2015

Prevenirea și lupta
contra incendiilor
la bordul navelor

Nivel avansat Advanved fire fighting

 Ion Filimon
Alin Marian Drăghici
Aleus Iulian Petrache

PREVENIREA ŞI LUPTA CONTRA

INCENDIILOR LA BORDUL NAVELOR
NIVEL AVANSAT

ADVANCED FIRE FIGHTING

CONSTANŢA
- 2015 -
F
Butoi Sevastian
 Lucrarea este un material care a fost realizat de către Centrul Român
pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale –
CERONAV, Constanţa. Ca urmare, reproducerea integral sau parţial,
transmiterea sau stocarea în biblioteci a textelor şi materialelor din
prezenta broşură este interziză fără acordul CERONAV.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

FILIMON, ION
Prevenirea şi lupta contra incendiilor la bordul navelor : nivel avansat / Ion
Filimon, Alin Marian Drăghici, Aleus Iulian Petrache. - Constanţa : CERONAV, 2015
ISBN 978-606-8554-33-4

I. Drăghici, Alin Marian

II. Petrache, Aleus

614.84:656.6

Titlul lucrării:
PREVENIREA ŞI LUPTA CONTRA INCENDIILOR LA
BORDUL NAVELOR - NIVEL AVANSAT

Autor:
Expert Consultant 1A, Ion FILIMON
Expert Consultant 1A, Alin Marian DRĂGHICI
Expert Consultant 1A, Aleus Iulian PETRACHE

Coperta:
Oana SIMION

Adresa: CERONAV, str. Pescarilor, nr. 69A, cod 900581 - Constanţa

Tel.: +40 241 639595
Fax: +40 241 631415
e-mail: office@ceronav.ro
http://www.ceronav.ro
Prezentarea Cursului
Competenţa 1: Operaţiuni de control al focului la bordul navei

Prezentarea cursului
Cunoaştere, înţelegere şi competenţă
1.1 Introducere, siguranţă şi principii
1.2 Zone cu risc de incendiu
1.3 Măsuri de precauţie în caz de incendiu
1.4 Distilare uscată
1.5 Reacţii chimice
1.6 Incendiu de absorbţie la cazane şi incendii de evacuare în motoare şi instalaţii auxiliare de
evacuare
1.7 Incendii la cazanele cu conducte de apa
1.8 Tactici şi proceduri de control al focului în timp ce nava este pe mare
1.9 Tactici şi proceduri de control al focului în timp ce nava este în port
1.10 Tactici şi proceduri de control al focului în timp ce nava transportă mărfuri periculoase
1.11 Tactici şi proceduri de control al focului la petroliere, tancuri chimice şi gaziere
1.12 Folosirea apei pentru stingerea incendiului, efectul său asupra stabilităţii, precauţii şi măsuri
corective
1.13 Comunicarea şi co-ordonarea în timpul operaţiunilor de stins incendiu
1.14 Controlul ventilaţiei inclusiv a extractorului de fum
1.15 Controlul combustibilului şi a sistemelor electrice
1.16 Precauţii şi pericole în caz de incendiu, asociate cu depozitarea şi manevrarea materialelor
(vopseluri etc)
1.17 Managementul şi controlul persoanelor vătămate
1.18 Proceduri pentru co-ordonarea cu echipa de stins incendiu de la uscat

Competenţa 2: Organizarea şi instruirea echipelor de stins incendiu

Prezentarea cursului
Cunoaştere, înţelegere şi competenţă
2.1 Pregătirea planurilor de intervenţie
2.2 Compunerea şi alocarea personalului în echipele de stins incendiu
2.3 Instruirea navigatorilor în stingerea incendiilor
2.4 Planurile de control al focului
2.5 Organizarea exerciţiilor pentru stingerea incendiului şi de abandon
2.6 Strategii şi tactici pentru controlul incendiilor în diferite părţi ale navei

Competenţa 3. Inspecţia şi service-ul la sistemele şi echipamentul de detectare şi stingere a

incendiului

Prezentarea cursului
Cunoaştere, înţelegere şi competenţă
3.1 Alarme de incendiu
3
3.2 Echipament de detectare a incendiului
3.3 Echipament fix de stingere a incendiului
3.4 Instalaţia de stins incendiu, hidranţi, furtune, duze şi pompe
3.5 Echipament portabil şi mobil de stins incendiu inclusiv aparate
3.6 Echipamentul pompierilor şi echipamentul de protecţie al personalului de la bord
3.7 Echipamentul de salvare şi de susţinere a vieţii
3.8 Echipament de salvare
3.9 Echipament pentru comunicare
3.10 Cerinţe pentru inspecţii statutare şi de clasificare

Competenţa 4: Investigaţii şi întocmirea rapoartelor în caz de incidente care implică incendiu

Prezentarea cursului
Cunoaştere, înţelegere şi competenţă
4.1 Investigarea şi raportarea incendiului
4.2 Experienţa cursantului în caz de incendiu la bordul navei
4.3 Rapoarte documentate ale incendiilor la navă şi lecţii de învăţat

4
 COMPETENȚA 1

Operațiuni de control al
incendiului la bordul navei

Proceduri de stingerea incendiului pe

mare și în port cu accent pe organizare,
tactică și comandă
1.1. Precauții în caz de incendiu
1.1.1.Prevederile legate de structura rezistentă la foc includ:

– Împărțirea navei în zone verticale principale - delimitările

termice şi structurale;
– Protecția cu gaz inert la nave tip tanc;
– Magazii pentru materialele inflamabile;
– Folosirea materialelor ignifuge;
– Site împotriva flăcărilor și alte mijloace împotriva trecerii
flăcărilor ;
– Utilizarea oțelului în construcția navei ;
– Prevederi referitoare la caracteristicile instalațíei de stins
incendiu cu apă : diametru, presiune

1.1.2. Echipamentul și sistemele de stins incendiu pentru o

navă de pasageri, include:

-Distribuția și cantitatea de:

•gaz de stingere a incendiului, C02
•hidranți și manici
•stingătoare portabile de stins incendiu
•sprinklere
•echipamentul pompierului
- Aranjamente pentru furnizarea energiei electrice și a apei,
inclusiv pentru situații de urgență
- Spații care fac obiectul detectării automate a incendiului
- Asigurarea controalelor pentru situații de urgență

5
1.1.3. Enumerarea operațiunilor cerute include:

- Menținerea curățeniei la bord,

- Asigurarea respectării fumatului doar în spațiile
aprobate,
- Menținerea ușilor închise,
- Întreținerea mijloacelor de stins incendiu, inclusiv a
gurilor de ventilație în caz de incendiu,
- Respectarea metodelor de stingerea a incendiilor
aprobate,
- Efectuarea regulată a exercițiilor pentru stins incendiu,
respectarea instrucțiunilor ,

1.1.4. Organizarea și atribuțiile echipelor includ:

- Folosirea optimă a personalului disponibil:

•nevoia de a fi flexibil în alegere
•personalul să fie instruit în folosirea diferitelor tipuri de
echipamente
•personalul de la bord / disponibilitate
•instruire în metoda convenită pentru a stabili membri/
echipa de intervenție la locul incendiului

- Alegerea locului de adunare pentru echipele de stins

incendiu:
•diferențe între locul de adunare și zona unde este
incendiu
•cum este indicat locul de adunare
•considerații în alegerea locului de adunare corespunzător
•comunicarea între locul de adunare și comanda de
navigație

- Acțiuni inițiale / ulterioare ale echipelor de stins incendiu

la auzul alarmei:
• luarea în considerare a pericolelor la intrarea într-un
spațiu supus unui incendiu
• respectarea restricțiilor referitoare la folosirea anumitor
mijloace de stins incendiu,
• luarea în considerare a căilor pentru rezolvarea
conflictului între nevoia de a acționa prompt și
prevenirea acțiunilor greșite,
• cunoaște în totalitate rolul,

1.1.5. Nu trebuie acționat în grabă când se observă că

fumul iese dintr-o cabină închisă.

6
 1.2. Tactici și proceduri de control al
incendiului în timp ce nava este în
marș

1. Atunci când se dă alarma de incendiu, se aplică

procedura în caz de incendiu cât și procedurile pentru
situații de urgență, de ex:

- echipajul se adună la locul de adunare desemnat așa

cum apare în rolul navei,
- echipele de stins incendiu se constitue, la ordinul
primit de pe puntea de navigație, și execută sarcinile în
scopul lichidării incendiului,
- se modifică cursul și viteza navei atât cât este
necesar pentru a ajuta la stingerea incendiului
- pompele de incendiu sunt pregătite pentru utilizare

În cazul incendiilor la sala mașini, nava este oprită,

- comandantul hotărăște metoda optimă de stins
incendiul și aceasta este implementată de șeful mecanic
- în cazul incendiilor de mare amploare la sala mașini,
se fac pregătiri imediate pentru lansarea bărcilor de
salvare

2. Comandantul, aflat pe puntea de navigație, controlează

operațiunile de stins incendiu,

3. Atunci când incendiul este stins, se menține

supravegherea incendiului, și se începe investigarea
incendiului,

1.3. Tactici și proceduri de control al

incendiului în timp ce nava se află în
port,
1. Atunci când se dă alarma de incendiu, se aplică procedura în
caz de incendiu cât și procedurile pentru situații de urgență,
2. Procedurile pentru coordonarea cu pompierii de la uscat
prevăd că trebuie respectate următoarele proceduri
suplimentare:
• anunță brigada de pompieri din port dacă este cazul,
• informează autoritatea competentă,
• confirmă prezența comandantului la navă,
• autoritatea competentă informează nava despre eventualele
pericole existente în jurul navei,
• verifică prezența echipajului la navă,
• face pregătiri pentru ca nava să părăsească portul dacă i se
solicită, cu propulsia proprie sau cu ajutorul remorcherelor,
• echipajul care nu participă la operațiunile de stingere a
incendiului părăsește nava,

7
 1.4. Tactici și proceduri de control al incendiului în timp
ce nava transportă mărfuri periculoase,

1. Planul de încărcare/stivuire trebuie să fie marcat pentru a

indica poziția și clasa mărfurilor periculoase,
2. Planul de stins incendiu trebuie să fie pregătit și să indice ce
mijloace și instalații de stins incendiu pot fi folosite in siguranță,
3. Pericolele și riscul asupra echipajului trebuie evaluat când se
încarcă marfa,
4. Atunci când se dă alarma de incendiu, se aplică procedura în
caz de incendiu cât și procedurile pentru situații de urgență,
5. Evaluarea pericolului la intervenție fără a se cunoaște natura
mărfii,
6. După stingere se va menține supravegherea și se va trece la
investigare și stabilirea cauzelor,

1.5. Folosirea apei pentru stingerea incendiului,

efectul său asupra stabilităţii, precauţii şi măsuri
corective

1.Introducerea apei în cantităţi mari, în special în magaziile

de marfă, crează probleme de stabilitate datorită efectului
de suprafaţă liberă

2. Drenarea unei anumite magazii de marfă care este

inundată pentru a stinge incendiul este absolut importantă

3. Introducerea apei în magaziile de marfă în care se

transportă mărfuri precum cereale şi hârtie este riscantă
deoarece marfa se umflă şi poate cauza ruperea tablei de
bordaj şi a pereţilor transversali. În aceste cazuri,
adăugarea apei pentru stingerea incendiului trebuie
monitorizată conform prevederilor pe durata întregii
operaţiuni de stingere a incendiului

1.6. Comunicarea și coordonarea în timpul operațiunilor

de stingere a unui incendiu
1. Comunicarea și coordonarea în timpul operațiunilor de stins
incendiu se face în două sensuri, adică avem comunicare internă
și coordonare pe navă și comunicare externă cu reprezentanții
managementului armatorului, societății de clasificare și a statelor
costiere pentru ajutor extern,
2. Comandantul răspunde de întreaga operațiune de stins
incendiul.
3. În cadrul comunicării interne cu punctul de control (unde se află
Comandantul), trebuie să se respecte planul de intervenție,
4. Stațiile de emisie-recepție și centrala telefonică a navei sunt
vitale în realizarea comunicării interne pe lângă comunicarea
directă prin intermediul mesagerului,
5. Legăturile pentru comunicarea externă trebuie să existe în
planul de intervenție și aici se includ legăturile cu armatorul, cu
societatea de clasificare și cu statele din vecinătate,

8
1.7. Controlul ventilației inclusiv al extractorului de fum

1. Sistemul de ventilație trebuie să fie ținut sub control astfel

încât focul să nu se propage dintr-o anumită zonă/compartiment
în una adiacentă prin conductele de ventilație,
2. Damperele, sistemele de ventilație,jaluzele CM,aerisirile
trebuie să fie în poziția închis, pentru a evita răspândirea fumului
în compartimentele adiacente,
3. Instalația de climatizare în spațiile de cazare trebuie să fie
oprită în timpul incendiului,
4. Trombele de ventilație la magaziile de marfă trebuie să fie
închise la magazia (magaziile) afectate de incendiu,
5. Ventilația la magaziile de marfă este oprită, în cazul unui
incendiu în compartimentul mașină,
6. Extractorul de fum și dispozitivele de prelevare fum, sunt
folosite la navele RO-RO mari și la navele de pasageri care
transportă peste 36 pasageri. Sistemele de extragere a fumului
vor fi folosite la discreția Comandantului în scopul evacuării
pasagerilor și facilitării stingerii incendiului. Capacitatea
extractorului de fum va fi un schimb de aer la 10 minute.

1.8. Controlul combustibilului și a sistemelor electrice

1.Oprirea transferului de combustibil din tancurile de

decantare este esențială în cazul incendiilor în
compartimentul mașină,
2. Oprirea alimentării cu combustibil către motorul principal și
motoarele auxiliare se face din exteriorul compartimentului
mașină (stop de la distanță), în caz de incendiu major în
compartimentul mașină,
3. Pompele de transfer combustibil și separatoarele trebuie
să fie oprite, dacă există incendiu în compartimentul maşini,
4. În caz de incendiu, sistemele electrice trebuie să fie
deconectate în spațiile de locuit, compartimentul mașină,
camera pompelor şi în spațiile de marfă,

Pericolele în procesul de stingere a

incendiului (distilare uscată, reacții chimice,
incendiu la căldări navale etc.)

1.1. Distilare uscată

1. Distilarea uscată - proces de aprindere în care un material

inflamabil arde având oxigen insuficient pentru a realiza o
ardere completă a materialului,
Exemplu de distilare uscată este obținerea cărbunelui.

9
2. Secvența de evenimente în cazul distilării uscate:
- incendiu într-un spațiu închis
- apare căldura, dar nu există ardere completă
- deschiderea unei căi de acces introduce aer proaspăt
- rezultatul este o aprindere spre calea de acces
- persoanele care intră vor fi vătămate sau vor suferi arsuri dacă
nu sunt protejate
3. Pericolele distilării uscate pot fi diminuate prin:
- răcirea compartimentului exterior folosind un furtun cu apă
- intrarea în poziţia “mersul piticului “ în spatele unui paravan, cu
furtun de apă (duză de pulverizare)
- îndreptarea apei spre tavanul spațiului unde există incendiu.
4. Din cauza celor de mai sus, nu trebuie acționat în grabă când
se observă că fumul iese dintr-o cabină închisă.

1.2. Reacții chimice

1. Reacțiile chimice reprezintă efectul apariției a uneia sau

mai multor substanțe chimice în:
•apă
•caldură
•abur
•spumă
•bioxid de carbon

2. Efectele reacției chimice:

•explozie din cauza formării gazelor inflamabile
•aprindere spontană
•formarea de vapori toxici
•generarea fumului

3. Reacțiile chimice în timpul stingerii unui incendiu cel mai

probabil se produc când există incendiu în spațiile de marfă și în
spațiile de cazare.
4. Exemple de reacții chimice care agravează incendiul :
- producerea de acetilenă când carbura de calciu vine în contact
cu apa
- descompunerea aburului când se aplică la incendiile de cărbune
- producerea hidrogenului când fierul vine în contact cu apa
- oxidarea mărfii, cum este cazul îngrășămintelor, menține focul
chiar dacă se acoperă cu un gaz pentru stingere,
- mărfuri care se aprind spontan în aer, de ex. fosforul când
ambalajul este deteriorat,
- auto-încălzirea mărfii cum ar fi cerealele când sunt ude,
- producerea de metan pe timpul transportului de cărbune,la
nivele periculoase când ventilația este insuficientă.
5. Răspunsul corect în caz de incendiu la mărfurile periculoase
este dat în Procedurile pentru Situații de Urgență pentru Navele
care Transportă Mărfuri Periculoase ( Data Sheet, ICS ), codul
IMDG,

10
 1.3. Incendiu la căldări şi incendii de
evacuare în motoare şi instalaţii
auxiliare de evacuare

1. Incendiul la căldări - acela care se produce în:

•sistemele de ardere, economizoare şi încălzitoare de aer
la navele cu aburi
•ţevile de evacuare, economizoare şi cazanele pentru
încălzirea reziduurilor la navele propulsate cu motoare cu
combustie internă

2. Cauza cea mai obişnuită a acestor incendii este

acumularea depozitelor de carbon, cu sau fără
combustibil, care se supraîncălzesc şi iau foc

3. Dificultăţile şi pericolele în stingerea acestor incendii sunt:

- inaccesibilitatea la toate secţiunile sistemului, în secţiunea
superioară a sălii maşini
- posibilitatea exploziei dacă uşile de acces spre economizor
sunt deschise
- posibilitatea ca, conductele economizorului să atingă o
temperatură de 700°C, când se pot produce următoarele:
- materialul conductelor să ardă în abur
- reacţia să se auto-susţină şi să genereze căldură
- produsele arderii sunt oxid de fier negru şi hidrogen liber
- arderea fierului în abur este independentă de furnizarea
oxigenului
- hidrogenul produs va arde dacă se introduce aer
- explozie

4.Procedeul pentru izolarea şi stingerea incendiului este

să:

- opreşti boilerul şi/sau motorul principal

- pulverizezi cu apă suprafeţele exterioare în calea focului
pentru a menţine temperatura scăzută
- protejează echipamentul electric şi alte echipamente
importante aflate sub nivelul zonei în care s-a produs
incendiul impotriva deteriorării din cauza apei
- continuă răcirea până se hotărăşte că este sigură
deschiderea economizorului pentru examinare şi pentru
curăţare totală pe latura unde s-a produs incendiul

11
 1.4 Tactici şi proceduri de control al
focului la petroliere, tancuri chimice şi
gaziere
1. Atunci când se dă alarma de incediu, se aplică procedura în
caz de incendiu cât şi procedurile staţiilor pentru situaţii de
urgenţă
2. Cerinţele suplimentare pentru un tanc, care includ:
•un sistem fix de stins incendiu în camera pompelor
•monitoare cu spumă controlate de la distanţă pe punte
•un sistem de gaz inert pentru tancurile de marfă
•vane de izolare montate la linia principală de incendiu în
partea din faţă a dunetei şi la distanţe specificate înaintea părţii
din faţa dunetei pentru a permite:
•controlul alimentării cu apă către monitoarele cu spumă în
cazul în care se produce avarie la linia principală antiincendiu

• controlul alimentării cu apă dacă se folosesc pompele de

stins incendiu
• o despărţire a spaţiilor cu gaze periculoase şi a celor
libere de gaze
• separarea strictă a spaţiilor de marfă, a spaţiilor cu
instalaţii şi a spaţiilor motoare/zone de locuit de instalaţii

3. atunci când incendiul este stins, se menţine un cart-de

incendiu, cerinţa pentru staţiile de situaţii de urgenţă este
anulată şi se începe o investigare a incendiului

Pericole și măsuri ce trebuiesc luate în caz de incendiu

asociate cu depozitarea și folosirea materialelor
inflamabile (vopseluri, etc.)
1.1. Zone cu pericol de incendiu :
1. Măsuri pentru incendii în compartimentul mașină :
- Cauze:
• scurgeri de lichide inflamabile din cauza conexiunilor
defectuoase ,
• izolație îmbibată în ulei, combustibil,
• suprafețe fierbinți, de exemplu, tubulatura de evacuare,
părți ale motorului care se supraîncălzesc în imediata
apropiere a țevilor de ulei
• defecte în căptușelile de izolație termică,
• lucru la cald, ex., sudură, tăiere cu flacară oxi-
acetilenică,
• autoaprindere, de ex.,scurgerea uleiului pe suprafețe
fierbinți.

12
- Metodele de izolare includ:
•uși etanșe la apă
•uși rezistente la foc
•fire dampers
•spray-uri cu apă și paravane, control de la distanță ale
acestora, acolo unde este cazul
-Metodele de detecție includ:
•detectoare de fum
•detectoare de temperatură
•sonde pentru măsurarea ratei de creștere a temperaturii
•patrula
-Mijloacele de stins incendiu includ:
•sisteme fixe, de ex., cu apă, spumă și bioxid de carbon
•portabile, de ex., cu apă, spumă, bioxid de carbon ,pulberi
uscate
•mobile, de ex., cu spumă, bioxid de carbon, pulberi uscate

2.Liste, pentru incendiu în spaţiul de cazare:

- Cauze:
• materiale inflamabile
• chibrituri şi fumat, inclusiv aruncarea neglijentă a
ţigărilor aprinse sau a scrumului
• materiale textile aflate lângă obiecte fierbinţi cum ar fi
radiatoare şi lămpi
• sisteme electrice defecte sau supraîncărcate
• în spălătorie, instalarea incorectă a uscătorului de rufe
sau incapacitatea de a-l păstra curat

- Metode de izolare,care includ:

• uşi rezistente la foc şi fire dampers
• sistem cu sprinkler
• materiale ignifuge în construcţie
• pardoseli punte din materiale ignifuge
• mobilier din material ignifug

- Metode de detecţie, care includ:

•detectoare de fum
•sonde de temperatură
•sistem sprinkler
•patrulări

- Mijloace de stins incendiu, care includ:

•sistem fix, de ex., hidranţi cu apă şi furtune
•portabile, de ex., cu apă

13
 3. Liste, pentru incendiu în bucătărie:
- Cauze :
•supraîncălzirea lichidelor inflamabile şi a grăsimilor
•supraîncălzirea friteuzelor
•suprafeţe fierbinţi
•legături electrice defecte
•ţevi/tubulaturi pline cu grăsime
- Metode de izolare,care includ:
•uşi rezistente la foc, ventilaţie şi fire dampers
•pături rezistente la foc
- Metode de detecţie, care includ:
•patrulări
•sisteme fixe
- Mijloace de stins incendiu, care includ:
•sistem fix, de ex., hidranţi cu apă şi furtune
•portabile, de ex., cu apă (nu pentru foc din cauza grăsimilor
sau uleiului), dioxid de carbon şi pulbere

4.Liste, pentru incendiu în camera radio sau camera cu baterii şi

pentru foc electric:
- Cauze:
• supraîncărcare şi scurt circuitare
• izolare defectuoasă
• legături rupte şi slăbite
• în camera bateriilor, acumularea hidrogenului (datorită lipsei de
ventilaţie) şi aprinderea sa, de ex., de la fumat
- Metode de izolare,care includ:
• uşi rezistente la foc
- Metode de detectare, care includ:
• observare
- Mijloace de stins incendiu, inclusiv cele portabile, de ex, cu
dioxid de carbon şi pulbere

5. Liste, pentru incendiu în magazii şi în containere:

- Cauze:
•mărfuri ce se pot auto încălzi şi aprinde spontan (cărbune, cupru),
mărfuri vrac ce pot emite gaze inflamabile (cărbune)
•pierderea integrităţii pachetelor ce conţin substanţe explosive,
inflamabile sau reactive
•adunarea de materiale uleioase ca rezultat al curăţării insuficiente şi
scurgerilor de la tancurile de marfă
- Metode de izolare,care includ:
•capacele magaziilor, punţile intermediare şi structura corpului navei
•utilizarea de fire dampers
•controlul de la distanţă a mijloacelor de stins incendiu
- Metode de detectare, care includ:
•detectori de fum
•sonde de temperatură
- Mijloace de stins incendiu, care includ:
•sisteme fixe, de ex., jet de apă, spumă cu coeficient mare de
expansiune şi dioxid de carbon
•portabile, de ex. apă, spumă, pudră şi dioxid de carbon

14
6. Precauţii şi pericole în caz de incendiu asociate cu
depozitarea şi mânuirea materialelor (părţilor componente etc.)
pentru magaziile de pe navă cu substanţe inflamabile:

Materiale potenţial periculoase, care includ:

•vopseluri şi lacuri aprobate de o Administratie
•uleiuri lubrifiante
•lichide pentru curăţare, diluanţi pentru vopseluri, parafină
•combustibil/ulei pentru motoarele bărcilor de salvare şi pentru
motoarele pentru situaţii de urgenţă
•butelii cu oxigen şi acetilenă

Spaţii de depozitare aprobate pentru astfel de materiale, de

ex.
•magazie pentru vopseluri
•chesoane pe punte

Spaţii de depozitare interzise pentru vopseluri, uleiuri,

lichide de curăţare, de ex.
•spaţiile de cazare
•sălile maşini

Metode aprobate de manipulare între uscat şi navă pentru

evitarea:
• scurgerilor
• aprinderii din orice cauză ,întârzieri în transportul
materialelor de la uscat la magazie

1.2. Precauţii şi pericole în caz de incendiu

asociate cu depozitarea şi manevrarea
materialelor (vopseluri etc)

1. Există un sistem fix de stins incendiu în magazia cu

vopseluri pe navă. Sistemul trebuie testat în timpul
exerciţiilor de stins incendiu ca să fie gata de a fi folosit când
este nevoie.

2. Pe nave se permite un spaţiu de locuit de până la

maximum 0,4 m2 care să nu fie dotat cu o instalaţie fixă.
Materialele inflamabile nu trebuie depozitate în astfel de
spaţii.

15
 3. Butoaiele cu ulei de ungere trebuie să fie depozitate într-
un spaţiu sigur, de preferat pe puntea principală pentru a
facilita aruncarea lor peste bord în caz de urgenţă.

4. Măsurile de precauţie suplimentare vor fi luate la

depozitarea mărfurilor periculoase conform codului IMDG şi
E.M.S.

5. Compartimentul motoare trebuie să fie menţinut curat iar

butoaiele cu ulei nu trebuie depozitate în sala maşini.

Managementul şi controlul
persoanelor vătămate :

1.Principalele pericole pentru sănătatea personalului ca

urmare a unui incendiu :
•asfixiere
•otrăvire
•ţesuturi deteriorate
•piele arsă
•durere
•şoc secundar

2. De reţinut:
Asfixierea poate fi rezultatul:
•incendiului cauzat de lipsa oxigenului
•un gaz de stingere care a înlocuit aerul
Otrăvirea poate fi cauzată de:
•monoxid de carbon, care se degajă în majoritatea incendiilor
•produse inflamabile toxice la foc
Ţesuturile deteriorate pot conduce la:
•pierderea funcţionării anumitor părţi ale corpului
•infecţie
•mutilare/cicatrici/desfigurare
•pielea arsă poate interveni în respiraţie, poate cauza moartea
•şocul secundar este o stare gravă, cauzată de înmagazinarea
fluidelor corpului în băşici, întotdeauna trebuie să ne aşteptăm
la aşa ceva cu excepţia arsurilor minore

16
3. Măsurile de prim ajutor să fie urmate de tratament
medical

4. Măsurile de prim ajutor în cazuri de asfixiere şi otrăvire

prin:
• îndepărtarea victimei din zona periculoasă, apoi:
•dacă este inconştientă, se aşează victima în poziţie de
recuperare
•în absenţa respiraţiei, se aplică respiraţie artificială
•în absenţa pulsului, se aplică resuscitare cardio-
pulmonară

5.Demonstraţie:
•aşezarea unei persoane în poziţia corectă de recuperare
•aplicarea respiraţiei artificale (gură la gură/nas)
•aplicarea resuscitării cardio-pulmonare

6. Tratamentul de prim ajutor în caz de arsuri ca fiind:

•stropire indelungată cu apă sau scufundarea părţilor
afectate în apă
•injecţii cu morfină dacă victima acuză dureri mari

7. Bandajarea şi tratamentul în situaţii de şoc sunt la fel de

importante dar nu trebuie executate ca măsură de prim
ajutor.

Proceduri pentru coordonarea cu echipa

de stins incendiu de la uscat :
1. Pompierii de la uscat trebuie să fie informaţi în caz de
incendiu în port. Comandantul şi echipajul navei trebuie să
ia măsuri imediate pentru a controla focul conform planului
de intervenţie până soseşte echipa de pompieri de la uscat
2. Este posibil să obţii sfaturi bune din partea
reprezentanţilor managementului, armatorilor, societăţii de
clasificare şi ţărilor vecine în caz de incendiu pe mare.
Sistemul de comunicare prin satelit actual este foarte
prompt în astfel de situaţii de urgenţă
3.Ajutorul de la uscat poate fi disponibil pentru orice situaţie
de incendiu major în care caz se foloseşte un elicopter cu
experţi în stins incendiul, care aterizează la bordul navei
din zona cea mai apropiată.
4. Informaţiile legate de stabilitate şi etapele de
inundare/pompare pot fi obţinute de la societăţile de
clasificare din baza de date.

17
 OBIECTIVE
1. Acțiunile efectuate pentru controlul incendiilor se
bazează pe o evaluare totală și exactă a incidentului,
folosind toate sursele de informații disponibile.
2. Ordinea priorităților, sincronizării și ordinii acțiunilor sunt
corespunzătoare cerințelor generale ale incidentului și
trebuie să minimalizeze avariile și stricăciunile potențiale
asupra navei, vătămărilor personalului de la bord și
reducerii/deteriorării eficacității operaționale a navei.
3. Transmiterea informațiilor să fie promptă, exactă,
completă și clară.
4. Siguranța personală în timpul activităților de control al
focului trebuie să fie protejată tot timpul.

COMPETENȚA 2

Organizarea și instruirea
echipelor de intervenție în caz
de incendiu

2.1 Pregătirea planurilor de intervenție

1. Stația de control centrală va fi pe puntea de navigație
2. Comandantul va răspunde
3. Ofițerul/ofițerii desemnați cu stingerea incendiului vor raporta
către puntea de navigație și vor primi instrucțiuni
4. Informațiile pe care le solicită stația centrală de control , care
includ:
• ora la care s-a dat alarma de incendiu
• poziția și natura focului
• confirmarea că echipele de stins incendiu sunt la locurile lor
de adunare și că echipamentul de stins incendiu este
disponibil
• confirmarea că linia de incendiu este sub presiune

18
• raportează încercările inițiale de a stinge focul în care s-au
folosit stingătoare portabile
• raportează efectul focului asupra serviciilor, de ex.,
iluminat
• raportează persoanele prezente sau captive în
compartimente ,sau dispărute
5. Informații care trebuie puse la dispoziție pe puntea de
navigație, care includ:
• schițe de amplasare, de o mărime acceptată, ale navei,
compartimentului mașină și spațiilor de locuit
• detalii referitoare la căile de acces și de evacuare din
diferite zone ale navei
• detalii ale echipamentului de stins incendii, atât fix cât și
portabil, pentru întreaga navă, inclusiv locurile de
depozitare ale rezervelor
• informații referitoare la stabilitate

• detalii referitoare la echipamentul de supraviețuire și

unde este el depozitat
• planurile de amarare
• informații referitoare la mărfurile periculoase

6. Metodele de comunicare pentru coordonare disponibile,

care includ:

• telefoane
• megafoane, PA
• vorbire directă, de ex., între puntea de navigație și
camera de control din compartimentul mașină
• radiotelefoane, aparate radio portabile
• mesageri

7. Prezintă metodele de control și de ținere pe loc a focului,

care includ:

•închiderea de pe puntea de navigație a ușilor etanșe la

apă și poziționarea ușilor rezistente la foc în poziție închisă
•oprirea ventilatoarelor și închiderea amortizoarelor pe
coșul de fum şi în alte locuri
•închiderea tuturor ferestrelor și hublourilor în spațiile de
locuit, bucătărie și în alte spații
•întoarcerea navei în cea mai bună poziție față de direcția
vântului pentru a stinge incendiul
•răcirea vecinătății imediate a pereților despărțitori
•folosirea păturilor de incendiu dacă este necesar
•menținerea sub supraveghere după ce incendiul a fost
stins

19
 8. Stabilitatea navei este monitorizată și controlată, datorită
folosirii apei la stingerea focului:

•calcularea modificării GM cauzată de greutatea apei

folosite la stins incendiul și ca efect de suprafață liberă
•aranjarea instalațiilor de pompare și de drenare a apei cu
care s-a stins incendiul din zonele afectate, inclusiv se fac
găuri în bordurile navei
•pentru incendiul la marfă, se calculează efectul deplasării
mărfii pentru a ataca focul
•se evaluează efectul avariilor în spațiile care au fost
inundate cu apă de mare
•se iau în calcul posibilitățile de a deplasa nava spre ape
puțin adânci sau chiar de a o pune pe uscat

2.2 Compunerea și alocarea personalului

în echipele de stins incendiu

1. Modul de organizare al echipelor de stins incendiul, care

include:

• modul cum fiecare echipă de stins incendiul este

identificată
• cum este identificat fiecare membru al echipei de stins
incendiu
• ce reprezintă patrula care trebuie să mențină contactul
cu fiecare persoană și să-i cunoască poziția

• îndatoririle fiecărei echipe de stins incendiu, care includ:

• echipa de recunoaștere, echipată cu extinctoare portabile

• echipa care se ocupă de manică

• echipa de ajutor, de căutare și de acordare a primului ajutor

• echipa tehnică care verifică lifturile, închide amortizoarele/

dampere împotriva focului, controlează ventilatoarele și
valvulele de oprire a combustibilului, pornește generatorul de
avarie și pompele de stins incendiu pentru situații de avarie și
reumplu stingătoarele folosite conform cerințelor și pregătește
inundarea cu gaz

20
 2.3 Instruirea navigatorilor pentru stingerea
incendiilor

1.După ce ajunge la navă, echipajului trebuie să i se dea

instrucțiuni referitoare la procedurile pentru situații de
urgență în uz și să fie instruit în ceea ce privește
folosirea mijloacelor de stins incendiu și echipamentul
aferent, acordând atenție deosebită:

Locului și modului de folosire al extinctoarelor portabile

care conțin:
• apă
• spumă
• pulbere
• dioxid de carbon

- Locului și modului de folosire al extinctoarelor mobile care

conțin:
•spumă
•pulbere
•dioxid de carbon

- Locului și modului de folosire al mijloacelor de stins

incendiu fixe de ex:
•hidranți, furtunuri și duze
•sprinklere cu apă
•jeturi de apă
•sistem cu spumă
•sistem cu dioxid de carbon

- Locului și modului de folosire al echipamentului de stins

incendiu , în particular:
• cum să îmbrace rapid echipamentul de protecție
• unde se află echipamentul personal și din ce se compune
• să folosească aparatul de respirat autonom
- Verificarea și folosirea saulei călăuze ignifuge și să fie
familiarizat cu codurile de semnalizare:

21
2. Strategii și tactici de control al incendiului în diferite părți ale
navei - necesitatea executării exercițiilor de rol în caz de
incendiu realiste, și în condiții de siguranță în diferite zone ale
navei, care includ:
2.1. Funcții generale, care acoperă:
•pornirea generatorului de avarie
•pornirea pompei de avarie pentru stins incendiu și a pompei de
santină
•alegerea corespunzătoare pentru alimentare cu apă în timpul
stingerii incendiului, inundarea magaziilor de marfă sau
pomparea santinelor
•identifică controalele de urgență și funcția lor
2.2. Îmbunătățirea siguranței personale prin practică
• deplasarea și găsirea drumului în spații cu vizibilitate redusă
• deplasarea prin deschideri mici
• găsirea și îndepărtarea victimelor
• folosirea aparatelor de respirat cu aer comprimat și a saulei
călăuză ignifugă în aceste condiții

2.3. Compartimentul mașină, presupunând că există incendiu ,

de ex:

•Foc la diesel generator datorită stropirii cu combustibil din

conducta de injecție de combustibil care este spartă
• Incendiu în santină datorită faptului că există șansa
combustibilului aprins de scânteile de la operațiunea de sudură
din vecinătate
•Incendiu în partea superioară a compartimentului mașină din
cauza scurgerii uleiului de ungere pe rulmentul
turbocompresorului, dintr-o conductă spartă și care lovește pe
suprafața fierbinte a turbocompresorului
•Incendiu adiacent boilerului datorită refulării din furnal
•Incendiu în tabloul de distribuție cauzat de conexiune slabă
•Incendiu în economizor sau în conducta de evacuare a
boilerului din cauza acumulării de funingine

2.4. Spații de locuit, presupunând incendiu , de ex:

•incendiu într-o cabină din cauza faptului că așternutul a luat foc
de la o țigară aprinsă
•incendiu în sala de recreere a echipajului din cauza legăturilor
electrice defecte
2.5. Incendiu în bucătărie, care include:
•incendiu pe plită datorită vărsării uleiului comestibil
•incendiu în friteuză
2.6. Incendiu în containerul de pe punte, de ex.
•Incendiu datorat unei defecțiuni la unitatea integrală de
refrigerare
2.7. Incendiu în spațiile de marfă, luând în calcul marfa de la
bordul navei, de ex.
•în magaziile de marfă, pe punțile intermediare sau în
containere
•când sunt implicate mărfuri periculoase
2.8. controlul ventilației şi a extractorului de fum
2.9. controlul combustibilului şi a sistemelor electrice

22
 Membrii echipelor de stins incendiu sunt instruiți, și aceasta
include:
• instruire în îndatoririle fiecărei echipe de stins incendiu la
care fiecare membru de echipaj este desemnat
• instruire în îndatoririle fiecărui membru al echipei de stins
incendiu
• exerciții pentru ca fiecare echipă de stins incendii să devină
eficientă, inclusiv acordarea primului ajutor
Membrii de echipaj vor fi instruiți pentru a se asigura că ei sunt
familiari cu dispunerea pe navă cât şi cu locul, modul de
operare al echipamentului:
• puncte de apel operate manual
• sisteme fixe de detectare a focului şi de alarmare
• telefoane, extinctoare portabile şi limitele lor
• hidranți, furtunuri şi duze
Reîncarcă, repară și întreține stingătoarele portabile.

2.4 Planurile de control al focului

1. Planurile de control al focului trebuie să fie verificate

periodic pentru a ne asigura că sunt în vigoare și
actualizate

2. Setul de duplicate al planurilor de control al focului sau

broşura care le include, şi care ajută echipa de stins
incendii de la uscat,
•Sunt verificate pentru a se confirma dacă sunt în stare
bună

3. Verifică dacă semnele de îndrumare din planurile

duplicate sunt intacte și distincte

23
24
 2.5 Organizarea exerciţiilor de stins
incendiu şi abandon

1. Exercițiile de rol, atât cât se poate, se execută ca şi cum

ar fi situație de urgență reală.

2. Fiecare membru de echipaj, în fiecare lună, trebuie să

participe la cel puțin un exerciţiu de abandon şi la un
exerciţiu de stingere a incendiului.

3. Exerciţiile de stingerea incendiului:

• exerciţiile de stins incendiu trebuie să fie planificate
astfel încât să se acorde atenţie deosebită exersării
regulate în diferite situaţii de urgenţă ce pot apare în
funcţie de tipul de navă şi de marfă.

25
 În timp ce se execută exercițiile de stins incendiu trebuie
urmate procedurile:

•raportare către stații și pregătirea pentru executarea

îndatoririlor descrise în lista de echipaj
•pornirea pompei de stins incendiu folosind cel puțin două
jeturi de apă
•operarea şi folosirea mijloacelor de stins incendiu
•verificarea şi folosirea echipamentului de stins incendiu şi
alt echipament personal de salvare
•testarea echipamentului de comunicare relevant
•operarea uşilor etanşe la apă, a uşilor rezistente la foc, a
fire damperelor, şi a sistemului principal de admisie şi
evacuare în sistemul de ventilație din zona unde se
efectuează exerciţiul.
•verificarea amplasării necesare pentru abandonul navei

4. Echipamentul folosit în timpul exerciţiului trebuie adus

imediat în stare optimă de folosire
5. Orice greşeli sau defecte descoperite în timpul exerciţiilor
trebuie remediate imediat
6. Exerciţiile de abandon:
• în timpul desfăşurării exerciţiilor de abandon trebuie urmate
următoarele proceduri:
•exerciţiul de abandon se dă dând o anumită alarmă urmată de
un anunţ pe sistemul public de adresare sau prin alte sisteme
de comunicare. Toţi pasagerii şi echipajul trebuie să fie
familiarizaţi cu această alarmă şi acest anunţ.
•la auzul alarmei, echipajul va raporta către staţii şi se va
pregăti să-şi exercite îndatoririle conform listei de echipaj
•pasagerii şi echipajul să fie îmbrăcaţi corespunzător
•vestele de salvare să fie puse corect
•pregătirea şi coborârea a cel puţin unei bărci de salvare
•pornirea şi operarea motorului bărcii de salvare

• metoda de lansare a plutei de salvare este explicată

• se efectuează o căutare cu salvare falsă a unui membru
de echipaj rămas captiv în cabină
• instruirea în folosirea mijloacelor radio de salvare a vieţii
• bărcile de salvare diferite vor fi coborâte în exerciţii
succesive
• bărcile de salvare rapide, altele decât bărcile de salvare
vor fi lansate lunar cu echipajul desemnat la bord şi
manevrate în apă
• explică că iluminatul în situaţii de urgenţă pentru
adunare şi abandon este testat la fiecare exerciţiu de
abandon.

26
 2.6 Strategii şi tactici de control al focului
în diferite părţi ale navei
1. Focul poate apare în:
• sala maşini

• zona de cazare ,punte de navigaţie

• bucătărie

• magazii

• spaţii de marfă

2. Planurile de intervenţie trebuie să fie concepute pentru fiecare tip de

situaţie de urgenţă de la bordul navei în special pentru situaţii de incendiu şi
abandon:
•folosirea metodei integrate pentru planul de intervenţie pentru situaţii de
urgenţă la bordul navei
•tacticile şi strategiile de control al focului în sala maşini, spaţii de cazare şi
spaţiile de marfă diferă
•tacticile şi strategiile de control al focului din sala maşini implică tehnici de
management şi de stingere a incendiului cauzat de ulei încins şi gaze de
evacuare
•controlul focului din spaţiile de locuit se poate realiza prin încercuirea focului
în interiorul zonelor delimitate de pereţi transversali A-60 şi prin oprirea
ventilaţiei
•stingerea incendiilor în spaţiile de marfă este o acţiune complexă şi implică
pregătirea specială în lupta contra incendiilor atunci când sunt implicate
mărfuri vrac, petroliere, chimice şi gaz cât şi mărfuri periculoase
•Codul IMDG, convenţia SOLAS capitolul II-2, IBC şi Codurile IGC şi
BCH,BLU pentru mărfuri periculoase conţin date esenţiale
•compunerea şi organizarea echipelor de control al focului asigură
implementarea eficientă a planurilor pentru situaţii de urgenţă

OBIECTIVE

Compunerea şi organizarea echipelor de

control al focului pentru a se asigura
implementarea promptă şi eficientă a
planurilor şi procedurilor pentru situaţii de
urgenţă

27
 COMPETENŢA 3

Inspecţia şi service-ul
sistemelor şi al echipamentului
de detectare şi stingere a
incendiului

3.1 Alarma de incendiu

Pentru alarmele în caz de incendiu şi componentele
acesteia :

• trebuie să fie disponibil un plan în care să se indice

poziţiile lor
• trebuie pregătită o planificare în care se indică datele
când se execută controale, inspecţii, întreţinere şi testare
• trebuie păstrată o evidenţă a defecţiunilor găsite şi a
reparaţiilor executate, manualele cu instrucţiuni ale
fabricantului trebuie folosite ca bază pentru planificare,
care trebuie să includă cel puţin:
• inspecţie;
• curăţarea contactelor şi întrerupătoarelor electrice
• testarea sistemului şi demonstrarea că tot echipamentul
funcţionează corect

3.2 Echipamentul de detectare a focului

Programul suplimentar de întreţinere trebuie să includă:

Testarea operaţiunii corecte pentru fiecare cap sau sondă,

după caz, pentru:
• detectoare de fum (ioni,optici)
• detectoare de flacără (raze infraroşii sau ultraviolete de
la flăcări)
• detectoare de căldură (termic)
• detector pentru verificarea vitezei de modificare a
temperaturii
• temperatura de spargere a bulbului aspersor în sprinkler
• curăţarea şi verificarea contactelor şi a altor componente
în centrala AVI şi asigurarea că legătura la sistemul de
alarmare în caz de incendiu funcţionează corect

28
 Fire Alarm Panel

Detectoare

3.3 Echipamentul fix de stins incendiu

Programul de întreţinere pentru un sistem cu sprinklere

trebuie să includă şi:

• verifică dacă nivelul apei şi al presiunii atmosferice în

vasul de presiune este corect şi dacă nu este reglat
conform cerinţei
• verifică dacă pompa sprinklerului porneşte dacă
presiunea este redusă la nivelul corect
• verifică dacă toate supapele/vanele din zonă cât şi
pentru oprire, funcţionează şi se află în poziţia corectă
pentru deservire
• verifică dacă toate capetele aspersoare nu sunt obturate

29
Programul de întreţinere pentru sistemul cu CO2 include:
- testarea nivelului gazului lichid în cilindri folosind:
•metoda cu izotopi
•metoda prin cântărire
- se verifică dacă sirena care anunţă că gazul este pe punctul de
a fi eliberat funcţionează corect
- se verifică dacă gurile de gaze nu sunt obturate
Programul de întreţinere pentru sistemul fix de pulverizare cu apă:
- verificarea că duzele nu sunt obturate
- verificarea că vanele funcţionează corect
Programul de întreţinere pentru sistemul cu spumă trebuie să
includă şi:
- verificarea (la tancuri) că monitoarele funcţionează corect
- verifică dacă pentru sala maşini, prizele şi distribuitoarele de
spumă sunt curate şi conductele nu sunt obturate de substanţe
corozive.

3.4 Instalaţia de stins incendiu, hidranţi, furtunuri, duze şi

pompe

Descrie cum se execută inspecţia şi intreţinerea la

instalaţia de incendiu şi conductele aferente, făcând
referire la:

• - testarea sistemului împotriva scurgerilor

• - inspectarea ţevilor împotriva coroziunii
• - păstrarea mobilă a hidranţilor şi a papucilor de cuplare
• - verificarea scurgerilor
• - existenţa unor alternative când se opreşte instalaţia,
sau se demontează o parte a instalaţiei
• - verificarea supapelor de siguranţă
• - păstrarea unor componente de schimb adecvate:
pentru roţi, arbore/pivot/ax, garnituri, papuci de cuplare,
şaibe şi supape

30
Activitatea de inspecţie şi întreţinere în ceea ce priveşte:
•furtun de testare a presiunii
•deplasarea duzelor de pulverizare prin gama lor de funcţionare
•păstrarea papucilor de cuplare mobili
•verificarea şaibelor
•păstrarea pieselor de schimb adecvate pentru furtunuri, papuci
de cuplare, şaibe şi duze
Măsurile ce trebuie luate în condiţii de gheaţă :
•opreşte pompa şi închide vanele aşa cum este cerinţa
•scoate apa din conducte
•verifică tot timpul ca sistemul să rămâna gol, fără apă
•pune anunţuri de avertizare pe puntea de navigaţie că s-a scos
apa din instalaţie
Practica de a deschide una sau mai multe vane de la hidrant nu
împiedică sistemul să îngheţe în anumite condiţii.

3.5. Echipamentul de stins incendiu portabil şi mobil

inclusiv instalaţiile
Când un stingător portabil sau mobil a fost golit se va pregăti pentru o
altă folosire astfel:
• la un extinctor cu mâner de declanşare, apasă mânerul să te
asiguri că cilindrul nu este sub presiune
• scoate capacul, inclusiv cartuşul, şi apoi:
-curăţă cilindrul şi verifică-l să nu fie corodat, dacă cilindrul este din
oţel
-verifică când trebuie făcut testul de presiune la cilindru, care, în mod
normal, se face de către furnizor
-verifică dacă ţeava de evacuare şi duzele nu sunt obstrucţionate
-verifică cum funcţionează supapa de declanşare şi asigură-te că nu
scapă fluid şi funcţionează bine
-verifică funcţionarea şi etanşeitatea altor supape (dacă există)
-reasamblează extinctorul folosind mijloacele corecte şi cartuşul
-după ce capacul a fost fixat, pune cuiul de siguranţă
-scrie data reumplerii pe eticheta de pe cilindru
-pune extinctorul în poziţia anterioară sau pune-l în magazie
Nici un extinctor parţial golit, nici unul golit complet nu trebuie pus în
poziţia anterioară înainte de a fi reumplut.

31
 Agenţi de stingere

‰ Apă (Răcire)

‰ Spumă (Înăbuşire)

‰ Dioxid de carbon (Înăbuşire)

‰ Pulbere ( Inhibare)

‰ Pătura antiincendiu (Înăbuşire)

22

Water
Extinguisher

Solid materials

Dry Powder
Extinguisher

Solid materials

Liquids

Gases

32
 Carbon Dioxide Extinguisher

Solid materials
(Limited)

Liquids

Foam
Extinguisher

Solid materials

Liquids

TABEL STINGĂTOARE
TIP DE CAPACITAT DURATA DE RAZA DE RAZA DE TIP INCENDIU
STINGĂTOR E ACŢIUNE
ACŢ ACŢIUNE
ACŢ ACŢIUNE
ACŢ
EFECTIVĂ
EFECTIVĂ

APA 9 LITRI 60 – 90 MAX 8 3 MTR CLASA A

SECUNDE MTR

SPUMA 9 LITRI 60 – 90 MAX 5 3 MTR CLASA B

SECUNDE MTR

PULBERI 4.5KG – 15 – 45 MAX 3 – 3 – 4.5 CLASA

13.5KG SECUNDE 4.5 MTR MTR A–B–C

CO2 1.5 KG – 10 – 30 MAX 2 2M CLASA

7.5 KG SECUNDE MTR B–C

33
 Tip Principiul Efectul asupra Mod utilizare
stingător de focului
stingere
Apă Răcire Reduce temperatura Proiectare la baza
focului
Spumă Înăbuşire, Separă contactul Proiectare pe un
răcire între oxigen şi perete vertical de pe
parţială gazul/vaporii care se poate scurge
inflamabili în zona incendiului

Pulberi Inhibare Inhibarea formării Mişcare de măturare

flăcării
Dioxid Înăbuşire Înlocuieşte oxigenul Mişcare de măturare
de cu gaze inerte
carbon

3.6 Echipamentul pompierului şi alte echipamente

personale de protecţie

Programul de inspecţie şi întreţinere trebuie să includă

verificarea:

• că tot harnaşamentul se află în poziţia corectă de

depozitare
• că echipamentul personal nu este avariat şi este complet
• că bateria lămpii electrice de siguranţă (lanternă de
mână) este încărcată
• că aparatul de respirat este gata pentru a fi folosit
• că recipientele cu aer comprimat, inclusiv recipientele de
schimb, sunt încărcate
• că, după fiecare folosire, aparatul de respirat este
demontat pentru a verifica că toate părţile sunt curate şi
că toate supapele funcţionează corect
• că saula ignifugă de siguranţa nu este ruptă

34
 EEBD

EEBD

MSA Smoke Hood

Duram HOOD

EEBD

MSA S-CAP -
Smoke Hood

32

3.7 Echipament de salvare şi de menţinere a vieţii

Folosirea echipamentului de salvare:

• targă
• trusă de prim ajutor
• aparat de respirat autonom
• aparate de resuscitare acţionate manual – cu aer şi cu
oxigen
• aparate de resuscitare automate
• ham de salvare cu saulă de salvare şi cârlig de siguranţă
• lumini portabile de siguranţă intrinseci
• topor
• costum de incendiu
• echipament personal de protecţie, cum ar fi cască,
mănuşi şi cizme

35
 2. În timpul căutării şi salvării persoanelor vătămate, echipa
de salvare trebuie să aibe asupra sa, în plus, un SCBA şi
un aparat de resuscitare

3. Acordarea primului ajutor în caz de arsuri şi sângerare

către o victimă

4. Cum se execută resuscitarea

5. În afară de saulă, o saulă de ghidare poate fi montată ca

mijloc de salvare

6. Mijloacele de protecţie termică, vesta de salvare şi

colacii de salvare sunt folosiţi ca echipament de salvare în
timpul abandonului navei

3.8 Echipament de salvare

Principiile de funcţionare şi de manevrare a următoarelor tipuri de
echipamente de salvare:
• rachete de semnalizare de mână, rachete paraşută,
geamanduri fum, instalaţii de aruncare a saulei, marcare MOB,
EPIRB-uri, SART-uri, aparate de emisie-recepţie
• tăierea cu sisteme oxi-acetilenă
• steaguri de semnalizare şi lămpi de semnalizare
• scara din frânghie cu cârlig de barcă
• şalupa de salvare
• pompe de salvare de capacitate mare şi pompe ejectoare
• aparate pentru măsurarea nivelului oxigenului şi a gazelor
toxice la intrarea în spații închise
• sistem cu spumă de înaltă expansiune pe bărcile şi
remorcherele folosite pentru stingerea incendiului
• instalație de remorcare
• detalii despre acţiunea cu remorchere de stins incendiu şi de
salvare
• salvarea-intervenţia cu elicoptere

3.9 Echipamentul de comunicare

1. Echipamentul de comunicare folosit la stingerea
incendiului este de două tipuri: comunicare internă şi
externă

2. Comunicarea internă:
• comunicare folosind vocea, mesagerul şi megafonul
• comunicare emisie-recepţie folosind seturi radio de
mână
• radiouri portabile ce fac parte din echipamentul radio al
şalupelor de salvare şi a bărcilor de salvare
• sistemele de adresare publică
• intercom-ul şi sitemul de telefonie fixă

3. Comunicare externă:
• DSC în VHF, MF şi HF
• Inmarsat-A/-C
• toate celelalte sisteme terestre şi sistemul GMDSS

36
 3.10 Cerinţe pentru inspecţiile statutare şi
de clasificare

1. Cerinţele statutare pentru prevenirea, protecţia,

detectarea şi stingerea incendiului se află în cap. II/2 din
SOLAS’ 74 cu amendamentele în vigoare.

2. Sistemele, echipamentul specializat pentru stingerea

incendiului, cât şi procedurile pentru stingerea
incendiului când nava transportă mărfuri periculoase
sunt descrise în Codul IMDG, la proceduri de urgenţă.

3. Sistemele, echipamentul specializat pentru stingerea

incendiului, cât şi procedurile pentru stingerea
incendiului când nava transportă mărfuri vrac predispuse
la foc sunt descrise în Codul BC.

4. Sistemele, echipamentul specializat pentru stingerea

incendiului, cât şi procedurile pentru stingerea incendiului
când nava transportă mărfuri chimice lichide vrac sunt
descrise în Codul IBC/BCH.

5. Sistemele, echipamentul specializat pentru stingerea

incendiului, cât şi procedurile pentru stingerea incendiului
când nava transportă gaze lichefiate vrac sunt descrise în
Codul IGC/GC.

6. Pereţii despărţitori de protecţie împotriva focului de tipul

A-60, B-30 sunt confecţionaţi din materiale din clasa C/F,
materiale ignifuge şi materialele care răspândesc flacără
slabă sunt testate conform codului de procedură.

7. Administraţiile trebuie să respecte cerinţele IMO minime şi să

elaboreze legi naţionale
8. Regulile societăţilor de clasificare se bazează pe cerinţele IMO şi
îndrumările lor particulare
9. Cerinţele SOLAS 74 sunt sub revizie şi actualizare constant iar
modificările includ:
•sistemul de detectare şi extragere a fumului
•puntea elicopter
•instalaţiile fixe pentru compartimentul cu vopseluri
•modul de distribuire a mijloacelor de stins incendiu în spaţiile navelor
tip Ro-Ro
•izolarea conductei de injecţie combustibil pentru motoarele principale
şi auxiliare
•definirea staţiei de control
•ventilaţie de inertizare şi măsurarea gazului pentru spaţiile cu corp
dublu la tancuri petroliere
•cerinţe speciale pentru navele care transportă mărfuri periculoase,
localizare şi separarea spaţiilor

37
 OBIECTIVE

Eficienţa tuturor sistemelor şi

echipamentelor de detectare a
focului şi de stins incendiu este
menţinută tot timpul conform cu
specificaţiile de performanţă şi
cerinţele legislative.

Competenţa 4

Investigaţii şi întocmirea rapoartelor în

caz de incidente care implică incendiu

4.1 Investigarea incendiului şi raportarea

1. Investigarea incendiului trebuie să includă date

referitoare la:

- cum a fost descoperit incendiul

- ora la care s-a dat alarma
- cum s-a dat alarma
- ora la care comandantul şi alt ofiţer a fost informat
- poziţia şi natura focului
- cine a fost primul la locul incendiului
- ce măsuri s-au luat în încercările iniţiale de a stinge
focul
- câte costume de pompier cu aparat de respirat, cu aer
comprimat (SCBA) au fost folosite
- ce mijloace de stins incendiu, fie fixe sau mobile, s-au
folosit
- câte persoane s-au folosit
- la ce oră a fost stins incendiul

38
 - numărul victimelor, cu detalii referitoare la cei răniţi şi
natura rănilor
- ce avarii au fost cauzate, inclusiv avarii la structura şi
zonele de pe navă
- o estimare a proporţiei pagubelor cauzate de mijloacele
de stins incendiu, de ex. apă sau spumă, comparată cu
pagubele datorate incendiului
- cât timp s-a menţinut veghea asupra locului incendiului
după ce focul a fost stins
- în ce măsură nava, sau orice parte a ei, de ex.
compartimentul maşină, a fost imobilizată din cauza
focului
- o analiză a incendiului, a materialelor care au ars,
sursa de aprindere şi cauza cunoscută sau probabilă
- concluzii referitoare la cauza incendiului şi recomandări
pentru evitarea producerii unui alt incendiu

2. Raportul investigaţiei va include detalii referitoare la

procedurile de stins incendiu:
- apariţia şi desfăşurarea focului minut cu minut
- acţiunile întreprinse în fiecare moment
- fapte legate de foc, inclusiv locul, materialele şi cum a ars
- mijloacele de stins incendiul necesare pentru stingerea
focului, numărul şi tipul folosit
- numărul membrilor de echipaj şi a pompierilor de la uscat
(dacă este cazul) angajaţi în stingerea incendiului
- numărul echipamentelor de pompieri şi de SCBA-uri
(aparate de respirat autonom ) folosite
- pagubele cauzate de incendiu
- pagubele cauzate de materialele folosite pentru stingerea
incendiului
- măsura în care nava sau serviciile ei au fost afectate de foc

3. Raportul trebuie să conţină concluziile din faptele

prezentate, adică:

- o analiză şi discutare a faptelor

- concluzia la care s-a ajuns din analiză şi discuţie
- recomandări referitoare la acţiunile ce trebuie efectuate
pentru a evita un astfel de incident
- recomandări, dacă există, pentru îmbunătăţirea
procedurilor de prevenire şi stingere a incendiului

39
4.2 Experienţa cursantului în lupta contra incendiilor pe
navă

Detalii privind incendiile la care cursantul a fost martor:

- cauzele

- procedurile de stins incendiu

- rezultate

4.3 Rapoarte documentate ale incendiilor la navă şi

lecţii de învăţat
1. După primirea caracteristicilor unei nave şi a mărfii ce o
transportă, şi cum a fost descoperit focul pe navă,
descrierea primelor acţiunile ce trebuie efectuate.

2. După primirea rezultatelor acţiunii respective, descrierea

măsurilor ce trebuie luate, dacă este cazul.

3. După primirea informaţiilor referitoare la întregul incident,

compararea acţiunilor cursantului cu cele efectuate la
bordul navei în cauză.

40
 RAPORT DE INVESTIGARE INCENDIU

1. Situaţia
Acest raport se referă la un incendiu care a avut loc la o gură de aerisire a unei
magazii de marfă pe un tanc chimic de 30.000 tdw, în rada unui port sudic portughez,
la începutul lunii martie.

2. Acţiuni iniţiale
Nava era la ancoră, în radă, pentru diverse reparaţii cerute de registrul
portughez.
Magaziile, descărcate de gazolină, erau acum goale şi ventilate.
Un fitter a început prelucrarea unei crăpături a unui cordon de sudură în jurul
unei guri de aerisire de la magazia 6. În momentul când a început polizarea, când
curentul de scântei s-a îndreptat spre deschiderea gurii de aerisire, a izbucnit brusc, cu
un zgomot surd, o flacără din gura respectivă.
Fiind ziuă, toţi ofiţerii de punte urmăreau lucrările, iar secundul, care a văzut
flacăra, a ordonat închiderea etanşă, imediată a tuturor celorlalte guri de aerisire
desfăcute de la magazia respectivă, inclusiv gura de alimentare, apoi s-a dus şi a
raportat comandantului, care deja văzuse şi el evenimentul.

3. Proceduri tactice de stingere a incendiului

Comandantul i-a spus secundului că a făcut foarte bine ordonând închiderea
etanşă a celorlalte orificii ale magaziei, apoi a ordonat şefului mecanic să pornească
pompa de incendiu, iar secundului să încerce stingerea cu stingătoare portabile cu
CO2, oamenilor din echipaj să ia aparatura şi uneltele de lucru pentru a le salva, pe de
o parte şi, pe de altă parte a elibera locul şi uşura accesul echipei de intervenţie.
Secundul a luat doi oameni din prima echipă de intervenţie PSI – şeful de
echipaj şi un timonier, fiecare din cei trei a luat câte două stingătoare cu CO2 şi,
profitând de faptul că nu bătea vântul, au ales poziţia cea mai bună şi au lansat 3
stingătoare cu CO2 odată asupra flăcării. Flacăra s-a stins foarte repede, în câteva
secunde, însă au continuat să descarce toate cele 3 stingătoare pentru a răci tabla în
jurul gurii, ca să se apropie, apoi le-au descărcat în interiorul magaziei în toate
direcţiile.
În acest interval de timp, erau în funcţiune două manici, aduse în prova şi pupa
magaziei respective, cu care se răcea tabla punţii care învelea celelalte două magazii
adiacente celei în cauză.

41
 După ce au fost descărcate complet cele 3 stingătoare cu CO2, s-a adus un
capac cu care s-a etanşat rapid gura de aerisire, apa refulată prin cele două manici
răcind şi tabla acestei magazii.
După circa o oră comandantul a ordonat oprirea pompei de incendiu, apoi
deschiderea cu grijă a unei guri de aerisire de la magazia în cauză. Totul a fost în
regulă. A ordonat deschiderea tuturor gurilor de aerisire ale magaziei şi amplasarea a
4 ventilatoare portabile pe 4 guri, care urmau a funcţiona până la completa aerisire a
magaziei.

4. Distrugeri şi răniri de personal

Nu au fost distrugeri, exceptând prelucrarea crăpăturii care trebuia sudată şi
care a fost curăţată, în zona respectivă nefiind conducte, cabluri electrice sau osatură.
Datorită intervenţiei rapide, tabla nu a avut timp să se încălzească la
temperaturi care să producă modificări în structura oţelului.
Nu au fost răniri ale personalului, în primul rând rănirea fitter-ului a fost
evitată, acesta fiind protejat de căldura flăcării şi efectele acesteia de echipamentul de
lucru pe care îl purta (salopetă, mănuşi de piele, ochelari de protecţie).

5. Cauza incendiului
S-a stabilit că lipsa ventilaţiei suficiente a magaziei şi neverificarea procentului
de vapori de gazolină în spaţiul magaziei au determinat izbucnirea flăcării.
Nava a primit avizul unui registru de a transporta gazolină, neavând un sistem
de ventilare corespunzător, ventilatorul din acea magazie fiind defect.

6. Evaluarea tacticii PSI

Acţiunea promptă a secundului a avut ca rezultat oprirea focului, fără nici un
fel de deteriorări la bordul navei.
Închizând toate celelalte guri de ventilare ale magaziei, a întrerupt alimentarea
cu oxigen, împiedicând crearea unor curenţi de aer care puteau transporta focul către
alte guri de aerisire sau chiar în toată atmosfera magaziei, existând riscul unei
explozii de o anvergură relativ mică, dat fiind faptul că vaporii inflamabili erau totuşi
în cantitate mică, dar foarte apropiată, puţin mai mare decât valoarea minimă de
inflamabalitate.
Acţionarea cu CO2 în continuare, după stingerea incendiului, a produs o răcire
în atmosfera magaziei, combinată cu îmbogăţirea acesteia în CO2.
Răcirea cu apă a punţii a fost o acţiune auxiliară preventivă.
Ventilatoarele portabile au fost amplasate pe gurile cele mai apropiate de
locurile unde s-a presupus că s-a făcut acumulare de vapori inflamabili şi cu grad de
ventilare redus.
S-a descoperit că alte două ventilatoare portabile erau defecte, acestea urmând
a fi reparate în cel mai scurt timp.

42
 Ventilatorul principal al magaziei era deja pe lista de lucrări, din acest moment
devenind prioritar în ordinea reparaţiilor.

7. Acţiuni de remediere a deficienţelor luate de companie

Utilizarea stingătoarelor portabile cu CO2 a implicat înlocuirea lor cu altele
pline, dar, în primul rând verificarea cu atenţie a tuturor tipurilor de instalaţii, aparate
şi tubulaturi aferente PSI, fixe şi portabile (cu apă, spumă, CO2).
De asemenea, s-au comandat şi înlocuit a doua zi furtunurile hidraulice de la
ventilatorul principal defect al magaziei, s-au verificat şi ventilatoarele din celelalte
magazii.
S-a dat dispoziţie comandantului ca, după plecarea navei să se facă exerciţii cu
rolul de incendiu cu echipajul, pentru ca fiecare membru al echipajului să cunoască
practic ce are de făcut în asemenea situaţii.

8. Concluzii
Incidentul a scos în evidenţă neverificarea corespunzătoare a prezenţei gazelor
inflamabile în magazie şi instruirea necorespunzătoare a echipajului la o asemenea
situaţie nouă pe navă (ţinând cont că nava înainte nu a mai transportat gazolină).
Experienţa secundului şi a oamenilor aleşi de el a acoperit în timp util lipsa de
experienţă a celorlalţi.
A reieşit necesitatea efectuării de exerciţii PSI la bord, ca fiecare să îşi
cunoască rolul în asemenea caz.
Evitarea de regulă de către un echipaj a aplicării unor esemenea exerciţii, a fost
înlocuită acum cu dorinţa marii majorităţi de a şti cum să acţioneze în astfel de
situaţii.

43
 FIRE INVESTIGATION REPORT

Vessel: Bahamian-registered passenger ship, Vistafjord, Lloyd's No.7214715; built in 1973; 24,116
gross tons; 626.9 by 82.2 by 55.0 feet
Accident Type: Fire
Location: Atlantic Ocean near Grand Bahama Island, Bahamas, Latitude 26o 14.1'N, Longitude
79o 00.0'W
Date and Time: April 6, 1997, at 0112
Owner: Cunard Lines Ltd., Nassau, Bahamas
Property Damage: Estimate of $684,845
Injuries: Fatal, one crewmember; minor, six passengers and nine crewmembers
Complement: 422 crewmembers with 569 passengers

Situation

At 2107 on April 5, 1997, the Bahamian-registered passenger ship Vistafjord departed Fort
Lauderdale, Florida, for a 16-day cruise to Valletta, Malta, with 569 passengers and 422
crewmembers on board. About 0112 on April 6, a fire alarm sounded on the fire control panel in the
bridge indicating a fire was in the C-deck laundry storeroom. A heat detector, which had been set at
70oC (158oF), had activated in the storeroom. The laundry and the laundry storeroom had been
unoccupied since 2345 on April 5.

Initial Action

The watch officer immediately sounded the general alarm bell throughout the entire ship, alerting
passengers and crew; during the next 7 minutes, the alarms were sounded twice more. The master
announced over the public address system that a fire had been discovered and ordered that the
passengers and crew report to their lifeboat embarkation area.

Tactical Fire Fighting Procedures

At 0115, the master ordered that all fire doors be remotely closed and the ventilation stopped by the
bridge controls to isolate the fire. Fire teams were sent to the area on both sides of the C-deck
laundry storeroom. At 0238, the course of the vessel was changed to Freeport, Bahamas. The
Vistafjord was about 20 miles southwest of Freeport and 60 miles east of Fort Lauderdale.
The C-deck laundry storeroom is forward of the laundry in the forward section of the vessel. The
laundry storeroom is accessed from aft through a watertight door (WTD) on the common bulkhead
between the C-deck laundry and the storeroom and from forward by a stairway that leads down
from the B- and A-decks. This stairway also leads down to the forward D-deck storeroom below the
laundry storeroom.
The laundry storeroom and the D-deck storeroom below it were protected by a fixed carbon-dioxide
(CO2) system. At 0232 before the release of CO2 into the storerooms, the master ordered the fire
teams to withdraw from the fire area. Nineteen 45-kilogram (99-pound) CO2 bottles were released
between 0241 and 0415 from the fixed fire extinguishing system into the laundry storeroom and the

44
D-deck storeroom (7 and 12, respectively). At 0600, fire teams again entered the fire area with fire
hoses.
While the ship was en route to the dock in Freeport, shoreside firefighters boarded the vessel
underway at 0452 and assisted the crew in fighting the fire. At 0506, the ship was moored in
Freeport, and more shoreside firefighters came aboard and assisted in the firefighting operations.
The fire was under control and declared extinguished on April 6 at 0700 and 1044, respectively

Damage and Personal Injuries

At 0343, the person-in-charge of mustering personnel in that section of the ship reported that one
crewmember was missing. His room was searched at 0352, but he was not found. After searching
other crew rooms in the area, the missing crewmember was found at 0638 behind a door in another
crewmember's room. That room was next to the port side WTD on B-deck forward (one deck above
the laundry). The crewmember was immediately removed from the room, given cardiopulmonary
resuscitation by the ship's doctor and nurse, and subsequently transported by ambulance to a
shoreside hospital, where he was later pronounced dead. His fatality resulted from "carbon
monoxide poisoning derived from a fire."
Laundry supplies, paper and plastic products, and electrical stores had been stowed behind steel
bulkhead partitions or in locked steel mesh cages on the port and starboard sides of the C-deck
laundry storeroom. Laundry supplies behind a fireproof sliding door were undamaged. The paper
and plastic products on shelves in the caged area were burned and melted. About 30 boxes, each
containing 72 cans of Sterno, were stored behind a fireproof locked door, and none of the cans
ignited. The heavily smoke-damaged stairway area appeared to have had fire damage from the C-
deck up to the A-deck. Smoke damage occurred on the forward B-deck (crew) area above the
laundry storeroom.
The four electrical pump-dispenser panels, which supplied liquid detergent to washing machines,
were mounted above the deck on the starboard bulkhead aft corner and sustained fire damage. The
third pump panel up appeared to have the most fire and heat damage. The three electrical power
distribution panel boxes on the aft bulkhead sustained fire and heat damage. Port of the WTD, the
electrical stores inside a steel mesh cage were smoke damaged. Forward of the WTD were wooden
shelves holding 5-gallon plastic pails containing laundry products. The upper
wooden shelving sustained some charring and the tops and sides of plastic pails on the middle shelf
sustained some melting, but no product had leaked.

Possible Causes of Fire

The possible ignition sources for the fire in the laundry storeroom included the electrical detergent
pump-dispenser panels, the electrical distribution panels, discarded tobacco-related smoking
materials, and a deliberate act. The storeroom was unlocked with access by a stairway forward and
a WTD to a corridor and stairway outside of the locked laundry.
The four pump-dispenser panels on the starboard aft corner of the storeroom were examined by
Safety Board investigators in the Cunard Lines legal office in Miami, Florida, on August 27, 1997.
The Safety Board found no evidence of electrical failure of the 110-volt supply connections in the
pump-dispenser panels and could not determine whether detergent with a flash point 150oF had
leaked into the pump-dispenser panels and ignited the fire. The electrical system distribution panels
near the pump-dispenser panels had extensive heat and fire damage, but photographs of the area
that were examined did not show any electrical arcing or failure in the electrical distribution panels.
Because the fire debris had been disturbed or removed during firefighting operations, an
examination for discarded tobacco-related smoking materials could not be made. The burn pattern

45
in this fire showed evidence of two potential ignition sites, which were on the pump-dispenser
panels starboard aft and in the paper-plastic supplies storage area starboard forward. The
observation that the sites were between 10 and 15 feet apart makes it highly unlikely that carelessly
discarded tobacco-related smoking materials started the fire. Because it seems unlikely that a fire
would originate from accidental sources in two separate locations and no evidence of any other
cause was found, it appears highly probable that the fire was purposely set.
Probable Cause
The National Transportation Safety Board determines that the probable cause of the fire on board
the Vistafjord was a deliberate ignition of combustibles at two sites in the laundry storeroom.
Contributing to the loss of life was the lack of timely fire warning for the crewmembers in B-deck
accommodations and of an automatic sprinkler system in the laundry storeroom.

Remedial Action Taken by the Company

The lack of an early fire detection system (smoke detectors in lieu of or in addition to heat
detectors) in the laundry storeroom probably contributed to the amount of fire damage. An
operating smoke detector in the storeroom would have warned of a fire that was still in the
smoldering stage. The forced ventilation in the laundry storeroom where the fire originated allowed
the early spread of heat, combustible gases, and smoke into the stairway forward of the storeroom
and to B-deck and other spaces. The SOLAS rules, amended in 1992 with an effective date of
October 1, 1997, for the installation of smoke detection devices on board passenger ships with
alarm indicators in a continually manned central control station do not require smoke detectors to
automatically sound locally when smoke is detected. An automatic smoke alarm that would sound
within crew accommodation areas when smoke is detected would offer crewmembers immediate
warning of the presence of smoke and allow the maximum available escape time during a fire. The
lack of a smoke detector in the storeroom to detect the fire early and the lack of an automatic local-
sounding smoke alarm in the crew area probably contributed to the crew fatality.

Conclusions

As a result of its investigation of this accident and another fatal fire on board the Panamanian
Passenger Ship UniverseExplorer in July 1996 near Juneau, Alaska, the Safety Board issued urgent
safety recommendations in April 1997 to Cunard Lines urging without delay to install smoke
alarms that sound locally in the crew and passenger accommodation areas so that the crew and
passengers will receive immediate warning of the presence of smoke and will have the maximum
available escape time during a fire. As of January 1998, Cunard Lines has not responded to the
recommendations.
The laundry storeroom was not required to be fitted and was not fitted with an automatic sprinkler
system. Although the space was protected by a CO2 extinguishing system, it did not immediately
extinguish the fire. The master began discharging CO2 into the storeroom at 0241, but the fire was
not extinguished until 1044 after firefighters entered the space with fire hoses. If the storeroom had
been fitted with an automatic sprinkler system, the system would have begun discharging
firefighting water at the first moment that the heat detector activated. The immediate suppression
response provided by an automatic sprinkler system would have extinguished the flames early,
reduced the amount of smoke that developed, and cooled the fire area, thus enabling early entry by
the backup fire parties.

46
47
48
 -CERONAV-

ISBN 978-606-8554-33-4