Partea a II-a

Creativitate tehnica

1. Aspecte generale
2. Tehnici şi metode de creaţie:
• intuitive
• logico-intuitive
• sinectice
3. Proprietate industriala
Concluzii
Creativitatea - aspecte generale
◆ Necesitatea oamenilor de a căuta
noul în toate sferele de preocupare a
dus la adoptarea ţtiinţei polivalente –
Creatica
◆ Creativitatea se poate manisfesta
în toate domeniile de activitate:
– În ştiinţă
– În artă
– În tehnică
– Activităţi de organizare şi conducere
– În sport etc.
◆ Creativitatea este facultatea de a introduce în lume un lucru
oarecare nou (J.L. Moreno, 1950).
◆ Creativitatea este capacitatea de a modela experienţa în forme noi
şi diferite, capacitatea de a percepe mediul în mod plastic şi de a
comunica altora experienţa unică rezultată (I. Taylor, 1959).
◆ Procesul creativ este acţiunea prin care se produce ceva nou, o
idee, un obiect, o nouă formă sau reorganizarea unor elemente
vechi. Cerinţa esenţială este ca noua creaţie să contribuie la
rezolvarea unei probleme (L.R. Harmon, 1963).
◆ Creativitatea este dispoziţia de a crea, care există în stare
potenţială la toţi indivizii şi la toate vârstele în strânsă legătură cu
mediul socio-cultural (N. Sillamy, 1965).
◆ Creativitatea este descoprirea unei legături neaşteptate între
lucruri (L. Kubie, 1967).
◆ Prin creativitate se înţelege, de obicei, capacitatea gândirii umane
de a găsi soluţii noi, de a da naştere unor idei sau unor lucruri
necunoscute anterior (cel puţin pentru individ) (P. Popescu-
Neveanu, 1970).
◆ Creativitatea este un proces de asociere şi de combinare, în
ansambluri noi, a unor elemente preexistente (H. Jaoui, 1975).
◆ Creativitatea are o sferă de cuprindere largă,
semnificativă atât la nivel individual, cât şi social,
ce vizează o multitudine de domenii de activitate.
• La nivel individual, de exemplu, creativitatea este utilă în rezolvarea
problemelor întâmpinate de un individ în viaţa sa profesională sau
cotidiană.
• La nivel social, creativitatea poate genera descoperiri ştiinţifice, noi
curente artistice, invenţii şi programe sociale inovatoare.

◆ procesele creatoare sunt cele care aduc noul,

elemente de stau la baza progresului

◆ aplicarea creativităţii atât în concepţia

produselor, cât şi în fabricaţie, management şi
marketing –activităţi tehnice productive şi
profitabile pe o piaţă puternic concurenţială
◆ Creaţia artistică vs. Creaţia tehnico-ştiinţifică
◆ Inchisă deschisă
◆ Individuală colectivă
◆ Singulară parţială

◆ Gandirea convergenta
– Gandirea convergenta duce la un raspuns unic,
singurul posibil.La acest raspuns se ajunge in mod
treptat, prin inlaturarea celorlalte raspunsuri posibile.
(5‐x=4)
◆ Gandirea divergenta
– Gandirea divergenta este caracterizata de obtinerea
mai multor solutii (raspunsuri), restrictiile fiind foarte
putine, iar evaluarea amanata. (funcţionalităţi ale
unui produs)
 Caracteristicile creativităţii
◆ Fluenţa – capacitatea de a face asocieri, posibilitatatea
de a-ţi imagina, în timp scurt, numeroase imagini sau idei.

◆ Flexibilitatea – capacitatea de adaptare la situaţii

noi, uşurinţa de a schimba punctul de vedere, modul de
abordare a unei probleme

◆ Originalitatea - capacitatea de a emite idei noi

◆ Sensibilitatea faţă de probleme

 Factorii creativităţii
◆ Factori de natură intelectuală
– Imaginaţia – la bază predispoziţii ereditare, dar
dezvoltarea presupune "transpiraţie"
– Memoria (întipărirea, fixarea) – proces activ şi
selectiv
◆ Memoria involuntară/ voluntară
◆ Memoria logică/ mecanică
◆ Conservarea (păstrarea informaţiilor) şi reactualizarea
informaţiei
– Nivelul gândirii, inteligenţa

◆ Factori caracteriali
– motivaţie, o dorinţă, aspiraţie creatoare
◆ Factori sociali.
 Etapele procesului de creaţie
◆ Pregătirea
– Sesizarea problemei (adunare informaţii, observaţii etc.)
– Definirea problemei cu analiza datelor semnificative
– Condiţii ambientale
◆ Zola trăgea perdelele, în mijlocul zilei, pentru a lucra la lumină artificială;
◆ Kipling scria numai cu cerneală neagră;
◆ Ben Johnson nu se simţea stimulat decât dacă inspira miros de portocale,
consuma ceai şi avea drept companie o pisică;
◆ Proust, Carlyle scriau în camere izolate fonic;
◆ Descartes, Milton, Leibnitz, Rossini lucrau lungiţi în pat;
◆ Gretry îşi ţinea picioarele în apă rece;
◆ Musset, Balzac se simţeau inspiraţi numai dacă erau lucxos îmbrăcaţi etc.
◆ Găsirea ideii (incubaţia şi iluminarea)
– producerea de idei noi, găsirea de noi soluţii, sortarea ideilor şi alegerea
celor posibile
◆ Găsirea soluţiei (verificarea sau revizuirea)
– Evaluarea soluţiilor aplicabile
– Decizia finală
 Aptitudini fundamentale necesare
unui inginer
1. Pricepere în rezolvarea problemelor
2. Deprinderi de comunicare
3. Ţinută etică şi profesională
4. Minte deschisă şi atitudine pozitivă
5. Competenţă ştiinţifică
6. Deprinderi tehnice
7.Dorinţă de perfecţionare continuă
8. Cunoştinţe din strategia afacerilor şi practica managerială
9. Cunoştinţe în domeniul calculatoarelor
10. Înţelegerea universului afacerilor şi cultură
 Aptitudini fundamentale necesare
unui creator (inventator)

1. Perseverenţa P (cuprinzând şi entuziasmul)

2. Originalitatea O (independenţa gândirii + imaginaţie +inspiraţie)
3. Inteligenţa I (logică + memorie + capacitate de concentrare +
capacitate de abstractizare)
4. Circularitatea sau feed-back-ul F (capacitatea de a “menţine sub
control” relaţii de tipul cauză-efect, rezultate atât din procesul de
creaţie cât şi din perturbaţiile cauzate de mediul înconjurător)
5. Flerul H (intuiţia de alegere sau "gustul")
6. Experienţa E
Comparaţia între inginer şi inventator
 Aptitudinile fundamentale
în funcţie de vârstă
Vârsta P O I F H E Punctaj
(ani) (%) (%) (%) (%) (%) (%)

15/20 75 100 75 60 90 25 425

20/25 100 95 85 75 95 50 500

25/30 90 90 95 85 100 70 530

30/35 80 80 100 90 90 75 515

35/40 70 75 95 95 80 80 495

40/50 60 60 90 100 70 95 475

50/60 50 50 75 95 60 100 430

> 60 25 25 50 80 30 90 300
Repartizarea aptitudinilor fundamentale
pe domenii
Demeniul P O I F H E Total
de activitate () () () () () () ()
1 Arhitectură 10 25 5 30 5 25 100

2 Arte plastice 10 30 15 30 10 5 100

3 Biologie 30 10 5 15 15 25 100
4 Chimie 20 15 5 10 20 30 100
5 Filosofie 10 20 30 20 15 5 100
6 Fizică 10 20 15 15 30 10 100
7 Inginerie 10 20 10 30 20 10 100
8 Istorie 25 30 10 5 20 10 100
9 Literatură 10 25 20 20 15 10 100
10 Matematică 15 20 25 5 20 15 100

11 Medicină 10 10 15 25 20 20 100
12 Muzică 20 35 20 10 10 5 100
 Obstacole în calea gândirii
creatoare
• Lipsa de cunoştinţe sau informaţii (fără
cunoşterea tuturor elementelor unei probleme
este greu să găseşti o rezolvare optimă)
• Obiceiurile (comoditatea, tendinta spre
conformism, constituirea de şabloane în gândire,
rezultată din activităţile anterioare, frica de
insucces)
• Atitudinile (negativiste, timidiatea)
• Lipsa de metodă
• Lipsa de efort
Mijloace de creaţie şi
de stimulare a
creativităţii
 MIJLOACE DE METODE TEHNICI DEMERSURI
CREAŢIE
INTUITIVE • Cascada ideilor • Asocierea şi Modificări referitoare la:
• Philips 66 consonanţa • formă
• “Frisco” • Analogia şi • spaţiu
• Delphi extrapolarea • mişcare
• Metodele • Inversia • timp
sinectice • Empatia • materiale
• Combinarea • structură
• transformări
ANALITICE • Metoda • Intrare-ieşire
analogice
demersurilor • Listelor
• etc.
euristice Osborn
• Metoda • Demersurilor
girlandelor euristice
de asociaţii
• Metoda
euristică
generalizată
• Metoda autorului
LOGICE sau • Cercetarea Morfologică • Sinteza • Demersuri şi proceduri
ASOCIATIVE • Calculul optimal morfologică logice de căutare
• Calculul variaţional • Metoda
obiectului
generalizat
• Sinteza
soluţiilor prin
eliminarea
contradicţiilor
 Tehnici intuitive de creativitate
◆ Asocierea Producerea noului prin asociere de idei se bazează în primul rând pe imaginaţie,
aptitudine ce aduce în rezonanţă anumite imagini stocate în memoria creatorului, şi în al doilea rând pe
flexibilitatea şi capacitatea memoriei.

◆ Analogia şi extrapolarea - utilizează asocierea "căutată" şi forţează transferul

însuşirilor de la un lucru la altul.

◆ Inversia –schimbarea unghiului de abordare a concepţiei, prin inversarea unor trăsături, principii

etc.

◆ Empatia - substituirea inventatorului cu obiectul creatiei

◆ Combinarea – combinarea de idei, imagini, solutii

 REALIZAREA UNEI SCULE
CU DINTI AUTO-ASCUTIBILI
Analogia şi extrapolarea
(Ex. Scula Ignatiev )
CE ANALOGII SE POT FACE?

1 1

DE CE NU SE “TOCESC” DINTII
SA UTILIZEZ PRINCIPIUL
ROZATOARELOR ? 2
2

“UZURA” LOR SE MANIFESTA SA CONCEP UN DINTE CE

PE “FATA DE DEGAJARE” SE UZEAZA MAI MULT b
a
PE FATA DE DEGAJARE

CAUZA ACESTEI UZURI?

Duritatea superioara a stratului CUM SA FIE DINTELE CA PRIN
frontal UZURA SA RAMANA ASCUTIT?

SOLUTIA
Dinte compus din doua materiale
de duritati diferite

Dinte monobloc, confectionat dintr-un

material a carui duritate descreste
spre fata de degajare
 Studiu de caz: Inversia
Strunjirea unor piese de revolutie