Sunteți pe pagina 1din 5

Mvsp curs sapt 13, 17.01.

2019

Controlul bolilor zoonotice din perspectiva abordarii sanatatii publice veterinare (SPV)

Faze operationale ale activitatilor de tip mvsp in controlul zoonozelor

Zoonozele cele mai relevante dpdv a problematicii pe care o pun in domeniul spv

- Zoonozele au pus intotdeauna probleme si au constituit obiectivul major al preocuparii mvsp


fortand autoritatile competente sa-si coordoneze eforturile si logistica in vederea crearii unor
programe si strategii la nivel mondial pt identif wolutiilor de combatere a zoonozelor

-implamentarea programelor de control a zoonozelor se bazeaza pe surse multidisciplinare pt


furnizarea datelor privind epidemiologia, impactul socio-economic si alte aspecte fundamentale ale
zoonozelor

-in vederea conceperii acestir programe este necesara colaborarea intre institutii (sanatatea publica,
autoritatile publice, serviciile medicale, serviciile medicale veterinare, servicii de diagnostic, institutii
priv mediul)

-exista o serie de politici operationale care au fost recunoscute ca fiind sustenabile si eficiente in
controlul zoonozelor:

1. SUPRAVEGHEREA ZOONOZELOR

2. CONTROLUL ZOONOZELOR LA ANIMALE

3. CONTROLUL MEDIILOR INFECTIOASE

4. PREVENIREA ZOONOZELOR LA OM

5. ALEGEREA STRATEGIEI DE CONTROL

1. SUPRAVEGHEREA ZOONOZELOR

-in timpul implementarii unui program de control e necesara o supraveghere constanta pt


monitorizarea si evaluarea zoonozelor si pt generarea unor rapoarte privind focarele noi de boala sau
orice alte schimbari in timparul epidemiologic

-pt o supraveghere de succes a zoonozelor sunt necesare cunostinte detaliate si asupra arealului
geografic dar si despre caract. Populatiilor animale si umane, despre habitatele existente si de
asemenea constinte despre caracteristicile climatice si alte aspecte geografice concludente

- se realiz pe mai multe cai:

a) testarea animalelor accesibile, a omului sau a mat. Biologice accesibile pt evaluarea evolutiei bolii
sau eval. Unor tipuri de patogeni care genereaza infectii dar nu neaparat boala ( ex zoonoze care
necesita testare: bruceloza, encefalomielita la cal, morva, tuberculoza bovina)

b) supravegherea la nivel de abator (bruceloza, echinococoza/hidatidoza, tuberculoza (bovine, porc),


cisticercoza, trichineloza)

c) izolarea si tipizarea agentului zoonotic


d) studii epidemiologice care ofera informatii esentiale asupra prevalentei agentilor zoonotici si
garanteaza metode eficiente si sustenabile de control ( aceste studii sunt utile in programe de control
pt boli precum: leishmanioza, leptospiroza, rabia, tulanemia)

e) colectarea datelor statistice cu privire la populatiile de animale; este importanta in crearea


strategiilor si in lansarea campanilor de control mai ales pt boli care au drept vectori cainii (rabia,
echinococoza)

f) utilizarea animalelor santinela

- se fol pt monitorizarea inf zoonotice prin programe de control (encefalomielita la cal)

g) in multe dintre strategiile de supraveghere e necasara notificarea bolilor de catre autoritatile


competente sau catre organismele cu rol in SP sau SPV, regional, national, european, international
(lista cu boli notificabile – oie – 117 boli in anul 2018)

2. Controlul zoonozelor la animale

- obiectiv imperative in activitatea mvsp

- scopul controlului: reducerea riscului de transfer sau de introducere a ag zoonotic prin miscarea
animalelor

Metide de control

a) instituirea carantinei

- e necesara cand animalele sunt transportate pe distante lungi, import, export animale vii +
transportul animalelor de companie, miscarea animalelor in scop touristic

b) testarea si eliminarea animalelor bolnave sau infectate (bruceloza, morva, salmoneloza-pasare,


tuberculoza bovine)

c) testare si izolare effective infectate (Leptospiroza)

D) imunizarea animalelor expuse (eficienta in anumite situatii mai ales cand boala e f raspandita-
campanii de vaccinare- ex brucella, encefalomielita la cal, leptospiroza, rabia, febra vaii de rift;
vaccinare oral apt anim salbatice)

e) tratamentul anim bolnave sau ibfectate (echinococoza, leishmanioza, psitecoza, ornitoza)

f) restrictii de miscare (politica eficienta in cazul unor zoonoze precum rabia)

g) controlul populatiiloor de animale (pop anim salbatice, caini, pisici comunitare)

h) controlul populatiilor de caini comunitari – echinococoza, rabia, leishmanioza

penru rabie- control populatie de vulpi; toxoplasmoza-pisici comunitare; toxoplasmoza,


leishmanioza, leptospiroza- strict populatie de soareci si sobolani

i) controlul strict al regimului alimentar, alimentatiei igienice acestor animale ( nu carne cruda,
viscere etc)

j) controlul biologic ( masculi sterili in controlul anumitor boli cu transmisibilitate prin intermediul
artropodeor, insectelor)
k) interzicerea abatorizarii anim bolnave )antrax, morva)

l) decontaminarea furajelor (salmoneloze, trichineloze)

m) stamping our, dezinfectie si repopulare cu amin libere de boala si managementul igienei al


cresterii animalelor)

3. Controlul vectorilor si vehiculelor

- vectorii sunt considerati cu precadere nevertebrate tranmisibili de ag patogeni

- vehicule= alimente sau alte materiale inerte contaminate

Gazde= purtatori sanatosi

- igiena si controlul conditiilor de mediu – cele mai bune practici pt controlul colilor zoonotice

Ex. Fascioloza, leptospiroza= care pot fi controlate prin actiuni asupra mediului in cazul in care acesta
este excesiv de umed- zone sau areale [redispuse la inundatii, stagnarea unor ape reziduale)

- control al revarsaturilor de ape, control agricultura- metode care sa genereze mai putina umiditate

- distrugerea mat patogene ( in inf zoonotice- ex bruceloza ( distrugerea resturilor prov din avorturi
hidatidoza- fecale caine

- in cazul tularemiei se distruge totul (carcasa, pieile si viscerele)

- decontaminarea si dezinfectia zonelor contaminate

-igiena furajelor- combatere salmoneloza la pasare prin decontaminare nutret; toxoplasmoza- igiena
carnurilor; -trichineloza- carne cruda-trat termic)

-controlul populatiilor de artropode (capuse, diferite insecte, muste, tantari)

Ex. Encefalomielita la cal, leishmanioza, febra vaii de rift, toxoplasmoza

4. Preventia la om

Omul, cea mai importanta tinta a actiitatii mvsp

- programele care tin de sanatatea si bunastarea omului au prioritate

-toate masurile profilactice ale preventiei zoonozelor la om-importanta primordiala -= strategii


operationale primare

- o mare parte din succesul controlului zoonozelor din cadrul acestor politici se dat educatiei sanitare
(constientizarea piblicului cu priire la riscul asoc. Anumitor infectii)

Educatia, sanitara, impact major in preventia unor boli precum: bruceloza, echinococoza,
leptosproza, rabia, salmoneloza, toxoplasmoza, tularemia)
- educatia sanitara ocupationala dedicata in mod specific= reprezentantii anumitor profesii- med vet,
specialisti care lucreaza in lab, microbiologi, virusologi, cresterea anim, angajati ai unitatilor de taiere
precum si a unitatilor de prod a alim care lucreaza cu carnuri crude

-vaccinarea

-trat post-expunere

-masuri de garantare a sigurantei si igienei alimentare

- controlul artropodelor

- controlul pop de rozatoare si lagomorfe

- tipul de alimentatie anim de companie

- adoptarea unor masuri speciale de protectie a categ de risc: nou nascuti, copii pana in 3 ani, indivizi
imunosuoresati, femei insarcinate)

5. Selectarea strategiei de control

- se bazeaza pe disponibilitatea masurilor de control precum si pe resursele exploatabile disponibile,


dar trb sa aiba in vedere si eventualele piedici epidemiologice, sociale sau econmice)

-exista o serie de optiuni -strategii-:

a) eradicarea bolii

- at cand boala nu e exterm de raspandita si trb obt at cand impactul asupra sp sau economiei e f
mare ex bruceloza, morva, tbc bovina, suina (se incearca)

-repr in mod traditional scopul in sine pt toate strategiile de comtrol a bolilor

- din cauze epidemiologice (disponibilitatii instrumentelor tehnice, lipsei resurselor umane,


restrictiilor de alim, sociale- acceptabilitatea anumitor masuri, considerente care tin de mediu, cauze
economice, uneori eradicarea nu este posibila

b) coexistenta cu boala, prin controlul la o anumita prevalenta

- aceasta optiune este valabila at cand infectia este f extinsa si at cand nu exista suficiente resurse
aplicabile pt eraducare

- se aplica prin vaccinare ex rabia, bruceloza

- presupune act care reduc impactul asupra sanatatii si impactul econimic

-programele de control bazate pe aceast a optiune sunt concepute avand in vedere raportul cost-
beneficiu

c) nu este posibila sau necesara o anumita actoiune specifica, cand lisesc resursele sau cand exista o
ierarhie a prioritatilor

ex. Daca intr-o anumita zona febra aftoasa e epidemica si aceasta epidemie se declanseaza cand
exista o campanie de vaccinare bruceloza===toate resursele vor fi indreptate catre febra aftoasa si la
vaccinare se renunta
d) constituirea uno zone pilot pt testarea unor solutii de control

-daca eficienta e favorabila—extinderea pe scara larga, se evita risipa financiara

- astfel de zone pilot s-au folosit cu succes in trat sol control ex. Programe: bruceloza, rabie,
echinococoza

Obiective specifice strategiei de control :

=limitarea efectului pozitiv obtinut- obiectivele se etapizeaza- obt unor areale libere de boala, sau
compartimente/zone cu astfel de statuturi de indemnitate

Obt unor astfel de compartimente se face cu masuri suplimentare si care sa garanteze avantaje pt
zona respectiva:

Ex fermele de porci care pot obt indemnitatea priv trichinella- testari repetate anim
abatorizate0testari serologice repetate.

Beneficii: porcii di fermele respective nu mai tr supusi ex de trichineloza la abatorizare

S-ar putea să vă placă și