Aparatele funcţionale

Placuta vestibulara:

-totala: -extinsa (Kraus)

-redusa (Hotz)
-partiala

Indicatii: - dentatia temporara si mixta incipienta

- parafunctii: aspirarea sau interpunerea buzei inferioare, respiratia orala

1
 - obiceiuri vicioase (suptul degetului)

Tipuri de plan inclinat in functie de scopul urmarit

• Pentru ghidarea eruptiei dentare
• Pentru realizarea saltului articular (spatula, inelul ortodontic cu plan inclinat,
gutiera inferioara cu plan inclinat)
• Pentru repozitionarea mandibulei (propulsie, retropulsie)
• Microplanuri inclinate

2
3
Planuri inclinate pentru repozitionarea mandibulei. Mod de constructie

• Mobilizabile sau fixe

• Anterioare, posterioare sau laterale
• Unice,duble sau multiple(microplanuri inclinate)
• Planuri inclinate care conduc mandibula catre anterior, posterior, lateral sau oblic

4
Tipuri de aparate integral funcţionale

A. Aparate cu sediul principal în interiorul cavităţii orale

Activatorul

Alcatuire

5
 În funcţie de particularităţile cazului clinic, el poate prezenta modificări constructive :

• prelungiri acrilice ale bazei la nivelul unor spaţii de edentaţie cu rol de

menţinător de spaţiu
• absenţa masei acrilice uni- sau bilateral
• platou drept sau gutieră acoperind treimea incizală vestibulară a incisivilor
inferiori pentru ingresiunea lor sau împiedicarea vestibularizării lor
• aplicarea arcului vestibular la arcada inferioară în anomalii de clasa III
• două arcuri vestibulare, superior şi inferior
• elemente auxiliare biomecanice (arcuri din sârmă) pentru acţiuni elective asupra
unor dinţi malpoziţionaţi. Aceste elemente, deşi conferă aparatului proprietăţi
mecanice, nu-i modifică caracterul de aparat integral funcţional dat de lipsa
elementelor de ancorare.
• anse de poziţionare în contact cu faţa mezială a molarilor de şase ani superiori
• modificări ale masei acrilice interocluzale la nivelul dinţilor laterali pentru
deplasări verticale şi sagitale ale acestora
•
Activatorul şi monoblocul ca planuri înclinate
Aceste aparate au pe secţiune transversală forma a două trunchiuri de con unite prin
baza lor mare. În timpul închiderii gurii, forţa verticală rezultată din contracţia muşchilor
ridicători ai mandibulei, se descompune pe pantele aparatului dând naştere la rezultante
orizontale care vor produce dilatarea maxilarelor. Şurubul activatorului are rolul de a
adapta aparatul la noile condiţii create în cavitatea bucală de activitatea musculară ;
forţele responsabile de dilatarea arcadelor sunt exclusiv naturale.

Indicaţii

Este utilizat pentru corectarea clasei II/1, ocluziei deschise, a laterodevierii

mandibulare funcţionale, mai rar a clasei II/2 şi clasei III, ca mijloc de contenţie şi
echilibrare finală după tratamentul realizat cu alte tipuri de aparate şi în tratamentul
etiologic al anomaliilor dento-maxilare, deoarece împiedică obiceiurile vicioase de
interpoziţie şi respiraţia orală.
Este cel mai utilizat aparat pentru obţinerea modificărilor în plan sagital şi vertical în
dentaţia mixtă şi permanentă incipientă. Modificările unidentare sunt greu de obţinut cu
acest aparat, dar el este folosit pentru ghidarea erupţiei dentare cu ajutorul planurilor
înclinate. De aceea, nu este recomandat în tratamentul malocluziilor cu înghesuire şi
foarte rar în tratamentul malocluziilor care necesită extracţii.
Clasa II/1 moderată sau severă, cu supraacoperire şi direcţie de creştere orizontală,
răspunde cel mai bine la tratamentul cu activator.

Modul de acţiune al activatorului

Dacă aparatul este corect confecţionat, în conformitate cu ocluzia de construcţie, muşchii

masticatori, întinşi peste poziţia lor de repaus, sunt stimulaţi să se contracte (reflexul de
întindere) conform principiilor fiziologiei musculaturii. Aceeaşi tendinţă de contracţie

6
apare când musculatura sublinguală şi muşchii retropulsori sunt puşi în tensiune prin
poziţionarea anterioară a mandibulei şi tind să o ducă din nou spre posterior. Dar aceasta
se menţine propulsată prin construcţia aparatului şi astfel forţa declanşată de aceste
grupuri musculare este transmisă prin intermediul aparatului dinţilor şi proceselor
alveolare superioare pe care tinde să le deplaseze posterior. Iată de ce activatorul trebuie
confecţionat dintr-un material cât mai rigid.
Când muşchii propulsori (pterigoidienii externi) au obosit, mandibula tinde să revină la
poziţia de repaus. Acest lucru nefiind posibil, mandibula se poziţionează pe partea
inferioară a activatorului, rămânând în propulsie, dar pasivă. În acest moment ea
transmite aparatului o forţă posterioară (calculată la aproximativ 500gr.), care e transmisă
arcului superior inhibând dezvoltarea osului maxilar.

Mod de purtare: pe timpul nopţii şi încă 3-5 ore ziua, în afara programului şcolar, în total
12-14 ore din 24.

Avantajele activatorului:
- determină un nou echilibru neuro-muscular care asigură corectarea ocluziei şi obţinerea
unor rapoarte ocluzale neutrale, stabile
- realizează un tratament etiologic prin împiedicarea respiraţiei orale, a deglutiţiei
infantile şi a obiceiurilor vicioase de supt şi interpunere
- permite ghidarea erupţiei dentare şi asigură menţinerea spaţiului pentru erupţia dinţilor
permanenţi
- are rol carioprofilactic

Dezavantaje:
- este un aparat voluminos care reduce spaţiul pentru limbă şi există riscul de a nu fi
purtat
- provoacă dereglări ale homotopiei linguo-mandibulare (mandibula este deplasată
anterior, în timp ce limba este obligată, prin construcţia aparatului, să rămână într-o
poziţie posterioară, deşi unele anomalii ar indica plasarea ei anterioară)
- este contraindicat în îngustări mai mari de 4mm ale arcadelor dentare la pacienţii la care
nu se pune problema tratamentului prin extracţii sau purtarea unui headgear asociat
- in varianta clasica,nu prea poate fi folosit în tratamentul clasei II/2 şi al clasei III.
- este contraindicat la pacientii hiperdivergenti

Bionatorul Balters
″scheletul unui activator din care n-a mai rămas nimic decât întruchiparea goală a
gândurilor lui Robin″.
Teoria lui Balters susţine că ″factorul esenţial în dezvoltarea dentiţiei şi centrul activităţii
reflexe la nivelul cavităţii orale″este limba.
Tehnica terapeutica ampla care vizeaza dezvoltarea armonioasa a intregului organism:
psihoterapie, gimnastica pentru dezvoltarea toracelui si corectarea posturii extremitatii
cefalice, masaje ale regiunii cervicale si scapulo-humerale.

7
Alcatuire

Tipuri de aparate Balters: I, II, III

Aparatele Frankel (plăcuţele vestibulare scheletizate)

Aceste aparate dezvoltă forţe active funcţionale prin intermediul limbii şi în acelaşi
timp, componentele vestibulare exercită forţe kinetice active care determină modificări
tisulare.

Alcătuire:

Mecanismul de acţiune :

În conformitate cu teoria lui Frankel, aparatul său are următoarele efecte direcţionale :
1. exercitarea unor presiuni pe anumite zone
2. îndepărtarea (inhibarea) anumitor presiuni exercitate de părţile moi
3. tracţiune asupra proceselor alveolare

Elementele din sârmă ale aparatului, deformate sub acţiunea musculaturii, devin în mod
natural active. Contactul limbii cu elementele de sârmă ale aparatului are rolul unui
trigger proprioceptiv care stimulează menţinerea anterioară a mandibulei.
Acţiunea aparatelor funcţionale depinde de tipul de forţe aplicate. În funcţie de diversele
activităţi funcţionale (vorbire, râs, deglutiţie), de modelul constructiv al aparatului şi de
activarea sa, predomină forţele funcţionale sau cele active, declanşate de elementele de
sârmă. Forţele active pot fi suplimentate de ortodont în funcţie de caz, pentru deplasări
dentare izolate.

8
Tipuri de aparate : I, II, III, IV

Aparatele fixe

Avantaje si dezavantaje:

+ retentie buna
+ nu sunt la discretia pacientului
+ nu pot fi manevrate de catre pacient
+ permit deplasari dentare multiple si simultane
+ deplasare corporala, torque
+ modificari de finete in toate cele trei planuri spatiale
+ pot reduce timpul de tratament activ

- igiena riguroasa
- predispozitie la carie
- forte secundare nedorite
- afectare parodontala, necroze pulpare
- poate fi aplicata numai de catre specialisti experimentati

Elemente componente:

1. Elemente de agregare: inele, coroane, gutiere, colaje, ligaturi

2. Elemente accesorii: bracketuri, tubusoare, carlige, butoni, bare rigide
3. Elemente active: arcuri, inele de cauciuc, tractiuni intermaxilare

Inelul ortodontic

Bracketurile
Clasificare:
- Dupa numarul de aripioare: simple, duble
- Dupa modul de fixare pe dinte: sudate pe inele, colate
- Dupa materialul din care sunt confectionate:
- nefizionomice: metalice (otel inoxidabil sau titan)
- fizionomice: - ceramica
- mase plastice transparente
- safir
- aur 24 karate
- Clasice
- Preangulate
- Dupa modul de ligaturare: ligaturate, autoligaturante
- Dupa zona in care sunt aplicate: vestibulare, linguale
- Dupa modul de colaj: colare directa, indirecta

9
Arcul
(CrNi, CrCoNi, NiTi, TMA etc.)

Clasificare:
a. intindere: - arcuri totale
- arcuri partiale (segmentare)
b. profilul sarmei: - rotunde
- rectangulare
c. asezare: - vestibulare
- orale
d. dupa modul de confectionare: - prefabricate
- confectionate manual
e. elasticitate: -elastice , superelastice, activate termic
- rigide
Elemente componente: - dispozitiv de fixare
- curbura principala
- bucle (deformari plastice)

Tratamentul cu aparate fixe

Etape de tratament in tehnica edgewise:

• Prepararea
• Corectarea
• Finisarea
• Reechilibrarea ocluziei

1.Prepararea:
Obiective:
a. alinierea dintilor (corectarea malpozitiilor, rotatiilor)
b. nivelarea curbei Spee
c. distalizarea caninilor daca s-au facut extractii
d. pregatirea ancorajului

Posibilitati de ancoraj (sistemul 10-2):

- curburile de ancoraj
- fortele intra-extraorale

Curburile de ancoraj – tip-back= redresarea corono-distala a molarilor cu 15◦ la

mandibula si 25◦ la maxilar

Dispozitive intraorale de ancoraj:

Bara Gosgharian
Quad-helix

10
Lip-bumper
Arc utility
Arc lingual
Dispozitive temporare de ancoraj pentru ancoraj scheletic (miniimplante)

2. Corectarea (arcuri rectangulare cu bucle de inchidere, tie-back-uri)

Obiective:
a. inchiderea spatiilor
b. prepararea ancorajului mandibular
c. corectarea relatiilor ocluzale – tipuri de elastice

3. Finisarea – arc mai flexibil, elastice finishing

Obiective:
a.controlul apical
b. intercuspidarea
c. corespondenta liniei mediane
d. alinierea marginilor incizale
e. inclinarea axiala a incisivilor, caninilor
f. paralelismul fetelor proximale, al radacinilor

4. Reechilibrarea ocluziei (recuperarea ocluziei functionale)

ocluzia terapeutica Tweed ocluzie functionala

Curburile de ordinul I – compensare morfologica sau terapeutica

Arcada superioara
CURBURILE ARCULUI IN PLAN ORIZONTAL :
inset
bosă canina
offset
toe-in

Arcada inferioara
CURBURILE ARCURILOR IN PLAN ORIZONTAL :
Offset canin
Offset molar
Toe-in

Curburile de ordinul II – in plan vertical; tip-back, tip-forward, step-uri, bucle

11
Curburile de ordinul III – torsiunea arcului pe muchie (torque)

Contentia

- Placa Hawley superior, wrap-around retainer, pozitioner

- Arcuri linguale colate

Fortele extraorale

Istoric:
1866 Kingsley
1870 Farrar
1888 Angle, Goddard
1889 Guilfford

Clasificare:
1. Aparate intra-extraorale
2. Aparate extraorale

1. Aparatele intra-extraorale

Headgear, arc facial – tractiune antero-posterioara

- Zona de sprijin (sistem de ancoraj)
- Elementul declansator al fortei
- Sistemul de aplicare a fortei la nivelul arcadei
- Sistemul de transmisie a fortei

a. Zona de sprijin
- La nivelul vertexului
- Pericranian
- Nucal
High-pull - 35◦ cu planul ocluzal
Straight-pull – 5-10◦
Low-pull - 25◦ sub planul de ocluzie

b. Elementul declansator al fortei

c. Sistemul de aplicare al fortei (arcul facial)
d. Sistemul de transmisie al fortei: arcul aparatului fix sau un alt aparat mobil sau
mobilizabil

Indicatii:

- retruzia si intruzia frontalilor

12
 - distalizarea caninilor
- ancorajul molarilor de 6 ani
- distalizarea molarilor de 6 ani
- rezolvarea ocluziei incrucisate
- inhibarea dezvoltarii maxilarului si distalizarea lui (efect ortopedic)
- redirectionarea cresterii

Masca Delaire – tractiune postero-anterioara

Indicatii: insuficienta dezvoltare sagitala a maxilarului

- progenia falsa
- despicaturi LMP
-
Elemente componente:
- Sistemul de sprijin fronto-mentonier (masca faciala)
- Sistemul de aplicare al fortelor (aparatul ortodontic intraoral)
- Elementele declansatoare de forta (elastice)

2. Aparatele extraorale

Indicatii:
- inhibarea dezvoltarii mandibulei
- progenii
- ocluzia deschisa
- laterognatia mandibulara

Tractiune:
- Inalta (vertex-menton)
- occipito-mentoniera

Recidiva şi contenţia in ortodontie

Cauzele recidivei:
• Lipsa contentiei
• Molarii de minte sau molarii de 12 ani
• Lipsa punctelor de contact la finalul tratamentului
• Rapoarte de ocluzie instabile
• Persistenta factorilor etiologici
• Tiparul morfogenetic
• Dezechilibrul dintre rezorbtia si apozitia osoasa
• Instabilitatea tesuturilor gingivale si parodontale
• Pozitia instabila a dintilor sub presiunea tesuturilor moi
• Modificari provocate de crestere

13
Hipercorecţia se face in:
• Expansiune
• Rotatie
• Extruzie
• Intruzie – cea mai stabila modificare
• Extractie
• Ocluzia adanca acoperita
• Ocluzia deschisa
• Progenia adevarata

Teoremele contentiei
• Dintii deplasati tind sa revina la pozitia initiala
• Eliminarea cauzelor care au determinat anomalia
• Hipercorectia anomaliei
• Ocluzie terapeutica stabila
• Reorganizare osoasa completa
• Incisivi inferiori perpendiculari pe planul bazal mandibular
• Tratament ortodontic paralel cu cresterea (tratament functional)
• Pastrarea distantei intercanine inferioare
• Pozitia stabila a incisivilor inferiori este cea initiala +/- 3º
• Unghi interincisiv normal
• Durata: cel putin jumatate din durata tratamentului activ
• Pana la terminarea cresterii
• Dublu fata de tratamentul activ
• Contentie pe viata
• Contentie naturala

Aparate de contentie
• Mobile – activator nesectionat
• Mobilizabile – placa Hawley, pozitioner, wraparound retainer
• Fixe – contentie colata
Instrucţiuni de purtare

14
Tratamentul ortodontic al adultului

Caracteristici generale:
- Absenta cresterii
- Modificarile parodontale
- Stari de dezechilibru in organism
- Comportamentul psihic

Circumstantele care au dus la cresterea interesului pentru tratament :

- Cresterea interesului pentru sanatate
- Progresele stiintei medicale si ortodontiei
- Preocuparea pentru aspectul estetic din motive sociale
- Necesitatea tratamentului preprotetic
- Patologia ATM
- progresele tehnicilor fixe
- chirurgia ortognatica

Munca în echipă:
Ortodont
Parodontolog
Chirurg BMF
Stomatolog generalist

Obiective: comune cu ale copilului

1. Imbunatatirea starii de sanatate dentara
2. Imbunatatirea aspectului facial

Diferenta: abordarea cazului !

15
16
Acceptarea tratamentului depinde de:
- durata
- cost
- discomfort
- risc si beneficiu
- tip de aparat – vizibilitate, impiedicarea exercitarii functiilor
- anturaj social, familie, prieteni

Principii mecanice:
- Forte usoare
- tendinta de hialinizare
- torque
- hipercorectie
- forte mai intense si mai de durata pentru inchiderea spatiilor postextractionale

Deplasarile dentare la copil si adult:

Adult:
- os alveolar mai putin vascularizat, cu spatii medulare mici, deci mai dens
- fibre de colagen groase
- reactie tisulara intarziata

17
Factori care contribuie la reuşita tratamentului:

Metode chirurgicale in terapia anomaliilor dento-maxilare

Interventii chirurgicale asupra bazei maxilarelor:

- Maxilar:disjunctie,constrictie, impactare, downward rotation, set-back
- Mandibula:osteodistraction, set-back, avansare, autorotatie, interventii pe
menton
Interventii chirurgicale asupra bazelor alveolare
• Corticotomii
• Septotomii
• Tunelizari
Interventii chirurgicale asupra partilor moi
• Frenuri
• Inteventii asupra limbii
• Interventii plastice
• Decapusonari
Interventii asupra sistemului dentar
• Germectomia: M3, Pm1, supranumerari
• Descoperirea dintilor inclusi
• Odontectomia
• Redresare fortata

Extractia dentara
- Valoarea functionala a dintelui
- Apropierea de focarul de inghesuire
- Amplitudinea deplasarii dentare
- Marimea deficitului de spatiu
- Relatii de ocluzie in zona laterala si frontala

18
- Rezistenta la carie
- Aspectul profilului

Indicatie de extractie a dintilor in scop orthodontic – exemple vezi curs

litografiat Prof. E.Cocarla

19
20