CAMPUL PROTETIC MAXILAR EDENTAT TOTAL

   
 

 
Frenul buzei sup.
1. Deobicei acesta nu contine fibre musculare. Uneori frenul buzei sup. este hipertrofic
si se insera aproape de papila incisiva. In acest caz se recurge la corectia sa
chirurgicala.

sus

Zona vestibulara centrala

2. Este situata de o parte si alta a frenului buzei sup., intre cele 2 frenuri bucale.

sus

Bride bucale
3.
sus

Spatiul vestibular lat.

4. Se intinde de la nivelul frenului bucal pana in zona distala a crestei zigomato-
alveolare. Inchiderea marginala de la nivelul crestei zigomato-alveolare se realizeaza
 greu, deoarece mucoasa de la acest nivel este foarte subtire.

sus

Creasta zigomato-alveolara (procesul zigomatic, apofiza zigomatoalveolara)

5. In cazul atrofiei marcate a crestei alveolare, aceasta creasta zigomato-alveolara poate
interfera cu structurile campului protetic. Aceasta se situeaza aproape de coama
crestei. Aici, mucoasa bucala este foarte subtire.

sus

Punga lui Eisenring

6. Este situata intre apofiza zigomato-alveolara si spatiul paratuberozitar. Aceasta zona
este mai larga decat cea din zona vestibulara laterala. Pe masura ce creasta reziduala
se resoarbe, latimea acestui spatiu creste. Aceasta zona ia nastere datorita incrucisarii
fibrelor musculare ale maseterului cu cele ale buccinatorului.
In miscarile de deschidere a gurii procesul coronoid coboara si ingusteaza zona
pungii lui Eisenring si zona paratuberozitara. Amprentarea acestei zone poate
prezenta erori de reproducere a acesteia.
De aceea se recomanda in amprentarea preliminara sa se introduca in aceasta zona cu
ajutorul aratatorului cate o cantitate de alginat, dupa care se aplica lingura pe campul
protetic. In timpul amprentarii pacientul va deschide si inchide gura, pt. ca procesul
coronoid sa modeleze marginea amprentei din aceasta zona.

sus

Tuberozitate maxilara
7. Se afla in prelungirea crestelor edentate, la nivelul molarului 3 sup. Daca acest dinte
exista inca pe arcada, tuberozotatea este mai putin palpabila. Aceasta tuberozitate
devine mult mai evidenta in lipsa molarului 3 sup.
Fiecare tuberozitate are 3 poli: vestibular, distsal si caudal (inf.). Polii vestibulari si
distali pot fi uneori retentivi, fapt ce ingreuneaza efectuarea si adaptarea protezei
mobile. In astfel de cazuri se recurge la corectarea chirurgicala a acestora. Polul inf.
poate fi uneori f. apropiat de creasta edentata mandibulara, astfel spatiul protetic
devenind insuficient. Si in aceste cazuri se recurge la corectarea chirurgicala, care va
realiza un spatiu protetic minim de 4 mm.
Tuberozitatile maxilare, (la fel ca tuberculii piriformi de la mandib.), sunt zone
biostatice. Resorbtia si atrofia la acest nivel sunt scazute.

sus

Spatiul paratuberozitar
8.
sus

Santul pterigomaxilar
 Intre carligul apofizei pterigoide (hamulus pterygoideus) si polul post. al tuberozitatii
9. se afla santul pterigomaxilar. Acesta este un reper important in realizarea inchiderii
marginale a protezei totale. Prezenta in aceasta zona a ligamentului pterigomaxilar
poate disloca proteza superioara, datorita mobilitatii sale la deschiderea gurii.

sus

Ligamentul pterigomaxilar
10.
sus

11.Linia AH sau linia de vibratie (in desen linia AH cu dublu arc)

Aceasta delimiteaza palatul dur de cel moale. Ca puncte de reper se pot evidentia
santurile pterigomaxilare si foveele palatine.
Linia AH poate fi de 3 forme:- linie dreapta
- cu concavitate distala
- cu dublu arc, cu concavitati distale

sus

Valul palatin (palatul moale)

12.Palatul moale este format din muschii palatofaringian si palatoglos, tensorul si
ridicatorul palatului moale, muschiul uvulei.
Palatul moale participa la deglutitie, fonatie, respiratie, cascat si voma.

sus

Spina nazala posterioara

13.Se afla pe marginea post. a palatului dur. Este formata prin unirea pe linia mediana a
marginilor post. ale lamelor orizontale ale oaselor palatine.

sus

Foveele palatine
14.Sunt 2 depresiuni localizate de o parte si alta a liniei mediosagitale. In 75% din cazuri
acestea sunt plasate anterior de linia AH si doar in 25% din cazuri se afla chiar la
nivelul ei.

sus

Glande salivare accesorii palatinale

15.
sus

Gaura palatina posterioara

16.Localizare: medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului
 dur (post. de sutura transversa, la baza proceselor alveolare).
Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent.

sus

Nervul palatin mare

17.
sus

Papila incisiva
18.Este indicata folierea acestei zone. In resorbtiile accentuate ale crestelor edentate,
gaura incisiva poate ajunge pana pe muchia crestei.
Presiunile pe care o proteza le exercita pe papila incisiva, pot provoca durere, chiar
parestezie.

sus

Rugile palatine (plicile palatine)

19.Se afla paramedian in treimea ant. a palatului dur. Acestea au un rol important in
fonatie. Uneori se impune transpunerea lor pe fata lustruita a bazelor, protezelor
totale.
In regiunea treimii ant. a boltii palatine, tesutul submucos este bogat in celule
adipoase.

sus

Torusul palatin
20.Foarte des de-a lungul suturii medio-sagitale se poate evidentia prezenta torusului
palatin. Acesta este o formatiune osoasa, fara semnificatie patologica. Prezenta
torusului paltin poate determina bascularea protezei, de aceea se indica folierea
acestei zone. In cazurile torusului palatin accentuat se corecteaza chirurgical, cu
riscul aparitiei recidivelor. Mucoasa care acopera torusurile este mai subtire.

sus

Rafeul palatin
21.Rafeul palatin este o banda de fibromucoasa care acopera sutura mediosagitala.
Rezilienta acestei fibromucoase este minima, de 0,1mm. De aceea daca aceasta zona
este sensibila la palapare, se realizeaza folierea modelului.

sus

Sutura mediosagitala
22.Sutura medio-sagitala se continua sup. si ant. cu sutura intermaxilara si post. cu
creasta inf. a vomerului.
 sus

Creasta alveolara reziduala (creasta edentata)

23.Procesul de resorbtie al crestei edentate este centripet. Resorbtia este mai lenta la
nivelul frenului labial sup. si la nivelul frenurilor bucale. Este si mai lenta la nivelul
zonelor biostatice (bolta palatina, tuberozitatile maxilare).
Foarte rar poate aparea creasta in muchie de cutit, aceasta fiind mai frecventa la
mandibula.

sus

Muschiul buccinator
24.
sus

Bolta palatina (palatul dur)

25.Este o zona biostatica. Exista bolta palatina adanca (ogivala), medie si plata.
Continutul de tesut adipos este mai mare la un palat plat decat la cel ogival. Bolta
ogivala implica dificultati de amprentare. Aceasta nu duce la sporirea retentiei
protezei si poate duce la dificultati de inchidere marginala distala a protezei. Forma
medie a boltii palatine este cea mai benefica protezarii. Forma plata a boltii palatine
poate aparea in urma resorbtiei accentuate a crestelor reziduale (dat. purtarii
protezelor necorespunzatoare, dat. pierderii unitatilor dentoparodontale de mult timp,
sau dat. bolii parodontale). Bolta plata contribuie la mentinerea protezei totale prin
fenomenul de adeziune.
Lungimea medie a boltii palatine este de 4,8cm (de la papila incisiva la linia
interhamulara). Adancimea medie este de 12-17mm. Latimea medie in treimea
mijlocie este de 4,1cm iar intertuberozitar de ca. 4,5cm.
Palatul dur este format din palatul primar si cel secundar. Palatul primar este format
din oasele incisive (in nr. de 2), iar palatul secundar din procesele palatine ale oaselor
maxilare (in nr. de 2) si lamele orizontale ale oaselor palatine (in nr. de 2).
Sutura incisiva se afla la unirea oaselor incisive cu procesele palatine. Aceasta se afla
in treimea ant. a palatului dur.
Sutura palatina transversa se afla la unirea dintre procesele palatine si lamele
orizontale. Aceasta sutura se afla in dreptul fetelor distale ale molarilor secunzi
superiori. Post. de sutura transversa se afla gaura palatina post. (sau gaura palatina
mare), la baza proceselor alveolare. Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si
pachetul vascular aferent. Localizarea gaurii palatine post.: medial de molarul 3 sup.
si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur.

sus

Zona glandulara a lui SchröderRezilienta acestei zone este crescuta. In grosimea

26.mucoasei exista o multime de glande salivare. La acest nivel se gasesc aproximativ
250 de orificii de deschidere ale glandelor salivare mici. Acestea secreta mucina, fapt
 benefic in protezarea totala, deoarece mucina favorizeaza mentinerea protezei pe
camp.

sus

Gaura incisiva
27.
sus
 
CAMPUL PROTETIC MANDIBULAR EDENTAT TOTAL

1.
Marginea ant. a ramurei ascendente
Se afla in prelungirea liniei oblice externe.

2.
Trigonul retromolar
Marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei formeaza impreuna cu partea
posterioara a liniei milohioidiene trigonul retromolar.

3.
Rafeul pterigomandibular
(plica pterigomandibulara, ligamentul pterigomandibular)

4.
Tuberculul piriform (sin. tuberculul mandibular, sin. tuberculul alveolar mandibular)
In constituirea lui intra: ligamentul pterigomandibular, fibre tendinoase ale muschiului
temporal, fibre ale buccinatorului, milohioidianului si constrictorului sup. al faringelui,
formatiuni glandulare.

Tuberculul piriform apare dupa pierderea ultimului molar. La dentat, distal de ultimul
molar (molarul 2 sau 3), se afla papila retromolara. Aceasta nu trebuie confundata cu
tuberculul piriform (care exista doar la edentat). Distal de papila retromolara se afla o
mucoasa sub care se gaseste zona glandulara retromolara.Tuberculul piriform este o zona
complexa cu insertii multiple si glande retromolare.
Tuberculii piriformi sunt zone biostatice. Procesul de resorbtie si atrofie de la acest nivel
se desfasoara mai lent decat la nivelul crestelor reziduale. Vestibular de tuberculul
piriform pot apare fibre musculare ale maseterului. Tuberculii piriformi prezinta zone de
consistente diferite. Treimea ant. este acoperita de o fibromucoasa fixa. Intre treimea
mijlocie si cea post. incepe insertia ligamentului pterigomandibular. De aceea, inchiderea
marginala in zona distala se realizeaza intre treimea mijlocie si cea post. a tubercului
piriform.
Pe ultimul centimetru al bazei protezei totale mandibulare nu se monteaza dinti, pentru a
prelungi "viata" tubercului piriform.

sus

5.

Muschiul maseter

sus

6.

Punga lui Fisch

Dispozitia muschiului buccinator in regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina
formarea fundului de sac, numita punga lui Fisch.

sus

7.

Muschiul buccinator
Deasupra liniei oblice externe, in dreptul alveolelor celor 3 molari, se insera muschiul
buccinator.

sus

8.

Frenul bucal

sus

9.

Frenul buzei inf.

Este prezent doar la 50% din pacienti. Are o mobilitate mai scazuta decat frenul labial
sup. Uneori se recurge la corectia sa chirurgicala.

sus

10.

Spatiul retromilohioidian
Este situat sub linia oblica interna.

sus

11.

Linia milohioidiana (sin. linia oblica interna)

Se intinde de la apofizele genii pana la nivelul ultimului molar.
Anterior pe aceasta linie se insera muschiul milohioidian, iar posterior se insera fasciculul
milohioidian al constrictorului superior al faringelui si partial ligamentul
pterigomandibular.
Marginile protezei se realizeaza astfel incat sa nu depaseasca linia milohioidiana.
Uneori creasta se resoarbe pana devine negativa, linia oblica interna apropiindu-se de
coama, iar planseul bucal herniind peste aceasta.

sus
12.

Zona linguala laterala (zona paralinguala)

Se intinde de la limita ant. a tubercului piriform la spatiul dintre canin si premolar.
Lateral este delimitata de versantul lingual al crestei. Spre int. este delimitata de limba si
uneori de glanda sublinguala. Spre inf. este delimitata de linia oblica interna, planseul
bucal cu glanda sublinguala, sub care se afla muschiul milohioidian.

sus

13.

Torusul mandibular
Deasupra liniei oblice interne, in dreptul premolarilor, pot fi prezente torusurile
mandibulare. Torusurile mandibulare pot fi unice sau multiple. Spre deosebire de cele
palatinale pot fi depistate si prin radiografii retroalveolare sau ocluzale, cand apar ca zone
de opacitate intensa, bine circumscrise.

sus

14.

Zona linguala centrala (spatiul sublingual)

Schreinemakers descrie aceasta zona ca se intinde 1,5 cm la dreapta si 1,5 cm la stanga de
frenul lingual.

sus

15.

Frenul lingual
Frenul lingual este compus din muschii genioglosi.

sus

16.
Caranculele sublinguale

sus

17.

Linia oblica externa

Se afla pe fata externa a mandibulei. Porneste de la nivelul eminentei mentoniere si se
continua cu marginea ant. a ramurii ascendente.
Deoarece resorbtia la mandibula este centrifuga, crestele reziduale mandibulare pot sa
ajunga in decursul anilor pana la nivelul liniei oblice externe.

sus

18.

Gaura mentoniera
Cand resorbtia este accentuata, gaura mentoniera se apropie tot mai mult de coama
crestei, manunchiul vasculonervos mentonier ajungand uneori sa fie strivit de saua
protezei. Folierea acestei zone nu rezolva mereu situatia, fiind uneori nevoie de o corectie
chirurgicala a pozitiei orificiului mentonier.

sus

19.

Apofizele genii
Acestea sunt cele 4 proeminente pe fata interna a mandibulei, situate median. Apofizele
genii formeaza impreuna spina mentoniera (spina mentala). De la apofizele genii porneste
de o parte si de alta linia milohioidiana (sau linia oblica interna) care se termina la nivelul
ultimului molar.
Pe apofizele genii superioare se insera muschiul genioglos, iar pe cele inf.
geniohioidianul.
Cu cat resorbtia crestei se accentueaza, cu atat mai mult cele apofize genii sup. se
aproprie de creasta.

sus
20.

Plica sublinguala

sus

21.

Zona vestibulara centrala (zona labiala)

Se intinde intre cele 2 frenuri bucale. In aceasta zona se afla muschii: orbicularul buzelor,
patratul barbiei si muschiul mentonier. Orbicularul buzelor are fibre orizontale si ajuta la
stabilizarea protezei si la actiunea de ventil extern. Ceilalti 2 muschi se insera
perpendicular pe periferia campului protetic, influentand mobilitatea fundului de sac. Cu
cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atat insertia lor se apropie mai mult de creasta.

sus

22.

Zona vestibulra laterala

Se intinde de la frenurile bucale la tuberculii piriformi, si de la coama crestei pana la linia
oblica externa. In aceasta zona, actiunea de ventil interna se obtine mai greu decat
actiunea de ventil externa. Cu cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atata insertia
muschiului mentonier se apropie mai mult de creasta. Dispozitia muschiului buccinator in
regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina formarea fundului de sac, numita punga
lui Fisch.

sus