Tem la prima vedere

-Ce v sugereaz termenul creativitate.Dar termenul talent?Dar termenul supradotare?

Scriei vt mai multe cuvinte cu care asociai n mod spontan profilul elevului creativ , talentat
,supradotat.(cautam ceva de pe net)

I Concepte de creativitate i talent :

-tem de reflecie :Identificai cel putin 3 aspecte comune ale definiiilor creativitii cu cele ale
talentulu

II.Teorii si modele ale creativitaii i ale talentelor

Teorii ale creativitii

1.1Teoria psihanalitic a creativitii

1.2Teoria asociaionist
Conform acestei teorii,ai crei principali reprezentani sunt J.Malzman(1960)i S.A
Mednick(1962),creativitatea este un proces de asociere a unor elemente date,proces dirijat de
anumite exigene i finaliti,n urma crora apar combinaii noi ce se dovedesc a fi utile.
Rezultatul este cu att mai creativ cu ct elementele care sunt sintetizate mpreun sunt mai puin
nrudite ntre ele .Excesul de informaii este o piedic n descoperirea soluiilor noi.

1.3Teoria configuraionist

Aceasta a aprut ca o contrareacie la teoria asociaionist i postuleaz c demersul creativ nu se

desfoara cu totul aleatoriu i c poate fi explicat dor prin considerarea global a fenomenului i
prin descoperirea ntregii structuri interne a sale

.
1.4.Teoria comportamentalist

Procesul creativitii este explicat,n esen,prin schema clasic a condiionrii instrumentale S-

R(stimul-rspuns .
Comportamentismul creativ are capacitatea de discriminare a cunotinelor i variabilelor
,posibilitatea de redefinire corect a lor,de utilizare a unor soluii n situaii ct mai diferite .

1.5Teoria existenialist(umanist)

Creativitatea s-ar putea descrie ca o lupt existenialdintre dou tendine fundamentale ale
omului:percepia alocentric(pstrarea unei atitudini receptive fa de mediul deschis ,cu toate
necunoscutele i provocrole sale) i percepia autocentric(complacerea ntr-un mediu
familiar,rutinar,singur,inchis,protector).Creativitatea presupune victoria primei tendine asupra
celei de-a doua.

1.6Teoria cultural(interpersonal)

Aceasta teorie acord o mare importan dependenei personalitii creative de factorii de mediu
i de cultur.

J.B.Moreno(1953) i atribuie fiecrui individ spontaneitate i creativitate,acesta manifestandu-se

n interaciunea dintre persoane,dintre persoane i obiecte i dintre societate i umanitate.
A percepe creativ nseamn a avea ntotdeauna o atitudine receptiv fa de oameni ,lipsit de
prejudeci,evitnd generalizrile i transferarea sau proiectarea nervozelor proprii .Numai
astfel,puntem dobndi o maturitate interioar i o atitudine creativ.
Curajul de a fi altfel dect ceilali,de a se elibera de conformism,consituie premisa cea mai de
seam a atitudinii creative.

1.7.Teoria factorial(psihometric)

J.P.Guilford a propus studierea creativitii pe baza unor baterii de teste axate pe gndirea
divergent.Acesta a reuit s delimiteze gndirea divergent(creativitatea) de alte variabile
intelectuale.
Factorii gndirii divergente evalui prin bateria de teste DTP sunt :

1.fluiditatea-abilitatea de aproduce(cuvinte,idei,propoziii)

2.flexibilitatea-abilitatea de a circumscrie spontan clasele de informaii

3.originalitatea

4.elaborarea

5.senzitivitatea sau receptivitatea mrit la mediile externe i interne

6.redefinirea

1.8 Teorii elaboate i dezbtute n ultimele decenii

1.8.1 Teresa M Amabile este autoarea modelului structural al creativitii

-orice person normal este capabil de creativitate ntr-un anumit domeniu la un moment dat

-creativitatea ntr-un anumit domeniu depinde de 3 factorii:deprinderile specifice

domeniului,deprinderile de lucru i de gndire creativ,motivaia .

-unele elemente ale creativitii sunt nnscute,unele depind de nvare si altele depind de
mediul social.
.1.8.2Robert W.mparte creativitatea n mituri i experimente tiinifice .Pentru el,creativitatatea
este doar o rezolvare de probleme n trepte

1.8.3 Un alt teoretician defineste creativitatea ca fiind un fenomen rezultat din intereactiunea a 3
sisteme :1)setul instituiilor sociale(care le selecteaz din creaiile individuale pe cele care merit
a fi reinute)2)domniul cultural stabil(care va considera i va transmite noile idei selectate)
3)individul(care aduce schimbri n domeniu)
......

III.Categorii speciale de elevi cu aptitudini nalte (subrealizai colar,cu statut socioeconomic i

cultural cobort,cu dificulti de personalitate,cu disfuncii senzoriomotorii)

-supradotatii

V.Strategii de identificare(Identificarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta)

- Identificarea tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, trebuie sa reprezinte o parte

integranta a procesului educativ si se va face conform procedurilor definite de supradotare,
validate de programe internationale.

- Procesul de identificare a tinerilor supradotati, capabili de performanta inalta, trebuie sa fie

realizat de echipe formate din specialisti in domeniu, psihologi, pedagogi, profesori si trebuie sa
satisfaca exigente de obiectivitate, fidelitate, validitate si fiabilitate.

- Identificarea va utiliza urmatoarele instrumente si procedee:

profiluri psihocomportamentale;
autoapreciere;
nominalizari efectuate de profesori si/sau de grupul de prieteni;
studii de caz;
ghiduri de nominalizare;
chestionare;
teste psihologice de aptitudini scolare, individuale si colective, de inteligenta, de creativitate,
de aptitudini speciale;
analiza activitatii scolare;
interviuri care acopera definitia supradotarii.
Analiz a rezultatelor activitii colare

Se recomanda o gama ct mai larg de procedee,n vederea acoperirii a ct mai multor aspecte
ale naltei abiliti,imposibil de vizat simultan ntr-un singur test.
VI.Strategii de cultivare a creativitii i a talentelor

Teste de inteligenta

Coeficientul de inteligenta este raportul dintre varsta mintala (intelectuala) stabilita prin test si
varsta cronologica inmultit cu 100.

Testele de aptitudini

Cuprind itemuri specifice depistarii si masurarii unor aptitudini anumite (tehnice, artistice etc).

Testele de creativitate

a) teste de asociatii verbale se da un cuvantstimul, iar subiectul trebuie sa dea rapid cat mai
multe definitii ale acestui cuvant ;

b) teste de utilizare a unor obiecte: -se dau anumite denumiri de obiecte si se cere sa se dea cat
mai multe variante de intreb.;

c) teste de forme ascunse- se dau anumite figuri geometrice complexe, se cere sa se precizeze
anumite desene elementare componente ale figurii geometrice, dupa anumite reguli;

d) teste de povestiri incomplete;

e) teste de constructii de probleme:-se prezinta un dat-standard de informatii; se cere sa se

formuleze cat mai multe probleme posibile pe baza datului -standard de informatii.

Metodele de stimulare a creativitatii: metode logico-matematice, metode psihosociale, metode

aplicative scolare.

Din metodele logico-matematice amintim:

1) inventarul de atribute (insusiri)- se alcatuieste lista componetelor unui obiect, la fiecare

componenta se vor specifica insusirile, apoi se vor permuta locul componentelor si atributelor
pentru a obtine cat mai multe variante ale obiectului.;

2) incrucisarea fortata se alcatuieste un portret-robot cu cat mai multe detalii ale unui obiect pe
care se urmareste a-l transforma . Se alege dintr-un esantion diversificat un alt obiect si se
procedeaza la descrierea lui analitica. Se cere altoirea detaliilor pe un trunchi unic, incercand a
se realiza, in mod creativ, o incrucisare fortata

3) tehnica cataloguluise porneste de la un produs ce trebuie perfectionat; se selecteaza

caracteristici deosebite ale unor produse (din cataloge publicitare); se cere sa se adapteze
caracteristicile selectate produsului de perfectionat.
Metodele psihosociale (creativitatea in grup) sunt : asaltul de idei (brainstorming-ul); ideea
engineering (tehnica ideilor) si sinectica.

1)Asaltul de idei (brainstorming) - este modalitatea complexa de a elabora in grup, spontan si in

flux solutiile unor teme sau probleme teoretice sau practice.

Etapele brainstorming-ului:

a)anuntarea temei si obiectivelor ei;

b)emiterea de catre participanti a ideilor, formulelor, solutiilor de abordare sau rezolvare a temei,
fara nici o restrictie;

c) incheierea sedintei de brainstorming atunci cand s-a considerat, de catre grupul de experti, ca
s-a emis un numar relativ suficient de date necesare rezolvarii problemei puse in discutie

d) evaluarea datelor si stabilirea rezultatelor.

2)Tehnica ideilor(idea engineering)

Asemanatoare cu brainstorming-ul. Deosebirea consta in aceea ca grupul de experti dirijeaza

dezbaterea dupa o anumita tematica dinainte stabilita, de care trebuie sa tina seama participantii.
Are avantajul ca se reduce mult timpul de desfasurare al sedintelor, diminueaza eforturile si
concentreaza imaginatia si gandirea creatoare a participantilor spre idei cat mai valoroase si
eficiente.

Sinectica

Este o modalitate de creatie in cadrul grupului, ca urmare a unor combinatii si analogii

eterogene, uneori chiar fara o legatura evidenta sau chiar fantastica intre datele temei sau
problemei de rezolvat.

Sinectica presupune:

- transformarea mintala a unui obiect, proces, fenomen ciudat in unul familiar;

- realizarea transformarii inverse.

In acest sens se folosesc 4 tipuri de analogii:

1) personala - se realizeaza indentificarea cu un proces, fenomen sau situatie pentru gasirea

solutiei de rezolvare, de ex. sa presupui ca esti peshte si cauti sa iesi din acvariu;

2) directa - a trece ideile dintr-un domeniu in altul (de ex. din bionica in tehnica);
3) simbolica - trecerea problemei de la concret la abstract;

4) fantastica - dinamizarea participantilor la sedinta de a depasi in planul imaginatiei limitele

controlabilului (rationalului)

4. Predarea creativa - invatarea creativa.

Presupunem existenta unui potential creativ al subiectului manifestat in: receptivitate fata de nou,
curiozitate stiintifica, originalitate, capcitate de elaborare, fluenta gandirii, gandire divergenta,
inventivitate etc.

Etapele invatarii creative sunt:

punerea problemei sau crearea unei situatii problematice;

imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, gasirea solutiei de rezolvare;
verificarea.

- invatarea creativa se realizeaza folosind invatarea euristica prin problematizare, dialog

euristica, descoperire, modelare, etc.

Cai de apreciere a creativitatii elevilor:

-realizari obtinute la olimpiade, concursuri, competitii

-un rol important in au testele de investigare a originalitatii (exemplu: gasirea cat mai multor
solutii pentru problema x)
- chestionarele pot fi folositoare pentru selectarea elevilor creativi pe baza aprecierii profesionale
a elevilor din clasa

Bibliografie: