Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANALGEZICE-ANTIPIRETICE-ANTIINFLAMATOARE
- Durerea este un fenomen pur funcțional care apare ca urmare a unei excitații de o
anumită intensitate, acționând asupra terminațiilor nervoase de la suprafața sau din
interiorul organismului;
- Durerea reprezintă un indiciu că un țesut este în iminență de a suferi o agresiune sau
această agresiune acționează deja;
- Durerea este unn fenomen subiectiv și personal avînd variații mari de calitative și de
intensitate la oameni diferiți în împrejurări aparent identice;
- Durerea se datorează stimulării unor receptori specializați numiți nocireceptoriși și/sau
fibrelor nervoase aferente;
- Nocireceptori se găsesc în aproape toate organele, în straturile dermului, în tendoane, în
mucoase, viscere, în cornee, peritoneu, pleură, iar senzația dureroasă apare prin excitația
acestora;
- Nocireceptori pot fi excitați de mai multe tipuri de stimuli: tehnici, mecanici și chimici,
ca urmare cauzele durerii pot fi:
- O presiune excesivă exercitată asupra terminațiilor nervoase: contracturi musculare,
vasoconstricție, vasodilatație;
- Traumatisme- lovituri, tăieturi, înțepături, fracturi;
- Iritarea terminațiilor nervoase prin substanțe chimice exogene sau endogene;
- Temperaturi extreme, hipoxie;
- Durerea reprezintă un sistem de alarmă important în protecția organismului, ea
declanșând reacția de apărare în vederea îndepărtării agentului nociv și dă orientări
pentru stabilirea diagnosticului.
Tratamentul durerii
- se poate obține diminuare sau suprimarea durerii folosind medicamente care acționează
la diferite nivele;
- medicamentele care tratează durerea se numesc analgezice;
- în durerile acute se folosesc analgezice singure sau în asociere;
- analgezicele se clasifică în: - analgezice opioide- morfinomimeice;
- neopioide- antipiretice;
- în multe dureri se recurge și la adjuvante cum ar fi antispastice, psihotrope,
antiinflamatoare;
- pentru o durere slabă sau moderată se recurge la terapie cu analgezice neopioide, gen
metamizol sodic, acid acetilsalicilic, paracetamol,propifenazonă;
- pentru o durere persistentă sau crescândă se administrează neopioide- opioide slabe-
adjuvant(antiiflamator);
- pentru o durere intensă- opioide forte(morfinomimetice)-neopioide- adjuvant;
- durerile cronice sunt tratate în primul rând tratând corect tulburârile care le generează.
ANALGEZICE OPIOIDE
- acționează la nivelul talamusului și scoarței cerebrale împiedicând transmitere talamo-
corticală a impulsurilor dureroase;
- au acțiune în toate tipurile de durere somatică și viscerelă;
- medicamentele morfinomimetice mai produc inhibiție cerebrală, sedare, apatie,
somnolență și diminuează capacitatea de muncă fizică și intelectuală;
- la nivelul aparatului respirator deprimă respirația, la nivelul aparatului digestiv
diminuează tranzitul digestiv conducând la constipație, la nivelul aparatului excretor
unele dintre ele produc retenție urinară, la nivelul ochiului produc mioză;
- prin repetarea administrării apare toleranță și dependență, efect advers major la aceste
substanțe;
- analgezicele opioide se administreză în durerile acute postoperatorii și traumatice, în
durerile cronice și adjuvant în anestezia generală;
- analgezicele morfinomimetice pot fi naturali- morfina, codeina-, de semisinteză-
hidromorfon, dihidrocodeina-, de sinteză- petidina, metadona, tramadol;
MORFINA
- este un alcaloid din opiu;
- se utilizează ca adjuvant în anestezia generală în intervenții chirurgicale majore, ca
analgezic postoperator; în infarct de miocard, în fracturi, arsuri și neoplasm;
- se administrează soluție injectabilă subcutanat, intramuscular și intravenos sau oral
întâlnindu-se în comprimate de 10,30, 60, 100 și 200mg cu denumirea comercială de
MST CONTINUS, comprimate de 10, 20 mg cu denumirea comercială SEVREDOL și
comprimate de 30,60, 100mg cu denumirea de VENDAL RETARD;
- utilizarea morfinei este restrânsă fiind preferate morfinomimeticele de sinteză;
- efectele toxice ale morfinei apar la doze mai mari de 30 mg administrate subcutanat, iar
la doze de peste 60 mg subcutanat și mai mari de 120 mg oral dozele sunt letale;
- tratamentul intoxicațiilor acute cu morfină se face cu nalorfină și se încălzește bolnavul,
se menține respirația și ,eventual, spălătură gastrică dacă administrarea s-a făcut oral;
- intoxicația cronică se manifestă la toxicomani și se observă și la bolnavii cronici care
primesc morfină;
- intoxicația cronică se instalează la câteva zile până la câteva săptămâni de administrări
regulate;
- inițial apare anorexie, afectare psihică și intelectuală, instabilitate, melancolie, anxietate
neîncredere;
- tratamentul toxicomaniei se efectuează numai în spitale de psihiatrie și constă în
reducerea treptată a morfinei;
- tratamentul cu morfină se recomandă a fi cât mai scurt posibil.
Analgezice opioide de semisinteză
- Oxycodonum- Oxidolor, Oxycontin 10, 20, 40, 60, 80 mg- se administrează în dureri
cronice moderate și severe;
- Dihydrocodeină- Dhc continus 60, 90, 120 mg- administrat în dureri acute și cronice
de intensitate medie sau puternică asociate unor afecțiuni reumatice, ortopedice,
neurologice, dermatologice, oncologice;
Analgezice de sinteză
- Petidina, Fentanyl- sunt analgezice utilizate în anestezie generală;
- Petidina- Mialgin 100mg/2ml- se utilizează postoperator și în boli cronice(neoplasm),
deprimă respirația mai puțin decât morfina și produce euforie mai puțin decât morfina;
- Acțiunea a Mialginului este mai slabă decât a morfinei;
- Fentanylul este un analgezic mai intens decât morfina și se utilizează în anestezia
generală;
- Toate au regim de stupefiante.
Analgezice morfinomimetice fără regim de stupefiante
- tramadol- Tramadol, Mabron 50, 100, 150, 200mg- forme farmaceutice- comprimate
filmate, supozitoare, soluție injectabilă, capsule;
- este indicat în dureri moderate și moderat severe;
- este întâlnit și în combinatie cu alte substanțe cum ar fi paracetamol și dexketoprofen;
- tramadol+paracetamol- Doreta, Zaldiar;
- tramadol+dexketoprofen- Skudexa.
-
ANALGEZICE –ANTIPIRETICE(NEOPIOIDE)
- medicamentele din acestă clasă au efect analgezic mai slab decât opiaceele și
acționează numai la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii;
- efectul analgezic se manifestă mai evident în durerile somatice, cele localizate și
superficiale;ex: nevralgii, artralgii, mialgii, cefalee, cu sau fără o componentă
inflamatorie și este mai slab în durerile viscerale, profunde și generalizate;
- au și o acțiune antipiretică(febrifugă), scad febra acționând la nivelul centrilor
termoreglatori, tinzând să o aducă la valori normale;
- unele analgezice antipiretice au și o acțiune antiinflamatoare și/sau o acțiune
antispastică.
- Din punct de vedere farmacologic analgezicele antipiretice au ca indicații terapeutice
acțiune analgezică, antipiretică, antiinflamatoare și antispastică;
- Ele pot fi folosite singure sau asociate, fie între ele fie cu alte substanțe adjuvante care
au fie efect propriu, fie efect de potențare a acțiunii, adică dacă se asociază cu codeina
crește acțiunea analgezică;
- Avantajul acestor asocierii este ca se utilizează doze de substanțe mai mici, iar riscul
de apariție al reacțiilor adverse este mai mic;
- Indicațiile terapeutice sunt: nevralgii(sciatică, dentară, intercostală, etc), artralgii,
mialgii, afecțiuni ortopedice(entorse, luxații, fracturi), dureri post-operatorii, cefalee,
dismenoree;
Tratamentul febrei
- se instituie după cunoașterea cauzei și se recomandă când este posibil medicația
etiotropă(tratarea cauzei);
- în celelalte cazuri când nu este posibil să tratăm cauza se administrează analgezice
antipiretice simptomatice;
- în infecțiile virale acute ale căilor respiratorii, analgezicele antipiretice reprezintă
medicația de elecție în cazurile ușoare și medii atunci când antibioticele și
chimioterapicele nu sunt necesare;
- în febrele infecțioase se administrează medicație specifică de antibiotice , iar
analgezicele antipiretice se asociază când febra este mare cu repercusiuni asupra SNC
și aparatului cardiovascular.
Clasificare
I. derivați de acid salicilic- acidul acetilsalicilic;
II. derivați de pirazolonă- metamizolul sodic și propifenazona;
III. derivați de anilide- paracetamol.
Acidul acetilsalicilic(aspirina)
- este un analgezic de intensitate medie, util în dureri ușoare și moderate, somatice și
inflamatorii;
- are acțiune antiinflamatoare, antireumatică, analgezică, antipiretică și de antiagregant
plachetar;
- se prezintă sub formă de comprimate( filmate, efervescente, gastrorezistente);
- utilizări multiple: reumatologie, manifestări inflamatorii articulare, musculare, în
cardiologie pentru profilaxia trombozelor, în infecții respiratorii sezoniere , în
sindroame de hipercoagulabilitate;
- dozele sunt diferite în funcție de afecțiunea tratată sau scopul profilactic: 500mg ca
antiinflamator, 300-900mg de 2-3 ori/zi ca analgezic și antipiretic în gripă,
antiagregant plachetar 75-100mg/zi;
- farmacotoxicologie: tulburării gastrointestinale, greață, vărsături, diaree,
microhemoragii gastrointestinale putând ajunge pânâ la ulcere gastrice sau duodenal,
tulburări ale funcției hepatice și renale, la nivelul sângelui produce hipocoagulare
până la hemoragii ce pot fi antagonizate cu vitamina k, la nivelul aparatului respirator
acidul acetilsalicilic agravează astmul bronșic și de asemenea poate da tulburări de
echilibru, zgomote în urechi(tinitus);
- pentru a evita efectul iritant gastric se recomandă administrarea după masă sau
asocierea cu antiacide, sau utilizarea aspirinei tamponate;
- se întâlnește sub formă de comprimate de 500mg simplu sau în combinație cu alte
substanțe sau sub formă de comprimate de 75-100mg;
- exemple denumiri comerciale: ACESIL T, ASPIRIN , ACID ACETILSALICILIC,
ASPENTER, ROMPIRIN, ASPIRIN CARDIO, ASPIMAX, PROTECARDIN.
THROMBO ASS, MIO-ASS;
- combinații ale acidului acetilsalicilic cu alte substanțe: ANTINEVRALGIC- acid
acetilsalicilic+paracetamol+cafeină, FASCONAL- acid acetilsalicilic, paracetamol,
cafeina, codeina; ASPIRIN PLUS C- acid acetilsalicilic+ vitamina c.
II. Derivații de pirazolonă
Metamizolul sodic- ALGOCALMIN, Novocalmin, Locamin, Algozone
- este analgezic intens, antipiretic, mai ales intravenos, antiinflamator slab, spasmolitic
miotrop;
- indicat în dureri postoperatorii, colici, combaterea febrei ce nu răspunde la alte
antipiretice;
- reactii adverse: manifestări cutanate, leucopenie, trombocitopenie, tulburări ala funcției
renale, după administrare intramusculară formează noduli;
- forme farmaceutice: comprimate, soluție injectabilă, supozitoare, picături orale;
- denumiri comerciale: algocalmin, novocalmin, algozone,alindor, locamin;
- se întâlnește și în combinațe cu alte substanțe medicamentoase: QUARELIN-
metamizol+drotaverină+cafeină, PIAFEN/ALGIFEN -
metamizol+pitofenonă+bromometilat de fenpipramidă cu acțiune antispastică și
analgezică fiind indicată în colici uretrale și biliare, dismenoree, migrene, cefalee;
Propifenazona
- acțiune analgezică, antipiretică, antiinflamatoare;
- intră în combinații- Saridon, alături de paracetamol și cafeină;
- Caffetin= paracetamol+propifenazonă+cafeină+codeină;
I. 1. Tonicardiacele- cardiotonicele
- ca să putem să înțelegem cum acționează unele medicamente asupra inimii este
necesar să punctăm pe scurt structura tesutului muscular cardiac și proprietățile
fiziologice fundamentale ale cordului:
- mușchiul inimii conține două tipuri de celule: celule de ,,lucru” sau fibra contractilă și
celule de conducere- țesut excitoconducător sau țesut nodal;
- proprietățile fiziologice fundamentale ale miocardului sunt dependente de existența
celor două tipuri de celule;
- medicamentele care stimulează contracția cardiacă se numesc tonicardiace sau
cardiotonice;
- ele cresc de asemenea și tonicitatea și excitabilitatea asupra țesutului nodal;
- stimularea contracției miocardului de către medicamente poate avea rezultate bune în
insuficiența cardiacă gravă unde debitul cardiac este mult scăzut;
- principalele medicamente stimulatoare ale contracției miocardului sunt cardiotonicele
digitalice și unele amine simpatomimetice(dopamina)
Cardiotonicele digitalice
- sunt substanțe de natură vegetală cu structură glicozidică;
- se utilizează în mod curent glicozizi obișnuiți în mod curent din Digitalis purpurea și
Digitalis lanata;
- în administrarea digitalicelor se folosesc 2 tipuri de doze: doza de atac sau de saturație
prin care se realizează saturarea organismului cu substanța activă- se numește
digitalizare inițială, și doze de întreținerea care mențin concentrațiile din organism la
valori eficiente terapeutic;
- doza de întreținere poate avea mari variații individuale de aceea este strict necesară
supravegherea pacienților cărora li se administrează digitalice;
- Digitoxina-
- se obține din Digitalia purpurea;
- este o glicozidă cu efect lent și durabil;
- se administrează pe cale orală;
- se găsește în soluție hidrogliceroalcoolică 1 la mie, care este oficinală.
Digoxina
- are efect rapid și de scurtă durată;
- se folosește atât injectabil cât și oral, existând sub formă de comprimate 0.25mg și
soluție injectabilă 0.25mg/ml cu denumirea comercială de Digoxin;
- cardiotonicele, în afara efectelor cardiace specifice, au și alte efecte legate sau nu de
corectarea insuficienței cardiace și anume cresc debitul coronarian și au efect diuretic;
- tonicardiacele se conservă la venena;
- toxicitatea lor este mare iar administrarea impune prudență deoarece dozele toxice
sunt apropiate de dozele terapeutice;
- reacțiile toxice apar fie când administrarea se face cu doze prea mari sau prea rapid,
fie atunci când dozele zilnice depășesc proporția de epurare acumulându-se în
organism;
- factori favorizanți ai reacțiilor toxice sunt hiperexcitabilitatea miocardului dacă se
folosesc și amine simpatomimetice, lipsa de potasiu, iar în tratamentul acestor
intoxicații se administrează clorură de potasiu sau beta blocant;
Alte medicamente stimulante ale miocardului sunt aminele simpatomimetice care stimulează
receptori beta 1 adrenergici la nivelul inimi:
Adrenalina și izoprenalina
- stau la venena și sunt stimulente cardiace puternice, folosindu-se limitat pentru
acțiunea de creștere a contracției miocardului, din cauza riscului mare de
tahicardie(crestere a ritmului cardiac);
- adrenalina se utilizează în sincopă cardiacă împreună cu stimulare mecanică a inimi cu
șoc electric, cu ventilație artificială și corectarea acidozei, în șoc anafilactic și edeme
alergice masive
Dopamina
- se găsește sub formă de soluție injectabilă și se administrează în perfuzie intravenoasă
pentru stimularea miocardului în stările de șoc;
- în doze mici este coronarodilatator și arteriolodilatator pentru vasele cerebrale și
renale, iar în doze medii este cardiostimulator;
- este indicată în șoc cardiogen, șoc traumatic, șoc septic;
- un derivat de dopamină este dobutamina care se întâlnește soluție perfuzabilă
250mg/20ml și se administrează la pacienți cu debit cardiac insuficient, infarct
miocardic, șoc cardiogen, șoc septic.
Antiaritmice
- sunt medicamente pentru profilaxia și tratamentul tulburărilor de ritm cardiac;
- se împart în 4 clase:
- I. Clasa de tip chinidinic- blocante ale canalilor de sodiu sau stabilizatoare de
membrană;
- Chinidina
- indicată în fibrilație atrială și extrasistole atriale, tahicardie ventriculară;
- se întâlnește sub formă de comprimate de 200mg;
- dă o serie de reacții adverse- grețuri, vome, diaree, reacții alergice, putând da și o
toxicitate cardiacă care se manifestă prin extrasistole ventriculare și bloc
atrioventriculare, poate da cefalee, neliniște, confuzie, tulburări de vedere, zgomote în
urechi;
- este antiaritmic cu spectru larg, se administrează oral, după o testare inițială, și se evită
în insuficiența cardiacă;
Lidocaina- Xilină soluție injectabilă
- are acțiune antiaritmică intensă și apare imediat după administrare intravenoasă;
- acțiunea este de scurtă durată;
- este antiaritmicul de ales în aritmiile ventriculare periculoase fiind folosit în serviciul
de terapie intensivă în timpul unei intervenții chirurgicale, inclusiv intervenții pe cord;
- este utilizat pentru prevenirea fibrilației după infarctul miocardic acut;
- reacții adverse: stimularea SNC până la convulsii, reacții alergice.
Propafenona
- unul dintre cele mai utilizate antiaritmice;
- are efect asemănător chinidinei dar și un efect slab betablocant;
- este indicat în extrasistole și tahicardii ventriculare;
- este contraindicat în insuficiență cardiacă și bradicardie;
- dă ca reacții adverse gust metalic, amețeală, agravarea insuficienței cardiace;
- se găsește sub formă de comprimate de 150mg cu denumirea de Rytmonorm,
Propafenonă Aliud, și soluție injectabilă3.5mg/ml cu denumirea de Rytmonorm.
Antianginoase
- angina pectorală sau angor pectoris apare ca urmare a dezechilibrului între aportul de
sânge oxigenat, care este deficitar în cardiopatia ischemică, și consumul de oxigen al
miocardului;
- acest dezechilibru poate fi combătut prin dilatarea coronarelor sau prin micșorarea
consumului de oxigen al inimii;
- există:- o angină cronică stabilă care se datorează îngustări vase- coronare- în acest
caz crizele sunt declanșate de efort sau alte situații care solicită inima;
- angină vasospastică în care crizele sunt declanșate de vasoconstricția coronariană;
- medicamentele antianginoase sunt capabile să calmeze durerea sau să evite angina
pectorală;
- acționează prin vasodilatație coronariană sau prin scăderea consumului de oxigen a
miocardului;
- medicamente care cresc aportul de oxigen la nivelul miocardului prin vasodilatatie
coronariană sunt:
1. Nitriți și nitrați organici
2. Blocante ale ionilor de calciu
- scăderea consumului de oxigen a miocardului îl realizează:
- 1. blocantele betaadrenergice prin deprimarea inimii;
- 2. scăderea contractibilității și prin micșorarea influentei simpatice cardiostimulatoare,
prin scăderea disponibilului de calciu pentru procesul contracției;
De tip diltiazem
- diltiazem denumiri comerciale: Dilzem retard 90mg, Dltiazem 60mg;
- este indicat în andină pectorală cronică, angină vasospastică, HTA;
- este mai puțin activ pe miocard și mai activ ca vasodilatator.
De tip nifedipin
- nifedipina provoacă vasodilatație coronariană și sistemică, ușurând munca inimii;
- se întâlnește sub denumirea de Nifedipin 20mg și Adalat retard 30 mg;
- din acestă grupă mai fac parte si substanțele:
- Amlodipină- Norvasc, Tenox, Almacor 5,10mg-;
- Felodipină- Auronal, Plendil- 2,5, 5,10 mg;
- Lercanidipin- Leridip, Lerpin 10,20mg;
- Lacipilum- Lacipil 4mg;
Alte antianginoase
- Amiodarona- Cordarone 200mg, comprimate;
- Are proprietăți antianginoase și antiaritmice;
- Deprimă inima scăzând consumul de oxigen al miocardului;
- Tinde să se cumuleze în organism de aceea tratamentul trebuie făcut cu pauze;
- Datorită faptului că este derivat de iod se administrează cu prudență celor cu
antecedente tiroidiene;
- Este rezervată cazurilor de angină pectorală rezistentă la alte tratamente;
- Se administrează începând cu doze de atac apoi doze de întreținere 5zilr/ săotămână.
Dipiridamol
- este un antianginos puțin eficace;
- dilată vasele coronare, crește fluxul sanguin coronarian;
- este utilizat în cardiopatie ischemică și în angină pectorală;
- are și proprietăți antiagregant plachetare care pot fi utile terapeutic.
Trimetazidina- Preductal Mr 35mg, Moduxin 35mg
- dilată vasele atât coronare cât și cerebrale fiind indicat în profilaxia crizelor de angină
pectorală, în tulburările vasculare, coronariene, amețeli de origine vasculară;
Aspacardin, Panangin
- conține aspartați de potasiu și magneziu;
- produsul normalizează echilibrul ionic și enzmatic la nivelul fibrei miocardice;
- se folosește ca adjvant în angină pectorală, infarct miocardic, insuficiență cardiacă și
aritmiile din cursul infarctului de miocard.
METILDOPA
- indicată în HTA forme medii și severe;
- poate da reacții adverse precum sedare excesivă, somnolență, uscăciunea gurii,
constipație;
- formă farmaceutică: comprimate de 250mG- DOPEGYT.
RILMENIDINA ȘI MOXONIDINA
- scad tensiunea arterială fără efecte negative;
- moxonidina se întâlnește sub formă de comprimate de concentratie 0.2 și 0,4 mg cu
denumirea comercială de PHYSIOTENS;
- rilmenidina: TENAXUM 1mg.
METOPROLOL
- indicații: HTA, aritmii cardiace, insuficiență cardiacă cronică, profilaxia crizelor de
angină pectorală, profilaxia crizelor de migrenă;
- denumiri comerciale: BETALOC ZOK- 50, 100MG, EGILOK- 25, 50, 100 MG,
METOPROLOL LPH 25,50, 100 MG, ETC.
BISOPROLOL
- indicații: HTA, profilaxia crizelor de angină pectorală, insificiență cardiacă ;
- reacții adverse: greață, oboseală, constipație, bradicardie, crampe musculare,
furnicături și senzație de rece la nivelul membrelor, transpirații, cefalee ușoară;
- denumirii comerciale: CONCOR - comprimate filmate ;5;10 mg:
CONCOR COR – comprimate filmate 2,5;5, 10mg;
BISOTENS- comprimate filmate 5, 10mg;
SOBYC – comprimate filmate 2,5;5; 10 mg.
Alte beta adrenergice:
- NEBIVOLOL- NEBILET 5 MG, BETAXOLOL- LOKREN 20MG, ATENOLOL-
ATENOLO LPH 50, 100MG, CARVEDILOL- CORYOL 6,25; 12,5; 25 MG.
2. Vasodilatatoare
- vasodilatatoare prin acțiune directă asupra musculaturi netede vasculare: Nitroprusiat de
sodiu;
- vadodilatatoare prin blocarea canalelor de calciu: nifedipin, diltiazem, verapamil.
3. Diuretice
- Diureticele au efecte hipotensive slabe și moderate dacă sunt utilizate singure;
- în asociere cu celelalte antihipertensive se utilizează în forme moderate și severe;
- utilizarea îndelungată conduce la dezechilibre electrolitice și la pierderea de potasiu;
- diuretice cu scăderea volemiei:
HIDROCLOROTIAZIDA- NEFRIX 25mg
- HTA, edeme, diabet insipid;
- Administrarea îndelungată poate provoca hipokaliemie, hiperglicemie,
INDAPAMID- TERTENSIF, RAWEL, IMPAMID, INDAPAMID LPH DE 1.5 MG
- indicat în HTA esențială, edeme de diferite cauze;
- acționează crescând excreția de apă, sodiu, clor și potasiu.
FUROSEMID- FUROSEMID 40MG comprimate și soluție injectabilă;
- diuretic cu acțiune intensă și efect saluric intens indicat datorită efectului său rapid în
tratamentul edemelor care trebuie evacuate cât mai urgent: insuficiență cardiacă, edem
pulmonar acut cardiogen, edem cerebral, HTA, unele edeme de cauză renală și
hepatică;
- crește și eliminarea urinară de potasiu.
SPIRONOLACTONĂ- SPIRONOLACTONĂ 25 MG, VEROSPIRON 50, 100MG
- favorizează excreția de apă, sodiu și clor, dar rețin potasiu;
- indicat în edeme și ascită din ciroze hepatice, edeme cardiace, HTA esențială.
- Se întălnește și în combinație cu furosemidul în preparatul farmaceutic
DIUREX(SPIRONOLACTONĂ+FUROSEMID) 50/20 MG.
4. Antiangiotensinice
a) Inhibitori ACE
b) Antagoniști ai angiotensinei 2
a) Inhibitori ACE
- sunt inhibitori ai enzimei de conversie care împiedică transformarea angiotensinei I în
angitensină II care este activă biologic;
- deficitul angiotensinei II determină vasodilatație arteriolară și venoasă cu scăderea presiuni
arteriale, de asemenea este combătut hiperaldosteronismul care conduce la edem;
- dozele din aceste medicamente sunt relativ bine suportate, începându- se cu doze mici care
se cresc progresiv;
- ca efecte nedorite produc tuse;
- acționează foarte puțin asupra cordului, acționând mai mult la nivelul vaselor;
- medicamente:
- CAPTOPRIL 25,50 mg
- ENALAPRIL- ENAP, ENALAPRIL LPH 5, 10, 20MG
- FOSINOPRIL- MONOPRIL 10,20 MG
- PERINDOPRIL- PRESTARIUM 5,10MG
- ZOFENAPRIL- ZOMEN 7,5, 30MG
- LISINOPRIL- LISINOPRIL ATB, LISINOPRIL SANDOZ 10, 20, 40 MG
- RAMIPRIL- TRITACE, VIVACE, ZENRA 2,5; 5; 10 MG
- QUINAPRIL- ACCUPRO 5, 10, 20 MG
- unele dintre aceste medicamente se asociază cu diuretice sau blocante ale ionilor de calciu în
cadrul aceelorași medicamente;
- astfel de exemple sunt:
ENALAPRIL+ HIROCLOROTIAZIDA= ENAP H
PERINDOPRIL+INDAPAMID= NOLIPREL 2.5,5 MG
ENALAPRI+NITRENSIPINĂ=ENEAS 10/20MG
b) Antagoniști ai angiotensinei II
- blochează receptori angiotensinei II blocând efectele acesteia;
- nu produc tuse;
- aparțin cu toții grupei sartani:
- CANDESARTAN- ATACAND, CANZENO, KARBIS, TANDESAR- 8, 16, 32MG
- IRBESARTAN- APROVEL 150, 300MG
- VALSARTAN- DIOVAN 80,160MG
- TELMISARTAN – MICARDIS,TOLURA, TEZEO 80,160MG
- se întâlnesc și în combinație cu alte substanțe cu rol antihipertensiv:
- AMLODIPINĂ+VALSARTAN= EXFORGE 5/80, 5/160, 10/160
- AMLODIPINĂ+VALSARTAN+HIDROCLOROTIAZODĂ= EXFORGE HTC
5/160/12.5, 5/160/25, 10/160/12,5, 10/160/25 MG
- IRBESARTAN+HIDROCLOROTIAZIDĂ= COAPROVEL 150/12,5 MG, 300/
12,5MG, 300/25MG
ANTIHIPOTENSIVE
- insuficiența circulatorie a șocului impune intervenția medicamentoasă pentru corectare
parametrilor hemodinamici;
- hipotensiunea acută a șocului se tratează prin:
- perfuzie de sânge, perfuzie cu oluții saline coloidale care realizează expansiunea
rapidă a volumului vascular;
- prin folosirea de medicamente vasoactive- vasodilatatoare sau vasoconstrictoare după
caz;
- prin medicamente inotrope care cresc debitul cardiac prin stimularea contracției
miocardului;
- corectarea tulburărilor metabolice din șoc se face prin administrarea de
glucocorticoizi.
Vasoconstrictoare ca antihipotensive
- sunt utile în șoc când hipotensiunea marcantă(valori ale presiuni sistolice sub 50) face
obligatoriu încercarea de creștere a presiuni prin îngustarea venelor în vederea
asigurării irigării tisulare și transportul altor medicamente către locul de acțiune;
- de asemenea vasoconstrictoarele sunt indicate atunci când hipotensiunea se datorează
diminuării sau abolirii controlului simpatic al vaselor;
- medicația vasoconstrictoare poate fi dăunătoare atunci când există teritorii cu o
ischemie accentuată;
- în afara hipotensiuni acute a șocului vasoconstrictoarele pot fi utile și ăn unele stării
hipotensive cronice;
medicamente cu acțiune vasoconstrictoare:
- aminele simpatomimetice- adrenalina- epinefrina
- noradrenalina;
ADRENALINA
- produce stimularea inimii printr-o acțiune beta 1 adrenergică;
- produce vasoconstricție la nivelul pielii, mucoaselor și teritoriului renal;
- produce vasodilatație în mușchi, ficat, creier, plămâni și la nivelul coronarelor;
- dozele terapeutice determină o ușoară creștere a presiuni sistolice;
- principala indicație a adrenalinei este șocul anafilactic unde combate hipotensiunea
arterială, deprimarea inimii, bronhoconstricție, edem laringian;
- se injectează intravenos lent, cu multă grijă sub supraveghere medicală;
- când calea intravenoasă nu este posibilă se administrează intramuscular sau perlingual.
FENILEFRINA ȘI ETILEFRINA
- sunt derivați de pseudoefedrină;
- sunt indicate în stări hipotensive și au și acțiune vasoconstrictoare locală;
Vasoconstrictoare cu acțiune locală
NAFAZOLINA- RINOFUG, PROCULIN
EFEDRINA- SER EFEDRINAT 0.5%, 1%
XYLOMETAZOLINĂ_BIXTONIM, BIXTOMIN XYLO
CINNARIZINA- STUGERON 25 MG
- antivertiginos, indicat în vertigo, amețeală, tinitus, cefalee vasculară, tulburări ale
circulației periferice, tulburări trofice;
- se întîlnește și în produsul farmaceutic ARLEVERT- cinarizină 20 mg și
dimenhidrinat 40 mg;
Tonice și trofice ale venelo și capilarelor
- insuficiența venoasă este consecința varicelor și a tromboflebitei;
- starea de stază venoasă se repercutează și la nivelul capilarelor inducând tulburări
variate atât funcționale cât și trofice;
- medicamentele indicate ca trofice și tonice pentru vene și capilare sunt:
- TROXERUTIN- TROXEVASIN- cremă și capsule;
- RUTOZID- TAROSIN- crește rezistența capilarelor și scade permeabilitatea
capilarelor;
- DIOSMINUM- DETRALEX, REVADA- flavonoide cu acțiune tonică și
vasoprotectoare;
- Medicamente antivaricoase:
- Sunt preparate topice cu heparină: LIOTON, HEPATHROMBIN, ALLE GEL,
ANTIFEBLITIC;
- Antihemoroidale topice:
- Sunt preparete ce conțin glucocorticoizi , anestezice locale, antibiotice, substanțe
capabile să reducă inflamția, sângerările, scurgerile de lichide, calmează durerile și
senzația de tensiune locală;
- Exemple: ULTRAPROCT- supozitoare, unguent;
- DOXIPROCT- unguent;
HEMORZON- unguent, supozitoare;
PROCTO GLIVENOL- unguent, supozitoare;
PROCTOLOG- supozitoare, unguent- are în compoziție și un antispastic.