ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

ȘCOALA MASTERALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI BUSINESS

CATEDRA DREPTUL PUBLIC
C.Z.U.:347.73:339.18(478)(043)

MEREUȚĂ SERGIU
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A TRECERII
MĂRFURILOR, MIJLOACELOR DE TRANSPORT
ȘI A MIJLOACELOR BĂNEȘTI PESTE
FRONTIERA VAMALĂ A REPUBLICII
MOLDOVA
TEZA DE MASTER
Domeniul general de studii: 38. Drept
Domeniul de formare profesională: 381. Drept
Programul de masterat: Drept Financiar-Fiscal

Admis la susţinere
Conducător ştiinţific:
Şef catedră: conf. univ. dr.
Caraus Victor, dr., st. jurid.
Armeanic Alexandru
_________________________________
________________________
semnătura
”___”______________20__
Autor:

__________________________
semnătura

Chişinău – 2014
CUPRINS
Declaraţia privind propria răspundere
2

Lista abrevierilor
3

Introducere
4

CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE DE TRECERE A MARFURILOR SI MIJLOACELOR

BĂNEȘTI PESTE FRONTIERA VAMALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
7

1.1 Principii generale de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală a persoanelor fizice şi  juridice
7

1.2 Caracterizarea regimurilor vamale si tipurile lor

12

1.3 Modul de declararea a marfurilor, mijloacelor banesti și mijloacelor de transport la trecerea frontierei
vamale a Republicii Moldova
32

CAPITOLUL II. TRECEREA FRONTIEREI VAMALE CU MIJLOACE DE TRANSPORT

43

2.1 Trecerea frontierei vamale cu transportul auto

43

2.2 Principii generale de aplicare a Convenției TIR

47

2.3 Înlesniri și facilități acordate la transportul încărcăturii cu aplicarea Carnetului TIR Procedura
completării și eliberării carnetului TIR
53

2.4 Trecerea frontierii vamale cu transportul feroviar, aerian si naval

57

CAPITOLUL III. TRECEREA BUNURILOR CE APARȚIN PERSOANELOR FIZICE PESTE

FRONTIEREA VAMALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
65

1
3.1 Trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor ce aparțin persoanelor fizice
65

3.2 Trecerea peste frontier vamală a obiectelor de valoare și a valutei

69

Concluzii şi recomandări
79

Bibliografie
80

Adnotare (în română)

88

Adnotare (în engleză)

89

Anexe

Declaraţia privind propria răspundere

Subsemnatul (a), Mereuță Sergiu, absolvent al Academiei de Studii Economice din

Moldova, programul de masterat Drept financiar – fiscal, declar pe propria răspundere că
teza de master pe tema Reglementarea juridică a trecerii mărfurilor, mijloacelor de transport
și a mijloacelor bănești peste frontiera vamală a Republicii Moldova a fost elaborată de mine
şi nu a mai fost prezentată niciodată la un alt program de masterat sau instituţie de
învăţământ superior din ţară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat şi înregistrat la catedră
corespunde integral cu varianta electronică plasată în sistemul Anti-plagiat.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând

referinţa precisă a sursei;

2
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

3
 Lista abrevierilor

RM – Republica Moldova

OMV – Organizația Mondială a Vămilor

OMC – Organizația Mondială a Comerțului

CSI – Comunitatea Statelor Independente

BNM – Banca Națională a Moldovei

SECI – Initiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei

T.I.R. – Transportul Internațional Rutier

TV – Taxa Vamală

PV – Proceduri vamale

TVA – Taxa pe valoare adăugată

ZEL – Zonele economice libere

C.M.R. - Convenţie relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele

4
 Introducere

Acualitatea temei. Statele dezvoltate cu economie de piață au aparcurs un drum destul de

lung și complicat în constituirea sistemului vamal. Au fost depășite diverse bariere, acumulîndu-
se o experiență destul de bogată. Necesitatea de a-și proteja economiile naționale de mărfuri
necalitative , precum și factorul integrării economice au făcut ca totalitatea inițiativelor să
contribuie la adoptarea unui șir de mecanisme care în present stau la baza reglementării
activității vamale. Crearea și implementarea mecanismelor naționale și internaționale în acest
domeniu au dus la asigurarea securității și cooperării economice.

După destrămarea URSS şi declararea independenţei la 27 august 1991, Republica

Moldova a traversat o etapă complexă de tranziţie la economia de piaţă, înfruntînd un declin
economic de proporţii.  Dezvoltarea economică a țării se bazează tot mai mult pe cooperarea
internațională. Unul dintre mecanismele menite să asigure securitatea economică este un sistem
de reglementare juridică cu privire la trecerea mărfurilor , mijloacelor bănești și a mijloacelor de
transport peste frontier vamală a Republicii Moldova. În acest scop a fost instituit Serviciul
Vamal al Republicii Moldova stabilindui-se principalele direcții de activitate:

1. Asigurarea exercitării controlului la trecerea mărfurilor, mijloacelor bănești și

mijloacelor de transport;

2. Creearea centrelor de control a punctelor de trecere la frontier;

3. Formarea sistemului de statistică;

4. Soluționarea problemei tarifelor vamale;

Pe parcursul perioadei, 1991 și pînă în prezent s-au depus eforturi considerabile în

creearea bazei normative și organizatorice a activității vamale. Însă putem constata că în această
perioadă persistă un șir de probleme nesoluționate în implementarea integrală a principiilor
activității vamale. În consecință nu putem afirma că organele vamale exercită pe deplin
atribuțiile, că scopul de asigurare a securității economice a statului, de apărare a drepturilor și
intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale este atins. O altă mare problemă în
reglementarea acestui sector este generată de conflicutl de pe malul stîng al Nistrului, ce a dus la
diminuarea controlului a trecerii mărfurilor pe o bună parte a frontierei dintre Republica
Moldova și Ucraina.

5
 În rezultatul investigației asupra acestei teme am constat că nu există studii aprofundate
asupra reglementării juridice a trecereii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova
existînd foarte puțină materie literară asupra abordării și definirii consacrat reglementării juridice
a trecerii frontierei vamale a Republicii Modova.

Scopul și sarcinile acestei lucrări reiese din actualitatea temei investigate. Astfel
principalele scopuri propuse sunt de:

1. A face o analiză complexă asupra reglementaării juridice a trecerii mărfurilor,

mijloacelor de transport și mijloacelor bănești peste frontiera vamală a Republicii
Moldova;

2. A reflecta asupra principiilor generale de trecere a mărfurilor, miloacelor de transport și

mijloacelor bănești peste frontiera vamală a țării;

3. A ne familiariza cu regimuirle vamale și modul de declarare a mărfurilor plasate într-un

regim vamal;

4. A analiza cadrul juridic de trecere a marfurilor cu transportul auto, feroviar, maritim și

aerian;

5. A investiga reglementarea juridica privind trecerea bunurilor ce aparțin persoanelor

fizice ce nu desfășoară activitatea de antreprenoriat;

6. A determina problemele reglementării juridice care există în acest domeniu;

7. A propune recomandări respective asupra ameliorării situației, creșterea eficienței,

asigurarea securității statului și apărarea drepturilor și intereselor legiteme ale persoanei
în cadrul activității vamale;

Baza teoretică a cercetării prezentei lucrări au constituit-o lucrările din domeniul dreptului
vamal, dreptului internațional, științele juridice în domeniul activității vamale cît și a acordurilor
internaționale din domeniul vamal la care Republica Moldova face parte. Baza metodologiei
cercetării o constituie principiile și abordările de bază a studiului științific. Ca metode utilizate pe
parcursul cercetării au fost următoarele:

- Metoda comparativă;

- Metoda cercetării documentelor;

6
 - Metoda sociologică(invent analiza, content analiza);

- Metode general științifice(inducția, deducția, abordarea sistemică și istorică);

Importanța teoretică a lucrării constă în contribuirea la elaborarea unei teme importante a

științei dreptului vamal, insuficient studiate pînă acum în Republica Moldova. În prezența
lucrare se încercă o cercetare aprofundată și oferire a unor soluții privind aspectele ce țin de
trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport și mijloacelor bănești peste frontiera vamală a
Republicii Moldova. În acest scopt teza de masterat este strucurată în trei capitole.

În primul capitol este prezentat principile generale de trecere a marfurilor si mijloacelor

bănești peste frontiera vamală a Republicii Moldova, mai întîi punîndu-se accent pe baza
normativă ce reglementează trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. Apoi urmează o
caracterizare complexa a regimurilor vamale în care pot fi plasate mărfurile ce trec forntiera
vamlă urmată de o descriere detaliată a modului de declarare a mărfurilor atît la punctele de
trecere a frontierei Republicii Moldova cît și la birourile vamale teritoriale.

Al doilea capitol reprezintă o descriere amplă cu privire la trecerea frontierei vamale cu

mijloace de transport. Pornind de la faptul că manipularea mărfurilor este o funcție logistică
importantă în dezvoltarea unei economii de piață, apare necesitatea creeră unui mecanism
eficient în reglementarea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală cu mijlocul de transport astfel
încît sa nu fie afectat circuitul lor pe piață dar totodată să asigure securitatea economică și
interesele statului Republca Moldova. În acest scop în capitolul dat s-a analizat modul de
declarare și trecere a mărfurilor transportate cu mijlocul de transport auto, feroviar, aeronautic și
maritim.

Al treilea capitol este consacrat prezentării trecerii bunurilor ce aparțin persoanelor fizice.
Astfel în prezentul capitol este analizată în detaliat cadrul normativ ce reglementeza domeniul
dat. Este descris modul de introducere, scoatere a bunurilor, obiectelor de valoare și a
mijloacelor de transport ce aparțin persoanelor fizice cît și modul de declarare și control
efectuate la punctele de trecere a frontierei de stat.

7
Capitolul I. Principii generale de trecere a marfurilor si mijloacelor
bănești peste frontiera vamală a Republicii Moldova

1.1Reglementarea juridica privind trecerea mărfurilor peste frontiera

vamală a Republicii Moldova

În organizarea statului, vama este o instituţie complexă care, pe lîngă rolul ei primordial,

fiscal, îndeplineste funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol
social de apărare a națiunii.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de mărfuri şi produse ale
unui stat cu terţe puteri, fiind organismul de reglementare a comerţului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuţiile ei

administrarea tuturor serviciilor de vămuire, control şi încasare a impozitelor şi taxelor import şi
export, precum şi autoritatea care reprezintă puterea executivă în chestiuni vamale. De asemenea,
prin organele sale de control, funcţionarii vamali şi poliţia vamală, instituţia amintită participă la
efortul de apărare a teritoriului şi populaţiei Republicii Moldova.

Activitatea vamală, cuprinde ansamblu operaţiunilor desfăşurate în domeniul vamal şi

reglementare ca atare, prin legi sau alte acte normative, fiind desfăşurate de organe, competente,
cu participarea importatorilor, exportatorilor, avînd drept scop realizarea operaţiunilor de
import – export în accord cu obligaţiile instituite faţă de stat.

Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul vamal este unul din elementele
de bază ale procesului de consolidare a capacităţilor funcţionale ale administraţiilor vamale din
întreaga lume, în scopul de a face faţă provocărilor şi oportunităţilor secolului XXI. În acest
context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova promovează o politică amplă şi consecventă de
intensificare a cooperării vamale internaţionale. Luînd în considerare importanţa deosebită a
tratatelor în calitate de izvor al dreptului internaţional şi mijloc al cooperării internaţionale, vom
trece în revistă principalele tratate internaţionale privind activitatea vamală, la care Republica
Moldova este parte.

1. Tratatele internaționale multilaterale

Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV)

8
- Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990. Republica
Moldova a aderat prin Legea nr. 253 din 05.08.2008. A intrat în vigoare la 2 mai 1990;
- Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la 15 decembrie
1950,RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr 164-XIII din 30.06.1994;
- Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea,
investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977 (RM
a aderat prin Legea RM nr.275-XV din 21.06.2001);
- Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare
a mărfurilor,încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.112-
XV din 22.04.2004);

Organizaţia Mondială a Comerţului

- Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ UE
- Protocolul privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie vamală
al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor
membre, pe deo parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 28
noiembrie 1994;
- Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere,
semnatla Bucureşti la 26 mai 1999 (Acordul SECI);
 
CSI
- Acordul privind colaborarea şi ajutorul reciproc în probleme vamale, semnat la Moscova
la 15 aprilie 1994;
- Acordul privind colaborarea serviciilor vamale în problemele sechestrării şi restituirii
valorilorculturale, scoase ilegal din/şi introduse ilegal în ţară, semnat la Moscova la 15
aprilie 1994;
- Hotărîrea despre Regulamentul privind procedura de returnare a valorilor culturale
exportate şiimportate ilicit, semnat la Bişchec la 9 octombrie 1997;
- Acordul privind modalitatea de tranzit prin teritoriile statelor-membre ale CSI, semnat la
Minskla 4 iunie 1999;
2. Tratate internaţionale bilaterale
Ucraina

9
 - Acordul interguvernamental cu privire la ajutorul reciproc şi colaborarea în domeniul
vamal, semnat la Kiev la 18 august 1999;
- Acordul interguvernamental cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-
ucraineană şi simplificarea formalităţilor la trecerea frontierei de către cetăţenii care
locuiesc înraioanele de frontieră, semnat la Chişinău la 11 martie 1997;
 
- Acordul interguvernamental cu privire la organizarea controlului în comun în punctele de
trecerea frontierei de stat moldo-ucrainene, semnat la Chişinău la 11 martie 1997.

România
- Acordul interguvernamental privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă
reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal,
semnat laBucureşti la 24 aprilie 2000.
3. Legile organice
- Cod Vamal;
- Cod fiscal;
- Legea privind reglementarea valutară;
- Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice;
4. Hotărîrile Guvernului:
- Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modul de transportare
a produselor petroliere importate nr.476, 17.04.2002;
- Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii
- Moldova, nr 1562, din 29.12.20074;
5. Actele serviciului vamal
- Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea
bunurilortrecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi
a unor formularetipizate nr. 56-O din 21.02.2008;
- Ordinului Serviciului Vamal privind monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import nr.
361-Ordin 25.09.2007.;
  Conform Codului Vamal al Republicii Moldova toate persoanele beneficiază de drepturi egale
pentru a introduce şi a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de transport. Nimeni nu
poate fi lipsit de dreptul de a introduce şi de a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace

10
de transport sau nu poate fi limitat în acest drept, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul
cod şi de alte acte normative.
Putem mentiona următoarele principii generale de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală:

 Principiul alegerii libere a regimului vamal şi a destinaţiei vamale –  prin

care persoana are dreptul să aleagă orice regim vamal sau să renunţe, indifferent de
cantitatea mărfurilor, valoarea lor, originea şi destinaţia.

 Principiul unicităţii politicii vamale – reprezintă scopurile şi mijloacele de realizare

a politicii în activitatea economic externă. Astfel conform acestui principiu atît
pentruagenţii economici cu statutul de proprietate de stat, cît şi cu statutul de proprietate
privatăsunt aplicate aceleaşi metode de reglementare a comerţului exterior.
 
 Principiul unicităţii cotelor taxelor vamale şi a drepturilor de import/export
– conform acestui principiu taxele vamale sunt unice pentru toţi participanţii la
activitateaeconomic externă, indifferent de forma de proprietate şi forma
organizaţional- juridică.
 
 Principiul alegerii libere a regimului vamal şi a destinaţiei vamale –  prin
care persoana are dreptul să aleagă orice regim vamal sau să renunţe, in different de
cantitatea mărfurilor, valoarea lor, originea şi destinaţia.
 
 Principiul unicităţii teritoriului vamal – garantează un spaţiu economic unic. Aceasta
înseamnă ca pe întreg teritoriu, cu excepţia zonelor economice libere, a portului
Giurgiuleşti, se aplică nemijlocit dreptul de import/export prevăzut de Legea cu privire la
Tariful Vamal şi Codul Fiscal al RM.
 Principiul prohibiţiei la introducere şi scoatere – Pot fi stabilite restricţii la
introducerea şi la scoaterea din ţară a mărfurilor şi mijloacelor de transport pentru
îndeplinirea obligaţiilor internaţionale faţă de alte state, pentru promovarea politicii
economice, apărarea suveranităţii statului, pieţei interne şi în alte scopuri, în conformitate
cu legislaţia Republicii Moldova, cu acordurile internaţionale la care aceasta este parte.

11
 Autorităţile publice nu restituie persoanei care trece mărfuri peste frontiera vamală sau
transportatorului cheltuielile suportate din cauza restricţiilor.
Raporturile juridice vamale – sunt relaţiile sociale reglementate de normele dreptului
vamal prin care subiecţii sunt determinaţi ca purtători de drepturi şi obligaţii stabilite şi garantate
de normele juridice vamale.
Raporturile juridice vamale au la bază următoarele caracteristici:[2.8 p.40]
- este un raport social;
- reprezintă voinţa statului de a reglementa o relaţie concretă din sfera activităţii vamale.
- se caracterizează prin caracterul de impunere, şi anume :
a) încasarea plăţilor;
b) protecţia economiei naţionale faţă de importurile de mărfuri din străinătate;
c) protecţia consumatorului local;
d) asigurarea ordinii de trecere a frontierei de stat;
- ca subiect obligatoriu a raporturilor juridice vamale apare întotdeauna sistemulorganelor
vamale, ca organe de drept.
În literatura de specialitate se evidenţiază următoarea clasificare a raporturilor juridice
vamale:[2.4 p.10]
1. Raporturi juridice care apar pînă la trecerea frontierei, ca exemplu operaţiunile prealabile.
2. Raporturile juridice ce apar în momentul trecerii frontierei vamale.
3. Raporturile juridice ce apar după trecerea frontierei vamale. Ca exemplu
repatriereamijloacelor băneşti.

Reieşind din activitatea vamală, subiecţi ai raporturilor juridice vamale sunt :

a) Persoanele fizice rezidente – sunt persoanele care au acte de identitate eliberate de
organelecompetente ale RM, prin urmare acestea sunt cetăţenii RM, cetăţenii străini,
apatrizii, persoanele cu dublă cetăţenie. 
b) Agenţii economici deasemenea pot fi subiecţi ai activităţii economice externe, dacă sunt
înregistraţi pe teritoriul RM în modul cuvenit, adică sunt înregistraţi la Camera
Înregistrării deStat şi la Serviciul Vamal al RM. Agenţii economici străini pe
teritoriul RM pot să efectueze activităţi economice externe numai ceţin de regimul vamal
de tranzit, deplasarea între două Birouri vamale de frontieră.
c) Colaboratorii vamali - Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au
împlinit vîrsta de 18 ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii

12
 şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal. Colaboratorii vamali poartă
uniformă, atribuită gratuit.
d) Brokerul vamal –  persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care
deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Camera de Licenţiere, şi
care, în numele şi pentruterţe personae, declară mărfurile, le prezintă spre vămuire
efectuează şi alte operaţiuni vamale.
Reglementarea juridica trecerii marfurilor peste frontiera vamala a Republicii Moldova
este reglementata în primul rînd de Codul Vamal al Republicii Moldova și în a al doilea rînd
tratatele internaționale la care Republica Moldova face parte și de alte acte normative. În cadrul
relațiilor sociale reglementate de normele de drept vamal putem deosebi subiecți ai raporturilor
juridice persoanele fizice, agenții economici, borkerul vamal și colaboratorii vamali.

1.2 Caracterizarea regimurilor vamale si tipurile lor

Regimul vamal reprezintă un ansamblu de norme de drept şi procedee vamale aplicarea şi

efectuarea cărora au drept scop determinarea statutului juridic al mărfurilor şi unităţilor de
transport implicate direct în trecerea peste frontiera vamală a ţării.

În conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova sînt stabilite următoarele

regimuri vamale[1.1]:

1) regimuri vamale definitive:

a) import; 

b) export;

2) regimuri vamale suspensive:

a) tranzit; 

b) antrepozit vamal;

c) perfecţionare activă (cu suspendare);

d) transformare sub control vamal;

e) admitere temporară;

f) perfecţionare pasivă.

13
În cadrul regimurilor specificate se definesc regimurile vamale cu impact economic:

a) antrepozit vamal;

b) perfecţionare activă;

c) transformare sub control vamal;

d) admitere temporară;

e) perfecţionare pasivă.

Persoana are dreptul să aleagă oricînd regimul vamal din cele prevăzute la art.23 Codului
Vamal sau să renunţe la el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul,
originea şi destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin
Codului Vamal şi altor acte normative.

Importul ”este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc
statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt
aplicate măsurile de politică economică”.[1.1 art. 31] Statutul mărfurilor străine puse în liberă
circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după
acordarea liberului de vamă iar certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.

14
 Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii[1.17]:

a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară; 

b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.

Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia naţională
sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. În cazul în care, la data
importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de
origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea
celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar
preferenţial, titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în
plus prin prezentarea de dovezi, pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la
care Republica Moldova este parte[2.2 p.61].

Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import,
care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ[1.1 art. 34]. Unele
categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau
de destinaţi ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte.

În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero pe
motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală[1.32]. Supravegherea
vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau
zero încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. Utilizarea
mărfurilor în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau
zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import. În cazul cînd lotul de mărfuri este
compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri, în
conformitate cu clasificarea lor tarifară, în scopul completării declaraţiei, ar presupune un
surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep, organele
vamale pot consimţi, la cererea declarantului, ca repturile de import să fie achitate pentru
întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor  pentru care se percepe cea mai înaltă taxă
vamală.

15
 Exportul ”este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.”[1.1 art. 38] Sînt admise la export mărfurile
produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia
mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii
economice.

Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor

de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de Codul Vamal al RM şi de alte
acte normative. Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie
scoase de peteritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării
declaraţiei vamale de export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în
condiţii bune[3.8 p.17].

Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în

ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub
o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării, dar
să nu depăşească 3 ani.  

16
 Guvernul, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic justificate,
poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor[4.6 p.40].

Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de
export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. Timpul
tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei
vamale. Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc
operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală
de tranzit. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în
Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce
reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri. Mărfurile vămuite pentru export la un organ
vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră[3.5 p.2-
5].

La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele

condiţii:

- să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;

- să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de

plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice
etc.[3.1 p.90]

În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport

nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul
vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a
mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu
însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator. [4.1 p. 40]

Pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului vamal şi cu
respectarea prevederilor art.43 Codului Vamal al RM, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie.[1.1]

Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu
documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia

17
pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune[3.5 p.4].
Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării
mărfurilor. În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern, la cererea declarantului,
mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală. În caz de avariere a mărfurilor sau de
intervenţie a unei forţe majore, ele pot fi descărcate, posesorul (transportatorul) fiind obligat:

a) să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor; 

b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre
intervenţia unei forţe majore, despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;

c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul

vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de
transport[3.6 p.13].

Cheltuielile aferente acţiunilor specificate sînt suportate de transportator. Titularul

operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. El este
obligat să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de
identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare. Dacă mărfurile sînt puse în liberă
circulaţie fără permisiunea organului vamal, dacă sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului
vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu lipsuri sau substituiri, titularul operaţiunii de
tranzit este obligat să plătească drepturile de import, cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii
mărfurilor din cauză de forţă majoră. În cazul utilizării procedurilor de tranzit în conformitate cu
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal le acceptă fără a
emite documente interne.[1.1]

Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia,
unde pot fi depozitate mărfurile specificate în continuare. Regimul de antrepozit vamal permite
depozitarea într-un antrepozit:

a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică
economică; 

b) a mărfurilor autohtone destinate exportului[3.7 p.6-15].

18
 Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana juridică
care administrează şi gestionează antrepozitul vamal. Depozitar este titularul declaraţiei vamale
de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal.

Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de
a fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi a altor mărfuri prevăzute de legislaţie.
Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare
trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.

Un antrepozit vamal poate fi:

Public - este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea mărfurilor.

Privat - este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de cătreantrepozitar[1.21 art. 1-7].

Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:

a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite

înautorizaţie; 

b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora
desub controlul vamal;

c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate.

 Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei autorizaţii
de către Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează
el însuşi antrepozitul vamal.

În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul trebuie să depună, în scris,

o cerere,  să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special sădemonstreze
că există o raţiune economică pentru antrepozitare. Autorizaţia de antrepozitare se eliberează
numai persoanelor juridice din RepublicaMoldova. Organul vamal solicită depozitarului
constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul
derulării regimului corespunzător mărfurilor aflateîn antrepozit[4.1 p.34-35].

 Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi gestionate
de acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul asigurării
încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu se încheie

19
în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi încasează
drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni:

a) de asigurare a integrităţii lor; 

b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare,
marcare, încărcare, descărcare etc.)[4.1 p.35].

Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot

modifica parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.

Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe

teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:

a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse

compensatoare - fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;

b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal
sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se
efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului[1.1
art. 57].

Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează

perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia. Autorizaţia de
perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova, conform
legislaţiei RM. Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele
compensatoare trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie
aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii
operaţiunilor de perfecţionare şi de export al produselor compensatoare. Termenul menţionat mai
sus începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de perfecţionare
activă[1.21 art.163].

Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului
autorizaţiei. Importul de mărfuri în cazul sistemului compensării prin echivalenţă. În cazul cînd
se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat, organelevamale specifică

20
termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Acest termen începe săcurgă la data
acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute dinmărfurile
echivalente corespunzătoare[4.1p.36].

Transformarea sub controlul vamal. Autorizaţia de transformare sub control vamal se

eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova în cazul cînd[1.21 art.213]:

a) mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;

b) mărfurile, după transformare, nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat
pînă la plasarea lor sub regim vamal;

c) utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind

originea şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate;

d) sînt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi

menţinerea activităţii de transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în
mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare[4.1 p.36].

Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate trebuie

să fie exportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui
termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de transformare şi de plasare
sub altă destinaţie vamală a produselor transformate. Termenul începe să curgă la data cînd
mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de transformare sub control vamal. Organele vamale pot
prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei.

În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru
produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în
autorizaţie, valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare
mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul
de transformare sub control vamal[1.1 art.59].

În cazul cînd, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal,
mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest
tratament este aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în
liberă circulaţie, drepturile de import aferente produselor transformate se calculează pe baza

21
taxei aplicabile tratamentului respectiv. Dacă, la data plasării sub regimul vamal de transformare
sub control vamal, mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial,
dar în limita unor contingente tarifare sau plafoane tarifare, aplicarea taxei specificate mai sus cu
privire la produsele transformate este, în plus, supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar
preferenţial să fie aplicabil mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere
în liberă circulaţie a produselor transformate. În acest caz, compararea se va face cu
contingentele prevăzute pentru mărfurile de import, existente la data acceptării declaraţiei
vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate, şi nu cu contingentele stabilite
pentru mărfuri identice cu cele transformate.

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii

Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică, a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia
uzuriilor normale[1.13 art. 4]. Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile
trebuie să rămînă în proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate,
date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul
Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi
efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute
de prezenta secţiune. Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se
plasează sub regimul vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de plata dreptului
de import şi cu exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale[3.4 p.8-9].

 Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor care pot fi identificate
şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.Termenul de aflare a mărfurilor sub
regimul vamal de admitere temporară[3.9 p.20].

 Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile de import trebuie să fie reexportate
sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la
data plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară. În împrejurări excepţionale, Serviciul
Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să prelungească termenul specificat la
aliniatul de mai sus pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor. Termenul de aflare sub
regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui contract de leasing
financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de leasing, dar nu va
depăşi 7 ani[1.1 art. 68].

22
 Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu
suspendare totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Mărfurile aflate în proprietatea
unei persoane străine ce nu corespund prevederilor art.70 Codul Vamal al RM pot fi plasate, în
vederea admiterii temporare, numai sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de
drepturile de import[1.1]. Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal
de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%, pentru
fiecare lună calendaristică sau fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal
de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import, din valoarea taxei vamale
care ar fi trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie
la data lacare au fost plasate sub regimul de admitere temporară. Încasarea taxei vamale stabilite
se va face la încheierea regimului, ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la
această dată, pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de
import, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri[3.9
p.22].

În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cesionează regimul vamal,

fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii. Cînd, în cadrul
aceleiaşi luni, utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de către
cedent[3.4 p.9].

Mărfurile aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie numai
după achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import sedetermină
pe baza elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub regimul
vamal de admitere temporară. Cursul de schimb utilizat pentru moneda naţională va fi cel de la
data efectuării formalităţilor de punere în liberă circulaţie. În cazul punerii în liberă circulaţie a
unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării decătre locator a opţiunii de procurare a acestui
bun la expirarea contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing, baza de calcul
al drepturilor de import o va constitui valoarea lui reziduală, în cazul leasingului financiar, şi,
respectiv, valoarea de transfer a proprietăţii, în cazul leasingului operaţional, convenite de
părţi[4.1 p. 38].

Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt
scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar  produsele

23
compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de
import. Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea măsurilor
de politică economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri[4.1 p.38].

Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua
operaţiunile prevăzute pentru regimul vamal de perfecţionare activă. La unele operaţiuni de
perfecţionare pasivă a mărfurilor pot fi stabilite restricţii de către Guvern.

 Nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă:

a) mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei pentru
exonerareade drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate; 

b) mărfurile care, înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate

cuexonerarea totală de drepturile de import - pînă la expirarea termenelor de exonerare;

c) alte mărfuri, în unele cazuri prevăzute de legislaţie[3.1 p.94].

 Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate deorganul
vamal, conform legislaţiei. Autorizaţia de perfecţionare pasivă se eliberează persoanelor juridice
din RepublicaMoldova sub următoarele condiţii:

a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din
mărfurile exportate pentru a fi prelucrate; 

b) perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale.

Organul vamal fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reintroduse

peteritoriul vamal. La stabilirea lui se ţine cont de durata procesului de perfecţionare
pasivă justificată din punct de vedere economic. La cererea titularului regimului vamal, organul
vamal, în cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial[2.2 p. 60].

Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu
restituirea ulterioară a acestor drepturi,cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă produsele
compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile prezentului cod
şi ale altor acte normative.

Produsele compensatoare pot fi exonerate, total sau parţial, de drepturile de import, cu

excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă sînt importate de titularul autorizaţiei de 

24
perfecţionare pasivă. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea
mărfurilor importate anterior, acestea, la încheierea operaţiunii, sînt puse în liberă circulaţie cu
exonerare totală de drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost
reparate gratis, în baza unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din
cauza existenţei unui defect de fabricaţie. Prevederile mentionate anterior nu se aplică în cazul în
care s-a ştiut de existenţa defectului la data cînd mărfurile în cauză au fost puse în liberă
circulaţie pentru prima oară. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea
mărfurilor de export temporar şi o asemenea reparare se efectuează cu titlu oneros,
reintroducerea mărfurilor se facecu exonerare parţială de drepturile de import. Exonerarea se
acordă prin determinarea valorii drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente
produselor compensatoare la data acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor
respective, valoarea în vamă considerîndu-se egală cu costurile de reparare.[2.6 p.167]

Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate şi
aflate în liberă circulaţie, în cazul cînd în locul produsului compensator se importă un produs de
înlocuire de acelaşi standard. Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că
produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi
caracteristici comerciale şitehnice ca şi produsul compensator[4.1 p.39].

Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, specificate la art.82 Codul Vamal
al RM, să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al
mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere
integral cuantumul drepturilor de import[1.1]. Dacă mărfurile de export temporar au fost folosite
înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Organul vamal poate
acorda derogări de la această normă dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost
livrate gratuit. În cazul în care operaţiunea de perfecţionare pasivă cu import anticipat implică
exonerarea parţială de drepturile de import, elementele de taxare folosite pentru determinarea
acestora sînt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export temporar. În cazul
importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat
în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor
produse. În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, organul vamal
poateaproba prelungirea termenului specificat[1.1]. 

25
 Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile
sau nu a importat, în termenul stabilit, produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă
răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a
produselor compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră, fapt confirmat de
organul de resort al ţării respective.

Zonele economice libere (ZEL) ale Republicii Moldova reprezintă un proiect excepţional.
Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu Legea cu privire la zonele economice
libere Nr.440-XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din
06.09.2001.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 ZEL-uri, care sunt amplasate în toate
regiunile ţării.
Zonele economice libere şi zonele cu statut similar din Republica Moldova sunt următoarele:

 „Expo-Business-Chişinău"
  „Ungheni-Business"   
  „Tvardiţa"   
  „Otaci-Business"                
  „Valkaneş"               
  „Taraclia"       
  „Bălţi"  
  Portul Internaţional Liber Giugiuleşti
  Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti"

Conform Raportului elaborat de Ministerul Economiei, la 1 iulie 2012 pe teritoriul zonelor libere
erau înregistraţi 166 de rezidenţi, 60 din aceştia revin zonei "Expo-Business-Chişinău", iar 37 -
zonei "Ungheni-Business". La finele perioadei de gestiune, numărul de angajaţi ai rezidenţilor
zonelor libere era de 6035 persoane.
Conform Legii nr. 440 din 27.07.2001 Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber),
sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic,
strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise,

26
în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii. Zona liberă este
creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în corespundere cu
prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale teritoriului Republicii
Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective[1.14].
Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal al
Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu
Administraţia. În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea unei
zone libere Departamentul Vamal va elabora regulamentul serviciului vamal din zona respectivă,
mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării acestuia, va înainta propuneri
Guvernului privind numărul de personal şi finanţarea activităţii serviciului în cauză. Pe teritoriul
zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor)
introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu și nu se aplică regimul de contingentare şi licenţiere la
importul şi exportul mărfurilor (serviciilor).
  Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate integral în
această zonă, dacă:[3.3 p. 32]
a) intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul
mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne;
b) costul mărfurilor declarate ce se exportă depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona liberă
din cauza creşterii cu peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.
Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la scoaterea lor
din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile legislaţiei
vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului.
Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în cazul în care
comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:
a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
b) pun în pericol morala şi securitatea publică;
c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de legislaţie;
d) nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.
Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova sînt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate importului şi se reglementează în
conformitate cu legislaţia. Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă pînă la momentul traversării

27
frontierelor ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea
declaraţiei vamale[1.1].
Beneficiile amplasării în ZEL-uri sunt următoarele: 

 Protecția investițiilor din partea Statului;

 Statutul legal al Zonei Economice Libere este reglementat și poate fi modificat doar prin
Legea Parlamentului RM;
 Posibilitatea transferului profitului obținut peste hotarele Republicii Moldova;
 Tratament preferențial pentru stimularea activității economice;
 Imposibilitatea de expropriere, naționalizare, sechestrare și confiscare altfel decât prin
decizia judecătorească;
 Garantarea prevederilor legislative pe parcursul următorilor 10 ani din momentul
înregistrării în calitate de Rezident al Zonei Economice Libere;
 Circulația liberă a mărfurilor (serviciilor) situate în cadrul Zonei Economice Libere;
 Posibilitatea de transmitere a mărfurilor (serviciilor) de la un Rezident la altul în cadrul
Zonei Economice Libere doar cu factura de transport, fără perfectarea declarației vamale;
 Tratament vamal preferențial (Postul Vamal este situat în cadrul Zonei Economice
Libere);
 Taxe preferențiale. 

Avantaje Fiscale

 Scutire de 50% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din exportul
mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM;
 Scutire de 25% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din alte
activităţi decît exportul de mărfuri (servicii);
 Scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor
(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al
investirii în zona liberă a cel puţin un milion USD;
 Scutire totală timp de 5 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor
(serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al
investirii în zona liberă a cel puţin cinci milioane USD;
 T.V.A. nu se aplică mărfurilor (serviciilor) livrate în interiorul zonelor libere;

28
  Cota zero a T.V.A. pentru mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara Republicii
Moldova, mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara Republicii Moldova,
mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din restul teritoriului Republicii Moldova,
mărfurile (serviciile) livrate de către rezidenţii diferitor zone libere din Republica
Moldova unul altuia;[1.33 art.103]
 Scutire de plata accizelor pentru mărfurile introduse în zona liberă din afara Republicii
Moldova, din alte zone libere, din restul teritoriului Republicii Moldova, precum şi
mărfurile originare din această zonă şi exportate în afara Republicii Moldova;
 Nu sunt supuse accizelor livrările de mărfuri efectuate în interiorul zonei libere şi livrările
de mărfuri dintr-o zonă liberă în alta; 

Pentru a obține statutul de rezident al Zonelor Economice Libere candidații trebuie să

participe la concurs înaintînd propunerile de concurs la locul de amplasare a sediului
Administraţiei, în două exemplare (limba de stat, rusă sau engleză), care includ:

 cererea, adresată Administratorului Principal, privind admiterea la concursul de selectare;

 copia certificatului de înregistrare în calitate de subiect al activităţii antreprenoriale în
Republica Moldova, eliberat de către Camera Înregistrării de Stat a Departamentului
Tehnologii Informaţionale sau scrisoare de garanţie privind constituirea şi înregistrarea
persoanei juridice respective, în caz de învingere la concurs;
 copia documentului de achitare privind plata cotizaţiei de participare la concurs;
 proiectul investiţional sau planul business pentru 2-3 ani de activitate, în care s-a ţinut
cont de activitatea în condiţiile zonei;
 intenţia de a participa la dezvoltarea teritoriului (infrastructurii) Zonei libere în
corespundere cu condiţiile concursului sau lista de obiecte prioritare, propuse de către
Administraţie;
 numele şi prenumele persoanelor autorizate să acţioneze în numele participanţilor la
concurs şi să semneze documentele juridice;
 scurtă informaţie despre participant;
 copia bilanţului contabil pentru ultimul an de activitate;
 posibilităţi de sponsorizare;

29
  candidaţii care nu au proprietăţi imobiliare în cadrul zonei libere vor prezenta un
antecontract în care vor fi stipulate condiţiile de arendă a spaţiului, iar proprietarii de
imobile - acte care atestă dreptul de proprietate[1.14 art. 10].

  Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără

aplicarea măsurilor de politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile
internaţionale sau la bordul aeronavelor,porturilor internaționale, la posturile vamale cu statut
internațional[1.1 art.93]. Mărfurile se vînd în magazinele sus menționate numai persoanelor care
pleacă în străinatate și au fost supuse controlului vamal, controlul actelor de indentitate.
Plasarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea drepturilor de import,
dacă legislaţia nu prevede altfel. În magazinele duty-free, mărfurile se comercializează contra lei
moldoveneşti şi contra valută străină (în numerar şi în cecuri de călătorie), precum şi cu
utilizarea cardurilor bancare.
Comercializarea mărfurilor în regimul duty-free se face prin :
- Magazinul duty-free amplasate numai pe partea dreaptă a sensului de iesire din
țară, în punctele de trecere a frontierei de stat, terestre și navale, după locurile
stabilite pentru efectuarea controlului vamal.
- Magazinele pentru servire în exclusivitate a reprezentanților diplomatice și a
personalul acestuia.
- La bordul aeronavelor care efectuiază curse în trafic extern de pasageri
Magazinul duty-free poate fi înfiinţat de persoana juridică care deţine autorizaţia eliberată de
Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal, precum şi autorizaţia Băncii
Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină[4.1 p. 40].
Termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free amplasat în
aeroportul internaţional sau la bordul navei aeriene este de 5 ani[4.1 p.42]. Autorizaţia de
activitate poate fi anulată, retrasă sau suspendată de Ministerul Economiei şi Comerţului în baza
materialelor referitoare la încălcarea prevederilor prezentului cod, prezentate de către organul
vamal, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie. Costul autorizaţiei de activitate se
stabileşte în conformitate cu legislaţia.
Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe
teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative. Reexportul este

30
 activitatea desfăşurata de persoanele autorizate de a cumpăra mărfuri din unele ţări şi a le
revinde în altele. Când această activitate se practică raţional şi pe scară largă, ea poate fi o
sursă importantă de profit şi constituie un mijloc de dezvoltare a comerţului internaţional. Pot
fi reexportate şi mărfurile nevămuite, introduse pe teritoriul vamal[4.5].

Scopurile care stau la baza realizarii unei operatii de reexport au determinat o clasificare
a acestora astfel:

1. reexport realizat pentru obtinerea unui beneficiu

2.  reexport realizat pentru promovarea relatiilor comerciale reciproce
3. reexport destinat completarii exportului pe baza importului
4. reexport destinat testarii unor piete pe care se va exporta in viitor marfuri similare
provenind din tara reexportatorului.
Un alt criteriu de clasificare a operatiilor de reexport are la baza mecanismul prin care
se desfasoara:

1. reexport direct de la furnizorul extern la clientul extern, fara sa tranziteze tara

reexportatorului
2.  reexport indirect, in conditiile in care marfa a tranzitat tara exportatorului
Tinand cont de gradul de prelucrare suplimentara pe care o suporta marfa in tara
reexportatorului, avem:

a) reexporturi de marfuri care sunt supuse unui proces de prelucrare (ambalare,

etichetare, marcare, sortare, etc.) realizat in tara reexportatorului
b) reexporturi de marfuri care nu sufera nici o prelucrare in circuitul reexportului.
Practicarea reexportului presupune existenta unor avantaje si riscuri pentru partenerii
implicati.

Dintre avantaje enumeram:

- obtinerea unui profit prin practicarea unor operatiuni de cumparare-vanzare pe

piata externa
- valorificarea la export a unor produse nationale, care au incorporate in ele diverse
produse de import
- o mai mare flexibilitate in desfasurarea acordurilor de clearing sau a altor
contracte de contrapartida

31
 - posibilitatea obtinerii unor profituri suplimentare de catre reexportator din
specularea conjuncturii valutare, utilizand la import o moneda cu tendinte de devalorizare,
iar la export o moneda cu tendinte de valorizare[4.5].
Riscurile pe care le presupune operatia de reexport sunt:

- nerespectarea obligatiilor contractuale de catre unul dintre parteneri (vanzatorul nu

dispune de marfa sau are o marfa slaba calitativ, sau cumparatorul nu mai doreste
marfa)
- riscuri generate de fluctuatiile valutare care pot sa apara intre monedele  celor doua
contracte
- cheltuieli suplimentare privind tranzitul si depozitarea marfurilor in situatia in care
operatiunile nu se desfasoara conform termenelor stabilite[2.2 p.170].

Distrugerea. Mărfurilor străine care sunt supuse distrugerii sub supraveghere vamală, fără
perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică sunt plasate în
regimul vamal ”distrugere”.Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal,
conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care
distrugerea mărfurilor ar putea aduce daune mediului, precum şi în alte cazuri stabilite de
legislaţie[1.1 art. 100].
 Mărfurile destinate distrugerii sub control vamal se declară prin prezentarea la postul vamal, în
raza de activitate a căruia funcţionează declarantul vamal prezentănd urmatoarele acte:
a) Declarația vamală
b) documentele de însoţire a mărfurilor (scrisorile de trăsură, conosamentele, facturile
etc.);
c) actele ce confirmă dreptul de dispoziţie asupra mărfurilor declarate distrugerii
d) contractul de prestare a serviciilor încheiat cu persoana la care se va realiza
distrugerea nemijlocită a mărfurilor, după caz;
e) alte acte care justifică utilizarea destinaţiei vamale “distrugere”[1.27].
După distrugerea mărfurilor se întocmeşte un act de distrugere a mărfurilor și se anexează
la exemplarul declaraţiei vamale, care se păstrează conform legislaţiei Republicii Moldova
la postul vamal respectiv. Pentru facilitarea operaţiunii de distrugere, mărfurile plasate în
destinaţia vamală «distrugere» în baza aceleiaşi declaraţii vamale pot fi divizate în partide. În

32
acest caz, pentru fiecare partidă de mărfuri se întocmeşte cîte un act de distrugere a mărfurilor.
Actul de distrugere a mărfurilor este semnat de:
a) colaboratorul vamal care a supravegheat procesul de distrugere al mărfurilor;
b) agentul economic care a plasat mărfurile în destinaţia vamală «distrugere»;
c) reprezentantul organului de stat în domeniul ocrotirii mediului înconjurător,
reprezentantul organului sanitaro-epidemiologic sau reprezentanţii altor organe de stat,
dacă natura mărfurilor supuse distrugerii impune prezenţa lor;
d) alte persoane care au participat la procesul de distrugere a mărfurilor[1.27].

Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în
folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică[1.27].
În destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” pot fi plasate:
a) mărfurile străine introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care anterior nu au
fost plasate într-o anumită destinaţie vamală şi au o valoare comercială;
b) mărfurile plasate anterior într-o careva destinaţie vamală (cu excepţia exportului şi
importului definitiv) şi au o valoare comercială[.
În destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” nu pot fi plasate:
- mărfurile prohibite importului în teritoriul vamal al Republicii Moldova;
- mărfurile aflate în circulaţie liberă;
- mărfurile care nu au o valoare comercială. 
Vămuirea mărfurilor în conformitate cu destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se
efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află mărfurile și se întocmeşte o
declaraţie vamală conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor
declaraţiilor vamale în detaliu[3.3 p. 31-32].
Împreună cu declaraţia la organul vamal se  depun următoarele documente:
a) autorizaţia de plasare a mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea
statului”;
b) documentele de transport şi comerciale (contracte, invoice, specificaţii,
certificate, conosamente etc.);
c) alte documente necesare în scopuri vamale[1.27]. 

33
În rezultatul analizei regimurilor vamale prin prisma legislatiei Republicii Moldova putem
menționa că regimurile vamale sunt totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procesului de
vămuire, în funcție de scopul și destinația mărfii. Stabilirea regimului vamal de catre autoritatea
vamală nu se face din proprie inițiativă ci la solicitarea titularului operatiunii comerciale. În
procesul de vămuire, autoritatea vamala verifica daca elementele furnizate prin documentele
prezentate la vămuire, justifica acordarea regimului vamal solicitat de titular.

1.3Modul de declarare a bunurilor

Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile şi mijloacele de

transport al căror destinaţie vamală se modifică în cazurile stabilite de legislaţie sînt declarate
organului vamal. Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile necesare vămuirii sînt
stabilite de Serviciul Vamal.

Prin declarare a mărfurilor ințelegem prezentarea a datelor veridice despre mărfuri

(cantitatea, originea, tipul si categoria),despre scopul deplasării,despre originea si destinația
vamală, precum și alte date necesare la aplicarea reglementării tarifare si netarifare,controlului și
supravegherii vamale.
Declarația vamală este actul unilateral prin care o persoana își manifestă voința dea plasa
mărfurile într -un regim vamal în condițiile stabilite și se obligă să îndeplinească condițiile de
derulare a regimului vamal,cu prezentarea actelor necesare.
Astfel deosebim forme de declarare:

- în scris

- verbal sau prin acţiune

- prin mijloace electronice

- alte modalităţi prevăzute de

 Mărfurile, cu excepţia celor supuse accizelor, sînt declarate la organul vamal determinat
de Serviciul Vamal. Mijloacele de transport care transportă mărfurile sînt declarate odată cu
acestea. Navele maritime, fluviale şi aeriene sînt declarate în portul sau aeroportul de plecare sau
de sosire, situate pe teritoriul vamal. Mijloacele de transport de mărfuri fără încărcătură şi cele de

34
transport de pasageri sînt declarate la momentul trecerii frontierei vamale. Mărfurile (producţia)
importate supuse accizelor sînt declarate la momentul trecerii frontierei vamale. 

Pentru facilitarea si urgentarea vamuirii marfurilor si mijloacelor de transport sunt

intreprinse operatiuni prealabile. Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor
următoareleă[1.32 art.1]:

a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor

însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate;

b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;

c) examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane;

d) declararea sumară şi depozitarea provizorie.

La introducerea de mărfuri şi mijloace de transport pe teritoriul vamal, inclusiv din

zonele libere, transportatorul înştiinţează organul vamal despre trecerea frontierei vamale.
Organul vamal înregistrează această înştiinţare şi stabileşte timpul şi locul unde mărfurile şi
mijloacele de transport trebuie să fie aduse pentru a fi vămuite.

 Despre scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport din Republica Moldova, persoana
care le trece informează în prealabil organul vamal. Acesta înregistrează înştiinţarea şi stabileşte
timpul şi locul unde mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să fie aduse pentru a fi vămuite.
Dacă persoana care trece mărfurile şi mijloacele de transport peste frontiera vamală nu
înştiinţează organul vamal, această obligaţie îi revine transportatorului[1.1].

După înştiinţarea consemnată la art.144 Codul Vamal al RM,  transportatorul  este 

obligat să prezinte mărfurile, mijloacele de transport şi documentele însoţitoare la locul stabilit
de organul vamal fără schimbări, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale aferente
transportării şi păstrării în condiţii bune, fără a le utiliza în alte scopuri. Mărfurile, mijloacele de
transport şi documentele însoţitoare se prezintă în timpul stabilit de organul vamal, în funcţie de
posibilităţile mijloacelor de transport, de rută şi de altecondiţii[1.1].

Dacă, în caz de avarie sau de forţă majoră, transportatorul nu poate prezenta

mărfurile,mijloacele de transport şi documentele însoţitoare în condiţiile art.145 Codului Vamal
al RM, el este obligat să întreprindă măsuri pentru a  asigura  păstrarea  mărfurilor, a mijloacelor 

35
de transport şi a documentelor însoţitoare şi să informeze imediat organul vamal proxim despre
condiţiile care au survenit şi despre locul aflării mărfurilor, mijloacelor de transport şi
documentelor însoţitoare[1.1].

Mărfurile şi mijloacele de transport sînt aduse la destinaţie, iar documentele însoţitoare

sînt prezentate organului vamal. Despre sosirea mărfurilor şi mijloacelor de transport,
organulvamal este înştiinţat în cel mult 30 de minute după sosire, iar în cazul aducerii mărfurilor
şi mijloacelor de transport în orele extraprogram - în cel mult 30 de minute după
începerea programului organului vamal[3.3 p.31]. 

La cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport sînt prezentate organului
vamal de facto. După prezentarea mărfurilor, titularul de drepturi asupra mărfurilor sau
reprezentantul lui poate preleva, cu permisiunea organului vamal, probe şi mostre pentru a plasa
mărfurile înregimul vamal respectiv. Mărfurile şi mijloacele de transport sosite la destinaţie în
orele extraprogram ale organului vamal trebuie să fie plasate în zona de control vamal[3.1 p. 91].

Lăsarea mărfurilor şi mijloacelor de transport fără supraveghere, schimbarea locului

destaţionare, descărcarea şi transbordarea mărfurilor, schimbarea locului iniţial de plasare amărf
urilor, debarcarea pasagerilor, deschiderea ambalajului şi alte operaţiuni pot fi efectuate numai
cu permisiunea organului vamal. Încălcarea prevederilor nu atrage răspundere dacă
transportatorul demonstrează că a existat un pericol real pentru viaţa şi sănătatea pasagerilor şi a
echipajului, pericolul distrugerii, pierderii sau deteriorării mărfurilor şi mijlocului de transport,
condiţii pe care acestatrebuie să le aducă imediat la cunoştinţa organului vamal[4.11].

Mărfurile, din momentul prezentării lor la organul vamal şi pînă la punerea în liberă
circulaţie sau la plasarea sub o anumită destinaţie vamală, se află în depozitare provizorie
subsupraveghere vamală. Depozitarea provizorie se efectuează în spaţii amenajate conform
cerinţelor stabilite decătre Serviciul Vamal (depozite provizorii). Depozitul provizoriu este
înfiinţat de organul vamal, de alte structuri subordonate Serviciului Vamal sau de
brokerul vamal. În cazul în care mărfurile necesită condiţii speciale de depozitare ce nu pot fi
asigurate de persoanele specificate mai sus, depozitarea provizorie poate fi efectuată şi la locul
dedestinaţie a bunurilor sub supraveghere vamală sau în alte locuri autorizate de organul vamal
înmodul stabilit de legislaţie.[3.7 p.6]

Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei sumare(Anexa

10). Organul vamal este în drept să ceară orice documente de identificare a mărfurilor  plasate în

36
depozitul provizoriu. Forma declaraţiei sumare şi informaţia care trebuie indicată în ea sînt
stabilite de Serviciul Vamal. Declarantul sau brokerul vamal care activează în numele acestuia
depune declaraţia sumară la prezentarea mărfurilor. La depunerea ei se va institui o garanţie
pentru mărfurile depozitate provizoriu. Dacă mărfurile sînt plasate sub o destinaţie vamală în
termenul stabilit, declaraţia sumară nu se perfectează, iar mărfurile nu sînt introduse în depozitul
provizoriu.[1.1]

 Declaraţia sumară se întocmeşte într-un singur exemplar şi se depune numai la organul

vamal unde, conform reglementărilor vamale, va avea loc operaţiunea de vămuire a
mărfurilor[1.28 art. 1].

6. Declaraţia sumară trebuie să conţină următoarele date:

-data depunerii declaraţiei sumare

-organul vamal la care va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor.

Este necesar de indicat biroul vamal respectiv, iar în caz de plasare a mărfurilor în depozit
provizoriu pe lîngă un post vamal, se indică şi postul vamal respectiv.

-denumirea destinatarului.

În caz dacă destinatarul este un agent economic înregistrat înconformitate cu legislaţia

Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a persoanei respective; codul
de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sau IDNO. În caz dacă
destinatarul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul, precum şi codul
fiscal al acesteia.

-denumirea expeditorului.

În caz dacă expeditorul este un agent economic înregistrat înconformitate cu legislaţia

Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea completă a persoanei respective; codul
de înregistrare al întreprinderii la organele statistice, codul fiscal sau IDNO. În caz dacă
expeditorul este o persoană fizică se indică numele, prenumele, patronimicul precum şi codul
fiscal al acesteia. În rubrica “Expeditor” este necesar de indicat ţara deexpediere a mărfurilor.

-descrierea mărfurilor.

37
  Se indică clasificarea mărfurilor conform Nomenclatorului Mărfurilor (la nivelul cel puţin
a primelor patru cifre); cantitatea şi unitatea de măsură descrisă în documentele comerciale;
valoarea facturată indicată în documentele comerciale ce însoţesc mărfurile respective (invoice,
proforma etc.); cuantumul drepturilor de import estimate care seapreciază:

a) pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care sînt stabilite cele mai înalte tarife
deimport pentru grupul respectiv de mărfuri (la nivelul primelor patru cifre, conform Nomenclat
orului de Mărfuri);

b) la iniţiativa agentului economic, conform poziţiilor tarifare stabilite nemijlocit

pentrufiecare categorie de marfă indicată în declaraţia sumară.

-adresa depozitului provizoriu.

Se indică locul aflării mărfurilor plasate în depozit provizoriu.

-garanţia utilizată pentru plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu.

Pot fi utilizate următoarele garanţii: 

garanţia bancară, 

garanţia financiară a brokerului vamal, 

garanţia declarantului.

În cazul utilizării garanţiei bancare, în rubrica “Garanţie financiară” se indică numărul,

data şi instituţia care a eliberat actul de garanţie cu anexarea copiei actului respectiv. Încazul
utilizării garanţiei financiare a brokerului vamal, în rubrica “Garanţie financiară” se aplică
semnătura persoanei cu funcţii de răspundere a brokerului vamal şi ştampila acestuia. În cazul
achitării efective a drepturilor de import, în rubrica “Garanţie financiară” se indică numărul
dispoziţiei de plată cu anexarea dispoziţiei de plată respective, precum şi rechizitele confirmării
trezoreriale.

-valabilitatea declaraţiei sumare.

Se indică termenul în care mărfurile plasate în depozit provizoriu vor fi plasate într-o

destinaţie.[1.28]

38
 Brokerul vamal sau declarantul este obligat să depună declaraţia sumară(Anexa 10) în
modul şicondiţiile stabilite, pentru a asigura acceptarea acesteia în aceeaşi zi de către organele
vamale. Declaraţia sumară este acceptată de organul vamal dacă sînt respectate condiţiile de
completare şi de depunere a declaraţiei sumare, precum şi cu anexarea copiilor documentelor de
identificare a mărfurilor şi actelor de garanţie, în conformitatecu legislaţia în vigoare.

Declaraţia sumară acceptată se înregistrează în “Registrul de evidenţă a

declaraţiilor sumare”. Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare(Anexa 10) se numerotează, se
coase şi se sigilează în modul stabilit. În cazul acceptării declaraţiei sumare, organul vamal
completează rubrica “Menţiunile organului vamal”, indicînd numărul de înregistrare şi data
acceptării, precum şi aplicînd ştampila individuală. Declaraţia sumară acceptată se păstrează de
către organul vamal timp de 1 an de la datavalidării ei. [1.28 art.8]

Mărfurile se pot afla în depozitul provizoriu cel mult 20 de zile, cu excepţia

cazurilor  prevăzute de Codul Vamal al RM[1.1]. Pentru unele categorii de mărfuri, Serviciul
Vamal poate stabili untermen mai redus. Termenul depozitării provizorii este stabilit de către
deţinătorul depozitului provizoriu, de comun acord cu persoana care plasează în depozit
mărfurile respective, în funcţie de timpul necesar depunerii declaraţiei vamale şi de specificul
mărfurilor. Termenul depozitării provizori ia mărfurilor se indică în declaraţia sumară. La
solicitarea declarantului sau a brokerului vamal care activează în numele acestuia, organul vamal
poate prelungi, cu cel mult 60 de zile, termenul stabilit în declaraţia sumară. Mărfurile aflate în
depozit provizoriu pot fi controlate de organul vamal. Cu permisiunea organului vamal, pot fi
prelevate probe şi mostre de mărfuri[1.1].

Dacă, pînă la expirarea termenului specificat la art.158 alin.(3) Codul Vamal al RM,
declarantul nu a soluţionat situaţia mărfurilor aflate în depozit provizoriu, acestea se consideră
abandonate înfavoarea statului şi se valorifică conform legii. În cazul în care mărfurile aflate în
depozit provizoriu urmează a fi distruse, cheltuielile legate de aceasta sînt suportate de persoana
care a plasat mărfurile în depozitul provizoriu[1.1].

Solidar cu această persoană, la plata cheltuielilor, este şi deţinătorul depozitului provizoriu,

cu excepţia cazului cînd depozitul provizoriu este înfiinţat de către organele vamale.

39
 Declaraţia vamală în detaliu(Anexa nr.8, 9) este depusă nu mai tîrziu de 72 de ore din
momentul trecerii frontierei vamale, iar în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale Căii
Ferate din Moldova, termenul de depunere a acesteia nu poate depăşi 168 de ore din momentul
trecerii frontierei vamale. Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei electrice
importate este din momentul trecerii frontierei vamale pînă la data de 20 a lunii imediat
următoare celei de gestiune[1.1 art. 176].

Datele se înscriu în declaraţia vamală în detaliu în limba de stat. Completarea declaraţiei

vamale se poate face[3.2 p. 98-99]:

    - în procedură manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic

sau similar, cu completarea de mînă, cu condiţia ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu
cerneală, folosind majuscule -în cazurile temeinic justificate în baza procedurii stabilite de
Serviciul Vamal; 

- în procedură informatică, pe baza metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale prin

procedee informatice.

Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia aplicată pe declaraţia

vamală în detaliu - atestată, după caz, cu ştampila acestuia - conferă documentului caracterul
original şi autentic. Semnătura olografă trebuie să figureze pe exemplarul declaraţiei vamale
destinat biroului vamal.

Atunci cînd completarea rubricilor din declaraţie se realizează prin intermediul sistemelor
informatice, semnătura olografă şi ştampila aplicată manual pot fi înlocuite printr-o altă tehnică
de identificare, conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal, bazată pe utilizarea unui cod
şi care produce aceleaşi efecte juridice ca şi în situaţiile în care semnătura şi ştampila sînt
aplicate manual. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu depuse şi înregistrate la biroul vamal
nu trebuie să conţină date ilizibile, ştersături sau rescrieri. Este interzis colaboratorilor vamali să
participe la redactarea sau completarea rubricilor din declaraţiile vamale în detaliu, altele decît
cele destinate uzului oficial al autorităţii vamale, cu excepţia cazurilor cînd, conform
prevederilor legislaţiei prin dispoziţii emise de Serviciul Vamal, se prevede altfel. Exemplarele
declaraţiilor vamale în detaliu corespunzătoare fiecărei proceduri vamale se prezintă şi se depun
la biroul vamal desprinse din set.

40
 Rubricile din declaraţia vamală(Anexa nr. 8) a căror completare este, în funcţie de
procedura vamală utilizată, rezervată declarantului sau reprezentantului acestuia sînt
următoarele[1.26]:

pentru export definitiv, export temporar, reexport: rubricile A, nr.1 (prima şi a 2-a casetă),
2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 11(prima casetă) , 14, 15, 15a, 15b, 16, 17, 17a, 18, 19, 20 (prima şi a doua
casetă), 21, 22, 23, 24 (prima şi a doua casetă), 25 (prima casetă), 26, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34a,
35, 37, 38, 41, 44, 46, 47, 48, 49 şi 54;

pentru tranzit: rubricile nr.1 (a 3-a casetă), 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 15, 17, 18, 19, 21,25, 31, 32,
33 (prima casetă), 35, 38, 40, 44, 50, 52, 53, 55 şi 56;

pentru import definitiv, introducere cu titlu temporar, reimport, antrepozit vamal sau zona
liberă, transformare sub control vamal sau alte proceduri vamale: rubricile A, nr. 1(prima şi a 2-a
casetă), 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 11 (prima casetă), 12, 14, 15, 15a, 16, 17, 17a, 17b, 18, 19, 20 (prima şi
a doua casetă), 21, 22, 23, 24 (prima şi a doua casetă), 25 (prima casetă), 26, 28, 29, 30, 31, 32,
33, 34a, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 46, 47, 48, 49 şi 54.

 La vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, organele vamale

vor accepta spre perfectare declaraţiile vamale cu condiţia prezentării de către agenţi economici
aurmătoarelor acte în original (reieşind din particularităţile tranzacţiei şi regimului vamal
solicitat)[4.1 p.70]:

a) contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile; 

b) documentele de transport (actele oficiale ce însoţesc încărcătura şi conţin

informaţiadespre condiţiile şi caracterul deplasării, precum şi trăsăturile caracteristice de bază ale
mărfurilor transportate;

c) documentele comerciale (acte oficiale ce conţin informaţia despre costul

mărfurilor deplasate (specificarea lor). în calitate de acte comerciale pot fi folosite facturi
comerciale, pro-formele acestora, precum şi alte documente folosite în comerţul exterior);

d) licenţe;

e) autorizaţii;

f) certificate de conformitate;

41
 g) certificate de origine;

h) declaraţiile de repatriere;

i) actele de expertiză; 

j) actele de constituire ale agentului economic (certificatul de înregistrare, statutul /decizia

de fondare/, contractul de constituire, certificatul de atribuire al codului statistic, certificatul
deatribuire a codului fiscal, certificatul de înregistrare ca plătitor al TVA, actele /ordinele, proces
ele-verbale etc./ cu privire la numirea în funcţie a conducătorului întreprinderii şi a contabilului
şef);

k) certificatele ce confirmă conturile bancare;

l) actele eliberate de agenţi economici, ce confirmă mostrele ştampilelor acestora;

m) actele eliberate de agenţi economici, ce confirmă mostrele semnăturilor persoanelor

ceau dreptul de a activa din numele întreprinderii fără împuterniciri suplimentare;

n) demersurile agenţilor economici;

o) actele traduse de către persoanele juridice autorizate; 

p) procura eliberată persoanei care va efectua declararea mărfurilor la organele vamale

dinnumele agentului economic;

q) actele de identitate (paşaportul sau buletinul de identitate) ale persoanei care va

efectuadeclararea mărfurilor la organele vamale din numele agentului economic;

r) alte acte necesare în scopuri vamale.

După finisarea procedurii de vămuire a mărfurilor, în dosarele agenţilor economici se vor

acumula următoarele acte[1.32 art. 2]:

a) declaraţia vamală (exemplarul nr. 3);

b) certificatul de origine;

c) actele de expertiză;

d) declaraţia de repatriere;

e) actul eliberat de agentul economic ce confirmă mostrele ştampilelor acestuia;

42
 f) actul eliberat de agentul economic ce confirmă mostrele semnăturilor persoanelor ce
audreptul de a activa din numele întreprinderii fără împuterniciri corespunzătoare;

g) certificatele ce confirmă conturile bancare;

h) actele traduse de către persoanele juridice autorizate;

i) procura eliberată persoanei care a efectuat declararea mărfurilor la organele vamale

dinnumele agentului economic;

j) alte acte necesare în scopuri vamale. Actele stipulate în alineatele "e", "f" şi "g" se vor
prezenta biroului vamal respectiv numai la perfectarea primei tranzacţii a agentului economic (cu
excepţia cazurilor survenirii modificărilor în aceste acte);

Actul de bază pentru efectuarea operaţiunilor de vămuire a mărfurilor este declaraţia

vamală, întocmită de titularul operaţiunii sau de un reprezentant al acestuia. Declarația vamală
este actul cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute
în reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal. Declaraţia
vamală se depune la biroul sau punctul vamal împreună cu documentele prevăzute de
reglementările vamale, în vederea acceptării regimului vamal solicitat. Vămuirea nu poate fi
iniţiată dacă la autoritatea vamală nu se depune declaraţia vamală, actul prin care operatorul
economic, titular al operaţiunii, solicită plasarea mărfurilor sub un regim vamal care să fie în
concordanţă cu scopul operaţiunii comerciale.

Prin acest document, titularul operaţiunii comerciale sau reprezentantul său, declară pe
propria răspundere elementele care stau la baza deciziei pe care autoritatea vamală urmează să o
stabilească atât în privinţa acordării regimului vamal, cât şi în ceea priveşte cuantumul
drepturilor datorate statului.

Întocmirea și prezentarea corectă a declarațiilor vamale necesită cunoștințe profunde

ținîndu-se cont de actele normative în vigoare la momentul trecerii mărfurilor peste frontiera
vamală a Republicii Moldova. Datele înscrise trebuie sa nu conțină date ilizibile, ștersături sau
rescrieri.

43
 CAPITOLUL II. TRECEREA FRONTIEREI VAMALE CU
MIJLOACE DE TRANSPORT

2.1 Trecerea frontierei vamale cu mijlocul de transport rutiere

Transportul rutier de marfă desemnează deplasarea în spațiu a mărfurilor cu ajutorul

autovehicolelor specializate (camioane). Camioanele au o mobilitate deosebită, nefiind legate de
instalații speciale fixe cum este cazul în transportul feroviar, de pildă (linii de cale ferată,
depouri, triaje etc.). Deoarece ele pot pătrunde în locuri unde alte mijloace de transport nu au
accesibilitate, constituie o componentă indispensabilă a transporturilor multimodale. Cu ajutorul
camioanelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor și până la beneficiarul mărfurilor
din țară sau străinătate, evitându-se transbordările pe parcurs și consecințele acestora: manipulări
costisitoare; pierderi cantitative și calitative; rătăciri de colete; sustrageri etc[2.10 p. 34].

Numeroase mijloace de transport auto asigura temperaturi optime pentru conservarea

calitatii marfurilor pe parcursul transportului (intre –200C si +200C). La export, de pilda, carnea
congelata trebuie sa aiba –180C masurate la os pentru a intruni conditiile de receptie la destinatie,
pe cand fructele si legumele proaspete se transporta la temperaturi de 3 –4 0C. Datorita
temperaturilor optime asigurate de instalatiile de dotare, perisabilitatile nu depasesc 1 – 2% in
transportul auto, fata de circa 8 – 10% in transportul pe calea ferata. Mijloacele auto pot asigura
livrari succesive, la termene stabilite, care-l scutesc pe beneficiar sa creeze stocuri de siguranta
importante. Se elimina astfel depozitarea excesiva, deprecierea marfii in timpul depozitarii,
imobilizarea unor importante fonduri banesti in stocuri prea mari si se creeaza posibilitatea
utilizarii lor in alte scopuri, importatorul ofera un pret mai avantajos pentru asemenea livrari „in
grafic”.[4.10]

Tipuri de transport rutier de mărfuri și bunuri:[4.7]

1. Transporturi de mărfuri generale

2. Transporturi de mărfuri perisabile
3. Transporturi de mărfuri periculoase
4. Transporturi de animale vii

44
 5. Transporturi de mărfuri cu mase și/sau dimensiuni depășite
6. Transporturi cu vehicule specializate
7. Transporturi speciale cu vehicule
8. Transporturi agabaritice

La transportul mărfurilor pe cale rutieră, transportatorul este obligat să prezinte organului

vamal certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport şi documentele de însoţire a
mărfurilor în conformitate cu art. 11 Codului Vamal al RM[1.1].

La ajustarea cadrului normativ al Republicii Moldova la cel din Uniunea Europeana

Guvernul Republicii Moldova a înaintat spre examinare proiectul de lege pentru aprobarea Codul
Transporturilor Rutierea prin Hotarîrea de Guvern nr. 353 din12 iunie 2013. Astfel conform
art.75 al Proiectului Codului Transporturilor rutiere a Republicii Moldova, pentru a efectua
transport rutier contra cost de mărfuri în trafic internaţional, operatorul de transport rutier trebuie
să deţină la bordul vehiculului[1.4]:

a) copia conformă a licenţei de transport rutier, în original;

b) scrisoarea de transport C.M.R.(anexa nr. 3), prevăzută de Convenţia referitoare la

contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele (Convenţia C.M.R.), la care

Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1318-XII din 02.03.1993,

c) certificatul de atestare a pregătirii profesionale al conducătorului auto, valabil.

d) actul prin care se dovedeşte dreptul de muncă în Republica Moldova, în cazul

conducătorilor auto cetăţeni străini;

e) precum şi celelalte documente specifice, prevăzute de reglementările în

vigoare.

Iar conform art. 76 al proiectului de lege Codul Transporturilor rutiere, în cazul

transportului rutier de mărfuri în trafic internaţional, efectuat de către un operator de transport
străin, autorizaţiile de transport international(în original) având Republica Moldova ca ţară de
tranzit sau de destinaţie se acordă în condiţiile stabilite de reglementările în vigoare şi acordurile
internaţionale[1.31] .

45
 Pentru a efectua transport rutier de mărfuri în cont propriu întreprinderea trebuie să deţină
la bordul vehiculului:

a) copia declaraţiei informative tip prevăzute în art.24, aliniatul (6);

b) scrisoarea de transport C.M.R., pentru transportul rutier în cont propriu de

mărfuri în trafic internaţional,

c) avizul de însoţire al mărfurilor, pentru transportul rutier în cont propriu de

mărfuri în trafic naţional,

d) actul prin care se dovedeşte dreptul de muncă în Republica Moldova, în cazul

conducătorilor auto cetăţeni străini;

e) certificatul de atestare a pregătirii profesionale al conducătorului auto, valabil.

f) precum şi celelalte documente specifice prevăzute de reglementările în vigoare[1.31].

În afară de actele mentionate mai sus la efectuarea transportului de mărfuri periculoase

operatorul de transport rutier sau întreprinderea este obligat suplimentar de a deţine la

bordul vehiculului[1.32]:

a) certificatul de agreere pentru vehiculele care transportă mărfuri periculoase,

b) certificatul de atestare a pregătirii profesionale a conducătorului auto,

specific mărfurilor periculoase care urmează a fi transportate;

c) documentaţia de transport pentru mărfurile periculoase, prevăzută în

reglementările specifice transportului rutier de mărfuri periculoase;

d) instrucţiuni scrise pentru şofer, prevăzută în reglementările specifice transportului rutier

de mărfuri periculoase.

La frontiera vamală, în locul unde se efectuează operaţiunile de vămuire, în locul

amplasării organului vamal, precum şi în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal, sînt create zone
de control vamal[1.1].

46
 Desfăşurarea activităţii de producţie, activităţii comerciale şi de altă natură, trecerea
mărfurilor, mijloacelor de transport, persoanelor, inclusiv a factorilor de decizie din autorităţile
publice, peste frontiera acestor zone şi în perimetrul lor sînt posibile numai cu autorizaţia
organului vamal şi se vor efectua sub supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie. Accesul în zona de control vamal este permis numai cu înştiinţarea prealabilă a
organului vamal.
Pentru a efectua controlul vamal, colaboratorul vamal este în drept să intre, cu legitimaţie
de serviciu şi cu autorizaţia şefului de vamă sau a conducerii Serviciului Vamal, pe teritorii sau
în încăperi unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal,
documentele necesare efectuării controlului vamal sau unde se desfăşoară activităţi aflate sub
supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de
acordurile internaţionale la care aceasta este parte.[1.15]

La trecerea frontierei vamale, organele vamale efectuează identificarea mijloacelor de

transport pe baza documentelor de însoţire mentionate mai sus[1.1].

La transportul mărfurilor pe cale rutieră, organul vamal controlează exteriorul mijlocului

de transport auto, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport
fără încărcătură se efectuează şi controlul compartimentului de marfă.

Dacă la controlul exterior al mijlocului de transport auto se constată sigilii lipsă sau în
cazul în care sigiliile aplicate la expediere au fost deteriorate, ori compartimentul de marfă
prezintă urme de deteriorare, se efectuează şi controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, organul
vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, în forma stabilită
de Serviciul Vamal, care se semnează şi de transportator[1.1].

Transportul auto are un rol important în manipularea mărfurilor în cadrul relațiilor

internaționale cu care Republica Moldova face parte. Dar pentru a asigura securitatea statului și a
împiedica pătrunderea produselor necalitative și toxice care pot afecta sănătatea populației
rezidente este implimentat prin intermediul Serviciului Vamal un sistem de control foarte strict.
În fiecare an Republica Moldova avanseaza în aducerea legislației naționale la standardele
internaționale ceea ce va genera atît o creștere economică cît și dea diminua fenomenul corupției
colaboratorilor vamali.

47
 2.2 Principii generale de aplicare a Convenției TIR. Asociatia emitentă și
garanta AITA.

După cel de-al doilea Război Mondial, pe măsura dezvoltării şi modernizărtii rutiere, a
creşterii schimburilor economice dintre state, s-a simţit tot mai mult necesitatea constituirii unei
organizaţii a transportatorilor, care să apere interesele membrilor săi. Aceasta s-a realizat în
1948, când s-a înființat, la Geneva - Uniunea Internaţională a Transportatorilor Rutieri
(IRU).

Actul de constituire a IRU a fost semnat de delegaţiile naţionale din 8 ţări europene: Belgia,
Danemarca, Franţa, Anglia, Norvegia, Olanda, Suedia, Elveţia. În vigoare pentru Republica
Moldova din 26 mai 1993[1.25].

IRU a contribuit la elaborarea instrumentelor tehnice şi comerciale menite să promoveze

transportul auto pe plan internaţional.

În domeniul transportului auto, trebuie menţionată constribuţia IRU în legătură cu[1.25]:

- punerea în aplicare a Convenţiei vamale privind transportul rutier internaţional de

mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR;

- elaborarea scrisorii de transport internaţional în conformitate cu prevederile

Convenţiei privitoare la transportul rutier internaţional de mărfuri (CMR);

- crearea Asociaţiei Internaţonale pentru transportul mărfurilor perisabile;

- crearea Serviciuui de Asistenţă mutuală internaţională;

- colaborarea la elaborarea altor convenţii internaţionale referitoare la: circulaţia şi

semnalizarea rutieră, transportul mărfurilor periculoase, transportul mărfurilor în containere,
etc[1.25].

O scurtă descriere a principiilor regimului de tranzit vamal TIR, aşa după cum este stipulat
în Convenţia TIR din 1975, este făcută în continuare. Ea demonstrează atracţia exercitată de
către sistem, atât asupra transportatorilor cât şi asupra autorităţilor vamale, graţie simplicităţii şi
eficienţei funcţionării sale[4.6 p.5].

48
Pentru a se asigura că mărfurile pot călători cu un minimum de intervenţie în cursul traseului său,
oferind un maximum de garanţii administraţiilor vamale din toate ţările tranzitate, regimul TIR
cuprinde cinci condiţii fundamentale ai sistemului de tranzit vamal TIR[4.6 p.7]:

(1) Mărfurile trebuie să fie transportate în autovehicule sau containere care să ofere vămii

toate garanţiile de securitate;

(2) Drepturile şi taxele respective trebuie să fie garantate pe toată durata transportului graţie

unei garanţii recunoscute pe plan internaţional;

(3) Mărfurile trebuie să fie însoţite de un document vamal acceptat pe plan internaţional

(Carnetul TIR) deschis în ţara de plecare şi care trebuie să servează de document de control ăn

ţările de plecare, de tranzit şi de destinaţie;

(4) Măsurile de control vamal luate în ţara de plecare trebuie să fie acceptate de toate ţările de

tranzit şi de destinaţie;

(5) Accesul la sistemul TIR pentru:

- asociaţiile naţionale emitente de Carnte TIR şi pentru

- persoanele fizice şi juridice utilizatoare de Carnete TIR, ar trebui să fie autorizate de

autorităţile naţionale competente

Mărfurile trebuie să fie transportate în autovehicule sau containere care să ofere vămii

toate garanţiile de securitate.

În ceea ce priveşte garanţia de securitate, Convenţia TIR prevede că toate mărfurile trebuie
să fie transportate în autovehicule rutiere sau containere al căror compartiment rezervat
încărcătuirii este construit astfel încât să nu poată avea acces la interior odată ce ele au fost
sigilate de autorităţile vamale, orice tentativă de infracţiune la această dispoziţie trebuind să fie
uşor dovedită[4.8 p.8].
În acest scop, Convenţia TIR defineşte normele de construcţie şi procedurile de agreare şi
mărfurile nu pot fi transportate sub acoperirea unui Carnet TIR decât în compartmentele de
încărcare ale autovehiculelor rutiere sau containerelor agreate conform acestor norme. Dacă

49
containerul sau o unitate de încărcare îndeplineşte exigenţele Convenţiei, autorităţile naţionale
competente abilitate în matiere de aprobare sau de inspecţie eliberează ceea ce se numeşte un
certificat de agreare pentru autovehiculele rutiere sau o placă de agreare pentru containere. In
principiu, aceste certificate vor fi recunoscute în toate Părţile contractante la Convenţia TIR.[4.6
p.8]

Drepturile şi taxele respective trebuie să fie garantate pe toată durata transportului graţie

unei garanţii recunoscute pe plan internaţional;

Sistemul de garanţie internaţional constituie al doilea element de bază al sistemul de tranzit

TIR. Acest sistem a fost conceput pentru a se asigura că taxele şi drepturile vamale exigibile în
cursul operaţiunilor de tranzit să fie acoperite în orice moment de o asociaţie garantă naţională
atunci când transportatorul TIR nu poate fi făcut responsabil. Funcţionarea garanţiei sistemului
de tranzit TIR este simplă. Fiecare asociaţie naţională care reprezintă interesele sectorului de
transporturi, stabilită într-o ţară şi acceptată de administraţia vamală a acestei ţări este garantă,
garantează în acea ţară drepturile şi taxele care ar deveni exigibile în caz de neregularitate
comisă cu ocazia unui transport sub regim TIR. Această asociaţie garantă naţională garantează
astfel plata drepturilor şi taxelor transportatorilor naţionali şi străini cu ocazia unui transport
efectuat sub Carnet TIR eliberat chiar de ea sau de o asociaţie a unei alte ţări[4.8 p.9].

Fiecare ţară dispune astfel pentru toate transporturile TIR efectuate pe teritoriul său de o garanţie
stabilită în acest teritoriu. Întotdeauna există, într-un fel oarecare, un partener în ţara sa căruia
autorităţile vamale naţionale pot să se adreseze în caz de neregularitate independent de faptul că
această neregularitate a fost comisă de un operator de transport naţional sau străin. Sistemul de
tranzit TIR poate fi deci considerat ca o succesiune de mişcări de tranzit naţional care se sprijină
pe garanţii internaţionale mai degrabă decât pe garanţii naţionale. Totuşi, măsurile care
guvernează punerea în aplicare a garanţiei sunt bazate pe jurisdicţia naţională şi sunt în general
enunţate printr-un acord între autorităţile vamale naţionale şi asociaţiile naţionale (un exemple de
acord figurează în Secţiunea 6 a Manualului TIR). Ansambul asociaţiilor naţionale garante
constituie un lanţ de garanţie care uneşte toate ţările TIR. In prezent singurul lanţ de garanţie în
funcţiune este administrat de Uniunea internaţională a transporturilor rutiere (IRU), de la Geneva
(Elveţia), care este o organizaţie neguvernamentală reprezentând interesele transportatorilor
rutieri din lumea întreagă. Lanţul de garanţie este asigurat de mai multe companii mari de

50
asigurare şi supravegheat de Comisia de control TIR (TIRExB). In caz de neregularitate, înainte
de a se adresa asociaţiei garante, autorităţile vamale trebuie, în măsura posibilului, să solicite
plata de la persoana (persoanele) direct responsabilă(e). Atunci când garanţie trebuie să fie pusă
în jos (în special din cauza insolvabilităţii persoanei (persoanelor) direct responsabilă(e)),
întotdeauna asociaţia garanţă

din ţara în care neregularitatea a fost constatată, este pusă sub acuzare din partea autorităţilor
naţionale ale acestei ţări, ceea ce permite reglarea afacerii în interiorul ţrpii în acord cu legislaţia
naţională. Dar această asociaţie garantă va solicita rambursarea cheltuielilor sale prin intermediul
lanţului internaţional de garanţie[1.25 p.10].

Mărfurile trebuie să fie însoţite de un document vamal acceptat pe plan internaţional

(Carnetul TIR) deschis în ţara de plecare şi care trebuie să servează de document de control în
ţările de plecare, de tranzit şi de destinaţie;

Carnetul TIR, document vamal internaţional, constituie structura administrativă a

sistemului TIR şi atestă de asemenea existenţa unei garanţii internaţionale pentru mărfurile
transportate sub acest regim.[4.8 p.9]

Sub supravegherea Comisiei de control TIR (TIRExB), IRU este, pentru moment, singura
organizaţie internaţională autorizată să tipărească şi să elibereze Carnete TIR asociaţiilor
naţionale garante conform condiţiilor stabilite printr-un angajament contractual aprobat de
Comitetul de gestiune TIR. Fiecare asociaţie naţională eliberează la rândul său Carnete TIR
operatorilor de transport din ţara sa, conform condiţiilor stabilite prin declaraţia de angajament
încheiată între fiecare operator de transport şi asociaţie[4.6 p.10].

Coperta Carnetului TIR şi seria de voleţi şi mătci grupate câte două din interior reprezintă
funcţionarea esenţială a Carnetului TIR din punct de vedere al controalelor efectuate de
autorităţile vamale şi al funcţionării sistemului de garanţie. Fiecare ţară care efectuează o
operaţiune TIR utilizează un set de doi voleţi şi de două mătci. [1.25 p. 15]

Prezentarea unui Carnet TIR valabil, purtând numele, ştampilele şi semnăturile

organizaţiei interanţionale şi asociaţiei emitente şi completat corespunzător de către
transportator, constituie în sine o dovadă a existenţei şi valabilităţii garanţiei. Carnetul TIR
rămâne valabil până la încheierea transportului TIR la biroul vamal de destinaţie finală, cu

51
condiţia ca el să fi fost luat în evidenţă la biroul vamal de plecare în termenul fixat de asociaţia
emitentă[4.6 p.11].

Măsurile de control vamal luate în ţara de plecare trebuie să fie acceptate de toate ţările de

tranzit şi de destinaţie;

Al patrulea element de bază pe care se sprijină sistemul TIR este principiul conform căruia
măsurile de control vamal luate în ţara de plecare ar trebui să fie acceptate de ţările tranzitare şi
de destinaţie. O consecinţă a acestui principiu constă în faptul că mărfurile transportate conform

sistemului TIR în compartimente de încărcare sigilate ale autovehiculelor rutiere sau

containerelor nu vor fi, ca regulă generală, verificate de birourile vamale de trecere, ceea ce
constituie unul din principalele avantaje ale sistemului TIR pentru transportator. Bineînţeles
acest lucru nu exclude dreptul autorităţilor vamale de a efectua controale sporadice în cazul în
care ele suspectează neregularităţi, dar este bineînţeles, şi chiar stipulat în Convenţie, că acest
gen de control ar trebui să rămână o măsură excepţională.

Această procedură, foarte atrăgătoare pentru transportator, înseamnă de fapt că acel control
efectuat de biroul vamal de plecare este acceptat de toate celelalte birouri vamale în cursul
operaţiunii de tranzit TIR. De aceea, şi într-o manieră de a justifica încrederea autorităţilor
vamale în funcţionarea eficientă a sistemului TIR, biroul Vămilor de plecare joacă un rol crucial.
Este în consecinţă esenţial ca inspecţiile vamale la biroul de plecare să fie riguroase şi complete
dat fiind că mecanismul întregului sistem se bazează pe ele. Biroul vamal de plecare trebuie de
asemenea, înainte de aplicarea sigiliilor, să verifice integritatea compartimentelor de încărcare a
autovehiculului rutier sau containerului şi, în cazul compartimentelor de încărcare sau al
containerelor cu prelată, să verifice integritatea prelatelor şi a legăturilor de închidere întrucât
acest material nu este consemnat în certificatul de agreare[4.8 p.11].

Accesul la sistemul TIR.

Convenţie prevede autorizarea dată de autorităţile naţionale competente (în general

autorităţile vamale) asociaţiilor naţionale de a emite Carnete TIR cu un minimum de condiţii şi

52
de exigenţe pentru o astfel de autorizare (care poate fi obţinute prin încheierea unui contract scris
sau printr-un Decret guvernamental). In afara condiţiilor comerciale care pot fi solicitate de
organizaţia internaţională (adică IRU), Convenţia stipulează că numai asociaţiile naţionale pot
obţine această autorizare dacă aceste asociaţii există deja de cel puţin un an, sunt din punct de
vedere financiar fiabile, dispun de un personal experimentat şi că ele nu au comis infracţiuni
serioase sau repetate la reglementările vamale sau la legislaţia fiscală. De altfel, aceste asociaţii
trebuie să încheie un acord scris cu autorităţile competente al ţării în care ele sunt instalate şi
trebuie, să facă dovada acoperirii de garanţie pentru toate datoriile pe care ele le-ar putea avea
faţă de autorităţile vamale naţionale. Noua Anexă 9 a Convenţiei intrate în vigoare în anul 1999
introduce necesitatea pentru autorităţile vamale de a controla accesul la regimul pentru toţi
utilizatorii săi, adică transportatorii. Condiţiile şi exigenţele minimale stipulate în Convenţie
cuprind o situaţie financiară solidă, absenţa infracţiunilor grave sau repetate la reglementările
vamale sau la legislaţia fiscală şi depunerea unei declaraţii scrise la asociaţia naţională emitentă
de Carnete TIR specificând responsabilităţile transportatorului.[4.6 p.12]

Informaţiile privind toţi transportatorii autorizaţi să utilizeze Carnete TIR sunt centralizate
într-o bază de date internaţională TIR (ITDB) la Comisia de control TIR (TIRExB) la Geneva
utilizâd un sistem de cod de identificare unic (ID). Orice retragere a abilitării efectuată de
autorităţile vamale sau excludere de la sistem conform Articolului 38 al Convenţiei este de
asemenea înregistrată.[3.5 p.3]

Sistemele de tranzit vamal sunt concepute pentru a facilita la maximul mişcarea mărfurilor
sub sigiliile vamale din transportul internaţional şi pentru a furniza securitatea şi garanţiile
vamale solicitate. O condiţie prealabilă la buna funcţionare a unui astfel de sistem este
bineînţeles aceea ca formalităţile care trebuie îndeplinite să nu fie nici prea grele pentru
autorităţile vamale, nici prea complexe pentru transportatorii şi agenţii lor. De aceea trebuie găsit
un echilibru între exigenţele autorităţilor vamale pe de o parte şi acelea ale transportatorilor pe de
altă parte. În mod tradiţional, atunci când mărfurile traversau teritoriul unuia sau mai multor state
în cursul unui transport internaţional de mărfuri cu un autovehicul rutier, autorităţile vamale ale
fiecărui stat aplicau măsuri de control şi proceduri naţionale. Acestea variau conform statelor,
dar implicau adesea inspecţia încărcăturii la fiecare frontieră naţională şi impunerea de
reglementări naţionale în materie de securitate (garanţie, înscrisuri, cauţiune, depunerea unor

53
taxe, etc.) pentru a asigura plata drepturilor şi taxelor pentru care mărfurile respective erau
susceptibile în timpul tranzitului fiecărei ţări de tranzit, antrenau cheltuieli şi întârzieri
considerabile şi împiedicau transportul internaţional.[3.6 p.13-15]

2.3 Înlesniri și facilități acordate la transportul încărcăturii cu aplicarea

Carnetului TIR. Procedura completării și eliberării carnetului TIR

Regimul TIR a fost elaborat pentru a reduce dificultăţile pe care le întâmpinau

transportatorii şi în acelaşi timp, pentru a oferi autorităţilor vamale un sistem internaţional de
control care să se substituie procedurilor naţionale tradiţionale asigurând în acelaşi timp o
protecţie de asemenea eficientă a reţetelor fiecărui stat pe care îl tranzitau mărfurile.[4.6 p.5]

1. Avantaje pentru administraţiile vamale

In ceea ce priveşte măsurile de control vamal la frontiere, sistemul TIR oferă în mod
evident avantaje pentru administraţiile vamale întrucât el reduc exigenţele normale ale
procedurilor naţionale de tranzit. In acelaşi timp, el suprimă necesitatea – costisitoare de personal
şi de instalaţii - de a trece la o inspecţie efectivă, în ţările de tranzit, cu excepţia verificării
sigiliilor şi stării exterioare a compartimentului încărcăturii sau containerului. El suprimă de
asemenea necesitatea de a prevedea garanţii naţionale şi sisteme naţionale de documentare.[2.3
p.40-41]

Alte avantaje decurg din faptul că operaţiunea de tranzit internaţional este acoperită de un
document de tranzit unic, Carnetul TIR, de unde un risc minim pe care informaţiile inexacte să
fie prezentate administraţiilor vamale. În caz de dubiu, autorităţile vamale au dreptul în orice
moment de a inspecta măfurile sub sigiliu vamal şi, dacă este necesar, de a întrerupe transportul
TIR şi/sau de a lua măsuri necesare în conformitate cu legislaţia naţională. Ţinând seama de
dispoziţiile stricte ale Convenţiei TIR şi de interesul pentru toate autorităţile vamale şi operatorii
de transport de a

54
aplica aceste dispoziţii, astfel de intervenţii ar trebui să rămână excepţionale. Autorităşile vamale
pot astfel să reducă la minimum procedurile administative vamale şi să-şi consacre resursele lor
limitate la măsuri specifice de control bazate pe evaluarea riscurilor şi informaţiilor
confidenţiale.
Comisia de control TIR (TIRExB), în calitatea sa de organism interguvernamental, veghează ca
fiecare actor al procedurii TIR să aplice corect dispoziţiile Convenţiei. În caz de dificultăţi în
aplicarea Convenţiei TIR la nivel internaţional, autorităţile vamale pot să se adreseze la TIRExB
pentru a obţine consultanţă şi sprijin. TIRExB este de asemenea la dispoziţia tuturor Părţilor
contractante pentru a coordona şi încuraja schimbul de informaţii confidenţiale şi alte
informaţii[2.7 p.32].

2. Avantaje pentru industria de transport

Avantajele Convenţiei TIR pentru comerţ şi transporturi sunt de asemenea evidente.

Mărfurile pot traversa frontierele naţionale cu un minimum de invenţii din partea administraţiilor
vamale. Indepărtând piedicile tradiţionale din calea circulaţiei internaţionale de mărfuri, sistemul
TIR favorizează dezvoltarea comerţului internaţional. Prin reducerea întârzierilor, el permite
realizarea de economii apreciabile privind costurile de transport.[3.5 p.4]

Convenţia TIR permite de asemenea, graţie lanţului internaţional de garanţie, un acces

relativ simplu la garanţiile solicitate care sunt o condiţie sine qua non pentru ca industria de
transport şi de comerţ să beneficieze de facilităţile sistemelor de tranzit vamal. În fine, prin
reducerea obstacolelor la transportul rutier internaţional pe care îl constituie controalele vamale,
sistemul permite exportatorilor şi importatorilor să aleagă mai uşor forma de transport care
răspunde cel mai bine necesităţilor lor.[4.6 p.6]

Carnetul T.I.R. este emis în ţara de plecare sau în ţara în care titularul este stabilit sau
domiciliat. În Republica Moldoa autoritatea delegată pentru eliberare Carnetului TIR este
Ascociația Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova. Carnetul T.I.R. este imprimat
în limba franceză, cu excepţia paginii 1 a coperţii, în care rubricile sunt imprimate şi în
engleză; "Regulile referitoare la utilizarea carnetului T.I.R." sunt reproduse în versiunea
engleză la pagina 3 a coperţii. Pe de altă parte, pot fi adăugate file suplimentare, cuprinzând o

55
traducere a textului. Fiind valabil pînă la terminarea operaţiunii T.I.R. la biroul vamal de
destinaţie, în măsura în care a fost luat în evidenţă la biroul vamal de plecare în termenul stabilit
de asociaţia emitentă (rubrica 1 de la pagina 1 a coperţii şi rubrica 4 a voletului). Se emite un
singur carnet T.I.R. pentru un ansamblu de vehicule (vehicule cuplate) sau pentru mai multe
containere încărcate fie de un singur vehicul, fie de un ansamblu de vehicule[3.6 p.14]

Transporturile efectuate sub acoperirea unui carnet T.I.R. pot comporta mai multe birouri
vamale de plecare şi de destinaţie, dar în lipsa unei autorizări:

a) birourile vamale de plecare vor fi situate în aceeaşi ţară;

b) birourile vamale de destinaţie nu vor putea fi situate în mai mult de două ţări;

c) numărul total al birourilor vamale de plecare şi de destinaţie nuva putea depăşi 4.[1.25 p.20]

Dacă transportul comportă un singur birou vamal de plecare şi un singur birou vamal
de destinaţie, carnetul T.I.R. va trebui să aibă cel puţin 2 file pentru ţara de plecare, 3 file
pentru

ţara de destinaţie, în plus 2 file pentru fiecare altă ţară al cărei teritoriu este străbătut. Pentru
fiecare birou vamal de plecare sau de destinaţie suplimentar, vor fi necesare 2 respectiv 3 alte
file, în afară de aceasta va trebui să se adauge 2 file, dacă birourile vamale de destinaţie sunt
situate în două ţări diferite. Carnetul T.I.R. va fi prezentat cu vehiculul rutier, ansamblul de
vehicule, containerul sau containerele la fiecare din birourile vamale de plecare, de trecere şi de
destinaţie. La ultimul birou vamal de plecare semnătura agentului şi ştampila cu dată a
biroului vamal trebuie să fie aplicate în partea de jos a manifestului tuturor voletelor care vor
fi utilizate pentru continuarea transportului[1.25 p.50].

Modul de completare a carnetului T.I.R.

Carnetul T.I.R. nu va prezenta nici ştersături şi nici scrieri suprapuse. Orice rectificare va
trebui să fie efectuată prin tăierea indicaţiilor eronate şi prin adăugarea, dacă este cazul, a
indicaţiilor dorite. Orice modificare va trebui să fie aprobată (de cel care o face) şi vizată de
autorităţile vamale.[3.5 p.5]

Cînd dispoziţiile naţionale nu prevăd înmatricularea remorcilor şi semiremorcilor, se va

indica, în locul numărului de înmatriculare, numărul de identificare sau de fabricaţie.

56
Manifestul[1.25 p.70]:

a) manifestul va fi completat în limba ţării de plecare, cu excepţia cazului în care autorităţile

vamale ar autoriza utilizarea unei alte limbi. Autorităţile vamale ale altor ţări străbătute îşi
rezervă dreptul să pretindă o traducere în limba lor. În vederea evitării întîrzierilor care ar
putea rezulta din această exigenţă, se recomandă transportatorului să posede traducerile
necesare.

b) indicaţiile înscrise pe manifest vor trebui să fie dactilografiate sau multiplicate

astfel încît să fie uşor de citit pe toate filele. Filele ilizibile vor fi refuzate de autorităţile vamale.

c) cînd nu există suficient spaţiu pentru a înscrie pe manifest toate mărfurile transportate,
pot fi ataşate voletelor foi-anexă, de acelaşi model cu manifestul sau sub formă de
documente comerciale conţinînd indicaţiile manifestului. În acest caz, toate voletele vor

trebui să poarte indicaţiile următoare:

numărul foilor-anexă (rubrica 10);

numărul şi natura coletelor sau obiectelor, ca şi greutatea brută

totală a mărfurilor enumerate pe aceste fori-anexă (rubricile 11-13).

d) cînd carnetul T.I.R. acoperă un ansamblu de vehicule sau mai multe containere,
conţinutul fiecărui vehicul sau al fiecărui container va fi indicat separat pe manifest. Această
indicaţie va trebui să fieprecedată de numărul de înmatriculare al vehiculului sau de numărul
de identificare al containerului (rubrica 11 a manifestului).

e) de asemenea, dacă există mai multe birouri vamale de plecare sau de destinaţie, înscrierile
referitoare la mărfurile luate în evidenţă sau destinate fiecărui birou vamal vor fi net separate
unele de altele pe manifest.

Liste specificative de colete, fotografii, planuri etc.: Cînd, pentru identificarea mărfurilor
grele sau voluminoase, autorităţile vamale pretind ca asemenea documente să fie anexate
carnetului T.I.R., acestea vor fi vizate de autorităţile vamale ataşate la pagina 2 a coperţii
carnetului. În plus, o menţiune despre aceste documente va fi făcută în rubrica 10 a tuturor
voletelor.

57
Toate voletele (rubricile 16-17) vor fi datate şi semnate de titularul carnetului T.I.R. sau de
reprezentantul său[1.25 p. 70].

În privința bunurilor aflate în tranzit, trebuia găsită o soluție în privința sigilării

bunurilor/mărfurilor care urmau să tranziteze teritoriile mai multor țări, în drum spre destinația
lor, prin care să se permită îndeplinirea formalităților vamale care urmau să se aplice bunurilor,
la destinație, în loc ca aceste formalități să se efectueze la graniță. Această problemă a fost
soluționată prin utilizarea unor vehicule agreate, care trebuiau să fie sigilate şi prin utilizarea
Carnetului T.I.R., document care privea mărfurile transportate. Un avantaj major pentru
economia Republiccii Moldova după aderarea la Conveția T.I.R. a fost dezvoltarea sectorului
transporturilor de mărfuri și simplificarea controlului vamal la trecerea frontierei vamale a țărilor
tranzitate.

2.4 Trecerea frontierii vamale cu transportul feroviar, aerian si naval

Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalități de transport, ocupând în
traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mărfuri transportate pe glob.

Societățile feroviare au depus eforturi susținute în dezvoltarea și perfecționarea

materialului rulant, precum și în organizarea și expedierea mărfurilor, în vederea reducerii
duratei de transport și a micșorării prețului de transport. Transporturile feroviare au păstrat
avantajele deținute față de celelalte modalități de transport:

 efectuarea transportului de masa, in orice anotimp, continuu, ziua si noaptea;

 efectuarea transporturilor pe distante mari;
 conservarea calitatii si cantitatii marfurilor prin existenta diferitelor tipuri de vagoane
specifice transportului pe fiecare grupa de marfuri;
 asigurarea transportului paletizat si containerizat;
 utilizarea de "nave maritime – feri" pe care se incarca direct vagonul pentru eliminarea
transbordarii marfii;
 formarea trenurilor "mars – rute" cu vagoane platforma (pentru eliminarea transportului
rutier de noapte) pentru incarcarea camioanelor de mare tonaj.
Ca dezavantaje amintim urmatoarele:

58
 o nu se poate asigura in orice situatie transportul direct de la furnizor la beneficiar,
necesitand combinarea cu transportul auto si transbordarea marfurilor pe par;
o durata transportului este mai mare decat in cazul transportului auto;
o necesita investitii mari, personal cu calificare diversa si complexa;
o protectie mai redusa a marfurilor la socuri (in triaje).

La trecerea frontierei vamale cu mijlocul de transport feroviar conform art. 11 punctul 3

Codul Vamal al Republicii Moldova la transportul mărfurilor pe cale ferată, reprezentanţii
organelor căilor ferate depun la organul vamal din staţia de frontieră, documentele însoţitoare ale
garniturii de tren. Astfel în exercitarea acestor conditii, în conformitate cu art. 51 al Codului
Transportului Feroviar la prezentarea mărfurilor pentru transport, expeditorul de mărfuri trebuie
să prezinte, pentru fiecare expediţie a mărfurilor[1.4]:

- scrisoarea de trăsură şi alte documente prevăzute de Regulamentul transportului de

mărfuri pe calea ferată şi de Acordul privind transportul internaţional de mărfuri.

- Duplicatul scrisorii de trăsură privind primirea mărfurilor, eliberat expeditorului de

mărfuri, certifică încheierea contractului de transport al mărfurilor.
Conform contractului de transport al mărfurilor, calea ferată este obligată să aducă mărfurile la
staţia de destinaţie în termen şi intacte, respectînd condiţiile de transportare, şi să le elibereze
destinatarului mărfurilor, iar expeditorul de mărfuri este obligat să achite taxa de transport. Iar
organul de specialitate al administraţiei publice centrale elaborează şi aprobă modelele de
documente de transport al mărfurilor pe liniile ferate publice (magistrale), care se publică în
culegerea "Regulamente de transport şi tarife în transportul feroviar"3.8 p. 19.
Întru garantarea autenticității datelor înscrise în documentele de însoțire expeditorul de mărfuri
poartă răspunderea patrimonială, prevăzută de Codul Transportului Feroviar al Republicii
Molodova, pentru autenticitatea datelor înscrise în scrisoarea de trăsură, precum şi pentru
consecinţele rezultate din indicarea de către el în scrisoarea de trăsură a unor date greşite,
inexacte sau incomplete. Pentru indicarea în scrisoarea de trăsură a unor date greşite, inexacte şi
incomplete privind mărfurile care necesită, în cadrul executării transportului, măsuri speciale de
precauţie, pentru expedierea mărfurilor excluse de la transport sau pentru indicarea greşită a
particularităţilor mărfurilor, expeditorul de mărfuri este obligat să achite amendă în mărime a 5

59
taxe de transport pentru întregul parcurs, indiferent de despăgubirile plătite căii ferate pentru
pierderile provocate de aceste încălcări.[1.4]
La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:

a) exteriorul vagoanelor acoperite care conţin mărfuri, prin controlul integrităţii

sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei; [1.32 art.2]

Vagoanele şi containerele încărcate se sigilează de calea ferată, dacă mărfurile sînt

încărcate de calea ferată, sau de către expeditorul de mărfuri, dacă mărfurile sînt încărcate de
acesta. La transportul mărfurilor pentru necesităţi personale, vagoanele acoperite şi containerele
se sigilează de calea ferată. În cazul deschiderii vagoanelor şi containerelor pentru controlul
vamal, sigilarea acestora cu noi dispozitive de închidere şi sigilare se efectuează de către
organele vamale. Modul de sigilare a vagoanelor şi containerelor prin aplicarea dispozitivelor de
închidere şi sigilare, precum şi lista mărfurilor admise la transport în vagoane şi containere
nesigilate se stabilesc de Regulamentul transportului de mărfuri pe calea ferată. Dispozitivele de
închidere şi sigilare şi cele de scoatere a acestora se pun la dispoziţia expeditorilor de mărfuri sau
destinatarilor mărfurilor de către calea ferată contra plată, conform cheltuielilor efective.[2.8
p.66]

b) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin mărfuri;

c) exteriorul locomotivei;

d) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi a cabinei mecanicului.

Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi

sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la
încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei
sumare[1.1].

Transportului maritim îi revine un rol esențial în realizarea circulației mărfurilor, atât din

punct de vedere cantitativ cât si ca operativitate, rol conferit de aspecte cum ar fi[2.9 p.140]:

 costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de mărfuri care pot fi transportate;
 caracterul complex și diversificat al schimburilor comerciale;

60
 creșterea numărului de participanți la aceste schimburi.

Cele trei elemente esențiale care stau la baza definirii transportului maritim sunt următoarele:

 mărfurile, caracterizate printr-un volum mare și o valoare ridicată;

 navele, ca mijloc de transport care încorporează un nivel de tehnicitate și al investițiilor
ridicat;
 porturile, ca noduri de transbordare precum și instalațiile de operare din cadrul acestora.

Având în vedere aceste elemente se poate afirma că, transportul maritim reprezintă o
activitate economică deosebit de complexă, având un caracter național și internațional, ce trebuie
gândit și desfășurat atât în funcție de necesități, cât și pentru asigurarea rentabilitații.

Funcția principală a transportului maritim este de a asigura legătura dintre producție și consum și
se caracterizează prin doua trăsături esențiale, de natura economică:

 eficiența economică, în sensul satisfacerii unor cerințe definite;

 rentabilitatea, ca o condiție esentială a unei activitati economice ample, care implica
costuri ale transportului propriu-zis si costuri ale operatiunilor conexe.

Atât eficienta economica cât si rentabilitatea depind în mod determinant de cele trei
elemente esentiale care stau la baza definirii transportului maritim si anume : marfurile, navele si
porturile.

Importanta transportului maritim a determinat dezvoltarea unei largi cooperari

internationale, sub egida Organizatiei Natiunilor Unite, pentru a asigura:

 siguranta vietii umane si a navelor pe mare;

 evitarea accidentelor si organizarea asistentei si salvarii maritime;
 prevenirea poluării mediului ambiant în general si a mediului marin în mod special;
 unificarea legislatiei si a metodologiei în transportul maritim;
 asigurarea marfurilor, a navelor si persoanelor;
 protectia armatorilor si proprietarilor de marfuri;
 stabilirea, pentru comertul maritim, a unui cadru juridic si economic adecvat, echitabil,
durabil si operativ, pe fondul cooperarii internationale, care sa garanteze functionalitatea sa,

61
 egalitatea în drepturi si obligatii ale partenerilor, conditii în care principiul avantajului
reciproc poate asigura o rentabilitate echitabila în cadrul comunitatii internationale.

În Republica Moldova transportarea mărfurilor pe calea maritima se realizează prin

intermediul Portului Internațional Liber ”Giurgiulești”[1.29].

Întreaga suprafaţă a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG) are statut de zonă
economică liberă pana în anul 2030. Graţie amplasării sale pe Dunărea de Jos cu adâncimi
disponibile ale apei de până la 7m, PILG este capabil să primească atât nave fluviale, cât şi nave
maritime. În acest context, PILG reprezintă pentru clienţii săi:[4.9]
 unicul punct fluvio-maritim direct de distribuţie şi transbordare în/din Republica
Moldova
 un centru regional de logistică la frontiera Uniunii Europene cu acces la căile de
comunicaţie terestră, feroviară, fluvială şi maritimă, şi
 o zonă excelentă pentru dezvoltarea afacerii, datorită poziţionării sale strategice,
infrastructurii de transport trimodale, mediului de preţ rentabil, precum şi regimului fiscal şi
vamal unic.

Regimul vamal pe teritoriul Portului Internaţional este asigurat de organele vamale.

Activitatea serviciului vamal al Portului Internaţional în probleme de ordin organizatoric se
coordonează cu Reprezentantul Guvernului şi Investitorul General[1.29].
Pe teritoriul Portului Internaţional se stabileşte regimul de declarare vamală obligatorie a
mărfurilor (serviciilor) introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu. Nu se aplică regimul de
contingentare  şi licenţiere la importul şi exportul mărfurilor (serviciilor). Activitatea comercială
externă a rezidenţilor, precum şi activitatea în cadrul Portului Internaţional, nu este obiect de
limitare a comerţului extern, inclusiv de interzicere sau limitare a importului sau exportului
mărfurilor (serviciilor), cu excepţia restricţiilor adoptate de Republica Moldova în baza
hotărîrilor sau rezoluţiilor respective ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale Organizaţiei
Mondiale a Comerţului. Sînt scutite de plata taxelor vamale, cu excepţia taxei pentru efectuarea
procedurilor vamale[4.9]:
a) mărfurile introduse pe teritoriul Portului Internaţional de pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova;

62
b) mărfurile introduse pe teritoriul Portului Internaţional din afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, precum şi de pe teritoriul zonelor economice libere ale Republicii Moldova;
c) mărfurile, inclusiv cele originare din Portul Internaţional, scoase în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul zonelor economice libere ale Republicii Moldova.
Se interzice introducerea pe teritoriul Portului Internaţional a mărfurilor şi a altor obiecte
în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau dacă
mărfurile ori alte obiecte:
a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte aflate pe teritoriul Portului Internaţional;
b) pun în pericol morala şi securitatea publică;
c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de legislaţie.[1.29]
Livrarea de mărfuri (servicii) pe teritoriul Portului Internaţional de pe restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova este asimilată exportului, iar livrarea de mărfuri (servicii) de pe
teritoriul Portului Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată
importului şi se reglementează de legislaţie. Mărfurile aflate pe teritoriul Portului Internaţional
pînă la momentul trecerii hotarelor acestuia au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un
rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.[4.10]
La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se efectuează
în prezenţa organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum şi a reprezentantului
agenţiei de navigaţie. Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a
cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor şi a sălii maşinilor, pentru a constata dacă există

concordanţă între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Comandantul,

armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului
încărcăturii.[1.29 art.14]

După efectuarea controlului vamal la sosire, în folosinţa comandantului, echipajului şi

pasagerilor se lasă cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport cu durata
staţionării navei în port. La scoaterea sau introducerea pe navă a proviziilor de bord, organul
vamal face menţiunea de rigoare în declaraţia proviziilor de bord. Pe timpul staţionării navei,
comandantul sau armatorul este obligat să folosească proviziile şi bunurile înscrise în inventar, în
exclusivitate la bord. Comandantul, armatorul şi agentul navei răspund solidar în faţa organului
vamal pentru nedeclararea bunurilor, pentru lipsa sau substituirea bunurilor înscrise în declaraţia

63
proviziilor de bord, precum şi pentru cele aflate în inventarul navei. Comandantul, armatorul sau
agentul navei este obligat să comunice organului vamal plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte,
în vederea efectuării controlului vamal. Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea
concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele de transbordare
eliberate, precum şi situaţia proviziilor de bord. În timpul efectuării controlului vamal la plecare
este permisă coborîrea sau urcarea la bord numai a comandantului sau secundului navei.
Organele portuare permit plecarea navelor în trafic internaţional numai după autorizarea trecerii
frontierei de stat de către organele Serviciului Grăniceri, în comun acord cu organele vamale.
Subdivizunea Serviciului Vamal vizează manifestul încărcăturii şi declaraţia proviziilor de bord.
[4.9]

Transport aerian a încetat de mult să mai fie un mijloc de transport luxos și prohibitiv.
Astăzi el este preferat de cei care vor să se deplaseze repede și de cei care au de transportat
mărfuri perisabile sau de mare valoare. Pentru transport se folosesc atât avioane mixte, pentru
pasageri și mărfuri, cât și avioane speciale pentru transportul mărfurilor. Din punct de vedere
comercial, avioanele pot fi încărcate în regim de linie, ceea ce implică un trafic regulat, și în
regim de charter (curse neregulate), curse pe bază de contracte între companiile aeriene și diferiti
beneficiari ce doresc să exploateze pe o perioadă determinată avioanele luate în chirie. Decolarea
și aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile autorizate. Aerodromul este
o suprafață de teren sau de apă destinată a fi utilizată pentru sosirea, plecarea și manevrarea la
sol a aeronavelor. Aeroportul este aerodromul deschis operațiunilor comerciale.[4.10]

Transportul aerian efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor cu ajutorul

aeronavelor.

Printre particularitățile tehnico-economice ale transportului aerian se numără:

 rapiditatea - este caracteristica esențială a transportului aerian. Aceasta este evidențiată de

viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalată de nici un alt mijloc de
transport;
 regularitatea - constă în aceea că transportul aerian se efectuează după un program precis
în orice perioadă a anului, atât ziua, cât și noaptea;

64
 oportunitatea – se referă la faptul că acest mod de transport pune la dispoziția celor
interesați, oricând și oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de
transport.
La transportul mărfurilor cu aeronave autohtone, controlul vamal se efectuează imediat
după aterizare, precum şi înainte de decolare. În cadrul acestui control se urmăreşte dacă la bord
există şi alte bunuri decît cele din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica destinaţia vamală
corespunzătoare. Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine se efectuează numai în cazul
în care există indici temeinici privind nerespectarea reglementărilor vamale, sau dacă nava
staţionează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.[1.36]

1.1 Transporturile reprezintă un domeniu important al activității economico-sociale

pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasara în spațiu a bunurilor și oamenilor în scopul
satisfacerii necesitățiilor materiale și spirituale ale societății omenești. Pentru a determina modul
cel mai adecvat de transport, care se potrivește unui anumit scop, trebuie sa se tine seama, în
principal de factorii foarte importanți: în primul rînd de volumul ce urmează a fi deplasat, iar în
al doilea rînd de distanța ce urmează sa fie parcursă dar un factor important este și reglementarea
juridică a trecerii cu mijloacele de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova. În
acest scop su fost adoptate un șir de legi importante în reglementarea trasportului feroviar(Codul
transportului feroviar nr. 309-XV din 17.07.2003 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.226-
228/892 din 14.11.2003;) , aerian(Hotărîre privind aprobarea Programului Naţional de Facilitare
a Transporturilor Aeriene nr. 1034 din 16.10.2000, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.133-
136/1142 din 26.10.2000) și maritim(Legea pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime
comerciale al Republicii Moldova Nr.599-XIV din 30.09.1999 Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.1-4/2 din 11.01.2001;, Legea nr. 8 din  17.02.2005 cu privire la portul internaţional liber
"Giurgiuleşti", publicat : 04.03.2005 în Monitorul Oficial nr. 36-38     art nr : 116;).

65
Capitolul III. Trecerea bunurilor ce aparțin persoanelor fizice peste
frontierea vamală a Republicii Moldova

3.1 Trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor de către persoanele fizice

valutei, obiectelor de valoare, bunurilor moștenite, și în cazul schimbării
locului de trai permanent.

Informaţia detaliată cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe

teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice este prevăzută în următoarele acte
normative:

Legea Republicii Moldova  cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe

teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002. Hotărîrea
Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice nr.1185 din 30 septembrie 2003,
Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor
trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi a unor formulare
tipizate nr. 56-O  din  21.02.2008, Ordinul Serviciului Vamal cu privire la stabilirea cantităţii
produselor alimentare introduse de către persoanele fizice care pot fi calificate ca „produse
alimentare de necesitate personală" nr. 456-O din 15.12.2008.[4.2]

La introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice declară şi

achită drepturile de import la organul vamal situat în punctele de trecere a frontierei de stat iar la
scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice sînt în drept de a
vămui mărfurile la organele vamale interne.[1.1 art. 116]

Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală se
efectuează după sistemul coridorului ales, care la rîndul lui poate fi “roşu” sau “verde”. Astfel
bunurile trecute prin coridorul “verde” se supun controlului vamal selectiv (după caz) iar
bunurile şi mărfurile trecute prin coridorul “roşu” sînt supuse controlului vamal în mod
obligatoriu.[1.30 art. 7]
În procesul efectuării controlului vamal trebuie să se excludă, după posibilitate, accesul
persoanelor neautorizate la bunurile respective. În timpul efectuării controlului vamal se

66
folosesc, de regulă, forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii
Moldova şi a acordurilor internaţionale la care aceasta este parte.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:
a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexa la Legea
Republicii Moldova cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002;
b) bunurile introduse în ţară, altele decît cele menţionate la lit.a), a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care
nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;[1.11 Anexa]

La cerinţa colaboratorului vamal sau la decizia persoanei, care trece bunuri peste frontiera
vamală, acestea sînt declarate organului vamal în scris. Sînt supuse obligatoriu declarării în scris:
1) valorile valutare specificate în art.31 alin.(2) al Legii Republicii Moldova cu privire la
modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002;
2) armele, cartuşele, materialele explozive sau derivatele lor;
3) substanţele narcotice şi psihotrope;
4) obiectele de artă şi anticariat;
5) substanţele radioactive;
6) substanţele otrăvitoare, cu efect puternic;
7) obiecte ale florei şi faunei, părţile/derivatele lor sau produsele obţinute din ele;
8) mărfurile admise /scoase temporar;
9) mijloacele de transport (plasate în regimurile vamale de import, de admitere temporară
sau de tranzit). [3.2 p.98]
Persoanele fizice care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova sînt obligate:
1) să se oprească în locurile de control vamal, să intre şi să părăsească locul de control vamal
numai cu autorizarea colaboratorului vamal;
2) să prezinte la cererea organului vamal bunurile transportate;
3) să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile suplimentare necesare vămuirii;
4) să plătească obligaţiile vamale, în cazurile prevăzute de legislaţie;
5) să efectueze alte cerinţe legale ale autorităţilor vamale.[1.32]

67
În conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova și a Legii Republicii Moldova cu privire
la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002, persoanele fizice au dreptul de a introduce/scoate
de pe teritoriul ţării următoarele:

1. bunuri

2. obiecte şi bijuterii din metale şi pietre preţioase

3. valori culturale

4. mijloace de transport auto

Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova

Persoanele fizice au dreptul de introduce fara achitarea drepturilor de import:

- obiecte de uz personal, bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii

Moldova, bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină,

- bunuri a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte
cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din
valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea
impozabilă a bunului);[1.30 Anexa]

- a bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că acestea

nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc de
trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire
primite , prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale. Faptul stabilirii pentru trai
permanent sau obţinerii moştenirii se confirmă prin actele respective

68
 - de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor
de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi
nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a
bunurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, drepturile de import se vor percepe
reieşind din valoarea bunurilor în vamă (limita neimpozabilă menţionată nu micşorează
valoarea impozabilă a bunurilor);

Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul Republicii

Moldova numai în conformitate cu regimul vamal de import iar persoanele fizice nerezidente au
dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu regimurile
vamale de import, de admitere temporară şi de tranzit.[3.4 p.8]

Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova în

regim vamal de admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu
respectarea următoarelor condiţii:[4.1 p.90]

a) declararea bunurilor în modul stabilit;

b) bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie;

c) achitarea drepturilor de import;

d) şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele respective.

Persoanele fizice nerezidente fiind lipsite de dreptul de a scoate bunuri  de pe teritoriul

Republicii Moldova în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară. Totodată
persoanele fizice rezidente au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova, în
conformitate cu regimul vamal de admitere temporară, bunuri (indiferent de valoarea lor) dacă
ele nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de
export şi declarării în modul. Vămuirea mărfurilor introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară se efectuează la organul
vamal în a cărui rază de activitate locuieşte persoana respectivă.[4.1 p.91]

La alegerea coridorului rosu, persoana fizică completează Declarația Vamală(Formularul

DV-6)(Anexa nr. 1) în conformitate cu anexa nr. 3 la Ordinul cu privire la aprobarea
Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova
de către persoane fizice şi a unor formulare tipizate nr. 56-O  din  21.02.2008 într-un singur

69
exemplar. Și în cazul în care persoanele fizice declară bunuri pentru trecerea cărora legislaţia în
vigoare prevede plata obligaţiilor vamale, organul vamal efectuează calculul şi verifică plata
acestora. Persoanele fizice care nu practică activitatea de întreprinzător plătesc obligaţiile vamale
la momentul traversării frontierei vamale. Calcularea obligaţiilor vamale şi perfectarea
formularului tipizat TV-14(Anexa nr. 2).[1.30]
Regimul juridic privind scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova este
reglementat de Codul vamal al Republicii Moldova și Legea Republicii Moldova cu privire la
modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002. Conform actelor normative mentionate persoanele
fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova urmatoarele:

a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării
lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau agajelor
neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte
suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării repturilor
de export şi declarării în modul stabilit;

Trecerea peste frontier vamală a mărfurilor în scop de comercializare și alte activități de

producere se execută în conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la modul de
introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice
nr. 1569-XV din 20.12.2002 și Codul Vamal al Republicii Moldova și alte acte normative.

În urma investigației putem constata, bunurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova și

destinate activității comerciale sau de producție pot fi declarate în regim vamal de import numai
de persoanele fizice agenți economici înregistrate în modul stabilit de lege. Iar declararea
bunurilor se execută în conformitate cu regulile generale de vămuire a mărfurilor importate de
persoanele juridice.

3.2 Trecerea peste frontiera vamală a obiectelor de valoare și a valutei

Persoanele fizice au dreptul:

1. de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:

70
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea
lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de
producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;[1.1]

2. de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea
lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sînt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu excepţia
celor indicate la lit.a) a prezentului punct) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000
euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;[1.11]

c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000 euro şi
care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de
export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de
Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii şi Turismului, prin care se confirmă costul lor şi
faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;[1.11]

d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor
poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici autorizaţi şi
destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de
100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de
export şi declarării în modul stabilit.[1.11]

Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale

cu condiţia prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea competentă a
statului de expediere, respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import
şi declarării în modul stabilit. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei
pot fi introduse pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 5, 7 şi 8 al Legii
Republicii Moldova cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002 .Iar în cazul apariţiei
suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă valoare culturală, dar
persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea competentă a statului

71
de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării
autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova, prin care se va
confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.[4.2]

În conformitate cu actele normative ale Republicii Moldova persoanele fizice nu au dreptul de a

scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valori din domeniul artei,
literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării
prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 al Legii Republicii Moldova cu privire la modul de introducere şi
scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din
20.12.2002 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii
Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

1. Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:

a) mijloace de transport auto cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar

mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele
concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702
– cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, procurate (obţinute prin
donaţie) în străinătate, cu condiţia declarării şi achitării drepturilor de import la
organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. Mijloacele de
transport menţionate trebuie să fie scoase de la evidenţă de la autoritatea
competentă a statului de expediere;[4.2]

b) mijloace de transport auto, obţinute în folosinţă (fapt confirmat prin actele

respective), cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloacele de
transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute
pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 – cu
termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, cu condiţia că ele se vor afla la
evidenţă permanentă în alt stat şi vor fi declarate la intrare în ţară conform
modului stabilit, fără achitarea drepturilor de import. Aceste mijloace de transport
nu se plasează în nici un regim vamal.[3.2 p. 101]

La introducerea mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova, organele vamale

eliberează actele respective contra plată.

72
 În cazul cînd mijloacele de transport auto cu termen de exploatare de peste 10 ani, iar
mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehicule concepute pentru
transportul de maximum 20 de persoane clasificate la poziţia 8702 – cu termenul de exploatare
de peste 7 ani introduse pe teritoriulul Republicii Moldova, persoanele fizice rezidente
benificiază de dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport, doar
în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate, pe un termen de pînă la 180 zile, în
regimul vamal de admitere temporară cu respectarea următoarelor condiții:[1.12 art. 3]

b) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state;

c) la contul bancar al Serviciului Vamal, deschis în banca autorizată de Serviciul Vamal, la

momentul traversării frontierei Republicii Moldova trebuie să fie depusă o sumă de
garanţie (în valută naţională şi/sau străină) în cuantum egal cu drepturile de import
prevăzute în cazul plasării mijlocului de transport auto în regimul vamal de import sau
mijlocul de transport auto trebuie să fie introdus pe teritoriul Republicii Moldova în
conformitate cu prevederile Convenţiei privind admiterea temporară, adoptate la Istanbul
la 26 iunie 1990;

d) pînă la expirarea termenului acordat conform regimului vamal de admitere temporară,

mijloacele de transport auto trebuie să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, cu
restituirea integrală a sumei de garanţie la momentul scoaterii de pe teritoriul vamal. În
caz de nerespectare a termenului indicat, sumele de garanţie depuse la intrare se transferă
integral la bugetul de stat.[3.9 p.20]

Persoanelor fizice li se interzice introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a motoarelor

şi caroseriilor cu termen de exploatare de peste 10 ani, iar pentru mijloacele de transport auto
clasificate la poziţia tarifară 8703 şi pentru autovehiculele concepute pentru transportul de
maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 – cu termenul de exploatare de peste 7 ani, cu
excepţia motoarelor şi caroseriilor introduse pe teritoriul ţării de persoane fizice nerezidente în
conformitate cu regimul vamal de tranzit, cu condiţia escortării obligatorii a acestora de către
serviciul de supraveghere şi escortare.[1.12 art.4]

Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova

mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, cu respectarea
următoarelor condiţii:[1.1]

73
 a) mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state;

b) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de pasageri şi de mărfuri

în folos public;

c) mijloacele de transport auto să fie declarate prin acţiune, fiind plasate în regimul vamal
de admitere temporară, cu scutire de achitarea tuturor drepturilor de import, fără
completarea şi, respectiv, eliberarea de acte vamale;

d) regimul vamal de admitere temporară să fie acordat în funcţie de termenul de aflare a

mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova.

Persoanele fizice nerezidente sînt obligate să scoată de pe teritoriul Republicii Moldova

mijloacele de transport auto introduse. În cazul în care persoana fizică nerezidentă părăseşte
teritoriul Republicii Moldova fără  mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia
scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova, ea este obligată să plaseze acest mijloc de
transport auto sub supraveghere vamală în regimurile vamale antrepozit vamal sau depozit
provizoriu ori  să depună gaj, pe un termen de 180 de zile, în cuantum egal cu drepturile de
import prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de transport  în regimul vamal de import. În
cazul în care mijlocul de transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova în
termenul indicat, sumele de garanţie depuse la intrare se transferă integral la bugetul de stat.[3.2
p. 100]

Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova

mijloace de transport auto (indiferent de termenul de exploatare) în conformitate cu regimul
vamal de admitere temporară cu condiţia că sînt proprietari asupra mijloacelor de transport şi
locuiesc temporar în ţară, fapt confirmat prin actele respective. Mijloacele de transport
menţionate trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state.[4.1 p.96]

Drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului

şi caroseriei se ia anul de producţie.Anul de producţie  se stabileşte în baza datelor ce se conţin în
certificatul de înmatriculare (paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de
identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul necorespunderii  datelor ce se conţin în
documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se iau datele uzinei
producătoare a vehiculului. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor de
înmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva

74
suspiciuni privind anul de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte
în baza datelor uzinei producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie
al vehiculelor supuse evidenţei în Registrul de stat al transporturilor, în rubrica respectivă a
adeverinţei vamale se aplică înscrierea „Nu este stabilit.[1.30 pct. 11]

Persoanele fizice care au obţinut titlu de proprietate asupra mijloacelor de transport auto
introduse în Republica Moldova răspund solidar cu persoanele care le-au introdus pentru
achitarea drepturilor de import dacă aceste mijloace de transport auto nu au fost vămuite de
organele vamale.

În cazul scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport auto ce

deţin statutul de mărfuri autohtone, sînt obligate să le declare prin acţiune, aceste mijloace  de
transport auto fiind plasate pe un termen nelimitat sub regimul  vamal export temporar. În cazul
înstrăinării în alte state a mijlocului de transport auto, acesta urmează a fi scos de la evidenţa
subdiviziunilor Ministerului Dezvoltării Informaţionale, cu condiţia perfectării actelor vamale
corespunzătoare.

La importul mijloacelor de transport se eliberează Formularul tipizat TV-25(Anexa nr.6),

conform destinaţiei vamale “import” şi a prevederilor legislaţiei în vigoare, cu condiţia declarării
şi achitării plăţilor vamale corespunzătoare. Pentru eliberarea formularului tipizat TV-25 este
necesar de a prezenta: paşaportul tehnic cu inscripţia radierii din circulaţie a mijlocului de
transport, actul ce confirmă legalitatea procurării mijlocului de transport (actul de
vînzare/cumpărare, factura, actul de donaţie şi altele), formularul tipizat TV-14(Anexa nr. 2).
Pentru înregistrarea de către Direcţia Principală Înregistrare a Transporturilor şi Calificare a
Conducătorilor Auto a Ministerului Dezvoltării Informaţionale a mijloacelor de transport
introduse temporar în Republica Moldova se eliberează formularul tipizat TV-26(Anexa nr.7).
[1.30 pct. 15]

Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile şi

obligaţiile persoanelor la importul şi exportul valorilor  valutare, inclusiv numerarului în valută
străină şi în monedă naţională, sînt stabilite în Legea privind reglementarea valutară  nr. 62-XVI
din  21.03.2008 (capitolul III).[1.13]

Reguli pentru persoane fizice rezidente şi nerezidente. Introducerea în Republica

Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi numerarului şi cecurilor de călătorie în

75
valută străină nu este limitată.[1.1 ] Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris organelor
vamale sumele ce depăşesc 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.
Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu depăşesc 10000 de euro (sau
echivalentul lor) de persoană/călătorie. Iar ogranul vamal elibereza un certificat ce
legifereazavaluta straina introdusa Formularul tipizat TV-28(Anexa nr. 4)[1.13]

Conform Legii cu privire la tariful vamal nr. 380 din 20.11.97 valuta naţională, valuta străină (cu
excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare sînt scutite de taxă
vamală[1.7]

Persoanele fizice au dreptul de a scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi

cecuri de călătorie în valută străină în sumă totală ce nu depăşeşte 10000 de euro (sau
echivalentul lor) de persoană/ călătorie, fără a prezenta organelor vamale documentele
confirmative. Iar numerarul în monedă naţională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în
valută străină în sumele de peste 10000 de euro (sau echivalentul lor), însă care nu depăşesc
50000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/ călătorie, cu condiţia prezentării organelor
vamale a documentelor confirmative, pentru suma ce depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul
lor) mentionate mai sus.[4.2]

Sumele ce depăşesc 50000 de euro (sau echivalentul lor) pot fi transferate din Republica
Moldova în cadrul operaţiunilor valutare curente şi de capital, plăţilor şi transferurilor în/din
străinătate între rezidenţi şi nerezidenţi, conform prevederilor art.17, 18 şi 23 ale Legii privind
reglementarea valutară  nr. 62-XVI  din  21.03.2008 adică numai prin transfer.[1.14]

Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris organelor vamale sumele ce depăşesc

10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie. Nedeclararea atrage răspunderea
conform legislaţiei în vigoare. Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu
depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie. Nu se admite introducerea
în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi a numerarului
şi cecurilor de călătorie în valută străină în bagajul neînsoţit de către persoana fizică.
Echivalentul sumelor în valutele respective se determină aplicînd cursul oficial al leului
moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil la ziua trecerii frontierei de stat a
Republicii Moldova.[1.13 art. 8]

76
 Introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în valută străină şi în
monedă naţională şi a cecurilor de călătorie în valută străină se permite persoanelor juridice în
cazuri stabilite în art. 30 din Legea privind reglementarea valutară  nr. 62-XVI din  21.03.2008.
[1.7]

Introducerea în Republica Moldova a numerarului în valută străină şi în monedă naţională şi a

cecurilor de călătorie în valută străină se permite persoanelor juridice rezidente în următoarele
cazuri: [4.2]
a) Băncii Naţionale a Moldovei – în scopul exercitării atribuţiilor sale;
b) băncilor licenţiate şi băncilor nerezidente – în scopul desfăşurării activităţilor financiare;
c) persoanelor juridice rezidente – în scopurile/cazurile următoare:
- achitării în numerar a cheltuielilor ce ţin de deplasarea salariaţilor detaşaţi în
străinătate, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, precum şi în cazul restituirii de
către salariaţi a mijloacelor menţionate neutilizate
- achitării în numerar de către persoanele juridice rezidente care activează în
domeniul aviaţiei civile a cheltuielilor legate de deservirea navelor pe aeroporturile
străine în cazul efectuării unor curse neregulate (charter), a unor rute speciale (cu şefi
de stat sau de guvern la bord) sau al aterizării din motive tehnice
- primirii de către persoanele juridice rezidente care activează pe mijloacele de
transport aflate în trafic internaţional a numerarului de la pasageri pentru mărfurile
comercializate/serviciile prestate acestora
- încasării numerarului introdus în Republica Moldova ca urmare a închiderii
conturilor lor din străinătate – dacă soldul contului respectiv este nesemnificativ, iar
transferarea acestuia în Republica Moldova este iraţională din punctul de vedere al
costurilor de transfer
- primirii numerarului în cazul moştenirii/legatului sau în cazurile succesiunii de
drept prevăzute de legislaţia Republicii Moldova[1.13 art.26]
Pentru persoanele juridice nerezidente se permit în următoarele cazuri:

- primirii de la nerezidenţi a numerarului drept plată efectuată conform contractelor care

prevăd exportul de mărfuri (inclusiv al obiectelor de leasing) şi servicii contra
mijloace băneşti

77
 - primirii de la nerezidenţi a numerarului ca urmare a returnării mijloacelor băneşti
transferate în avans conform contractelor care prevăd importul de mărfuri (inclusiv al
obiectelor de leasing) şi servicii contra mijloace băneşti.

- primirii de către persoanele juridice rezidente care activează în domeniul aviaţiei civile
a numerarului de la operatorii aerieni străini pentru serviciile prestate acestora în cazul
efectuării unor curse neregulate (charter), a unor rute speciale (cu şefi de stat sau de
guvern la bord), a rutelor forţelor armate aeriene străine sau al aterizării din motive
tehnice

- primirii numerarului de către misiunile diplomatice, oficiile consulare, alte

reprezentanţe oficiale ale statelor străine, reprezentanţele organizaţiilor internaţionale
acreditate în Republica Moldova şi organizaţiile internaţionale în cadrul activităţii
acestora pe teritoriul Republicii Moldova;

- utilizării numerarului de către persoanele juridice nerezidente care implementează

proiecte de asistenţă tehnică/de finanţare străină pentru Republica Moldova, în scopuri
legate de implementarea proiectelor menţionate, numai în raport cu persoanele fizice
etc.[1.13art. 30]

Introducera în/Scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă naţională şi în

valută străină şi a cecurilor de călătorie în valută străină de către persoanele juridice se
efectuează prin intermediul persoanelor fizice reprezentanţi ai persoanelor juridice în cauză.
Banca Naţională a Moldovei eliberează autorizaţii pentru scoaterea mijloacelor băneşti din
Republica Moldova la solicitarea scrisă a persoanelor fizice în cazul în care scoaterea
numerarului în monedă naţională şi în valută străină şi a cecurilor de călătorie în valută străină se
efectuează:
a) de către persoana fizică rezidentă care se stabileşte cu domiciliul în străinătate şi deţine
mijloacele băneşti respective cu drept de proprietate;
b) de către persoana fizică nerezidentă care deţine mijloacele băneşti respective cu drept de
proprietate.
Băncile licenţiate eliberează permisiuni pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica
Moldova la solicitarea scrisă a persoanelor juridice, pe numele persoanelor fizice reprezentanţi ai
acestora, în cazul în care scoaterea numerarului în monedă naţională şi în valută străină şi a

78
cecurilor de călătorie în valută străină în scopurile stabilite de Lege privind Reglementarea
valutară.[2.13 p.104]
Trecera obiectelor de valoare și a valutei peste frontiera vamală a Republicii Moldova este
bine reglementată și prevede expres cerințele declarării și legiferarea valutei introduse pe
teritoriul țării. Aceste acțiuni sunt necesare pentru a diminua cazurile de spalare de bani și a
controla stabilitatea valutei naționale. Banca Națională a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei
are un rol important în procesul de tranziţie la economia de piaţă a Republicii Moldova. Ea este
unica autoritate publică care este delegate de lege de a elibera autorizații ce permit scoaterea
valutei în numerar peste frontier vamală a Republicii Moldova.

79
 Concluzii și recomandări

După proclamarea independeței a Republicii Moldova, alegîndu-și calea de dezvoltare

democratică în baza economiei de piață și aflîndu-se în perioada de tranziție, economia țării s-a
confruntat cu un șir de bariere ce nu-i permit ieșirea din criză în care se află și înlăturarea
sărăciei. Este bine cunoscut că în perioada de tranziție dezvoltarea multilaterală al oricărui stat
este permanent amenințată de fenomenul corupției. Lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire
a acestui fenomen, corupția este în stare să pătrundă în orice domeniu de activitate și să ducă la
degradarea economică. Am încercat să efectuăm o analiză a sistemului de reglementare juridică a
trecerii mărfurilor, mijloacelor de transport și mijloacelor bănești peste frontiera vamală a
Republicii Molova care are menirea să asigure securitatea statului, dar mai cu seamă cea
economică.

În rezultatul analizei temei a prezentei lucrări s-a observat că în sectorul vamal există
probleme serioase ce țin de implementarea complexă a principiilor reglementării vamale,
armonizrea și simplificarea procedurilor vamale, organizarea eficientă a activitățiilor, nivelul
profesional și etic al funționarilor vamali, asigurarea activității de combatere a contrabandei și
altor încălcări de legislație.

O problemă deosebită este răspîndirea largă a corupției printre funcționarii vamali, traficul
de influiență exercitat de funcționarii de rang înalt în cadrul activității vamale, precum și
problema securizării segmentului de frontieră cu Ucraina, asiguraea legalității în raioanele din
stînga Nistrului. Aceste probleme au aspecte legislative, organizatorice și economice, în
totalitatea lor pun în pericol real eficiența trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii
Moldova și dezvoltarea relațiilor economice cu alte state.

Reieșind din problemele enunțate, considerăm necesar propunerea unor recomandări care
sunt orientate spre perfecționarea și ajustarea legislației naționale la cerințele internaționale,
simplificarea procedurilor vamale, sporirea eficienții activității vamale, facilitarea comerțului
extern și dezvoltarea relațiilor economice cu alte state, asigurarea securității statului. În acest
scop se propun următoarele acțiuni:

- Dezvoltarea cooperării organelor vamale cu partenerii naţionali şi internaţionali, precum şi

respectarea angajamentelor asumate în calitate de stat membru al OMC şi OMV al
Republicii Moldova;

80
- Implementarea masurilor de diminuare a fenomenului de corupție prin înăsprirea amenzilor
și eficientizarea auditului intern al personalului Serviciului Vamal;

- Consolidarea rolului organelor vamale în asigurarea obiectivelor ce ţin de securitatea

lanţului de aprovizionare, prin determinarea şi stabilirea clară a competenţelor legate de
verificarea la frontieră a cerinţelor pe care urmează să le întrunească mărfurile deplasate
peste frontiera vamală (de calitate, de siguranţă, de ocrotire a mediului înconjurător, de
protecţie a proprietăţii intelectuale etc.);

- Revizuirea tarifului vamal naţional şi ajustarea acestuia la cel aplicabil în UE, inventarierea
şi reevaluarea măsurilor netarifare în cadrul comerţului extern, precum şi dezvoltarea Tariful
Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM), care urmează să devină un instrument
eficient în activitatea economică externă;

- Dezvoltarea principiului controlului vamal în baza analizei riscurilor, care se exprimă prin:
dezvoltarea sistemului de selectivitate a mărfurilor, dezvoltarea sistemului instituţional în
domeniul dat, sistematizarea criteriilor şi profilurilor de risc aplicate şi elaborarea altora mai
eficiente;

- Introducerea şi aplicarea procedurilor simplificate de vămuire a mărfurilor după modelul

celor aplicate în cadrul Uniunii Europene (procedura declaraţiei incomplete, declaraţiei
simplificate şi de vămuire la domiciliu), precum şi dezvoltarea institutului de „Operator
Economic Autorizat”;

- Realizarea unui nou program anti-fraudă naţional cu ajustarea acestuia la standardele

internaţionale şi comunitare în domeniul combaterii, dar şi prevenirii infracţiunilor,
fraudelor şi contravenţiilor vamale;

- Dezvoltarea mecanismelor de protecţie a proprietăţii intelectuale şi combatere a traficului de

mărfuri contrafăcute la frontieră de către organele vamale.

- Semnarea Acordului de Asociere cu UE iar ca componenta a acestui acord este crearea

Zonei de Liber Schimb care prevede anularea tuturor tarifelor vamale la import.

- Aprobarea Codului transporturilor rutiere al Republicii Moldova înaintată în Parlamentul

Republicii Moldova prin  Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 353 din 12 iunie
2013;

81
 Bibliografie

1. ACTE NORMATIVE

1.1 Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial,
ediţie specială din 01.01.2007;

1.2 Codul Vamal al Republicii Moldova Nr. 1320 din 09.03.1993. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 010 din 30.10.1993. Abrogat prin Legea nr. 1149-XIV din 20 iulie
2000;

1.3 Legea pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova
Nr.599-XIV din 30.09.1999 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-4/2 din 11.01.2001;

1.4 Codul transportului feroviar nr. 309-XV din 17.07.2003 Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.226-228/892 din 14.11.2003;

1.5 Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994. În: Monitorul Oficial Nr. 1 art. Nr. 1 din
18.08.1994. Data intrării in vigoare: 27.08.1994;

1.6 Legea Republicii Moldova Nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediţie specială din 01.01.2007;

1.7 Legea Republicii Moldova Nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la repatrierea

mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor obţinute în urma activităţii economice externe.

În:Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 28-29/203 din 02.04.1998;

1.8 Legea Republicii Moldova Nr. 595-XIV din 24.09.1999 privind tratatele internaţionale ale
Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 24-26/137 din
02.03.2000;

1.9 Legea Republicii Moldova Nr. 218-XV din 01.06.2001 pentru aderarea Republicii Moldova
la Organizaţia Mondială a Comerţului. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 059
din 07.06.2001;

1.10 Legea Republicii Moldova Nr. 275-XV din 21.06.2001 pentru aderarea Republicii
Moldova la Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru

82
 prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 078 din 12.07.2001;

1.11 Legea Republicii Moldova Nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de
introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane
fizice. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 185-189/1416 din 31.12.2002;

1.12 Legea Republicii Moldova Nr. 253-XVI din 05.12.2008 pentru aderarea Republicii
Moldova la Convenţia privind admiterea temporară. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova Nr. 230-232/844 din 23.12.2008;

1.13 Legea nr.62–XVI din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, în vigoare din
18.01.2009, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.127-130 din 18.07.2008 ;

1.14 Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 //

MonitorulOficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001.

1.15 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 606 din 15.05.2002 cu privire la Sistemul
naţional de control al exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri 176
strategice în Republica Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 69-70/724
din 30.05.2002;

1.16 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1599 din 13.12.2002 cu privire la regulile
de origine a mărfurilor. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 174-176/1755 din
20.12.2002;

1.17 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 112 din 22.04.2004 pentru aderarea
Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind sistemul armonizat de descriere şi
codificare a mărfurilor. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 077/405 din
14.05.2004;

1.18 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 792 din 08.07.2004 despre aprobarea
Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 112-118/952 din 16.07.2004;

1.19 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la
aprobarea tabelelor şi listelor substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora,
supuse controlului. În: Monitorul Oficial Nr. 186-188/1278 din 15.10.2004;

83
1.20 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 920 din 30.08.2005 cu privire la
Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor, eliberate de către autorităţile
administrative centrale şi organele subordonate acestora, persoanelor fizice şi juridice pentru
practicarea activităţii antreprenoriale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 126-
128/1047 din 23.09.2005;

1.21 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii
Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 157-160/1285 din 25.11.2005;

1.22 . Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1144 din 03.11.2005 cu privire la
aprobarea Concepţiei sistemului de administrare a riscurilor în Serviciul Vamal. În Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr. 151-153/1231 din 11.11.2005;

1.23 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 561 din 18.05.2007 cu privire la Sistemul
Informaţional Integrat Vamal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 74-77/597 din
01.06.2007;

1.24 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1073 din 19.09.2008 cu privire la
optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu
mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 178/1080 din 26.09.2008;

1.25 Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea

carnetelor TIR (Convenţia TIR), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975. În: Seria
„Tratateinternaţionale la care Republica Moldova este parte (1990-1998)”, Ediţie oficială,
volumul VI. Chişinău: Moldpres, 1998, 203p.

1.26 Ordin nr. 346-O din 24.11.2009 - Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind
imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu;

1.27 Ordin Nr. 230 din  28.06.2007 cu privire la aprobarea unor acte normative de executare a
Codului vamal Publicat : 01.01.2008 în Monitorul Oficial Nr. 1-4, art Nr : 2;

1.28 Ordin referitor la aprobarea Normelor de utilizare a declaraţiei sumare nr.185-O  din 
25.05.2006 Monitorul Oficial nr. 116-119/409 din 28.07.2006;

84
1.29 Legea nr. 8 din  17.02.2005 cu privire la portul internaţional liber "Giurgiuleşti",
publicat : 04.03.2005 în Monitorul Oficial nr. 36-38     art nr : 116;

1.30 Ordin cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste
frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi a unor formulare tipizate
nr. 56-O  din  21.02.2008, Monitorul Oficial nr.74-75/211 din 11.04.2008

1.31 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 353 din 12 iunie 2013 privind aprobarea
proiectului de lege pentru aprobarea Codului transporturilor rutier al Republicii Moldova;

1.32 Ordin cu privire la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din
tranzacţiile economice externe nr.  276-O  din  24.10.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.162-165/384 din 06.12.2002;

1.33 Cod Nr. 1163 din  24.04.1997, Codul fiscal al Republicii Moldova, Publicat : 25.03.2005
în Monitorul Oficial Nr. ed. spec.

1.34 Hotărîre privind aprobarea Programului Naţional de Facilitare a Transporturilor Aeriene

nr. 1034 din 16.10.2000, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.133-136/1142 din 26.10.2000

2. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

2.1 Mincu G. Evaluarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Organizaţia Mondială a

Comerţului. Chişinău: Bons Offices, 2008. 128 p.;

2.2 Mincu G. Politica comercială a Republicii Moldova: cerinţe de import-export în comerţul cu

UE. Chişinău: Bons Offices, 2008. 116 p.;

2.3 Mladen C. Drept vamal românesc şi comunitar. Bucureşti: Editura economica, 2003. 368 p.

2.4 Moldovan A. T. Drept vamal. Bucureşti: C.H. Beck, 2006. 544p.;

2.5 Bădescu Gh., Dragnea E., Ghiţă C. Valoarea în vamă a mărfurilor de import (reglementări şi
comentarii). Bucureşti: Lumina Lex, 1998. 167 p.;

2.6 Belu M., Joldeş C., Marinaş L. Sistemul vamal, Bucureşti: Economica, 2003. 286 p.;

85
2.7 Calenic N. ş. a. Serviciul Vamal al Republicii Moldova – 20 ani, Chişinău, 2011. 76p.;

2.8 Caraiani Gh. Manualul pentru declaranţii şi experţii vamali. Bucureşti: Lumina Lex, 2001.
500 p.,

2.9 Caraiani Gh., Diaconu G. Ş. Tehnici vamale de facilitare a comerţului internaţional.

Bucureşti: All Beck, 2003. 299 p.,

2.10 Сhivriga V. Studiu comparativ al legislaţiei în materie de comerţ exterior. Chişinău: IDIS
”Viitorul”, 2008. 92 p.;

2.11 Bădescu Gh., Dragnea E., Ghiţă C. Valoarea în vamă a mărfurilor de import (reglementări şi
comentarii). Bucureşti: Lumina Lex, 1998. 167 p.;

2.12 Radu Gh. Drept vamalcomunitar: Curs de lecţii.Chişinău, 2001,205p.;

2.13 I.Popa “Tranzactii internationale”, Bucureşti, 1992, 250p;

3. ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

3.1 Ciobanu O., Erhan I. Supravegherea vamală – etapă specifică a controlului vamal. În:
Analele ştiinţifice „Probleme actuale-teoretice şi practice-privind legislaţie Republicii
Moldova”. Chişinău: CEP USM, 2005, p. 90-96.;

3.2 Ciobanu O. Unele considerente privind conceptual şi rolul controlului vamal. În: Analele
ştiinţifice „Probleme actuale-teoretice şi practice-privind legislaţie Republicii Moldova”,
Chişinău: CEP USM, 2005, p. 97-102.;

3.3 Armaş V. Măsurarea timpului de trecere a frontierei conform standardelor Organizaţiei

Mondiale a Comerţului. În: Vama, iulie/august 2009, Nr. 4 (11), p. 31-32.;

3.4 Noi condiții de introducere temporară a automobilelor. În: Vama, martie/aprilie 2011, Nr. 2,
p.8-9;

3.5 Sistemul de tranzit prin teritoriul Republicii Moldova. În. Vama, mai/iunie 2010 Nr.3(21)
p.2-5;

3.6 Colaborarea internațională. În: Vama, iulie/august 2011 Nr.4 (22), p. 13-15;

86
3.7 Antrepozitul Vamal-regimul de antrepozit. În: Vama, martie/aprilie 2010 Nr. 2(14)p.6-15;

3.8 Importul și exportul valorilor valutare de către persoane fizice. În: Vama iulie-august 2010
Nr. 4(16) p.17-20;

3.9 Admiterea temporară conform sistemului ATA. În: Vama septembrie/octombrie 2008, Nr.
5(6) p. 20-23;

4. RESURSE ELECTRONICE

4.1 A. Perjaru Notțe de curs la disciplina dreptul vamal. [citat 8 mai 2014]Disponibil:
http://ru.scribd.com/doc/48365539/Dreptul-Vamal

4.2 Informații pentru persoane fizice. [ citat 7 mai 2014] Disponibil: http://www.customs.gov.md/
index.php?id=1160;

4.3 Destinații vamale [citat 8 mai 2014]. Disponibil: http://www.customs.gov.md/ index.php?

id=30;

4.4 Serviciul Vamal al Republicii Moldova [citat 8 mai 2014]. Disponibil: http://conventia.md/d
ata/files/189_prezentare-cahul.pdf

4.5 Reexportul [citat 10 mai 2014]. Disponibil: http://www.rasfoiesc.com/

business/economie/OPERATIUNILE-DE-REEXPORT-LOHN-49.php

4.6 Manual TIR [citat 10 mai 2014]. Disponibil: http://www.aticmd.md/wp-

content/uploads/2011/05/TIR.pdf;

4.7 Transportul rutier de mărfuri [Citat 10 mai 2014]. Disponibil:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transport_rutier_de_marf%C4%83;

4.8 Comitetul codului vamal – secțiunea TRANZIT (TIR) [citat 10 mai2014]. Disponibil:
http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/customs/procedural_aspects/transit
/tir/transit_manuel_tir_ro.pdf

4.9 Portul internațional Giurgiulești [citat 5 mai 2014]. Disponibil: http://www.gifp.md/ro/about

4.10 Transport [citat 2 mai 2014]. Disponibil: http://ro.wikipedia.org/wiki/Transport

87
4.11 Procedura de vamuiere [citat 15 mai 14]. Disponibil: http://www.airtranstur.md/info,ro.html

88
 ADNOTARE

Structura tezei. Prezenta cercetare cuprinde adnotări în limbile română şi engleză,

cuprins, introducere, trei capitole, 71 de pagini de text de bază, bibliografie, concluzii.
Cuvinte-cheie. Servicuil Vamal, frontieră vamală, persoane fizice, persoane juridice,
declarația vamală în detaliu, declarația sumară, import, export, antrepozit vamal, mijloace de
transport, mărfuri, mijloace bănești.
Domeniul de studiu. Drept Financiar-fiscal.
Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul de bază al prezentei lucrări constă în efectuarea
unei analize privitor la reglementarea juridică a trecerii mărfurilor, mijloacelor de transport și
mijloacelor bănești peste frontiera vamală. Cercetarea modului de declarare a mărfurilor și
determinarea destinațiilor vamale reeșind din scopul și destinația mărfii la solicitarea titularului
operațiunii comerciale.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Caracterul inovator al lucrării rezidă în dezvăluirea
reglementării taxei pe valoarea adăugată în Republica Moldova și în alte state europene cu
oferirea unei aprecieri a acestui impozit, delimitarea lacunelor și propunerea unor măsuri măsuri.
Semnificaţia teoretică. Lucrarea constituie o cercetare de valoare actuală, destinată
mediului studenţesc, precum şi specialiştilor din domeniul dreptului financiar-fiscal.
Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele obţinute în urma investigaţiilor efectuate pot
fi utilizate ca suport teoretico-practic pentru studiile ulterioare, și poate fi implimentata în cadrul
cursurior de drept vamal.
Concluzii și recomandări. În timpul ceretării lucrării s-a constat că există multe
impedimente întîlnite de persoanele juridice și fizice la trecerea mărfurilor peste frontiera
vamală. Ca rezultat al fenomenului corupției în rîndul colaboratoriilor vamali și a birocrației
duce la o nemulțumire și a pierderii încrederii agențiilor economici față de autoritățiile vamale.
Se recomandă de a implimenta cît mai curînd standardele internaționale din domeniul vamal și
de a utiliza la scară largă a tehnologiilor informaționale moderne în sistemul vamal.

89
 ANNOTATION

Structure of the thesis. This research includes annotations in Romanian and English ,
contents, introduction, three chapters , 71 pages of main text, bibliography , conclusion .

Keywords. Customs , Customs Border , individuals, businesses , customs declaration

detailed summary declaration , import , export, customs warehousing , transportation , freight ,
money resources.

Field of study. Finance and Tax Law.

Goals and objectives. The main goal of this paper is an analysis concerning the legal
regulation of traffic of goods , vehicles and cash across the border . Researching the declaration
of goods and customs destinations Reese determining the purpose and destination of the goods at
the request of the holder of commercial operation .

Scientific novelty. The novelty of the work lies in the value added tax disclosure
regulation in Moldova and in other European countries to provide an assessment of the tax ,
separation gaps and propose measures.

Theoretical. This paper is a survey of actual value , for student environmental and
financial specialists in the field of taxation.

Value of the work. The results of investigations can be used as theoretical and practical
support for further studies , and can be impliment in cursurior of duty .

Conclusions and recommendations. During the research we noticed that there are many
obstacles encountered by businesses and individuals to transit of goods across the customs
border . As a result of corruption among customs officers and bureaucracy there is discontent
and loss of confidence of economic agents in the customs authority . It is recommended to
implement as soon as international standards in customs and use of modern information
technologies in customs authority.

90