplasme digestive
comsumptiv
comsumptivee sau la cei cu stări febrile prelungite,
prelungite, vărsături
vărsături sau diaree,
diaree, anorexie
anorexie
 prelungită. La aceşti bolnavi poate apare şi deshidratarea (pliu cutanat persistent,
limbă prăjită). Trebuie menţionat că pacienţii obeji pot asocia boli precum:
steatoza hepatică, litiaza biliară, pancreatite cronice, etc.
Starea
Starea genera
generalălă: este
este alte
altera
rată
tă în sind
sindro
roam
amee acut
acutee de tip:tip: pe
perf
rfor
oraţ
aţii
ii
digestive, ocluzii intestinale, infarct mezenteric,etc.
Poziţia antalgică: poziţia
poziţia culcat
culcat,, nemişca
nemişcatt cu respir
respiraţii
aţii superf
superficia
iciale,
le, în
 peritonite acute, etc.
Paloarea: apare după hemoragii postoperatorii fiind asociată cu anemii,
hipotensiune, colaps; culoarea palid teroasă apare la cei cu neoplazii digestive
(gastrice, pancreatice), etc.
Durerea este totdeauna prezentă într-o ocluzie şi se instalează de cele mai
multe ori brusc, uneori fiind foarte intensă. De cele mai multe ori, după o
7
 oarecare perioadă de timp spasmul cedează, lumenul devine suficient pentru a
trece prin el din nou conţinut intestinal. Tranzitul reluându-se, durerile dispar,
 pentru ca să reapară peste câtva timp, când conţinutul intestinal într-o cantitate
mai mare sau de o consistenţă mai crescută, ori din cauza unui nou spasm, nu
reuşeşte din nou să învingă obstacolul. Vorbim în acest caz de un sindrom
subocluziv. Fenomenele se repetă astfel până la obstruarea completă a lumenului
intestinal, de către tumoare. Din acest moment durerile sunt continue, deoarece
s-a instalat ocluzia.
Durerile sunt extrem de puternice atunci când ocluzia se declanşează brusc,
fiind cauzată de bride, încarcerări, volvulus etc., şi mai puţin intense atunci când
ocluzia este determinată de tumori şi se instalează lent.
Vărsăturile. În ocluziile intestinale, ca în orice sindrom abdominal, pot
apăre
ap ăreaa vă
vărsă
rsătu
turi
ri ch
chia
iarr în mo
mome mentntul
ul inst
instal
alări
ăriii oc
ocluz
luzie
iei,
i, dadato
tori
rită
tă refle
reflexe
xelor 
lor 
nervoa
nervoasese pornite
pornite de la n i v e l u l ocluzi
ocluziei.ei. Este vorba
vorba de vărsături
vărsături aliment
alimentareare sau
cu conţinut de secreţie gastrică. Dacă apar însă şi vărsături cu caracter de
conţinut intestinal (vărsături poracee sau fecaloide), situaţia pacientului este
foarte alarmantă. Astfel de vărsături apar precoce în ocluziile intestinale înalte
(ocluzii cu obstacole pe primele anse intestinale) şi tardiv în cele joase (ocluzii
cu ob
obst
stac
acole
ole pe ultim
ultimele
ele anse ileal
ile alee sau
sau pe co colo
lonu
null gros
gros).). Este
Este un simpto
simptom m
foarte grav şi este bine să se pună diagnosticul de ocluzie înainte de apariţia
vărs
vă rsătu
ăturil
rilor
or feca
fecaloi
loide
de.. Ap
Apar
ariţi
iţiaa lor
lo r arat
aratăă că ananse
sele
le inte
intesti
stina
nale
le sunt
sunt plin
plinee cu
conţinu
conţinutt intest
intestinal
inal şi că acesta,
acesta, neputâ
neputându ndu-se
-se evacua
evacua norma
normal,l, se ev evacuea
acueazăză
retro
retrogr
grad
ad în stom
stomac ac şi de aici
aici afar
afară,ă, prin
prin mişc
mişcăr
ării inve
invers
rsee (ant
(antip
iper
erist
istalt
altice
ice),
),
deoarece
deoarece intestinul
intestinul încearc
încearcăă pe orice
orice cale să evacueze
evacueze cantitatea
cantitatea mare
mare de l i c h i d
 pe care o conţine. În caz că ocluzia este de mai lungă vreme, dacă stomacul şi
ansele de deasupra obstacolului sunt pline de lichid care prin prezenţa lui
menţine sau agravează starea de şoc, este absolut nevoie să se evacueze acest
lichid, să se facă deci aspiraţie gastrică.
În contrast cu semnele clinice şi subiective alarmante: durerea, vărsăturile,
starea de agitaţie a pacientului, starea generală şi umorală nu se modifică în
 primele zile de la începutul ocluziei; mai ales în ocluziile pe intestinul gros.

3.1.4 PREGĂTIRE
PREGĂTIREA
A PREOPERATO
PREOPERATORIE
RIE ŞI ÎNGRIJIREA
ÎNGRIJIREA
POSTOPERATORIE

A. PREGĂTIREA PREOPERATORIE
Pregătirea preoperatorie cuprinde:
1. Pregăt
Pregătirea
irea fizic
fizicăă şi psihică
psihică a pacien
pacientulu
tuluii
2. Pregăt
Pregătirea
irea genera
generală:lă: A. Bilan
Bilanţţ clinic
clinic
B. Bilanţ paraclinic
3. Pregătirea pentru operaţie (îngrijiri preoperatorii)
Pregăt
Pregătirea
irea pacien
pacientulu
tuluii înaint
înaintea
ea interve
intervenţie
nţieii chirurg
chirurgical
icalee este
este un eleme
element
nt
major de prevenire a infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita operaţiei şi
evoluţia
evoluţia postoperatorie
postoperatorie.. Astfel,
Astfel, se neutralizează
neutralizează sursele
sursele de suprainfecţie,
suprainfecţie, cae au
8
 originea:
originea: la nivelul
nivelul pielii
pielii (incizie);
(incizie); la distanţă
distanţă (nazo – faringian,
faringian, vezică urinară).
De asemenea, se reduc posibilităţile de contaminare a pielii, prin utilizarea de
antiseptice şi se depistează şi semnalează unele leziuni cutanate, infecţii ORL
sau urinare, recente sau vindecate, paraziţi externi, posibilităţi de alergie.
1. Pregăt
Pregătirea
irea psihi
psihică
că şi fizică
fizică a pacie
pacientu
ntului
lui
Ajunşi în secţia de chirurgie, pacienţilor trebuie să li se asigure confort fizic
şi psihic. Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei
chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta
Asistenta medicală are obligaţia,
obligaţia, ca prin comportamentul
comportamentul şi atitudinea
atitudinea ei să
înlăture starea de anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie:
- să îl ajute pe pacient să-şi exprime gândurile, teama, grijile;
- să-i insufle încredere în echipa operatorie;
- să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de
 preanestezie; cum va fi aşezat pe masa de operaţie; când va părăsi patul; când va
 primi vizite;
- să-l asigure că va fi însoţit şi ajutat.
Asistenta medicală şi toată echipa de îngrijire trebuie să fie pregătită pentru
un răspuns sigur şi încurajator
încurajator la întrebarea
întrebarea inevitabilă: "Ce credeţi, mă mai fac
 bine?" Uneori, de acest răspuns va depinde starea lui de linişte ulterioară. ulterioară .
Stările de tensiune din cadrul echipei de îngrijire trebuie să fie disimulate
faţă
faţă de pa paci
cien
ent.
t. Asis
Asistetent
ntaa me
medidica
cală
lă treb
trebui
uiee să răsp
răspun
undă
dă cu am amab
abil
ilit
itat
ate,
e,
 profesionalism, siguranţă şi promptitudine
promptitudi ne la solicitările tuturor pacienţilor, încât
aceştia să capete încredere în serviciul în care a fost internat. Prin atitudinea ei,
nici distantă, dar nici familiară, nici dură, dar nici cu slăbiciune, binevoitoare,
dar şi autoritară, va reuşi, cu siguranţă, să inspire încredere.
În ge
gene
neraral,
l, pe
pent
ntru
ru papaci
cien
entt nu exexis
istă
tă inte
interv
rven
enţie
ţie ch
chiru
irurg
rgic
ical
alăă mino
minoră,
ră, o
operaţie fiind o experienţă nouă, pe care o trăieşte pacientul. Teama îi face pe
unii pacienţi să refuze operaţia, sub pretextul că ar dori să mai încerce cu
tratament medicamentos, sau doresc o amânare pentru rezolvarea unei probleme
 personale.
În acest sens, rolul asistentei este de a-l linişti pe pacient şi de a-i da
încredere.
Aceasta se realizează prin:
 modul de a vorbi cu pacientul;
 asigurarea că anestezia şi intervenţia sunt benigne;
 exemple de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie;
 menţinerea calmului, antrenând şi vecinii de salon.
2. Preg
Pregăt ătire
ireaa gene
generarală
lă
Pregătirea generală cuprinde bilanţul clinic şi bilanţul paraclinic.
Bilanţu
Bilanţull clinic
clinic (exa
(exami
minanarea
rea clin
clinic
ică)
ă) cupri
cuprind
ndee paparte
rteaa în care
care asis
asisten
tenta
ta
medicală realizează anamneza riguroasă a pacientului, controlul funcţiilor vitale
şi vegetative şi se asigură că toate datele cu privire la starea de sănătate a
 pacientului vor fi transmise medicului.

9
 Bilanţul paraclinic completează examenul clinic şi permite o apreciere
exactă a stării viitorului operat. Rezultatele examenelor paraclinice depind de
 profesionalismul şi corectitudinea cu care asistentele medicale au făcut
recoltarea produselor biologice şi patologice sau au pregătit pacientul pentru
investigaţie.
3.Pregătirea pentru operaţie (îngrijiri preoperatorii)
Pregătirea pentru operaţie se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi
de starea generală a pacientului.
Pregătirea pacientului în urgenţe chirurgicale
Dat fiind timpul foarte scurt avu la dispoziţie şi faptul că ocluzia intestinală
reprezintă o urgenţă medico – chirurgicală, pregătirea pacientului se face în
acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a chirurgilor. Pregătirea constă în:
 spălarea cu apă caldă şi săpun, numai a zonelor cu risc;
 raderea, cu atenţie, pentru a nu provoca escoriaţii;
  badijonarea zonei cu antiseptic colorat;
 eventualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja foarte
atent;
 golirea conţinutului gastric, prin spălătură gastrică.
Rolul
Rolul preg
pregăti
ătirii
rii preo
preope
pera
rator
torii
ii a pa
pacicien
entul
tului
ui de
deţin
ţinee un loc
loc impo
importa
rtant
nt în
 prevenirea infecţiilor nosocomiale. Fiecare secţie este responsabilă de numărul
şi frecvenţa eventualelor infecţii, precum şi de urmărirea, alături de asistentul de
igienă, a executării corecte a modului de pregătire preoperatorie a pacientului.
Este necesară punerea în practică a unui protocol precis şi detaliat al
diferitelor etape din această pregătire şi întărirea legăturilor dintre asistentele
medicale din secţia de chirurgie, terapie intensivă şi cele care lucrează în sălile
de operaţie şi anestezie.
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
Supravegherea postoperatorie a pacientului începe din momentul terminării
intervenţiei chirurgicale, deci înainte ca acesta să fie transportat în cameră. Din
acest moment, operatul devine obiectul unei atenţii constante, până la părăsirea
spitalului.
O da
dată
tă ad
adus
us papaci
cien
entu
tull în salo
salonu
null său
său sau
sau în cel
cel de tera
terapi
piee inte
intens
nsiv
ivă,
ă,
asistentei medicale îi revine sarcina să-i acorde o atenţie deosebită. Ea nu trebuie
să uite că pacientul
pacientul reacţionează
reacţionează la actul operator în funcţie de tipul său reactiv.
Trebuie să creadă şi să înţeleagă această reactivitate şi să caute să-i liniştească
 pe pacienţi, să-i asigure că totul se va desfăşura în continuare în mod normal.
Asistenta medicală nu trebuie să uite că şi operaţia cea mai simplă poate să fie
urmată de complicaţii grave, de aceea, ea trebuie să acorde atenţie oricărui
semnal de alarmă pe care îl dă pacientul sau oricărui semn patologic pe care îl
constată ea în starea generală a pacientului.
De aceea, odată ajuns în salon, pacientul va fi luat în primire de asistenta
medicală, care va ajuta ca el să fie pus în pat, se va îngriji să fie bine acoperit, să
fie plasat comod. În general, pacientul este adus în cameră însoţit de medicul

10
 anestezist şi de asistenta de anestezie, care va urmări respiraţia, precum şi modul
în care este transportat şi aşezat în pat.
Transportul pacientului operat este indicat a se face cu patul rulant.
Acesta va fi acoperit, pentru a fi ferit de curenţi de aer sau de schimbări de
temperatură. Asistenta medicală care îl însoţeşte se va sigura că pacientul stă
comod, că este în siguranţă şi că tubulatura (de dren, sonde, perfuzii) nu este
comprimată. Patul va fi manevrat cu atenţie, ferit de smucituri şi de opriri sau
 porniri bruşte. Poziţia pe pat este de decubit dorsal, cu capul într-o parte pentru a
nu-şi înghiţi eventualele vomismente. În timpul transportului, asistenta medicală
va urmări: aspectul feţei (cianoza), respiraţia, pulsul şi perfuzia.
Instalarea operatului se va face într-o cameră cu mobilier redus şi uşor 
lava
lavabi
bil,
l, care
care va fi cu cura
rată,
tă, bine
bine aeris
aerisit
ită,
ă, lini
linişt
ştită
ită,, în semi
semiobobscscuri
uritatate,
te, av
avân
ândd
0
temp
tempereratu
aturara cu
cupr
prin
insă
să între
între 18 şi 20 C (căld (căldura
ura exexce
cesiv
sivăă de
desh
shididrat
ratea
ează
ză şi
favorizează hipotermia), prevăzută cu instalaţii de oxigen montate în perete, cu
 prize în stare
st are de funcţionare şi cu aparatură pentru aspiraţie. Patul trebuie să fie
accesibil din toate părţile, iar aparatele de încălzit nu vor fi lăsate niciodată în
contact cu pacientul adormit, pentru a se evita riscul unor arsuri grave. Căldura
excesivă a patului produce transpiraţie, ceea ce duce la pierderi de apă, iar 
senzaţia de frig duce la apariţia frisoanelor. De asemenea, patul trebuie prevăzut
cu muşama şi aleză bine întinsă, fără pernă şi, dacă este cazul, salteaua va fi
antiescară.
Poziţia pacientului operat va fi de decubit dorsal, cu capul într-o parte.
Pentru o mai bună siguranţă a plăgii operatorii, pacientului operat i se poate
aşeza un sul sub genunchi pentru a favoriza relaxarea musculaturii abdominale – 
 poziţia Fowler.
Suprav
Supravegh eghere
ereaa operatu
operatului lui este
este sarc
sarcin
inaa fund
fundam
amenentatală
lă a asis asiste
tent
ntei
ei
medi
me dica
cale
le.. Supr
Supravaveg
eghe
herea
rea esteeste pe
perm
rmananen
entă,
tă, în ve vede
dere
reaa de
depi
pistă
stări
riii prec
precococee a
incidentelor
incidentelor şi complicaţiilo
complicaţiilorr postoperatorii
postoperatorii.. Prezenţa
Prezenţa permanentă
permanentă lângă pacient
 permite asistentei medicale ca, pe lângă elementele de supraveghere indicate de
chirurg şi anestezist, orice alte modificări şi acuze subiective (durere) şi să
administreze, la timp, tratamentul prescris, evitând iniţiativele personale, fără a
ţine cont de responsabilităţile celorlalţi membrii ai echipei.
Supravegherea pacientului operat se bazează pe date clinice şi pe rezultatele
examenelor complementare.
 Date clinice:
 asistenta medicală va urmări aspectul general al operatului:
- colora
coloraţia
ţia pielii
pielii,, sesizân
sesizândd paloare
paloareaa şi cianoz
cianoza; a;
- starea extremităţilor,
extremităţilor, paloarea
paloarea sau răcirea
răcirea nasului,
nasului, urechil
urechilor,
or, mâinilor 
mâinilor 
şi picioarelor;
- star
starea
ea mucoa
mucoaseselorlor – limb
limbaa usca
uscatătă sau
sau um
umed edă,
ă, sabura
saburală lă sau cu cura
rată
tă – 
indică starea de hidratare a operatului;
- starea de calm
calm sau agitaţia
agitaţia – toropeala
toropeala sau agitaţia
agitaţia extremă
extremă exprim
exprimăă o
complica
icaţie
ţie chirurg
urgica
icală (hemoragie internă,
rnă, perito ritonnită
 postoperatorie);

11
  asistenta medicală va monitoriza diferiţi parametrii fiziologici:
- tensiun
tensiunea ea arterial
arterialăă se măsoară
măsoară ori de câte câte ori este nevoie
nevoie în primel
primelee
două ore după operaţie, din 15 în 15 minute, minute, din 30 în 30 de minute
în următoarele şase ore şi din două în două ore pentru următoarele
16 ore, notând datele în foaia de reanimare;
- resp
respir
iraţ
aţia
ia:: se no note
teaz
azăă frec
frecvevenţ
nţa,
a, am
amplplit
itud
udin
inea
ea,, ritm
ritmicicit
itat
atea
ea şi se
sesizează medicul în caz de tuse sau expectoraţie. Cea mai mică
modi
mo dific
ficar
aree a respi
respiraţ
raţie
ieii va fi semn
semnalalat
atăă an
anes
estez
tezist
istul
ului,
ui, care
care,, în
funcţie de caz, va indica o aspiraţie pentru a îndepărta mucozităţile
din faringe sau va recomanda administrarea de oxigen;
- temper
temperatuatura:
ra: se măsoar
măsoarăă diminea
dimineaţaţa şi seara
seara şi se notează
notează în foaia
foaia de
reanimare;
 asistenta medicală va urmări pierderile lichidiene sau anguine:
- urin
urina:
a: relua
reluare reaa em
emisisiei
iei de urină
urină în prima
prima parte
parte a zile
zileii este
este un semn
 bun. La început, cantitatea nu este abundentă, dar în două zile revine
la normal. Se măsoară cantitatea şi se observă aspectul. Dacă emisia
de urină lipseşte, se practică sondajul vezical, nu înainte de a folosi
şi acţiuni
acţiuni specifice
specifice asistentei
asistentei medicale
medicale şi anume: lăsarealăsarea robinetului
robinetului
de la chiuvetă să curgă rgă, fluie
luiera
rattul unei melodii, căld ăldură
ură
suprasimfizar.
- scaunul:
scaunul: se reia reia în următo
următoarele
arele 2 – 3 zile
zile şi este
este precedat
precedat de de eliminare
eliminare
de gagaze
ze.. Aces
Acesta ta este
este un aspe aspect
ct impo
import rtan
antt de urmurmărit
ărit de
deoa
oare
rece
ce
sind
sindrom
romul ul oc ocluz
luziv
iv de
dejaja s-a
s-a ma
manif
nifes
estat
tat,, fiind
fiind cauz
cauzaa inte
interv
rven
enţie
ţieii
chirurgicale. Deci, va indica o evoluţie favorabilă în cazul în care
acest parametru se reia normal. În cazul în care nu apar gazele, se
foloseşte tubul de gaze care va preveni o nouă distensie abdominală,
care va fi resimţită şi mai accentuat ca înainte datorită prezenţei
 plăgii operatorii şi poate cauza complicaţii grave;
- tran
transpi
spira
raţia
ţia:: da
dacăcă apare,
apare, se no notea
tează
ză deoarec
deoarece, e, în cazu
cazull în care esteeste
abundentă, poate antrena pierderi de apă importante;
- vă
vărsă
rsătur
turile
ile:: se va no nota
ta canti
cantita
tatea
tea,, aspe
aspectctul
ul şi cara
caract
cter
erul
ul (bil
(bilioa
ioasă,
să,
alimentară,
alimentară, sanguinolentă,
sanguinolentă, fecaloidă
fecaloidă – având în vederevedere că înainte de
intervenţia chirurgicală astfel de vărsături erau un semn important în
diagnosticul dat);
De calitatea şi minuţiozitatea acestor îngrijiri depinde, în mare măsură,
evoluţia postoperatorie şi absenţa complicaţiilor. Asistenta medicală va trebui să
se asigure că pacientul
pacientul evoluează favorabilfavorabil încă din momentul trezirii şi până la
ieşirea din spital a pacientului.
Asistenta medicală va menţine operatul în decubit dorsal primele două ore
şi îi va asigura confortul plasându-i bine perna, verificând de mai multe ori pe zi
ca cearşaful să nu aibă cute. Se va asigura şi de igiena pacientului, având grijă ca
lenjeria de corp şi de pat să fie schimbată zilnic sau ori de câte ori este nevoie.
Bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blândeţe, după ce, în prealabil, au fost
încălzite la temperatura corpului, iar după folosirea lor, se va face, obligatoriu,

12
 toaleta perineală. Va urmări ca atmosfera din jurul pacientului să fie calmă, să
fie linişte, fără conversaţii zgomotoase, fără vizitatori mulţi.
În următoarele zile postoperatorii, asistenta medicală va trebui să ţină cont
de ananum
umiţi
iţi fact
factori
ori impo
importartanţi
nţi care
care inte
intervrvinin în ev evol
oluţi
uţiaa pa
paci
cien
entu
tului
lui şi care
care
contribuie la starea generală de sănătate a acestuia.
O deosebită importanţă
importanţă trebuie dată luptei contra distensiei distensiei digestive.
digestive. Fiind
o intervenţie chirurgicală abdominală, poate fi urmată de pareze intestinale, cu
retenţie de gaze şi lichide intestinale, care, suprapuse cu starea anterioară a
 pacientului, pot să ducă la complicaţii mult mai grave. Acestea sunt, de obicei,
de scurtă durată, nedepăşind trei zile. Această distensie devine nocivă când se
 prelungeşte şi antrenează întârzierea tranzitului intestinal, practic se revine la o
stare
stare anteri
anterioară
oară interv
intervenţi
enţiei,
ei, împie
împiedică
dică o alimenta
alimentaţieţie normal
normalăă şi favoriz
favorizeaz
eazăă
eviscerarea postoperatorie. Până la reluarea tranzitului, se practică tubul de gaze,
se da
dauu prod
produseuse cu acţiu
acţiunene slabă
slabă care
care favofavoriz
rizea
eazăză relu
reluararea
ea pe
peris
rista
talti
ltism
smulului
ui
intestinal.
În acelaşi timp, trebuie avută în vedere şi combaterea stazei venoase. Cea
mai efic
eficie
ient
ntăă metod
etodăă este
este momobi
bili
liza
zarereaa prec
precoc
oce,e, indi
indifefere
rent
nt de na natu
tura
ra şi
complexitatea operaţiei. Vârsta operatului nu constituie o contraindicaţie, la
 bătrâni vor fi astfel prevenite şi complicaţiile pulmonare şi cele de decubit. De
asemenea, starea generală nu este o piedică, nici starea de slăbiciune, nici
deshidratarea sau varicele deoarece pacientul este oricum sprijinit de asistenta
medicală
medicală şi, totodată,
totodată, la persoanele
persoanele cu antecedente
antecedente de flebită,
flebită, plimbarea cât mai
 precoce este favorabilă. Dacă există dificultăţi, mobilizarea se poate face la pat
 prin exerciţii,
exerciţi i, mişcări active ale membrelor inferioare. Pacientul este susţinut să
se ridice uşor la marginea
marginea patului, cu picioarele atârnând, atârnând, apoi va fi încurajat
încurajat să
facă gimnastică respiratorie şi, apoi, pacientul va fi încurajat să se plimbe puţin
 prin salon, bineînţeles susţinut tot timpul.
O altă sarcină deosebit de importantă a asistentei medicale este îngrijirea
 plăgii operatorii. Încă de la plasarea pacientului în salon, ea trebuie să
supraveghez
supraveghezee evoluţia
evoluţia pansamentul
pansamentului ui steril cu care pacientul soseşte din sala de
operaţie. Trebuie, astfel, avut grijă ca pansamentul să fie curat, protejat, să nu
 prezintă scurgeri sanguine sau alte secreţii care ar duce la complicarea plăgii.
Dacă
acă obobse
serv
rvăă mod odif
ific
icăr
ării de aspe
aspectct,, de ev evol
oluţ
uţieie,, asis
asiste
tent
ntaa mededic
ical
alăă are
are
îndatorirea de a înştiinţa medicul chirurg care va evalua starea plăgii şi va
interveni după caz. Acesta va lăsa instrucţiuni cu privire la felul în care se va
real
realiza
iza pa
pans
nsam
amen
entul
tul în cocont
ntinu
inuare
are,, solu
soluţiiţiile
le an
antis
tisept
eptice
ice care
care se po pott utili
utiliza
za,,
instrucţiuni de care asistenta medicală trebuie să ţină cont în totalitate.

3.1.5 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ALIMENTAŢIE

Paci
Pacien
entu
tull cu ococlu
luzi
ziee inte
intest
stin
inal
ală,
ă, indi
indife
fere
rent
nt de cauz
cauzăă (mec
(mecan
anicicăă sau
sau
dina
dinami
mică)
că) are
are dific
dificult
ultăţi
ăţi în alim
alimen
entaţ
taţie.
ie. Aceş
Aceştia
tia prez
prezinintă
tă vă
vărsă
rsătur
turii care
care le
îngreunează alimentaţia şi le alterează starea generală. În urma acumulării de
lichid intestinal de stază, funcţia gastrică este încetinită, pacientul nu se mai
alim
alimen
entea
tează
ză co
core
resp
spunz
unzăt
ător
or sau
sau ch
chia
iarr de
delo
loc,
c, şi,
şi, astf
astfel
el,, grad
gradul
ul de nu
nutrtriţi
iţiee al
acestuia scade.
13
 Este important,
important, deci, ca unui pacient care suferă de o astfel de afecţiune,
afecţiune, să
i se asigure o alimentaţie
alimentaţie adecvată, care, corelată cu tratamentul
tratamentul (medicamentos
(medicamentos
sau chirurgical), să ducă la vindecarea pacientului.
Una din măsurile de urgenţă ale ocluziei intestinale este introducerea unei
sonde nazo – gastrice de aspiraţie, care să golească tot conţinutul gastric şi
intestinal se stază, care au consecinţe grave. Astfel, se poate încerca, după ce s-a
aspi
aspira
ratt aces
acestt lichid
lichid,, şi da
dacă
că sond
sondaa rămâ
rămâne ne pe loc,
loc, o alim
alimen
enta
taţie
ţie pe sond
sondăă
endonazală. Se poate încerca cu soluţii nutritive, ce ajung până la 3000 de
calorii.
De exemplu: ou crud, lapte, zeamă de carne, carne mixată. În acest caz, se
respectă anumite reguli: ritmul scurgerii lichidului trebuie să fie acelaşi ca la
 perfuzie, se testează, treptat, toleranţa la l a alimentele introduse, alimentele trebuie
menţinute la temperatura corpului, iar, la sfârşit, se va introduce apă, atât pentru
curăţirea sondei, cât şi pentru a administra necesarul de apă.
Dacă pacientul
pacientul se poate alimenta
alimenta oral, atunci se va avea grijă ca alimentele
alimentele
ingerate să fie tolerate, să conţină toate suplimentele nutritive, care contribuie la
echilibrarea
echilibrarea hidroelectrolitică.
hidroelectrolitică. Se vor da alimente
alimente uşor digerabile:
digerabile: supe, pireuri,
în general, regim păstos şi semilichidian.
Dacă
Dacă pa paci
cien
entul
tul a sufe
suferi
ritt o inte
interv
rven
enţie
ţie ch
chir
irurg
urgica
icală
lă (ocl
(ocluz
uzia
ia inte
intest
stina
inală
lă
mecanică), atunci alimentaţia trebuie reluată treptat. Pacienţii vor fi ţinuţi la
regim absolut (lipsit şi de lichide) timp de 2 – 3 zile, urmând ca, apoi, treptat şi
mai ales dacă semnele clinice arată o evoluţie favorabilă, să li se permită
ingerarea de apă, apoi, după alte 2 – 3 zile, de alimente mai consistente, bogate
în proteine. Aceste alimente, intrate în circuitul metabolic, au şi scopul de a ajuta
cicatrizarea şi de a excita reluarea peristaltismului intestinal normal.
Asistenta
Asistenta medicală trebuie să evalueze
evalueze gradul de alimentaţie al pacientului,
pacientului,
 pentru a putea fi stabilite cu uşurinţă necesităţile nutriţionale ale acestuia. Ea
trebuie să încurajeze pacientul pentru a avea o alimentaţie adecvată şi să îi
explice importanţa nutriţiei în vindecarea să. De asemenea, asistenta medicală
 poate colabora şi cu membrii familiei pentru că aceştia au o mare importanţă
 pentru pacient. În general, toţi pacienţii sun anxioşi şi agitaţi, lucruri care
contribuie într-o anumită măsură la renunţarea alimentării, ei se dau bătuţi, se
descurajează şi, atunci, asistenta medicală intervine în reechilibrarea lor psihică.

3.1.6 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EDUCAŢIA PENTRU

SĂNĂTATE A PACIENŢILOR 
Pe lângă rolul terapeutic pe care îl are asistenta medicală în îngrijirea
 pacienţilor cu ocluzie intestinală, aceasta are şi un rol important în profilaxia
afecţiunii, în educaţia sanitară a pacientilor. Pentru aceasta, asistenta trebuie să
aibă cunoştinţe despre boală, despre tratamentul ei, dar şi despre pacient, în ceea
ce priveşte obiceiurile lui, mediul în care locuieşte şi, de asemenea, pe parcursul
spitalizării pacientul trebuie urmărit în vederea observării deprinderilor de igienă
sau de alimentaţie.

14
 Pentru a preveni boala, asistenta medicală trebuie să le explice pacienţilor 
că este important să se evite anumite obiceiuri, cum ar fi consumul excesiv de
cafea, constipaţia sau comoditatea în actul defecaţiei. Trebuie să le explice
 pacienţilor că aceste lucruri contribuie la perturbarea tranzitului intestinal şi ar 
 putea avea ca şi consecinţă o ocluzie intestinală.
Este foarte important ca asistenta medicală să le explice pacientilor că
trebuie să se prezinte la medic, fie şi pentru un control de rutină, în momentul în
care au tulburări digestive de acest gen.
De asem
asemen
enea
ea,, asist
asisten
enta
ta me
medic
dical
alăă du
duce
ce mu
muncncăă de ed
educ
ucaţ
aţie
ie sani
sanita
tară
ră şi
 pacienţilor spitalizaţi, încurajându-i să semnaleze modificări în starea lor de
sănă
sănătatate,
te, ed
educ
ucân
ându
du-i-i să aibă
aibă o igie
igienă
nă pepers
rson
onal
alăă rigu
riguroa
roasă
să pe
pent
ntru
ru a prev
prevenenii
apariţia complicaţiilor.
Pacienţii trebuie învăţaţi să aibă o alimentaţie echilibrată, bogată în proteine
şi fibre alimentare, care să îi ajute să prezinte un tranzit intestinal normal.
La externare, asistenta trebuie să se asigure că pacienţii beneficiază de toate
recomandările necesare vindecării. Aceste recomandări nu ţin doar de regimul
alimentare strict, impus de medic, ci şi de urmarea cu atenţie a tratamentului
 prescris la domiciliu, prezentarea la control medical periodic.
În cazul în care pacienţii au fost supuşi la intervenţie chirurgicală, asistenta
medicală trebuie să îl informeze cu privire la evoluţia plăgii, a importanţei pe
care o are igiena locală în vindecarea acesteia şi a prezentării la serviciul de
chirurgie în caz de modificări patologice.
În educaţia sanitară pe care asistenta medicală o realizează înspre pacienţi,
este necesară o atitudine
atitudine convingătoare,
convingătoare, amabilă,
amabilă, care să arate că este interesată
interesată
de ceea ce se va întâmpla în continuare cu pacientul. Aceste atitudini încurajează
 pacientul să se intereseze şi mai mult despre evoluţia să, despre procedurile la
care a fost supus şi ce trebuie să facă în continuare pentru a se vindeca în
totalitate.

3.2 ROLUL DELEGAT

3.2.1 ROLUL
ROLUL ASISTEN
ASISTENTEI TEI MEDICALE
MEDICALE ÎN EXAMINAREA
EXAMINAREA
PARACLINICĂ
Asistenta medicală va recolta toate produsele de laborator indicate de medic
şi se va îngriji să i se facă pacientului toate investigaţiile necesare şi să introducă
în foaia de observaţie a acestuia buletinele obţinute prin examenele efectuate.
Este indicat ca aceasta să cunoască rezultatele primite de la laborator şi să ştie să
le interpreteze mai mult sau mai puţin complet . Examenele
Examenele de laborator relevă,
relevă,
în funcţi
funcţiee de gravita
gravitatea
tea ocluzi
ocluziei,
ei, date
date impor
important
tantee îndeos
îndeosebi
ebi pentru
pentru
următoarele constante:
Examenele paraclinice completează examenul clinic şi permite o apreciere
exactă a stării viitorului operat. Rezultatele examenelor paraclinice depind de
 profesionalismul şi corectitudinea cu care asistentele medicale au făcut

15
 recoltarea produselor biologice şi patologice sau au pregătit pacientul pentru
investigaţie.
Toat
Toatee aces
aceste
te tehn
tehnic
icii treb
trebui
uiee bine
bine stăp
stăpânânite
ite de către
către asis
asiste
tent
ntaa me
medic
dical
alăă
deoarece de corectitudinea realizării lor depind rezultatele corecte ale acestor 
investigaţii.
Asistenta
Asistenta va trebui să recolteze de la pacientul cu ocluzie intestinală sânge
 pentru determinarea:
 hemoleucogramei: hemograma arată un număr mare de hematii şi
un hematocrit crescut. Aceasta se datorează hemoconcentraţiei prin
 pierderea de plasmă, care iese din circulaţie în lumenul intestinal şi
în cavitatea peritoneală. Poate apărea leucocitoza în cazul în care
ocluzia intestinală se complică cu o peritonită;
 V.S.H: pentru depistarea unor eventuale infecţii care se pot produce
în cazul în care lichidele intestinale se varsă în cavitatea peritoneală
şi, în cocomb
mbininaţi
aţiee cu flor
floraa an
anal
alăă care
care de
devivine
ne hipe
hiperac
ractiv
tivă,
ă, dedevi
vinn
hipertoxice şi infectate;
 ionogramei: apare hiperpotasemie, hipocloremie, hiperazotemie, în
urma tulburărilor hidroelectrolitice masive;
 proteinelor sangvine: care scad foarte mult în urma procesului
ocluziv;
 este obligatorie determinarea grupului sanguin şi a factorului Rh
înainte
înainteaa oricăr
oricărei
ei interv
intervenţi
enţiii chirurg
chirurgica
icale;
le; determ
determinar
inarea
ea vo
volum
lumului
ului
sanguin care permite înlocuirea exactă a deficitelor de plasmă şi
hematii şi previne riscurile şocului sau a altor complicaţii.Asistenta
medicală va trebui să îi explice pacientului scopul recoltării acestor 
 probe de sânge, va trebui să manifeste discreţie în comunicarea
anumitor rezultate nefavorabile care ar putea altera starea psihică a
 pacientului, va trebui să asigure pacientul că nu există pericol în
tehnica propriu-zisă a recoltării. De asemenea, pacientul necesită şi o
 pregătire fizică: se anunţă să nu mănânce în î n dimineaţa recoltării şi să
 păstreze repaus fizic.
 Examenul sumar de urină se va face pentru a da informaţii asupra
stării de funcţionare a rinichilor, de care depinde în mare măsură
evoluţia postoperatorie. În acest caz, asistenta medicală va trebui să
anunţe
anunţe pacient
pacientulul asupra
asupra necesit
necesităţii
ăţii examen
examenului
ului,, cum să utiliz
utilizeze
eze
numai recipientul gol şi curat. Apoi, se va asigura că patul este
 protejat cu muşama şi aleză în cazul în care pacientul nu se poate
deplasa, se va face toaleta organelor genitale externe.
 Irigografia poate fi realizată şi ca tratament în cazul volvulusului
sau
sau inva
invagi
gina
naţie
ţiei,
i, de
deoa
oarec
recee insu
insufl
flar
area
ea ba
bariu
riului
lui şi a aerul
aerului
ui popoat
atee
debucla segmentul contorsionat.
 Examenul abdominal de ansamblu sau „pe gol”- Exam Examinainarea
rea
abdominală simplă este indicată datorit rită prezrezenşei
şei zone nellor 
hidroaerice specifice din olcluzia intestinală. Deşi nu este folosit la

16
 fel de des ca şi radiografia abdominală simplă şi CT în diagnosticul
obst
ob struc
rucţii
ţiilor
lor,, aces
acesta
ta po
poate
ate dife
diferen
renţia
ţia oc
ocluz
luziil
iilee pa parţi
rţiale
ale de cele
cele
comp
co mplelete
te.. Când
Când me medi
dicu
cull susp
suspic
icio
ione
nează
ază prez
prezenenţa
ţa un
unei
ei peperfo
rforaţ
raţii
ii
intestinale, va fi folosită o substanţă de contrast numită Gastrografin,
în loc de bariu.
 Pregătirea
 Pregătirea psihică
psihică a pacientu lui:
pacientului
- explicarea necesităţii examinării în cameră obscură;
- colaborarea în timpul examinării;
 Pregătirea
 Pregătirea fizică:
fizică:
- îndepărtarea obiectelor radioopace;
- se aşează pacientul în poziţie ortostatică;
 Nu necesită îngrijiri ulterioare.
Echografia abdominală este tot mai des folosită în diagnosticul ocluziei
intestinului subţire.
Pacientului i se va explica faptul că această tehnică nu presupune nici un fel
de expunere la factori iritativi, i se va scoate în evidenţă faptul că trebuie să
asculte de indicaţiile medicului examinator şi că nu trebuie să mănânce nimic în
dimineaţa examinării ecografice.
În cazu
cazull în care
care pa
paci
cien
entu
tull ne
nece
cesit
sităă inte
interv
rven
enţie
ţie ch
chiru
irurg
rgic
icală
ală,, asist
asisten
enta
ta
medicală va avea în vedere realizarea unei electrocardiograme. Pacientul va
trebui instruit să nu facă eforturi fizice intense, să asculte de indicaţiile din
timpul efectuării testului (să respire normal, să nu se mişte, să fie calm) şi, de
asemenea, se asigură pacientul de inofensivitatea examenului.

3.2.5 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ADMINISTRAREA

TRATAMENTULUI
Asis
sistent
tentaa mededic
ical
alăă tre
trebu
buie
ie să aibă ibă cun
unoş
oşti
tinnţele
ţele ne nece
cesa
sare
re pen
entr
truu
administrarea tratamentului prescris de medic. Ea trebuie să fie capabilă să
execute tehnicile în mod eficient, corect astfel încât medicaţia prescrisă să aibă
efectul dorit. Între asistentă şi medic trebuie să existe o strânsă colaborare în
stabilirea priorităţilor ţi tratamentului. Având în vedere că ocluziile intestinale
de orice natură evoluează rapid, asistenta medicală trebuie să acţioneze în grabă,
dar o "grabă ordonată" pentru ca pacientul să se vindece fără complicaţii.
Trat
Tratam
amen
entul
tul în oc
ocluz
luzia
ia inte
intesti
stina
nală
lă este
este un
unul
ul co
comp
mplexlex,, de acee
aceeaa cadr
cadrul
ul
medical mediu trebuie să fie foarte bine pregătit pe orice plan. Pacientul are
nevoie, în primul rând de reechilibrare hidroelectrolitică pentru stabilizarea stării
generale. Deci, asistenta trebuie să ştie cum să facă o injecţie, să monteze o
 perfuzie, să administreze orice alt medicament necesar recuperării.
Apoi, pacientului i se va recolta o serie de produse biologice care să ajute la
diagnostic. Deci, trebuiesc cunoştinţele necesare recoltării unor astfel de produse
(sânge, urină, vărsături).
Pentru
Pentru combat
combaterea
erea stazei
stazei intestin
intestinale,
ale, a vărsătu
vărsăturilo
rilor,
r, asisten
asistenta
ta me
medic
dicală
ală
trebuie să cunoască tehnica sondajului nazo – gastric, intervenţie solicitată de
medic de fiecare dată când se confruntă cu o astfel de afecţiune.

17
 Orice pacient cu ocluzie intestinală sau cu suspiciune de ocluzie trebuie
inter
nterna
natt de urgurgenţă
nţă întrîntr-u
-unn serv
servic
iciu
iu de chiru
hirurg
rgie
ie,, pe
penntru
tru defin
efinit
itiv
ivar
area
ea
diagnosticului.
Se instalează o sondă de aspiraţie nazo – gastrică pentru combaterea stazei.
Dacă este cazul se instituie primele măsuri de combatere a stării de şoc;
 perfuzii pentru menţinerea stării generale (cu Ser fiziologic, Dextran, Glucoză,
Soluţie Ringer).
 Nu se administrează opiacee!
 Nu se administrează nimic peroral!
Purgativele sunt categoric interzise!
Tratamentul
Tratamentul în ocluzia
ocluzia intestinală
intestinală este unul foarte complex. Acesta trebuie
să cuprindă o largă gamă de grupe de medicamente care să ducă la vindecarea
 pacientului. Se vor folosi astfel medicamente antispastice, analgezice,
antiemetice, antimicrobiene.
Una din
din sarc
sarcin
inil
ilee cele
cele mamaii impo
import
rtan
ante
te ale
ale asis
asiste
tenţ
nţei
ei med
edic
ical
alee este
este
administrarea medicamentelor, prescrise de medic.
Reguli generale de administrare a medicamentelor
1. Respectarea întocmai a medicamentului prescris;
2. Identificarea medicamentelor administrate;
3. Verificarea calităţii medicamentelor administrate;
4. Respectarea căilor de administrare;
5. Respectarea dozajului prescris;
6. Respectarea orarului de administrare;
7. Respectarea somnului pacientului;
8. Evitarea incompatibilităţilor de medicamente.
9. Administrarea imediată a medicamentelor deschise;
10. Respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor;
11. Luarea medicamentelor în prezenţa asistentei;
12. Servirea pacientului spitalizat cu doze unice de medicamente;
13. Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti;
14. Lămurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise;
15..
15 Rap
apor
orta
tare
reaa imed
imediaiată
tă către
ătre medicu
dicull secţ
secţie
ieii a greşe
reşeli
lilo
lorr de
administrare.
Acţiunea
Acţiunea lor asupra organismul
organismuluiui depinde în primul
primul rând de structura lor 
chimică, dar o importanţă aproape tot atât de mare o au şi doza administrată,
 precum şi calea de administrare.

3.3
3.3 DESC
DESCRI
RIER
EREA
EA A DOU
DOUĂ
Ă TEH
TEHNI
NICI
CI

3.3.1 INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Injecţi
Injecţiile
ile intrav
intraveno
enoase
ase se utilizea
utilizează
ză pentru
pentru introd
introduce
ucerea
rea uno
unorr substa
substanţe
nţe
direct în circulaţia sangvină. Avantajele acestei căi constau în aceea că nu se mai
folosesc staţii intermediare (grăsimea, spaţiul intercelular, muşchii), soluţiile
injectate ajungând rapid, pe calea sângelui, din vene în inimă şi apoi în artere,
18
 deci la locu
deci locull de acţi
acţiun
une.
e. Dintr
intree toat
toatee căil
căilee de intr
introd
oduc
ucer
eree pa
parerent
nter
eral
alăă a
medicamentelor, calea intravenoasă este mai puţin dureroasă pentru pacient, cea
mai puţin traumatizantă.
Pe această cale, se pot introduce cantităţi mari de medicamente – 5 sau 6
litri de soluţie
soluţie sau chiar mai mult, în 24 de ore, în ritm lent lent - perfuzie – fără ca,
 practic, regiunea anatomică (vena) să se resimtă. Pot fi introduse, de asemenea,
o serie de substanţe care nu sunt tolerate de celelalte ţesuturi, mai ales dacă
soluţiile nu sunt iritante şi pentru vene.
Este, deci, după calea digestivă, modalitatea
modalitatea cea mai bună de introducere
introducere a
medicamentelor. La ea trebuie apelat ori de câte ori felul medicamentelor care
urmează a fi introduse o cere şi starea clinică a pacientului o permite. Însă, nu
toate medicamentele pot fi introduse pe cale intravenoasă.
Unele
Un ele dint
dintre
re ele:
ele: cele
cele care
care treb
trebui
uiee susp
suspen
enda
date
te într
într-o
-o solu
soluţie
ţie ulei
uleioa
oasă,
să,
anumite produse biologice sau cele care trebuie absorbite încetul cu încetul
trebuie să treacă neapărat printr-un filtru ţesutul pericelular, şi în consecinţă nu
 pot fi administrate intravenos.
Scopul injecţiei intravenoase poate fi:
 explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator;
 terapeutic:
- adadmi
mini
nist
stra
rare
reaa me
medidica
came
ment ntel
elor
or subsub form
formaa inje
injecţ
cţie
ieii şi pe perf
rfuz
uzie
ieii
intravenoase;
- recolta
recoltarea
rea sângel
sângelui ui în vederea
vederea transf
transfuzăr
uzării
ii sale
sale;;
- executa
executarea
rea tran
transfuz
sfuzieiiei de
de sânge
sânge sau
sau deriv
derivate
ate ale
ale sânge
sângeluilui;;
- sânger
sângerare
are 300
300 – 500 ml în în edem
edemulul pulmo
pulmonar
nar acut
acut,, H.T.
H.T.A.A.
Locul puncţiei:
 venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică);
 venele antebraţului;
 venele de pe faţa dorsală a mâinii;
 venele subclaviculare;
 venele femurale;
 venele maleolare interne;
 vevene
nelele jugu
jugula lare
re şi ep epic
icran
ranien
ienee (mai
(mai ales
ales la sugar
sugar şi
copilul mic).
Materialele necesare:
 de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;
  pentru dezinfecţia tegumentului: tampon de vată îmbibat în alcool
sanitar;
 sterile: ace de 25 – 30 mm, diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm (în funcţie
de scop:
scop: cantită
cantităţi
ţi mici
mici de soluţie
soluţie,, recolt
recoltare,
are, perfuz
perfuzii,
ii, transf
transfuzii
uzii),
),
seringi, mănuşi sterile, tampoane;
 alte materiale: garou, eprubete sterile, fiole cu soluţii
medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală.
Acele pentru puncţia venoasă trebuie să aibă un bizou alungit (nu tăiat
scurt), pentru că numai astfel de bizouri pot să fie bine ascuţite şi să ofere o
19
înţepare fină, făcând puncţia mai sigură şi totodată fără traumatizarea importantă
a venei. Pentru puncţia venei nu trebuie utilizate ace mai lungi de 5 – 6 cm,
deoarece manevrarea acelor lungi este nesigură.
Tehnica de lucru:
 explicarea pacientului asupra necesităţii tehnicii,
 aşezarea pacientului în poziţie confortabilă (decubit dorsal),
 evaluarea calităţii şi stării venelor,
 aşezarea braţului pe perniţă şi muşama,
 încărcarea seringii,
 dezinfectarea pielii se aplică garoul la 8 – 10 cm deasupra locului
unde se face injecţia. Garoul trebuie strâns astfel încât să facă o bună
stază venoasă, să scoată în relief vena, dar să nu oprească şi circulaţia
arterială. Cu ajutorul garoului moderat strâns se opreşte întoarcerea
sângelui venos către cord şi se lasă şi vină prin arteră sânge în
segmentul respectiv de corp.
 în cazul în care se puncţionează o venă de pe faţa posterioară a
mâinii sau de pe cea anterioară a antebraţului sau a cotului, pentru a
crea o turgescenţă mai mare a ei, cerem pacientului să facă mişcări
de închidere şi deschidere a pumnului, mişcări prin care musculatura
 pompează sângele către vene.
 cu degetul mare de la mâna stângă se imobilizeaz
imobilizeazăă pielea la 2 – 4 cm
sub locul unde se va face puncţia şi se ţine imobilizat membrul
respectiv;
 seringa la care este adaptat acul sau acul adaptat la perfuzor, se ţine
în mâna dreaptă şi se înţeapă pielea şi vena astfel: în primul rând se
înţeapă pielea deasupra locului care este fixat de policele stâng, se
introduce acul uşor de-a lungul peretelui anterior al venei – câţiva
milimetri, oblic, către venă, până când se simte că a fost înţepată
vena; se pătrunde în lumenul venei, se "încarcă" vena pe ac şi se
continuă înaintarea în lumenul ei încă 2 – 3 cm, având grijă ca acul
să nu iasă prin peretele opus.
 controlul prezenţei acului în lumenul vasului se face trăgând uşor 
 pistonul seringii. Dacă acul este în lumen, în seringă vine sânge. În
cazul în care pacientul are o presiune venoasă mare, sângele poate
intra singur în seringă sau în perfuzor.
 după ce este sigur faptul că acul este introdus perfect în venă, se
desface garoul, se apasă pe piston şi se introduce încet soluţia.
Asistenta medicală urmăreşte ca în tot timpul injecţiei sau perfuziei
acul să stea corect în venă.
După ce se termină de introdus soluţia, se retrage acul cu un gest scurt şi
rapid şi se aplică
aplică pe locul puncţiei un tampon de vată îmbibat
îmbibat cu alcool,
alcool, care se
ţine presat pe locul puncţiei un timp cu o bandă de leucoplast.
Pentru cazurile în care se introduc soluţii iritante pentru ţesuturi (seruri
clorurate
clorurate hipertonice,
hipertonice, clorură
clorură de calciu), introducerea
introducerea lor trebuie
trebuie să se facă lent,
20
 iar la sfârşitul injecţiei trebuie să se aspire în seringăseringă puţin sânge,
sânge, pentru a spăla
acul de soluţia respectivă şi în felul acesta să nu existe riscul de a rămâne sub
 piele în timpul extragerii acului, vreo picătură din substanţa iritantă.
Dacă pacientul se perfuzează, se desface clema care compresează tubul de
 perfuzie şi se lasă să curgă lichidul în ritmul necesar (de regulă, 60 de picături pe
minut).
Incidente şi accidente:
 Defecţiuni tehnice, determinate de un ac neascuţit care sparge vena,
sau
sau pe pent
ntru
ru că aculacul a fostost greşi
reşitt man
anev
evraratt şi a perfoerfora
ratt venena,
a,
nepătrunzând în lumenul acesteia.
 Intr
Introd
oduce
ucerea
rea de lichid
lichid irit
iritan
antt pa
pararave
veno
nos,
s, care
care po poat
atee de
dete
term
rmina
ina
necroze locale, cu complicaţii mai mult sau mai puţin grave.
 Introducerea de aer intravenos, care poate avea ca urmare o embolie
gazoasă. Acest incident apare brutal în timpul transfuziei de sânge
sau
sau pe perf
rfuz
uzie
ieii de serur
seruri,
i, dacă
dacă aeru
aerull nu a fost
fost scos
scos din tubu
tubull de
 perfuzie sau transfuzie, înainte de a se introduce sângele sau serurile.
  Neridicarea garoului. Introducerea lichidului face să se mărească
orificiul prin care a intrat acul, iar lichidul se împrăştie paravenos.
 UnUnelelee subs
substa tanţ
nţee da
dauu senz
senzaţaţia
ia de căldcăldur
urăă sau
sau da dauu o înro
înroşişire
re a
tegumentelor. De aceea, este bine ca toate soluţiile intravenoase să
fie introduse lent şi, în felul acesta, se evită senzaţii neplăcute.
 Lipo
Lipotim
timiil
iilee care
care po
pott ap
apăre
ăreaa în timp
timpul
ul injec
injecţii
ţiilor
lor intra
intrave
veno
noase
ase se
 previn prin efectuarea injecţiilor numai după ce pacientul a fost
aşezat în decubit dorsal.
 După injectarea unor substanţe iritante, poate apărea o flebită, al
cărei tratament este dificil şi de lungă durată.
 Un alt incident, de obicei rar, este înţeparea arterei omonime în locul
venei. În seringă pătrunde sânge roşu – deschis, sub presiune mare.
În acest caz, se scoate acul definitiv, se presează bine locul timp de 1
 – 2 minute cu un tampon de vată cu alcool şi se puncţionează în alt
loc.
 Un incident neplăcut, datorită durerilor pe care le provoacă, este
înţeparea unui nerv. În acest caz, acul trebuie retras sub piele şi
căutată cu blândeţe şi atenţie vena.
 Dacăacă nu a fost fost ţinu
ţinutt pres
presatat un timptimp sufi
sufici
cien
ent,
t, prin
prin orif
orific
iciu
iull de
 puncţionare al venei se poate scurge sânge, ceea ce creează un
hematom local care multă vreme dă un aspect neplăcut tegumentului.

3.3.2 ASPIRAŢIA GASTRICĂ

 Aspir
 Aspiraţi
aţia
a gastrică = golirea stomacului de conţinut - prin intermediul unui tub
gastrică
introdus
introdus în stomac şi menţinerea stomacului
stomacului gol, prin efectuarea unor manevre de
aspiraţie.

21
 Indicaţii: sindromul de stază gastrică este o indicate maţoră; uzual, este
efectuată în următoarele cazuri:
- obstrucţie
obstrucţie intesti
intestinală
nală (ocluz
(ocluzie)
ie)
- ileus
ileus par
parali
alitic
tic
- preoperator
preoperator - în intervenţii chirurgicale
chirurgicale abdominale,
abdominale, gastrice
gastrice (ulcer
(ulcer gastric
 perforat,
 perforat, varice
varice esofagiene
esofagiene sau gastrice)
gastrice)
- postoperato
postoperatorr (gastrectom
(gastrectomie,ie, colecistectomie
colecistectomie))
■ Precizare:
În afara de aşa-zisă aspiraţie activă, continuă, intubaţia gastrică de evacuare a
conţinutului stomacal are următoarele indicaţii:
- obstacol
obstacol digestiv la nivelul
nivelul stomacului,
stomacului, duodenului
duodenului sau pilorului
pilorului
- hemoragie
hemoragie digestivă superioară, cu acumularea unor cantităţi mari de sânge
în stomac
- pareza
pareza gastrică
gastrică în cadrul tubului
tubului digestiv,
digestiv, de stres
Echipament necesar:
- cărucior 
- sond
sonda-a- nanazozo-g
-gas
astr
tric
ică;
ă; se folo
folose
sesc
sc,, de ob obic
icei
ei,, sond
sondee cu lum lumen mic, ic,
 preferân
 preferându-se
du-se,, în ultimul
ultimul timp,
timp, sonde
sonde de plastic
plastic cu vârf bon
bontt şi câteva
câteva orificii
orificii
laterale = sonde Levin cu un singur lumen
În lipsa unor astfel de sonde, ele pot fi improvizate din truse de perfuzie.
Orice sondă de aspiraţie gastrică va trebui să aibă notate, înainte de a fi
introdusă, dimensiunile de 50 şi 60 cm de la capătul distal.
- materiale pentru protecţia pacientului şi a patului (serveţele, şorţuri,
tăviţă renală, muşama, aleză)
- recipient pentru proteza dentară, dacă este cazul
- material necesar pentru curăţarea nărilor - la nevoie
- lubrifiant - hidrosolubil
- seringa de 20 ml
- recipient pentru lichidul de aspiraţie
- hârtie de turnesol pentru testarea acidităţii
-  pensa hemostatică - la nevoie
-  pompa de aspiraţie sau seringa de calibru mai mare
Efectuarea manevrei:
Înainte de toate, asistenta:
- ex
expl
plic
icăă papacicien
entu
tulu
luii scop
scopulul tuba
tubaţu
ţulu
lui,
i, ex
expl
plic
icăă mananev
evra
ra,, îi câşt
câştig
igăă
consimţământul şi
cooperarea
- asigură izolarea pacientului
- asigură pacientului o poziţie cât mai confortabila şi re-
laxantă, îl informează asupra duratei intervenţiei
- înde
îndepapart
rtea
ează
ză prot
protez
ezaa de
denta
ntară
ră - da
dacă
că ex
exist
istăă - într-u
într-unn
recipient etichetat cu nume
- roagă pacientul să-şi sufle nasul, pe rând, fiecare nară
sau curaţă nările dacă este necesar 
- întreabă pacientul dacă are defect nazal
22
 - măsoar
măsoară, ă, cu aproxi
aproximaţ
maţie,
ie, distan
distanţa
ţa de la nările
nările pacien
pacientulu
tuluii la stoma
stomacc şi
notează pe tubul nazo-gastric sau măsoară distanţa de la nări la tragus, şi apoi de
la nas la exextre
tremit
mitate
ateaa inferi
inferioar
oarăă a apapend
endeic
eicelu
eluii xifoid
xifoid şi introd
introduce
uce sonda
sonda în
stomac (vezi tubaţ gastric)
- verifica
verifica dacă sonda a aţuns în stomac prin una din următoareurmătoarele le metode:
- aspiră conţinutul gastric şi testează aciditatea cu hârtie de turnesol
- introduce 20 ml de aer în stomac cu aţutorul unei seringi, în timp ce o a
doua asistentă
asistentă ascultă
ascultă abdomenul
abdomenul cu aţutorul
aţutorul unui stetoscop;
stetoscop; un vuiet va fi auzit
în cazul plasării corecte a sondei în stomac
- securizează sonda la nas sau faţă, cu bandă adezivă
- aspiră conţinutul gastric printr-o aspiraţie continuă sau intermitentă,
în funcţie de recomandarea medicului
După suprimarea aspiraţiei gastrice asistenta:
- se asigură că, după manevră, pacientul stă confortabil pe cât posibil
- îndepartează materialele folosite
- înregistrează tehnica efectuată
- moni
mo nito
toriz
rizea
ează
ză pa
pacie
cient
ntul
ul pe
pent
ntru
ru oric
oricee efec
efecte
te po
post
st-m
-mananev
evra
ra şi le
raportează medicului
B. DE REŢINUT:
• Aspiraţia continuă poate fi efectuată: cu aţutorul unei pompe sau prin
introducerea capătului distal al sondei nazo-gastrice într-un recipient aşezat mai
ţos decât stomacul pacientului.
• Aspiraţia intermitentă: cu aţutorul unei pompe sau cu aţutorul unei seringi.
Între aspiraţii, capătul sondei se închide. Aspiraţia intermitentă este folosită la
sondele cu un singur lumen.
• Dacă există suspiciunea unei astupări a sondei, ea va fi permeabilizată
 prin introducerea unor mici cantităţi de aer sau ser fiziologic (nu se folosesc
soluţii hipertone).
• Cant
Cantit
itat
atea
ea lich
lichid
idul
ului
ui de staz
stazăă aspi
aspira
rată
tă din
din stom
stomac
ac va fi mă măsu
sura
rată
tă cu
exactitate şi calculată ca pierdere în cadrul bilanţului hidric.
• Suprimarea aspiraţiei gastrice se face după o pensare prealabilă de circa 6
ore a sondei de aspiraţie, timp în care nu trebuie să apară semne de intoleranţă
gastrică.
• Comunicarea, în special cea verbală, poate fi redusă, o coala de hartie şi un
creion, puse la îndemână, pot fi de un real ajutor pentru pacient.
• Promovarea
Promovarea confortului
confort ului
- prevenirea lezării mucoaselor 
mucoaselor 
- secu
securi
riza
zare
reaa sond
sondeiei,, la na
nass sau
sau la faţă,
faţă, atun
atunci
ci când
când acea
aceast
staa a ajun
ajunss în
stomac, de aşa manieră încât aceasta să nu preseze mucoasa nazală; restul sondei
se fixează la pat sau la hainele pacientului
- lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil în apă
- păstrarea
păstrarea umedă a mucoaselor;
mucoaselor; se pot oferi pacientului
pacientului bomboane
bomboane tari ce
trebuie supte şi care stimulează salivaţia
- îngrijirea frecventă a cavităţii bucale şi nazale pentru a preveni uscăciunea
lor din cauza prezenţei sondei
sondei
23
 - eliminarea excesului de secreţii din jurul nărilor şi aplicarea de lubrifiant
hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreţiilor 
- modificarea
modificarea frecventă
frecventă a poziţiei pentru prevenirea
prevenirea presiunii
presiunii exercitate
exercitate de
sonda asupra mucoasei faringiene
Recip
Recipieientu
ntull de co
cole
lecta
ctare
re po
poat
atee fi raco
racord
rdat
at la următ
următoa
oarel
relee sist
sistem
emee de
aspiraţie:
- aspirator electric
- trompa de vid - care aspiră aerul din recipient în funcţie de
intens
intensitat
itatea
ea curent
curentului
ului de apa din reţea.
reţea. În cazu
cazull în care
care ap
apar
arat
atura
ura nu po poate
ate fi
racordată la reţeaua de apa, vidul necesar se realizează prin diferite mecanisme
improvizate pe principiul vaselor comunicante.

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
CAZUL I
DIAGNOSTIC: OCLUZIE INTESTINALĂ PRIN VOLVULUS
SIGMOIDIAN - OPERAT

CULEGEREA DATELOR 

DATE RELATIV STABILE

NUME: B.
PRENUME: V.
VÂRSTĂ: 67 ani
24
 SEX: M
RELIGIE: ortodoxă
RASĂ: albă
LIMBA VORBITĂ : română
DOMICILIU: Braşov
OCUPAŢIA: pensionar 
GRUP SANGUIN : 0 I, Rh pozitiv
AHC: fără importanţă
APP: hernie inghinală dreaptă – operat 2007
DEFICITE SENZORIALE : neagă
ALERGII: - nu prezintă
OBICEIURI: tutun, vin, cafea- ocazional, alcool- rar 

DATE VARIABILE
T.A. - 100/70 mmHg
A.V. 94/min
PULS – 94/min
TEMPERATURA – 37,7º C
RESPIRAŢIA – 18/min
GREUTATE – 60 kg

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
Durer
urerii vii
vii ab
abdo
domi
minanale
le,, cu cara
caract
cter
er cocoli
lica
cati
tiv,
v, inte
interm
rmit
iten
ent,
t, văvărs
rsăt
ătur
urii
alim
alimen
enta
tare
re de două
două zile
zile care
care de aproxim
aproximatiativv 3-4
3-4 ore
ore au deven
devenitit bili
bilioa
oase,
se,
distensie abdominală, clapotaj intestinal, tranzit intestinal absent de patru zile,
meteorism abdominal, fatigabilitate, palpitaţii, stare generală alterată, inapetenţă,
nelinişte.
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI PROBLEMA
NEVOIA DE SURSE DE DE GRAD DE
FUNDAMENTALĂ DIFICULTATE DEPENDENŢĂ
DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ
TA = 100/70 Sindromul
ocluziv Posibila alterare
1. A RESPIRA ŞI A mmHg,
Intervenţia a activităţii
AVEA O BUNĂ P=94/min, Dependent
chirurgicală cardiace
CIRCULATIE  palpitaţii
 palpitaţii

2. A BEA ŞI A Alterarea
- inapetenţă. Vărsăturile Dependent
MÂNCA nutriţiei
- vărsături Eliminare
 bilioase
 bilioase inadecvată
Sindromul
3. A ELIMINA - oprirea Dependent
ocluziv
tranzitului
intestinal
4. A SE MIŞCA ŞI - fatigabilitate Intoleranţa la Alterarea Dependent
A AVEA O BUNĂ efort mobilităţii

25
POSTURĂ
5. A DORMI ŞI A - treziri Durerea
Perturbarea
SE ODIHNI frecvente, Anxietate Dependent
somnului
nelinişte.
6. A SE ÎMBRĂCA
Independent
ŞI DEZBRĂCA
7. A MENŢINE subfebrilitate Sindromul Hipertermie
TEMPERATURA ocluziv
CORPULUI ÎN Dependent
LIMITE
NORMALE
8. A FI CURAT, dificultatea de a
ÎNGRIJIT, A respecta Intoleranţă la Deficit de
PROTEJA  prescripţiile
 prescripţiile de
de Dependent
efort autoîngrijire
TEGUMENTELE igienă
ŞI MUCOASELE
9. A EVITA - dureri vii -Sindromul Durerea
PERICOLE colicative ocluziv Risc de
Dependent
- nelinişte -Limite complicaţii
- vulnerabilitate cognitive Anxietatea
10. A COMUNICA Independent
11. A ACŢIONA
CONFORM
Independent
PROPRIILOR 
CONVINGERI
12. A SE REALIZA Independent
13. A SE
Independent
RECREEA
14. A ÎNVĂŢA Cunoştinţe Deficit de
CUM SĂ-ŞI insuficiente cunoştinţe
Lipsa de
PĂSTREZE despre
despre boala,
boala , despre boala, Dependent
informaţii
SĂNĂTATEA  pregătirea
 pregătirea  pregătirea
 pregătirea
 preoperato
 preoperatorie
rie  preoperator
 preoperatorie
ie
EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR 
Valori normale Valori reale
Hemoleucograma :
leucocite 4200 –8000/mmc 12 900/mm3
hemoglob Femei = 13 ± 2 g%
ină Bărbaţi = 15 ± 2 g% 13,3g%
Femei= 4,2– 4,8mil/mm³
hematii Bărbaţi =4,5-5,5mil/mm³ 4,4 mil/mm3
Viteza de sedimentare a la 1 oră = 1 -10 mm la 1 oră = 39 mm
hematiilor (VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore = 77 mm

26
Timp de sângerare < 6 min 3 min
Timp de coagulare 8-12 min 9 min
Bilirubina : - totală 0,6 -1 mg % 1 mg %
Fibrinogen 200-400 mg % 462 mg%
Glicemie 80 – 120 mg % 95 mg%
Uree 20-50 mg % 52 mg%
Creatinina : - în sânge 0.6 -1.2 mg % 1,3 mg%
Proteinograma :- albumine 40 - 50 % 45%
- alfa 1 – globuline 4% 4,1%
- alfa 2 – globuline 8% 10,3%
- beta – globuline 12 % 14%
- gamma – globuline 16 - 18 % 22,8%

Proteinele totale 7,5 -10 g % 7,2 g %

 Na+ = 137-152 mEq/l  Na+ = 122 mEq/l
Ionograma sanguină K+ = 3,8-5,4 mEq/l K+ = 3 mEq/l
Cl    = 94-11mEq/l Cl    = 90 mEq/l
Colesterol 180 – 280 mg% 260 mg%
Trigliceride 74 – 172 mg% 180 mg%
Examen de urină normal normal
- Radiografia pulmonară: hipertensiune pulmonară difuz generalizată;
cord cu diametru mărit şi aortă denudată.

- Radiografie abdominală pe gol – imagini hidroaerice nivele multiple,

mici, situate în zona centrală a abdomenului.

- Ecografia
Ecografia abdominală
abdominală: stomstomac
ac în dist
disten
ensi
siee foar
foarte
te mare,
are, cu staz
stazăă
importantă, cu mişcări active brasaj.

27
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC INTERVENŢII
OBIECTIVE EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Deficit de Pacientul să fie Asigur condiţii Pacientul a acumulat noi
cunoştinţe informat despre corespunzătoare de confort Recoltarea produselor  cunoştinţe privind
 privind perioada  procedurile fizic şi psihic. de laborator: HLG,  perioada preoperatorie;
 preoperatorie din  preoperatorii şi să -Prin discuţii, insuflu uree sanguină, este bine pregătit
cauza limitelor  fie bine pregătit  pacientului încredere în echipa  proteinemie,  preoperator, fizic şi psihic.
cognitive  preoperator. medicală. ionogramă, glicemie,
manifestat prin -Monitorizez funcţiile vitale timpul de sângerare şi
cunoştinţe -Instalez sonda de aspiraţie coagulare, timp de
insuficiente.  pentru combaterea stazei  protrombină,
gastrice. colesterol.
- Pregătesc pacientul şi -Administrarea de
materialele, efectuez clisma soluţii perfuzabile
evacuatorie  pentru menţinerea şi
-Corectarea tulburărilor  corectarea
hidroelectrolitice prin dezechilibrelor 
administrarea de soluţii volemice:
 perfuzabile. Sol. Ringer, glucoză
-Pregătesc pacientul pentru 5%
intervenţia chirurgicală: -Administrarea unei
toaletă, ras, pregătirea pielii. medicaţii
-În ziua intervenţiei asigur   preanestezice, la
transportul pacientului în sala indicaţia medicului.
de operaţie, şi îl asigur că voi fi -Efectuarea de EKG.
alături de el.
27

Posibila alterare -Asigur repausul absolut la pat -Administrarea 24.01.2011

a activităţii Pacientul să  până la intervenţia chirurgicală oxigenului. Pacientul acuză palpitaţii
cardiace datorită  prezinte o bună în poziţie cât mai comodă.
c omodă. -Supravegherea cu cauzate de efort.
intervenţiei circulaţie. -Corectez tulburările ajutorul monitorului.
monitorului. Se intervine chirurgical
chirurgicale hidroelectrolitice conform -Administrarea sub anestezie generală.
manifestată prin ionogramei. medicaţiei prescrise de IOT. 25.01.2011
TA = 100/70 Monitorizez T.A şi pulsul ori de medic: Pacientul urmează
mmHg, câte ori este nevoie
nevoie;; în primele
primele  Nitromint precordial tratamentul prescris de
P=94/min, două ore după operaţie, din 15 în Preductal 2 cpr/zi medic, în urma căruia
 palpitaţii. 15 minute, din 30 în 30 de minute -Efectuarea EKG. starea acestuia se menţine
în următoarele şase ore şi din oră stabilă şi în limite
în oră pentru următoarele 16 ore, normale.
notând datele în foaia de 26.01.2011
reanimare Pacientul este monitorizat
-Calculez bilanţul continuu în scopul
ingesta/excreta pe 24 de ore.  prevenirii alterării
-Explic pacientului fiecare activităţii cardiace.
tehnică pe care o execut pentru
a evita stresul.
-Ajut pacientul în satisfacerea
nevoilor fundamentale pentru a
evita oboseala.
- Educarea pacientul să evite
orice fel de efort (fizic sau
 psihic).
-Educ membrii familiei să nu
epuizeze pacientul.

28
 Posibila alterare -Asigur repausul absolut la pat
a activităţii Pacientul să  până la intervenţia chirurgicală
cardiace datorită  prezinte o bună în poziţie cât mai comodă.
c omodă.
intervenţiei circulaţie. -Corectez tulburările
chirurgicale hidroelectrolitice conform
manifestată prin ionogramei.
TA = 100/70 Monitorizez T.A şi pulsul ori de
mmHg, câte ori este nevoie
nevoie;; în primele
primele
P=94/min, două ore după operaţie, din 15 în
 palpitaţii. 15 minute, din 30 în 30 de minute
în următoarele şase ore şi din oră
în oră pentru următoarele 16 ore,
notând datele în foaia de
reanimare
-Calculez bilanţul
ingesta/excreta pe 24 de ore.
-Explic pacientului fiecare
tehnică pe care o execut pentru
a evita stresul.
-Ajut pacientul în satisfacerea
nevoilor fundamentale pentru a
evita oboseala.
- Educarea pacientul să evite
orice fel de efort (fizic sau
 psihic).
-Educ membrii familiei să nu
epuizeze pacientul.
28
Alterarea Pacientul să fie -Până la intervenţia
nutriţiei – deficit echilibrat chirurgicală şi în ziua
datorită hidroelectrolitic. intervenţiei se asigură repaus
 prezenţei alimentar şi hidric absolut.
greţurilor şi -Monitorizez funcţiile vitale:
vărsăturilor  TA, puls, respiraţie.
manifestată prin -Urmăresc tegumentele pentru
inapetenţă. a evalua gradul de deshidratare.
-Corectez tulburările
hidroelectrolitice conform
ionogramei.
-Calculez bilanţul
Ingesta/Excreta pe 24 de ore.
După intervenţia chirurgicală
-Explic importanţa pe care o
are alimentaţia şi hidratarea
adecvată.
-Conştientizez pacientul asupra
importanţei regimului
alimentar în evoluţia
 postoperatorie.
-După reluarea tranzitului se
revine, treptat, la alimentaţia
obişnuită.
-Prezint alimentele estetic şi în
veselă foarte curată, însoţite de
amabilitate şi bunăvoinţă.
29
-Administrarea 24.01.2011
oxigenului. Pacientul acuză palpitaţii
-Supravegherea cu cauzate de efort.
ajutorul monitorului.
monitorului. Se intervine chirurgical
-Administrarea sub anestezie generală.
medicaţiei prescrise de IOT. 25.01.2011
medic: Pacientul urmează
 Nitromint precordial tratamentul prescris de
Preductal 2 cpr/zi medic, în urma căruia
-Efectuarea EKG. starea acestuia se menţine
stabilă şi în limite
normale.
26.01.2011
Pacientul este monitorizat
continuu în scopul
 prevenirii alterării
activităţii cardiace.
-Administrarea 24.01.2011
soluţiilor perfuzabile, Pacientul acuză inapetenţă
la indicaţia medicului: din cauza vărsăturilor.
Glucoză 10% 1500 ml Pacientul necesită
+insulină 12 ui alimentare şi hidratare
Sol. Ringer 500 ml  parenterală.
Ser fiziologic 500 ml 25.01.2011
- clorură de sodiu Postoperator în pacientul
5,8 % 40 ml este alimentat şi hidratat
- clorură de potasiu exclusiv pe cale
7,4 % 20 ml  parenterală.
Vit. B1,B6, C500 – 1f, 27.01.2011
Ca gluconic 1f, Pacientul a suferit
Aminosteril 1 fl intervenţia chirurgicală,
deci alimentaţia devine
una de cruţare. După
reluarea tranzitului
intestinal, alimentaţia se
reia treptat, începând de la
cantităţi mici de lichide,
apoi alimente semilichide
şi alimente uşor digerabile
(supe, piureuri).
 Alterarea Pacientul să fie -Până la intervenţia
nutriţiei – deficit echilibrat chirurgicală şi în ziua
datorită hidroelectrolitic. intervenţiei se asigură repaus
 prezenţei alimentar şi hidric absolut.
greţurilor şi -Monitorizez funcţiile vitale:
vărsăturilor  TA, puls, respiraţie.
manifestată prin -Urmăresc tegumentele pentru
inapetenţă. a evalua gradul de deshidratare.
-Corectez tulburările
hidroelectrolitice conform
ionogramei.
-Calculez bilanţul
Ingesta/Excreta pe 24 de ore.
După intervenţia chirurgicală
-Explic importanţa pe care o
are alimentaţia şi hidratarea
adecvată.
-Conştientizez pacientul asupra
importanţei regimului
alimentar în evoluţia
 postoperatorie.
-După reluarea tranzitului se
revine, treptat, la alimentaţia
obişnuită.
-Prezint alimentele estetic şi în
veselă foarte curată, însoţite de
amabilitate şi bunăvoinţă.
29
Eliminare Combaterea -Asigur repaus fizic şi
inadecvată din vărsăturilor. alimentar.
cauza -Aerisesc încăperea.
sindromului -Instalez o sondă de aspiraţie
ocluziv nazogastrică pentru combaterea
manifestată prin stazei.
vărsături bilioase -Pentru a accepta sonda, educ
 pacientul să folosească tehnici
de relaxare, îl învăţ să inspire
 profund.
-Monitorizez funcţiile vitale;
-Calculez bilanţul
ingesta/excreta pe 24 de ore.
-Liniştesc pacientul din punct
de vedere psihic.
-Evaluez efectul medicaţiei
 prescrise de medic.
După intervenţia chirurgicală:
-Încep rehidratarea orală cu
cantităţi mici de lichide şi
conform indicaţiei medicului.
-asigur reluarea alimentaţiei
începând cu cantităţi mici de
lichide, continuând cu
semilichide şi semisolide
(alimente uşor digerabile – 
supă uşor sărată, brânză de
vaci, legume fierte).
30
-Administrarea 24.01.2011
soluţiilor perfuzabile, Pacientul acuză inapetenţă
la indicaţia medicului: din cauza vărsăturilor.
Glucoză 10% 1500 ml Pacientul necesită
+insulină 12 ui alimentare şi hidratare
Sol. Ringer 500 ml  parenterală.
Ser fiziologic 500 ml 25.01.2011
- clorură de sodiu Postoperator în pacientul
5,8 % 40 ml este alimentat şi hidratat
- clorură de potasiu exclusiv pe cale
7,4 % 20 ml  parenterală.
Vit. B1,B6, C500 – 1f, 27.01.2011
Ca gluconic 1f, Pacientul a suferit
Aminosteril 1 fl intervenţia chirurgicală,
deci alimentaţia devine
una de cruţare. După
reluarea tranzitului
intestinal, alimentaţia se
reia treptat, începând de la
cantităţi mici de lichide,
apoi alimente semilichide
şi alimente uşor digerabile
(supe, piureuri).
Administrez: 24.01.2011
Metoclopramid 3f/zi Pacientul prezintă
i.m vărsături bilioase
-Hidratare parenterală Pacientul este hrănit
Glucoză 10% 1500 ml  parenteral pentru
+insulină 12 ui reechilibrare
Sol. Ringer 500 ml hidroelectrolitică.
Ser fiziologic 500 ml Pacientul a suferit
- clorura de sodiu intervenţia chirurgicală, în
5,8 % 40 ml urma căreia are repaus
- clorura de potasiu alimentar şi hidric absolut.
7,4 % 20 ml 25.01.2011
Vit. B1,B6, C500 – 1f, Pacientului i se
Ca gluconic 1f, administrează mici
Aminosteril 1 fl cantităţi de lichide.
26.01.2011
După reluarea tranzitului
alimentar, alimentaţia
revine la normal, treptat
introducându-se alimente
uşor digerabile.
Eliminare Combaterea -Asigur repaus fizic şi Administrez: 24.01.2011
inadecvată din vărsăturilor. alimentar. Metoclopramid 3f/zi Pacientul prezintă
cauza -Aerisesc încăperea. i.m vărsături bilioase
sindromului -Instalez o sondă de aspiraţie -Hidratare parenterală Pacientul este hrănit
ocluziv nazogastrică pentru combaterea Glucoză 10% 1500 ml  parenteral pentru
manifestată prin stazei. +insulină 12 ui reechilibrare
vărsături bilioase -Pentru a accepta sonda, educ Sol. Ringer 500 ml hidroelectrolitică.
 pacientul să folosească tehnici Ser fiziologic 500 ml Pacientul a suferit
de relaxare, îl învăţ să inspire - clorura de sodiu intervenţia chirurgicală, în
 profund. 5,8 % 40 ml urma căreia are repaus
-Monitorizez funcţiile vitale; - clorura de potasiu alimentar şi hidric absolut.
-Calculez bilanţul 7,4 % 20 ml 25.01.2011
ingesta/excreta pe 24 de ore. Vit. B1,B6, C500 – 1f, Pacientului i se
-Liniştesc pacientul din punct Ca gluconic 1f, administrează mici
de vedere psihic. Aminosteril 1 fl cantităţi de lichide.
-Evaluez efectul medicaţiei 26.01.2011
 prescrise de medic. După reluarea tranzitului
După intervenţia chirurgicală: alimentar, alimentaţia
-Încep rehidratarea orală cu revine la normal, treptat
cantităţi mici de lichide şi introducându-se alimente
conform indicaţiei medicului. uşor digerabile.
-asigur reluarea alimentaţiei
începând cu cantităţi mici de
lichide, continuând cu
semilichide şi semisolide
(alimente uşor digerabile – 
supă uşor sărată, brânză de
vaci, legume fierte).
30

Eliminare Pacientul să -Asigur repausul la pat. Efectuarea clismei 24.01.2011

intestinală  prezinte tranzit -Pregătesc materialele necesare evacuatorii. Pacientul a eliminat numai
inadecvată din intestinal în limite  pentru efectuarea clismei. apa, fără a prezenta scaun
cauza fiziologice. -Protejez pacientul cu paravan sau emisie de gaze.
sindromului şi-l conving cu tact şi blândeţe
ocluziv să accepte efectuarea tehnicii,
manifestată prin importanţa clismei în conduita
oprirea terapeutică.
tranzitului -Conştientizez pacientul în
intestinal. legătură cu importanţa
efectuării clismei.
-Servesc pacientul cu bazinet.
-Curăţ şi usuc regiunea anală
după clismă.
-Hidratez pacientul pe cale
 parenterală.
Posibila - la 6 ore de la intervenţie verific Sondaj vezical cu 24.01.2011
eliminare Pacientul să  prezenţ
 prezenţaa globu
globului
lui vezical
vezical sonda Foley Diureză – 1800 ml
inadecvată  prezinte micţiuni ( vezica în stare de distensie ) la Am administrat miostin
urinară şi fiziologice şi tranzit indicaţia medicului se practică 1 f la 12 ore 25.01.2011
intestinală din intestinal fiziologic sondajul vezical. Înainte însă am Se suprimă sonda urinară
cauza parezei folosit şi acţiuni specifice: lăsarea Pacientul urinează
 postoperatorii robinetului de la chiuvetă să spontan.
manifestată prin curgă, fluieratul unei melodii, Diureză – 2600 ml
glob vezical, căldură suprasimfizar. Emisie spontană de gaze
constipaţie - educ pacientul asupra 26.01.2011
factorilor care favorizează Pacientul prezintă scaun
reluarea tranzitului. spontan
31
 Eliminare Pacientul să -Asigur repausul la pat. Efectuarea clismei 24.01.2011
intestinală  prezinte tranzit -Pregătesc materialele necesare evacuatorii. Pacientul a eliminat numai
inadecvată din intestinal în limite  pentru efectuarea clismei. apa, fără a prezenta scaun
cauza fiziologice. -Protejez pacientul cu paravan sau emisie de gaze.
sindromului şi-l conving cu tact şi blândeţe
ocluziv să accepte efectuarea tehnicii,
manifestată prin importanţa clismei în conduita
oprirea terapeutică.
tranzitului -Conştientizez pacientul în
intestinal. legătură cu importanţa
efectuării clismei.
-Servesc pacientul cu bazinet.
-Curăţ şi usuc regiunea anală
după clismă.
-Hidratez pacientul pe cale
 parenterală.
Posibila - la 6 ore de la intervenţie verific Sondaj vezical cu 24.01.2011
eliminare Pacientul să  prezenţ
 prezenţaa globu
globului
lui vezical
vezical sonda Foley Diureză – 1800 ml
inadecvată  prezinte micţiuni ( vezica în stare de distensie ) la Am administrat miostin
urinară şi fiziologice şi tranzit indicaţia medicului se practică 1 f la 12 ore 25.01.2011
intestinală din intestinal fiziologic sondajul vezical. Înainte însă am Se suprimă sonda urinară
cauza parezei folosit şi acţiuni specifice: lăsarea Pacientul urinează
 postoperatorii robinetului de la chiuvetă să spontan.
manifestată prin curgă, fluieratul unei melodii, Diureză – 2600 ml
glob vezical, căldură suprasimfizar. Emisie spontană de gaze
constipaţie - educ pacientul asupra 26.01.2011
factorilor care favorizează Pacientul prezintă scaun
reluarea tranzitului. spontan
31

Alterarea Creşterea gradului -Asigur repausul absolut la pat - Colaborarea cu 24.01.2011

mobilităţii din de independenţă a  până la intervenţia chirurgicală infirmiera, cu membrii Pacientul prezintă
cauza  pacientului. în poziţie cât mai comodă.
c omodă. familiei. dificultate în mobilizare
intoleranţei la -Evaluez gradul de imobilitate - Colaborarea cu un datorită fatigabilităţii
efort manifestată şi independenţă al pacientului. kinetoterapeut. accentuate.
 prin fatigabilitate După intervenţie: - Administrarea de 25.01.2011
-Asigur repausul la pat în antialgice, înainte de Pacientului i se asigură
 poziţie Fowler. mobilizare, la indicaţia repausul la pat pentru
-Elaborez împreună cu medicului: evitarea epuizării fizice.
 pacientul un program adecvat adecvat Algocalmin 1 f i.m 26.01.2011
de mobilizare. Prin stabilirea unui
-Monitorizez toleranţa la efort  program de mobilizare,
mobilizare,
(puls, tensiune, respiraţie).  pacientul face mişcări
-Administrez un antialgic active, fiind susţinut de
înainte de mobilizare.  personalul medical.
-Încurajez pacientul să se mişte
în pat, să se întoarcă singur de pe
o parte pe alta, să-şi mişte
 picio
 picioare
arele,
le, mâin
mâinile
ile,, să
să se
se rid
ridice
ice în
 poziţ
 poziţie
ie semişe
semişezân
zândd pent
pentru
ru a
 pregăt
 pregătii scula
sculatul
tul din pat precoc
precoce,
e,
în prima zi după operaţie,
-Explic pacientului avantajele
mobilizării precoce asupra
 procesului de vindecare.
-Solicit colaborarea membrilor 
familiei pentru sprijinirea
 pacientului la mobilizare.
32
 Alterarea Creşterea gradului -Asigur repausul absolut la pat - Colaborarea cu 24.01.2011
mobilităţii din de independenţă a  până la intervenţia chirurgicală infirmiera, cu membrii Pacientul prezintă
cauza  pacientului. în poziţie cât mai comodă.
c omodă. familiei. dificultate în mobilizare
intoleranţei la -Evaluez gradul de imobilitate - Colaborarea cu un datorită fatigabilităţii
efort manifestată şi independenţă al pacientului. kinetoterapeut. accentuate.
 prin fatigabilitate După intervenţie: - Administrarea de 25.01.2011
-Asigur repausul la pat în antialgice, înainte de Pacientului i se asigură
 poziţie Fowler. mobilizare, la indicaţia repausul la pat pentru
-Elaborez împreună cu medicului: evitarea epuizării fizice.
 pacientul un program adecvat adecvat Algocalmin 1 f i.m 26.01.2011
de mobilizare. Prin stabilirea unui
-Monitorizez toleranţa la efort  program de mobilizare,
mobilizare,
(puls, tensiune, respiraţie).  pacientul face mişcări
-Administrez un antialgic active, fiind susţinut de
înainte de mobilizare.  personalul medical.
-Încurajez pacientul să se mişte
în pat, să se întoarcă singur de pe
o parte pe alta, să-şi mişte
 picio
 picioare
arele,
le, mâin
mâinile
ile,, să
să se
se rid
ridice
ice în
 poziţ
 poziţie
ie semişe
semişezân
zândd pent
pentru
ru a
 pregăt
 pregătii scula
sculatul
tul din pat precoc
precoce,
e,
în prima zi după operaţie,
-Explic pacientului avantajele
mobilizării precoce asupra
 procesului de vindecare.
-Solicit colaborarea membrilor 
familiei pentru sprijinirea
 pacientului la mobilizare.
32

Perturbarea Refacerea calităţii -Asigur confortului fizic şi Administrarea, la 24.01.2011.

somnului datorită şi cantităţii  psihic a pacientului. indicaţia medicului: Pacientul s-a trezit de
durerii şi somnului. -Înlătur factorii de iritaţie Diazepam 1 f seara multe ori în cursul nopţii.
anxietăţii fizică şi fonică, asigurând un Algocalmin 1f i.m 25.01.2011
manifestată prin mediu liniştit. Pacientul nu prezintă
treziri frecvente, -Asigur o poziţie adecvată, somn odihnitor din cauza
nelinişte. care să nu cauzeze durere. durerilor.
-Aplicarea unor tehnici de 26.01.2011
relaxare (un pahar de lapte Obiectiv realizat.
călduţ înainte de culcare,
meloterapie, masaje
relaxante).
Hipertermia din Combaterea - Asigur condiţii optime de - Administrarea, la 24.01.2011.
cauza hipertermiei confort, un mediu ambiant cu indicaţia medicului: T seara – 37,9°C
sindromului temperatură 20-22°C, - Augmentin 1 gr. La 8 T dim – 37,5°C
ocluziv, a umiditate, fără curenţi de aer, ore, i.v. 25.01.2011
intervenţiei - Măsor temperatura corpului - Gentamicină 1 f la 12 T seara – 37,6°C
chirurgicale de două ori pe zi sau la ore T dim – 37,2°C
manifestată prin nevoie şi o notez în FT, - Metronidazol 1 fl la 26.01.2011
subfebrilitate - Asigur o hidratare 12 ore Obiectiv realizat.
corespunzătoare parenterală Algocalmin la nevoie
şi orală.
- Calculez bilanţul hidric pe
24 de ore,
- Asigur îmbrăcăminte lejeră,
din bumbac.

33
 Perturbarea Refacerea calităţii -Asigur confortului fizic şi
somnului datorită şi cantităţii  psihic a pacientului.
durerii şi somnului. -Înlătur factorii de iritaţie
anxietăţii fizică şi fonică, asigurând un
manifestată prin mediu liniştit.
treziri frecvente, -Asigur o poziţie adecvată,
nelinişte. care să nu cauzeze durere.
-Aplicarea unor tehnici de
relaxare (un pahar de lapte
călduţ înainte de culcare,
meloterapie, masaje
relaxante).
Hipertermia din Combaterea - Asigur condiţii optime de
cauza hipertermiei confort, un mediu ambiant cu
sindromului temperatură 20-22°C,
ocluziv, a umiditate, fără curenţi de aer,
intervenţiei - Măsor temperatura corpului
chirurgicale de două ori pe zi sau la
manifestată prin nevoie şi o notez în FT,
subfebrilitate - Asigur o hidratare
corespunzătoare parenterală
şi orală.
- Calculez bilanţul hidric pe
24 de ore,
- Asigur îmbrăcăminte lejeră,
din bumbac.
Administrarea, la 24.01.2011.
indicaţia medicului: Pacientul s-a trezit de
Diazepam 1 f seara multe ori în cursul nopţii.
Algocalmin 1f i.m 25.01.2011
Pacientul nu prezintă
somn odihnitor din cauza
durerilor.
26.01.2011
Obiectiv realizat.
- Administrarea, la 24.01.2011.
indicaţia medicului: T seara – 37,9°C
- Augmentin 1 gr. La 8 T dim – 37,5°C
ore, i.v. 25.01.2011
- Gentamicină 1 f la 12 T seara – 37,6°C
ore T dim – 37,2°C
- Metronidazol 1 fl la 26.01.2011
12 ore Obiectiv realizat.
Algocalmin la nevoie

33

Deficit de Pacientul să -Evaluez capacitatea Colaborarea cu familia, Pacientul a prezentat pe

autoîngrijire din  prezinte tegumente  pacientului de a se autoîngriji
autoîngriji cu infirmiera.  perioada spitalizării
cauza intoleranţei şi mucoase curate. şi apreciez deficitele de tegumente şi mucoase
la efort manifestat autoîngrijire. curate şi integre.
 prin dificultatea -Evaluez gradul de igienă al
de a respecta  pacientului şi evaluez
 prescripţiile de obiceiurile privind igiena
igienă.  personală.
-Ajut pacientul în menţinerea
unei igiene adecvate.
-Monitorizez toleranţa la efort
(temperatură, TA,puls).
-Evit oboseala în timpul
efectuării igienei.
-Sprijin pacientul să participe
după puterile sale la
efectuarea toaletei proprii.
-Ajut pacientul în satisfacerea
celorlalte nevoi
fundamentale.
-Educ pacientul şi familia
acestuia în ceea ce priveşte
importanţa îngrijirilor de
igienă în evoluţia favorabilă a
afecţiunii.
-Felicit pacientul pentru
 progresele făcute.

34
 Deficit de Pacientul să -Evaluez capacitatea Colaborarea cu familia, Pacientul a prezentat pe
autoîngrijire din  prezinte tegumente  pacientului de a se autoîngriji
autoîngriji cu infirmiera.  perioada spitalizării
cauza intoleranţei şi mucoase curate. şi apreciez deficitele de tegumente şi mucoase
la efort manifestat autoîngrijire. curate şi integre.
 prin dificultatea -Evaluez gradul de igienă al
de a respecta  pacientului şi evaluez
 prescripţiile de obiceiurile privind igiena
igienă.  personală.
-Ajut pacientul în menţinerea
unei igiene adecvate.
-Monitorizez toleranţa la efort
(temperatură, TA,puls).
-Evit oboseala în timpul
efectuării igienei.
-Sprijin pacientul să participe
după puterile sale la
efectuarea toaletei proprii.
-Ajut pacientul în satisfacerea
celorlalte nevoi
fundamentale.
-Educ pacientul şi familia
acestuia în ceea ce priveşte
importanţa îngrijirilor de
igienă în evoluţia favorabilă a
afecţiunii.
-Felicit pacientul pentru
 progresele făcute.

34

Durerea legată Combaterea -Evaluarea caracteristicile Administrarea, la 24.01.2011

de sindromul durerii. durerii: localizare, intensitate, indicaţia medicului: Durerea se reduce în
ocluziv, durată, frecvenţă. Algocalmin 1f i.v intensitatea dar persistă ca
intervenţia -Plasez pacientul în poziţie Piafen 1 f la nevoie o jenă, după administrarea
chirurgicală antalgică.  No-spa 1 f la nevoie analgezicelor.
manifestată prin -Evaluez efectul medicaţiei Mialgin postoperator i.v Pacientul necesită
dureri vii  prescrise de medic. calmante după operaţie.
abdominale. -Învăţ pacientul tehnici de 25.01.2011
relaxare. Pacientul prezintă dureri
-Liniştesc pacientul şi îl după mobilizare.
încurajez să-şi exprime 26.01.2011
emoţiile şi sentimentele în Pacientului i se
legătură cu starea sa. administrează calmante la
După intervenţie nevoie.
-Plasarea pacientului în
 poziţie adecvată (Fowler).
-Recomand semnalarea
durerii încă de la apariţie.
-Determin pacientul să
 practice o respiraţie
abdominală 5-10 minute după
administrarea medicaţiei
analgezice.
-Administrez analgezicul cu
20 – 30 de minute înainte de
mobilizare.
-Evaluez efectul acestuia.

35
 Durerea legată Combaterea -Evaluarea caracteristicile Administrarea, la 24.01.2011
de sindromul durerii. durerii: localizare, intensitate, indicaţia medicului: Durerea se reduce în
ocluziv, durată, frecvenţă. Algocalmin 1f i.v intensitatea dar persistă ca
intervenţia -Plasez pacientul în poziţie Piafen 1 f la nevoie o jenă, după administrarea
chirurgicală antalgică.  No-spa 1 f la nevoie analgezicelor.
manifestată prin -Evaluez efectul medicaţiei Mialgin postoperator i.v Pacientul necesită
dureri vii  prescrise de medic. calmante după operaţie.
abdominale. -Învăţ pacientul tehnici de 25.01.2011
relaxare. Pacientul prezintă dureri
-Liniştesc pacientul şi îl după mobilizare.
încurajez să-şi exprime 26.01.2011
emoţiile şi sentimentele în Pacientului i se
legătură cu starea sa. administrează calmante la
După intervenţie nevoie.
-Plasarea pacientului în
 poziţie adecvată (Fowler).
-Recomand semnalarea
durerii încă de la apariţie.
-Determin pacientul să
 practice o respiraţie
abdominală 5-10 minute după
administrarea medicaţiei
analgezice.
-Administrez analgezicul cu
20 – 30 de minute înainte de
mobilizare.
-Evaluez efectul acestuia.

35

Risc de Pacientul să se -Asigur un climat de linişte şi - Pansament aseptic Urmând regulile de

complicaţii vindece fără securitate. - Administrarea, la asepsie necesare
datorită complicaţii. -Folosesc tehnicile aseptice la indicaţia medicului: administrării
drenajului recoltări de analize şi - Augmentin 1 gr. La 8 tratamentului, recoltărilor 
 peritoneal, a tratament. ore, i.v. şi efectuării
 plăgii operatorii, -Menţin un circuit închis cu - Gentamicină 1 f la 12  pansamentelor, pacientul a
a mediului  pungi pentru drenajul
drenajul ore evoluat favorabil,
spitalicesc.  peritoneal, efectuarea - Metronidazol 1 fl la  pacientul s-a vindecat fără
 pansamentului cu respectarea 12 ore complicaţii.
condiţiilor de asepsie.
- Notez aspectul şi cantitatea
 pierde
 pierderil
rilor
or pentru
pentru fiecar
fiecaree dren
dren
în parte.
-Educ pacientul ca în caz de
tuse, strănut, vărsături să
comprime plaga operatorie cu
mâna în timpul acestor acte..
-Institui sonda vezicală pentru
monitorizarea diurezei.
-Îndrum pacientul să consume
lichide şi să se alimenteze
corespunzător, să se
mobilizeze precoce pentru
favorizarea tranzitului
intestinal.
-Monitorizez funcţiile vitale
şi vegetative.
-Calculez bilanţul hidric pe zi
36
 Risc de Pacientul să se -Asigur un climat de linişte şi - Pansament aseptic Urmând regulile de
complicaţii vindece fără securitate. - Administrarea, la asepsie necesare
datorită complicaţii. -Folosesc tehnicile aseptice la indicaţia medicului: administrării
drenajului recoltări de analize şi - Augmentin 1 gr. La 8 tratamentului, recoltărilor 
 peritoneal, a tratament. ore, i.v. şi efectuării
 plăgii operatorii, -Menţin un circuit închis cu - Gentamicină 1 f la 12  pansamentelor, pacientul a
a mediului  pungi pentru drenajul
drenajul ore evoluat favorabil,
spitalicesc.  peritoneal, efectuarea - Metronidazol 1 fl la  pacientul s-a vindecat fără
 pansamentului cu respectarea 12 ore complicaţii.
condiţiilor de asepsie.
- Notez aspectul şi cantitatea
 pierde
 pierderil
rilor
or pentru
pentru fiecar
fiecaree dren
dren
în parte.
-Educ pacientul ca în caz de
tuse, strănut, vărsături să
comprime plaga operatorie cu
mâna în timpul acestor acte..
-Institui sonda vezicală pentru
monitorizarea diurezei.
-Îndrum pacientul să consume
lichide şi să se alimenteze
corespunzător, să se
mobilizeze precoce pentru
favorizarea tranzitului
intestinal.
-Monitorizez funcţiile vitale
şi vegetative.
-Calculez bilanţul hidric pe zi
36

Anxietate din Pacientul să fie -Evaluez nivelul de anxietate. Psihot

Psihotera
erapia
pia pacien
pacientul
tului.
ui. Pacien
Pacientul
tul este
este anxios
anxios încă
cauza lipsei de echilibrat psihic. -Sprijin pacientul să de la contactul cu mediul
informare descopere sursele de spitalicesc. Printr-o
manifestată prin anxietate. colaborare strânsă cu
teamă, nelinişte. -Încurajez pacientul să acesta, şi-a recunoscut
gândească pozitiv. temerile şi sursele de
-Folosesc unele metode de anxietate şi, astfel, prin
relaxare. discuţii convingătoare,
-Identific cu pacientul cauza  pacientul a asimilat
anxietăţii
anxietăţii - teama de moarte. informaţiile necesare
-Ajut pacientul să-şi înţelegerii tratamentului
recunoască anxietatea. instituit.
-Asigur un climat de calm şi
securitate.
-Diminuez stimulii auditivi şi
vizuali.
-Răspund la întrebările
 pacientului cu amabilitate şi
 bunăvoinţă.
-Furnizez explicaţii clare
asupra îngrijirilor programate.
-Explicarea tuturor 
 procedurilor, a tratamentelor 
tratamentelor 
administrate într-un mod
calm, folosind cuvinte
accesibile (pregătirea psihică
a pacientului).

37
Anxietate din Pacientul să fie -Evaluez nivelul de anxietate. Psihot
Psihotera
erapia
pia pacien
pacientul
tului.
ui. Pacien
Pacientul
tul este
este anxios
anxios încă
cauza lipsei de echilibrat psihic. -Sprijin pacientul să de la contactul cu mediul
informare descopere sursele de spitalicesc. Printr-o
manifestată prin anxietate. colaborare strânsă cu
teamă, nelinişte. -Încurajez pacientul să acesta, şi-a recunoscut
gândească pozitiv. temerile şi sursele de
-Folosesc unele metode de anxietate şi, astfel, prin
relaxare. discuţii convingătoare,
-Identific cu pacientul cauza  pacientul a asimilat
anxietăţii
anxietăţii - teama de moarte. informaţiile necesare
-Ajut pacientul să-şi înţelegerii tratamentului
recunoască anxietatea. instituit.
-Asigur un climat de calm şi
securitate.
-Diminuez stimulii auditivi şi
vizuali.
-Răspund la întrebările
 pacientului cu amabilitate şi
 bunăvoinţă.
-Furnizez explicaţii clare
asupra îngrijirilor programate.
-Explicarea tuturor 
 procedurilor, a tratamentelor 
tratamentelor 
administrate într-un mod
calm, folosind cuvinte
accesibile (pregătirea psihică
a pacientului).

37

Deficit de Acumularea de noi -Explorez nivelul de Colabo

Colaborare
rareaa cu famili
familia.
a. Pacien
Pacientul
tul a fost
fost info
informa
rmatt
cunoştinţe cunoştinţe. cunoştinţe al pacientului cu privire la conduita pe
 privind boala  privind boala. care trebuie să o deţină la
autoîngrijirea la -Stimulez dorinţa de domiciliu. Acesta s-a arăta
domiciliu. cunoaştere. interesat de aspectele care
-Educ pacientul şi familia  privesc vindecarea totală
 privind : şi, astfel, a acumulat
- limitarea eforturilor fizice şi cunoştinţele necesare.
 psihice una - două săptămâni,
săptămâni,
apoi reluarea eforturilor fizice
treptat până ajunge la normal.
- va anunţa medicul dacă are
febră sau tulburări de tranzit
intestinal.
-educ pacientul asupra
respectarii dietei (mese mici
şi frecvente), în funcţie de
toleranţa digestivă.
-dieta va cuprinde alimente şi
 preparate uşor digerabile,
care să asigure un aport
suficient de glucide şi un
aport suficient de aminoacizi
necesari regenerării celulare.
-va respecta un orar al
meselor – trei mese principale
 pe zi şi două gustări între
mese – fructe
38
 Deficit de Acumularea de noi -Explorez nivelul de Colabo
Colaborare
rareaa cu famili
familia.
a. Pacien
Pacientul
tul a fost
fost info
informa
rmatt
cunoştinţe cunoştinţe. cunoştinţe al pacientului cu privire la conduita pe
 privind boala  privind boala. care trebuie să o deţină la
autoîngrijirea la -Stimulez dorinţa de domiciliu. Acesta s-a arăta
domiciliu. cunoaştere. interesat de aspectele care
-Educ pacientul şi familia  privesc vindecarea totală
 privind : şi, astfel, a acumulat
- limitarea eforturilor fizice şi cunoştinţele necesare.
 psihice una - două săptămâni,
săptămâni,
apoi reluarea eforturilor fizice
treptat până ajunge la normal.
- va anunţa medicul dacă are
febră sau tulburări de tranzit
intestinal.
-educ pacientul asupra
respectarii dietei (mese mici
şi frecvente), în funcţie de
toleranţa digestivă.
-dieta va cuprinde alimente şi
 preparate uşor digerabile,
care să asigure un aport
suficient de glucide şi un
aport suficient de aminoacizi
necesari regenerării celulare.
-va respecta un orar al
meselor – trei mese principale
 pe zi şi două gustări între
mese – fructe
38

-va reveni la control

39
 -va reveni la control

39

EVALUARE FINALĂ

Pacien
cientt în vâvârs
rstă
tă de 76 de ani, ni, s-a
s-a inte
intern
rnat
at de urg
urgen
enţă
ţă pe da data
ta de
24.01.2011, cu următoarele manifestări de dependenţă: dureri vii abdominale, cu
caracter,
caracter, intermitent,
intermitent, vărsături
vărsături alimentare
alimentare de două zile care de aproximativ
aproximativ 3-4
ore au devenit bilioase, distensie abdominală, clapotaj intestinal, fatigabilitate,
 palpitaţii, stare generală alterată, nelinişte.
În urma examenelor clinice şi paraclinice (HLG completă, VSH, TS,TC,
uree, glicemie, bilirubină, timp Quick, fibrinogen, IP, ionogramă, colesterol,
trigiceride, electroforeză, TS, TC, grup sg+Rh, Ex. urină, Ecografie abdominală,
Rx. pulmonar, Rgf. abdominală pe gol, EKG) s-a stabilit diagnosticul: Ocluzie
intestinală prin volvulus mezenterial.
Pentru problemele de dependenţă pe care pacientul le prezintă s-au stabilit
obiectivele de îngrijire şi intervenţiile necesare conduitei de urgenţă.
Obiec
Ob iective
tivele
le propuse
propuse pentru
pentru actuale
actualele le proble
problememe de depend
dependenţenţăă au fost
fost
real
realiza
izate
te şi pa pacie
cient
ntul
ul a fost
fost preg
pregăti
ătitt fizic
fizic şi psih
psihic
ic în ve
vede
derea
rea inte
interv
rven
enţie
ţieii
chirurgicale. S-a intervenit chirurgical în data de 24.01.2011, practicându-se
devolvulare, dezinvaginare.
Atât
tât intr
intra-
a- cât şi po post
stop
opeerato
ratorr în secţ
secţia
ia de ATI, nu au inte interv
rven
enit
it
comp
co mplic
licaţi
aţiii şi pa
paci
cien
entul
tul a fost
fost tran
transf
sfera
eratt în secţ
secţia
ia de ch
chiru
irurg
rgie
ie în dadata
ta de
27.01.2011 cu următoarele probleme de dependenţă: afebril, durere la nivelul
 plăgii operatorii, integritate tegumentară afectată, alimentaţie deficitară, tranzit
 EVALUARE FINALĂ

Pacien
cientt în vâ vârs
rstă
tă de 76 de ani, ni, s-a
s-a inte
intern
rnat
at de urgurgen
enţă
ţă pe da data
ta de
24.01.2011, cu următoarele manifestări de dependenţă: dureri vii abdominale, cu
caracter,
caracter, intermitent,
intermitent, vărsături
vărsături alimentare
alimentare de două zile care de aproximativ
aproximativ 3-4
ore au devenit bilioase, distensie abdominală, clapotaj intestinal, fatigabilitate,
 palpitaţii, stare generală alterată, nelinişte.
În urma examenelor clinice şi paraclinice (HLG completă, VSH, TS,TC,
uree, glicemie, bilirubină, timp Quick, fibrinogen, IP, ionogramă, colesterol,
trigiceride, electroforeză, TS, TC, grup sg+Rh, Ex. urină, Ecografie abdominală,
Rx. pulmonar, Rgf. abdominală pe gol, EKG) s-a stabilit diagnosticul: Ocluzie
intestinală prin volvulus mezenterial.
Pentru problemele de dependenţă pe care pacientul le prezintă s-au stabilit
obiectivele de îngrijire şi intervenţiile necesare conduitei de urgenţă.
Obiec
Ob iective
tivele
le propuse
propuse pentru
pentru actuale
actualele le proble
problememe de depend
dependenţenţăă au fost
fost
real
realiza
izate
te şi pa pacie
cient
ntul
ul a fost
fost preg
pregăti
ătitt fizic
fizic şi psih
psihic
ic în vevede
derea
rea inte
interv
rven
enţie
ţieii
chirurgicale. S-a intervenit chirurgical în data de 24.01.2011, practicându-se
devolvulare, dezinvaginare.
Atât
tât intr
intra-
a- cât şi po post
stop
opeerato
ratorr în secţsecţia
ia de ATI, nu au inte interv
rven
enit
it
comp
co mplic
licaţi
aţiii şi pa
paci
cien
entul
tul a fost
fost tran
transf
sfera
eratt în secţ
secţia
ia de ch chiru
irurg
rgie
ie în dadata
ta de
27.01.2011 cu următoarele probleme de dependenţă: afebril, durere la nivelul
 plăgii operatorii, integritate tegumentară afectată, alimentaţie deficitară, tranzit
intestinal reluat, poziţie antalgică, insomnie, anxietate.
În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, a tratamentului administrat
(glucoză 10% -1000 ml + insulină 8 ui, soluţie Ringer 500 ml,ser fiziologic- 500
ml, Metoclopramid 3 f/zi 1 fiolă i.v., Augmentin 3 grame/zi, Algocalmin 3f/zi,
Piaf
Piafen
en 3f/z
3f/zi)
i) ob
obie
iecti
ctive
velele prop
propuse
use pe pent
ntru
ru prob
proble
leme
melele de dedepepend
nden
enţă
ţă au fost
fost
rezolvate.
Astfel că, în data de 01.02.2011 pacientul prezintă stare generală bună,
afeb
afebril
rilă,
ă, tranz
tranzit
it inte
intest
stina
inall prez
prezenent,
t, micţ
micţiun
iunii fizi
fiziolo
ologi
gice
ce,, mişc
mişcararee şi popostu
stură
ră
adec
ad ecva
vată,
tă, somn
somn fizifiziolo
ologigicc od
odih
ihni
nitor
tor,, echi
echilib
librat
rat psih
psihic
ic şi fărăfără cocomp
mplic
licaţi
aţiii
 postoperatorii.
Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări:
 va respecta un orar al meselor – trei mese principale principale pe zi şi două gustări
între mese – fructe;
fructe; dieta va cuprinde alimente şi preparate uşor digerabile, care
să asigure un aport suficient de glucide şi un aport suficient de aminoacizi
necesari regenerării celulare;
va mânca 4–5 mese pe zi (se recomandă mese mici şi fracţionate);
 după mesele principale va sta culcat aproximativ ½ oră;
 consumul de lichide cel puţin 2 l pe zi;
 respectarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
 revenirea la control clinic şi biologic peste 30 zile.

40