Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bărcile de serviciu au rolul de a asigura legătura între navă şi ţărm sau între două nave, atunci când
acestea sunt ancorate în radă. Bărcile speciale sunt întâlnite îndeosebi la pescadoare şi ele au rolul fie de a
asigura manevra sculelor de pescuit ale navei, fie de a executa un pescuit independent.
Bărcile de salvare, pentru a putea îndeplini în bune condiţiuni funcţiunea pentru care sunt destinate,
sunt înglobate în nişte sisteme (instalaţii) de manevră. Acestea au rolul de a scoate bărcile în afara bordului, de
a le lansa la apă complet echipate precum şi pe acela de a le ridica la bord, atunci când este cazul.
Aşa cum s-a arătat, proiectarea şi construcţia instalaţiei de salvare se face pe baza prescripţiilor
normelor internaţionale în vigoare. În ceea ce priveşte stabilirea poziţiei bărcilor pe navă se recomandă ca:
- amplasarea lor să nu fie făcută în prova;
- în cazul amplasării în pupa trebuie să se asigure o distanţă suficient de mare între poziţia bărcii şi
extremitatea pupa, astfel încât la lansare, barca să nu intre în curentul elicei;
- dacă într-un bord se amplasează mai multe bărci, ele trebuie să fie dispuse la nivelul aceleiaşi punţi.
Dacă, totuşi, necesităţile impun dispunerea lor pe punţi diferite, trebuie ca lansarea să se poată face simultan;
- amplasarea la bord trebuie făcută în aşa fel încât gruiele să nu iasă din gabaritul navei, dar nici să
împiedice vizibilitatea atunci când se află în poziţie de repaus.
Conform aceleiaşi prescripţii, bărcile de salvare trebuie să îndeplinească condiţiile:
- să fie rezistente, să aibă o stabilitate bună şi să nu se scufunde. Bărcile sunt prevăzute cu chesoane
etanşe care le asigură o flotabilitate pozitivă atunci când sunt armate complet;
- să posede mijloace de protejare a oamenilor din interior de acţiunea mediului exterior (să fie
capsulate sau să poată fi acoperite cu tenzi);
- să fie dotate cu rezerve de provizii (alimente şi apă) pentru o perioadă de navigaţie suficient de
mare;
- să fie dotate cu aparate de navigaţie;
- să aibă o viteză suficient de mare care să le permită depărtarea rapidă de nava care se scufundă sau
de nava incendiată;
- să poată fi puse în mişcare rapid fără să necesite pregătiri prealabile;
- să aibă un sistem de protecţie contra focului;
Instalaţia care asigură manevra bărcilor de salvare trebuie să îndeplinească condiţiile:
- să asigure o prindere sigură a bărcii la bord în poziţia de repaus;
- să permită o desprindere rapidă din cârlig;
- viteza de coborâre trebuie limitată la valori care să asigure evitarea deteriorării bărcii la impactul cu
apa;
- mişcările de scoatere a bărcii în afara bordului şi de coborâre trebuie făcute fără utilizarea unor surse
de energie exterioare (se impune acţionarea manuală sau gravitaţională);
- coborârea bărcilor din ambele borduri trebuie să poată fi făcută chiar în condiţiile în care nava nu se
află pe asietă dreaptă, aceasta putând avea înclinări transversale de până la 15° şi longitudinale de până la 8°;
- capacitatea bărcilor de salvare trebuie astfel aleasă încât bărcile dintr-un singur bord să poată
încărca tot personalul navigant al navei.
deschisã;
O barcã de salvare protejatã la foc, corespunzând cerintelor de mai sus trebuie în plus,
atunci când este în stare de plutire, sã poatã proteja numarul de persoane pentru care este
autorizatã pentru cel putin 8 minute, când este acoperitã de un foc continuu de
hidrocarburi
Fig. 6.9 Instalaţie de salvare cu bărci Fig. 6.10 Determinarea sarcinii de calcul la instalaţia
lansate prin pupa de manevră a bărcii de salvare cu două gruie
La petrolierele şi pasagerele mari, sistemele de bărci de salvare descrise până acum nu satisfac în
întregime cerinţele unor lansări rapide. În plus, pentru unghiuri de bandare mai mari de 15° nu se mai pot fi
lansate simultan din ambele borduri, fapt pentru care, pentru a se acoperi necesarul de bărci apte a se lansa,
trebuie mărit numărul total de bărci de salvare. De asemenea, o dată cu creşterea dimensiunilor bărcilor, vor
creşte şi dimensiunile gruielor, aşa încât spaţiul ocupat la bord devine prea mare. La navele de tip petrolier, în
cazul incendiilor izbucnite la bord ca urmare a unor eşuări, produsele petroliere se pot împrăştia pe suprafaţa
apei, aşa încât lansarea obişnuită a bărcilor nu se mai poate efectua. În aceste condiţii, s-au imaginat instalaţii
de salvare de tipul celei reprezentate în figura 6.9, în care lansarea se face prin pupa navei.
Bărcile de salvare sunt dispuse în pupa navei pe un plan înclinat, pe unul sau două rânduri. Având în
vedere că lansarea nu se face prin grui, dimensiunile bărcilor pot fi mult mai mari ajungându-se până la
capacităţi de 150 de persoane. Din această cauză, pentru echipaje numeric egale, numărul total al bărcilor
poate rezulta mai mic. Planul înclinat are la partea sa inferioară o poartă etanşă care împiedică inundarea
pupei navei, ţinând cont de faptul că baza planului înclinat se află la nivelul liber al apei. Bărcile sunt montate
pe nişte cărucioare cu role, care au posibilitatea să se deplaseze pe şinele planului înclinat, după ambarcarea
echipajului şi după decuplarea sistemului de fixare. Lansarea la apă se poate face chiar pe mare montată cu
valuri oricât de mari, deoarece barca, fiind închisă, poate naviga sub apă la adâncimi de până la 10 m pe o
distanţă de 250-300 m.
6.5 CALCULUL INSTALAŢIEI DE MANEVRĂ A BĂRCILOR DE SALVARE
1. SARCINA DECALCUL
Se consideră o instalaţie de manevră a bărcii de salvare cu două gruie, presupunându-se barca sprijinită de
acestea, fig. 6.10. Deschiderea dintre cele două gruie este a. Se notează cu x distanţa măsurată de la jumătatea
deschiderii dintre gruie şi centrul de greutate al bărcii, calculat considerând barca complet echipată şi având m
oameni la bord. Se consideră că:
- greutatea bărcii este Gb;
- sarcina efectivă, în oameni, a bărcii este mq, unde m reprezintă numărul de oameni din barcă, iar q
este greutatea unui om cu tot echipamentul;
- greutatea blocului de palane aferent lansării este q1.
Impunând condiţia ca suma momentelor tuturor forţelor calculate în raport cu punctul A să fie egală cu zero,
se obţine expresia sarcinii de calcul:
x
(
PC = 0,5+ )G +mq ) + q1
a ( b
(1)
Lansarea bărcii cu ajutorul motorului electric 1 se face prin transmiterea mişcării de la motor, prin
cuplajul 2 şi arborele I, la cupla de sens unic 5 (prin intermediul penei alunecătoare 12). Cupla transmite
mişcarea prin intermediul ambreiajului 4 la arborele II, de la care, prin reductorul 9 se acţionează arborele
III, ridicându-se barca. Dacă se întrerupe funcţionarea motorului electric, există tendinţa ca barca să
coboare singură sub acţiunea greutăţii proprii, tendinţă împiedicată de cuplajul de sens unic 5 care, nu
permite, prin construcţie transmiterea mişcării decât într-un singur sens. În această situaţie, barca rămâne
suspendată.
Dacă se doreşte lansarea gravitaţională, se comandă prin intermediul dispozitivului 7 decuplarea
ambreiajului 4, lanţul cinematic de acţionare de la motor se întrerupe, iar barca poate coborî sub acţiunea
greutăţii proprii. Mecanismul este dotat cu frâna centrifugală 3 care, la atingerea unor viteze de coborâre
mai mari decât cele impuse de evitarea şocurilor puternice la impactul cu apa, declanşează automat
frânarea mişcării.
Dacă se doreşte revenirea la regimul de funcţionare cu antrenare de la electromotor, se acţionează
contragreutatea 6 a dispozitivului de comandă a ambreiajului, care, prin intermediul şurubului de presare
11, cuplează ambreiajul şi închide lanţul cinematic motor - cuplaj de sens unic - reductor - tambur. Vinciul
are şi posibilitatea acţionării manuale, realizabilă tot prin intermediul dispozitivului 7, cuplabil la lanţul
cinematic prin intermediul cuplajului 8.
Vinciul de gruie se amplasează pe puntea navei, aşa încât cel care foloseşte şi supraveghează
instalaţia să aibă posibilitatea de a urmări barca în timpul lansării şi să poată controla continuu operaţia de
lansare. În fig. 6.20 este prezentată schema de acţionare a unei gruie gravitaţionale pentru care se va
exemplifica modul de calcul a tensiunii din parâma vinciului. Se consideră separat unul din noduri, aşa
cum se arată în fig. 6.21. Din echilibrul scripetelui mobil, rezultă:
PC =P1 + P2 (3)
unde P1 este tensiunea din cablul fix, iar P2 este tensiunea din cablul mobil.
Fig. 6.20 Schema de acţionare a unei gruie Fig. 6.21 Schema de calcul a forţelor
gravitaţionale din cablul scripetelui mobil
Ţinând cont de relaţiile de calcul de la palane, pentru eforturile din cele două ramuri ale cablului de manevră
se prescriu relaţiile:
- la ridicare:
P1
P2 = (4)
η
- la coborâre:
P2 =P 1 η (5)
Introducând relaţiile (4) şi (5) în ecuaţia (3) se obţin pentru P1 şi P2, valorile:
- la ridicare:
PC η
P 1=
P2 =
1+ η
PC
1+ η
} (6)
- la coborâre:
PC
P 1=
P2=
1+η
PC η
1+η
} (7)
Ţinând cont de relaţia (5), se pot calcula tensiunile din cele două ramuri de cablu de la tamburul vinciului:
¿¿
În final, se determină forţa de la tamburul vinciului:
(8)
T v=2T v 1 (9)
unde:
T v 1 =max ¿ ¿ (10)
Cunoscând tensiunea maximă la care este supus cablul, se poate face mai departe nu numai alegerea
acestuia din catalog, ci şi calculul tamburului. În acest context, se parcurg următoarele etape:
- se calculează forţa de rupere:
Pr =k⋅T v 1 (11)
în care k este un coeficient de siguranţă impus prin normele de registru la valori cuprinse între
4...6.
- cu forţa de rupere Pr, se scoate din STAS diametrul dc al cablului;
- diametrul tamburului se calculează cu relaţia:
Dt =k t d c (12)
Întrucât cele mai multe nave sunt prevazute cu instalatie de lansare a bãrcilor de salvare cu
grui, vom prezenta în continuare algoritmul de lansare:
Ele trebuie sã aibã o asemenea rezistentã încât dacã sunt lansate de la o înaltime de 18
metri, atât pluta cât si echipamentul ei sã poatã fi folosit în conditii satisfãcãtoare, iar atunci
când pluteste sã poatã rezista la sãrituri repetate în ea ale persoanelor, de la înaltimea de cel
putin 4,5 metri fatã de podeaua sa atât cu , cât si fãrã cortul ridicat.
Plutele trebuie sã reziste la un remorcaj cu o viteza de 3 noduri în apã calmã, când este
complet încãrcata cu persoane si cu echipament si cu una din ancorele plutitoare la apã.
La exteriorul plutei de salvare se vor prevedea saule care trebuie sã fie bine fixate în
ghirlandã de jur împrejur în interiorul si exteriorul plutei de salvare.
Plutele vor fi prevãzute cu o parâmã rezistentã, cu o lungime de cel putin dublul distantei
dintre pozitia de amplasare si linia de plutire în conditii de pescaj minim sau 15 metri, care din
acestea este mai mare.
In cazul plutelor de salvare lansate la apã cu ajutorul unui dispozitiv de lansare cu grui,
când pluta de salvare este încãrcatã complet, trebuie sã poatã rezista la un soc lateral contra
bordului navei, cu o vitezã de cel putin 3,5 m/s si de asemenea, la o cãdere în apã de la o
înãltime de cel putin 3 metri farã a suferi avarii care sã-i afecteze functionarea. Aceste plute
trebuie sã fie prevãzute cu mijloace pentru aducerea plutei de salvare alãturi de puntea de
îmbarcare si mentinerea ei fixã în timpul îmbarcãrii.
- BARCI DE URGENTA
- Echipamente individuale :
Colaci de salvare
Colacii de salvare trebuie sã fie astfel amplasati încât sã poatã fi imediat accesibili în
ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pânã la bordajul
navei, cel putin un colac de salvare va fi amplasat în apropierea pupei;
Ei trebuie sã fie în asa fel fixati încât sã poatã fi repede desprinsi si sã nu aibã nici un
dispozitiv de fixare permanentã.
În fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevãzut
cu o saulã de salvare cu o lungime cel putin egalã cu dublul înãltimii la care este fixat colacul de
salvare deasupra liniei de plutire în conditiile de pescaj minim al unei nave sau de 30 metri, care
din valori este mai mare.
Cel putin jumãtate din numãrul total de colaci de salvare vor fi prevãzuti cu lumini cu
autoaprindere. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi prevãzuti, de asemenea, cu
semnale fumigene cu declansare automatã.
Veste de salvare
Costume hidrotermice