Sunteți pe pagina 1din 28

PUERICULTURA,

PEDIATRIE SI
NURSING
SPECIFIC
Afectiuni respiratorii
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Infecţiile respiratorii acute
• cea mai frecventă patologie acută a copilăriei
• responsabile de peste 1/2 din bolile copilului 1/3 din afecţiunile
preşcolarului şi şcolarului

• Epidemiologie:
• în primii ani de viaţă copiii prezintă anual:
• 3-4 episoade de infecţie respiratorie acută dacă sunt îngrijiţi la
domiciliu
• până la 5-7 episoade dacă frecventează colectivitatea.

• Clasificare:
• Rinofaringita – răceala comună, rinita acută
• Faringoamigdalita
• Adenoidita
• Otita medie
• Laringita acută
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Infecţiile respiratorii acute

Rinofaringita Faringo- Adenoidita Otita medie Laringita


amigdalita
Etiologie 95% virala 60-85% virala Virala 20% virala Virala
Rar bacteriana + v.Epstein + + H.
Barr Streptococus influenzae,
+ Streptococ pneumoniae b. difteric
grup A β 25- 50%
hemolitic H. influenzae
b. difteric, 15-30%
anaerobi,
Mycoplasma
pneumonie
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Infecţiile respiratorii acute
Rinofaringita Faringo- Adenoidita Otita medie Laringita
amigdalita
Clinic incubatie: 1-3 - durere faringiană, - obstrucţie - otalgii 80% LA simplă:
zile hipertrofie şi nazală, febră - 50% prodrom
- obstrucţie hiperemie respiraţie iritabilitate răceală,
nazală, strănut, amigdaliană, febra orală, otoree (rar) disfonie, tuse
rinoree, febră >39°C, zgomotoasă scăderea lătrătoare
- alterarea stării - alterarea stării (sforăitoare) acuităţii LA obstructive
generale, generale, dificultăţi la auditive stridor,
mialgii adenopatie supt. disfonie, tuse
- la sugar: DR, cervicală, - secreţii lătrătoare,
dificultăţi în picheteu hemoragic mucopurulente dispnee
alimentaţie pe palat, stâlpi se scurg din inspiratorie,
amigdalieni, cavum pe tiraj superior
rash scarlatiniform peretele - semne de
- false membrane - posterior al gravitate:
difterie faringelui. cianoză, SDA,
- microvezicule obnubilare,
palat, stâlpi
amigdalieni - v.
Cocxakie A
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Infecţiile respiratorii acute
Rinofaringita Faringo- Adenoidita Otita medie Laringita
amigdalita
Trata- -hidratare, -etiologic: -hidratare, - ABT de -liniştire copil
ment -antipiretice, Penicilina V -antipiretice, primă intenţie: -hidratare
-instilaţii 50000- 100000 -instilaţii amoxicilină -atmosferă
vasoconstrictoa UI/kg/ zi, 3 prize vasoconstrictoa 80-90 mg/kg/zi umedă
re (SF, efedrină -alternativa: re (SF, efedrină - alternative: -aerosoli cu
0,5%, Eritromicina la 0,5%, amoxicilină - Adrenalină
fenilefrină) alergici; fenilefrină) clavulonat 0,5ml/kg/doză
-îndepartarea -antipiretice -îndepartarea (oral) + LA simplă
secreţiilor secreţiilor cefuroxim axetil -prednison oral /
(pompa), (pompa), (oral) dexametazona
- NU antibiotice - NU antibiotice ceftriaxon (i.m.) IM 0,3-0,6
de prima de prima -antipiretice, mg/kg/zi sau/şi
intenţie intenţie dezobstruante CSI
nazofaringiene + LA obstructivă
-ABT i.v.:
ampicilină
+ cloramfenicol
sau
cefalosporine
generaţia III
-IT: epiglotita
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Infecţiile respiratorii acute
Rinofaringita Faringo- Adenoidita Otita medie Laringita
amigdalita
Complicații Convulsii Loco-regionale: otita medie Cronicizare,
febrile (CF) adenită,flegmon LA, abces perforaţie
Otita medie periamigdalian, retrofaringian timpanică,
acută Generale: RAA, mastoidită,
GNAPS colesteatom,
supuraţie i.c.
Evoluție și Febra cedează vindecare în 5-7
prognostic în 1-3 zile zile.
Simptomatolo- evoluţia
gia durează prelungită:
7-14 zile suprainfecţie
sau
hipertrofia
reactivă a
vegetaţiilor
adenoide
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Bronșiolita acută
• Proces inflamator acut al căilor aeriene mici tradus clinic prin manifestări
de obstrucţie a tractului respirator inferior.

• Etiologie: Virală (virusul sinciţial respirator este responsabil de 70% dintre


cazuri).

• Epidemiologie
• Interesează predominent copiii din primii 2 ani de viaţă
• în primele 24 luni de viaţă aproape fiecare copil are cel puţin o infecţie cu
virus sincitial respirator (VSR)
• după primul an de viaţă, severitatea clinică a infecţiei cu VSR diminuă
treptat
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Bronșiolita acută
• Clinic:
• Prodrom: 1- 2 cu zile cu febră, rinoree, tuse
• Perioada de stare:
• tuse persistentă
• tahipnee, de obicei cu hipopnee
• bătăia aripioarelor nazale
• tiraj intercostal
• Wheezing
• expir prelungit
• raluri subcrepitante diseminate pe ambele arii pulmonare
• deshidratare secundară aportului lichidian deficitar şi vărsăturilor
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Bronșiolita acută
• Tratament
• Formele uşoare şi moderate de boală
• tratament la domiciliu și hidratare adecvată
• Formele grave (detresă respiratorie severă şi/sau hipoxemie, deshidratare)
• izolarea în saloane speciale
• monitorizarea funcţiilor vitale
• oxigenoterapie
• hidratare orală (eventual cu sondă nasogastrică) şi/sau parenterală
• Medicaţia antivirală se va lua în considerare la pacienţii cu risc crescut
de boală severă sau fatală
• Bronhodilatatoarele nu şi-au dovedit eficienţa, dar dacă după 24 ore
de la administrare răspunsul este favorabil, se continuă cu această
medicaţie, ex. salbutamol sau adrenalina in aerosoli
• Corticosteroizii se încearcă la pacienţii spitalizaţi care nu răspund la
bronhodilatatoare
• Imunoprofilaxie (imunoglobulină RSV intravenoasă)
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Bronșiolita acută
• Evoluţie
• ameliorare în 3 – 5 zile
• tusea poate persista până la 14 zile
• cei mai mulţi pacienţi se vindecă complet
• 30-40% dintre copiii care au prezentat bronşiolite severe cu VSR
dezvoltă episoade recurente de wheezing
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Pneumonii bacteriene. Bronhopneumonii
• Procese inflamatorii acute ale parenchimului pulmonar ce interesează
structurile alveolare

• Etiologia
• Nou-născut: streptococul de grup B, germeni gram-negativi
• Copii de 1–3 luni: Chlamydia, Streptococul de grup B, Haemophilus
Influenzae tip B
• Copii de 3 luni–3 ani: Streptococcus pneumoniae (pneumococ),
Haemophilus Influenzae B
• Copii de 3–5 ani: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus Influenzae
tip B, Staphiloccocus
• Copii mai mari de 5 ani: Mycoplasma pneumoniae, bacterii anaerobe,
Staphiloccocus aureus
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Pneumonii bacteriene. Bronhopneumonii
• Tablou clinic
• tuse, febră, junghi toracic, uneori dureri abdominale
• polipnee, tiraj, submatitate la percuţie, raluri crepitante, deshidratare,
conjunctivită granulomatoasă (la sugarii mici cu pneumonie cu
Chlamydia)
• Investigaţii paraclinice
• Radiografia toracică evidenţiază:
• opacităţi multiple bine delimitate (bronhopneumonie la sugar şi copilul
mic)
• opacităţi bine delimitate lobare sau segmentare (pneumonie lobară,
segmentară, la copilul mare)
• abces, pneumatocel, pneumotorax, colecţie pleurală
• Gazele sanghine: hipoxemie şi retenţie de dioxid de carbon,
• pH-metrie Astrup: acidoză
• Pulsoximetrie: reducerea SaO2
• Hiperleucocitoză cu neutrofilie
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Pneumonii bacteriene. Bronhopneumonii
• Complicaţii:
• insuficienţa respiratorie
• pleurezia
• abcesul pulmonar
• pneumotorax
• septicemia

• Tratament
• Criterii de spitalizare
• insuficienţă/detresă respiratorie
• deshidratare
• vârsta mică
• lipsă de răspuns după 24–72 ore de terapie ambulatorie
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Pneumonii bacteriene. Bronhopneumonii
• Tratament
• Oxigenoterapie
• Hidratare
• Antibioterapie - minim 7 zile pentru copilul mare și 10–14 zile pentru
copilul mic
• Nou-născuţi: ampicilină asociată cu gentamicină
• Copii: cefuroximă sau ampicilină sau ceftriaxonă
• Ulterior, dacă situaţia clinică o impune, antibioticul va fi schimbat
conform antibiogramei germenului microbian izolat
• Eritromicină pentru Mycoplasma si Chlamydia
• Aminoglicozide pentru gramm negativi
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Pneumonii bacteriene. Bronhopneumonii
• Profilaxia:
• vaccinare anti-Haemophilus Influenzae tip B
• vaccinare anti-pneumococică pentru organismele imunocompromise.

• Evoluţie şi prognostic
• Modificările radiologice toracice persistă încă 1–2 săptămâni după
vindecarea clinică
• Prognostic bun în pneumoniile pneumococice necomplicate
• Prognostic rezervat în pneumoniile nou-născutului
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Pneumonii virale
• Procese inflamatorii acute al plămânilor, ce interesează interstiţiul
pulmonar

• Etiologie: virusul sinciţial respirator (la copilul mic), adenovirusuri, virusul


Influenzae A şi B, virusul Parainfluenzae tip 1,2 şi 3, Citomegalvirusul

• Tablou clinic
• coriză, tuse, mialgii, febră sau afebrilitate
• polipnee, tiraj, wheezing, raluri bronşice, murmur vezicular înăsprit

• Investigaţii paraclinice
• Radiografia toracică - desen interstiţial pulmonar întărit
• Leucocite - număr normal sau uşor crescut
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Pneumonii virale
• Tratament
• Spitalizare: copiii cu deshidratare, hipoxie sau detresă respiratorie
severă şi vârstă mică
• Mijloace terapeutice – oxigenoterapie, aport lichidian oral sau
parenteral, antitermice, antitusive

• Profilaxie
• vaccinare antigripală
• imunogloguline specifice VRS

• Prognostic
• foarte bun
• pneumoniile cu adenovirus sau cu VSR pot fi severe cu prognostic mai
puţin favorabil
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• afecţiune cronică inflamatorie a căilor aeriene, în care sunt implicate celule
şi elemente celulare ce determină creşterea hiperreactivităţii căilor aeriene
responsabilă de episoadele recurente de wheezing, dispnee şi tuse, în
special în cursul nopţii şi dimineaţa devreme și care se asociază de obicei
cu obstrucţia extinsă dar variabilă a căilor aeriene, obstrucţie reversibilă
spontan sau după tratament
• Etiologie
• predispoziţia genetică
• atopia
• HRCR
• sexul, etnia
• alergeni
• fumat, poluare
• infecţii respiratorii
• infestaţii parazitare
• factori socioeconomici
• dieta, medicaţie
• obezitatea
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Etiologie

Factori alergici Factori non-alergici


Praf de casă, acarieni Infecții respiratorii virale
Gândaci de bucătărie Fum de țigară
Păr, salivă, fanere animale de casă Poluare
Fungi Exercițiu fizic
Polenuri Plâns, râs, emoții puternice
Medicamente – betablocante, AINS
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Fiziopatologie
• spasmul musculaturii bronşiolare
• congestia şi edemul în peretele bronşiolar
• hipersecreţia de mucus vâscos
• descuamarea epiteliului bronşic
• Clinic
• prodrom - agitaţie, somn neliniştit, senzaţie de sufocare, de compresie
toracică, de arsură în trahee, rinoree, tuse, strănut, lăcrimare sau chiar
tulburări dispeptice
• triada caracteristică: dispneea expiratorie, tusea şi wheezingul
• dispneea: expiratorie, cu agravare progresivă, însoţită de tiraj, bătăi
ale aripioarelor nazale, polipnee, tahipnee
• + wheezing: difuz, polifonic, bilateral, preponderent expirator (în
obstrucţii uşoare - perceptibil doar la efort sau la manevre de expiraţie
forţată)
• + tusea iniţial uscată, iritativă, apoi devine productivă, umedă
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Clinic
• Examenul obiectiv :
• inspecţie: nelinişte, anxietate, tegumente transpirate, ortopnee, diminuarea
amplitudinii mişcărilor respiratorii, bombarea foselor supraclaviculare, tiraj
subcostal, hipomobilitate pulmonară, torace mărit anteroposterior datorită
retenţiei de aer
• percuţie: hipersonoritate, diminuarea ariei matităţii cardiace
• ascultaţie: MV înăsprit cu expir prelungit, wheezing, doar în expir sau pe
toată durata respiraţiei, raluri bronşice, la început sibilante şi apoi
subcrepitante, tahicardie sinusală
• Dispariţia ralurilor sau a wheezingului la un pacient astmatic dispneic
sugerează diminuarea schimbului gazos alveolar şi iminenţa insuficienţei
repiratorii. se instalează la pacienţii cu hipoxemie persistentă
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Paraclinic
• Obiectivele planului de investigaţii sunt:
• 1. evaluarea generală a pacientului:
a) evaluarea funcţiei pulmonare
b) precizarea şi cuantificarea inflamaţiei
c) investigarea atopiei
• 2. evaluarea copilului în cursul exacerbării:
d) aprecierea gradului de deteriorare a funcţiei pulmonare bazale
e) aprecierea consecinţelor modificărilor ventilaţiei
f) investigarea posibilelor complicaţii
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Paraclinic
• a) Evaluarea funcţiei pulmonare se face cu scopul precizării limitării
fluxului de aer cu ajutorul spirometriei, a pletismografiei şi a peak-flow-
metriei
• b) Metodele utilizate pentru precizarea şi cuantificarea inflamaţiei sunt:
analiza sputei (obţinută spontan sau indusă prin nebulizare de soluţii
saline hipertone), bronhoscopie şi analiza lichidului de LBA, analiza unor
markeri din aerului exhalat (NO, LT, etc), biopsia pulmonară
• c) Investigarea atopiei: testări cutanate alergologice, eozinofilia sanguină,
IgE serice totale, IgE specifice
• d) Repetarea spirometriei, a pletismografiei şi a peak-flow-metriei în
exacerbare
• e) pH, gaze sanguine: SatO2 ≤ 91% necesită spitalizare
• f) Radiografia toracică este recomandată la primul episod (pentru dg
diferenţial cu aspiraţia corp străin, etc) sau în exacerbare pentru dg. unor
complicaţii: pneumotorax, pneumomediastin, atelectazie, pneumonie,
bronşiectazie
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Diagnosticul pozitiv de astm bronşic
• anamneza şi simptome
• examenul obiectiv
• probe funcţionale respiratorii
• evaluarea statusului alergic şi identicarea factorilor de risc

• Dg. diferenţial se face cu afecţiunile care se manifestă prin dispnee


expiratore sau mixtă.
1. Bronşita acută şi bronşiolita
2. Refluxul gastroesofagian
3. Pneumoniile bacteriene, virale, cu Mycoplasma pneumoniae,
parazitare, micotice
4. Obstacole diverse ale căilor aeriene, cel mai frecvent realizate la copii
prin aspiraţia de corpi străini sau mai rar stenoza traheală sau bronşică,
arcurile vasculare anormale, adenopatie, malformaţii (chiste
bronhogene), sau compresiuni mediastinale
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Dg. diferenţial
5. Vascularite sistemice. Sindromul Churg - Strauss cuprinde: astm,
eozinofilie semnificativă, vasculita sistemică granulomatoasă afectând
două sau mai multe sedii extrapulmonare
6. Hemosideroza pulmonară idiopatică şi secundară sau asociată cu alte
afecţiuni: boală cardiacă, glomerulonefrita, colagenoze, sindrom
hemoragipar ;
7. Alte boli: alveolita alergică extrinsecă; traheobronhomalacia;
cardiopatii congenitale cu şunt stânga-dreapta; fistula esofagotraheală;
sechele ale pneumopatiilor virale; sechele ale displaziei bronho-
pulmonare; manifestări respiratorii din cadrul unor colagenoze, LES,
ARJ; sarcoidoza; fibroza chistică; tromboembolismul pulmonar; sindrom
carcinoid; sindrom de hiperventilaţie etc.
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Tratament.
• Obiectivele terapiei în astm sunt multiple:
1. controlul manifestărilor acute
2. prevenirea exacerbărilor şi prevenirea dezvoltării unei obstrucţii
aeriene ireversibile
3. menţinerea funcţiei pulmonare cât mai aproape de nivelul normal, şi a
unui grad optim de activitate
• Componentele terapiei:
A. Informarea şi educaţia bolnavului – are foarte mare importanţă
pentru îngrijirea pacientului
B. Controlul mediului şi a triggerilor acceselor astmatice -
instrucţiuni simple de recunoaştere şi metode de evitare a factorilor
declanşatori ai excarebărilor
C. Tratamentul farmacologic cuprinde în principal: medicaţia
bronhodilatatoare şi medicaţia antiinflamatoare
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Evoluţia naturală a bolii
• Astmul este o afecţiune care tinde să devină cronică şi să aibă o evoluţie
imprevizibilă
• Vindecarea este rară; ea este posibila în astmul recent instalat după o
infecţie virală sau în astmul alergic, sau profesional, în care factorul de
sensibilizare a fost precis identificat şi complet îndepărtat
• Prognostic
• Mortalitatea prin astm bronşic este redusă. Adesea însă, astmul cu accese
sporadice tinde să devină un astm cronic, cu accese prelungite sau mai
ales repetate, cu perioade intercritice libere scurte sau numai cu tuse şi cu
răspuns incomplet la medicaţia bronhodilatatoare şi antiinflamatoare
• Frecvent, mai ales in condiţiile unei terapii corecte, astmul rămâne ca un
astm cu accese intermitente provocate de o expunere la aer rece, infecţii
virale, efort, etc.
AFECTIUNI RESPIRATORII
• Astm bronșic
• Profilaxia primară şi secundară:
1. Încurajatul alăptatului în primele 4 - 6 luni
2. Preparate de lapte hipoalergizante şi evitarea alimentelor solide în
primele 4-6 luni
3. Evitarea expunerii pasive la fumul de ţigară în perioada IU şi de sugar
4. Reducerea expunerii la alergeni în perioada de sugar – ou > 12-18
luni
• Aspecte/puncte cheie
• Astmul este o boală inflamatorie cronică ce evoluează cu perioade de
exacerbare şi perioade de acalmie
• Terapia exacerbării este cu atât mai eficientă cu cât este iniţiată mai
rapid după debutul simptomelor
• Terapia de fond este eficientă şi poate conduce la controlul bolii
• Educaţia pacientului este esenţială

S-ar putea să vă placă și