Drept procesual civil – partea generală. COBAN Igor, dr. în dr., conf. univ.

Tema 2. RAPORTURILE PROCESUALE CIVILE

1. Noţiunea şi particularităţile raporturilor procesuale civile

2. Obiectul şi conţinutul raporturilor procesuale civile
3. Subiecţii raporturilor procesuale civile
4. Compunerea completului de judecată
5. Capacitatea procesuală civilă a participanţilor la proces

1. Noţiunea şi particularităţile raporturilor procesuale civile

Raporturile procesual civile – constituie acele relaţii sociale care apar între
instanţa de judecată, părţi şi alţi participanţi la proces în procesul de înfăptuire a
justiţiei pe cauzele civile.

Particularităţile raporturilor procesual civile:

Caracterul Caracter
dinamic autoritar

Instanţa de
Sistem
judecată – subiect
coerent
obligatoriu

Apar doar ca
raporturi
reglementate de
norme
juridice

1
 Drept procesual civil – partea generală. COBAN Igor, dr. în dr., conf. univ.

Premizele raporturilor
procesual civile:

Capacitatea procesual
Norma procesual civilă Faptele juridice
civilă

2. Obiectul şi conţinutul raporturilor procesuale civile

Obiectul raporturilor procesual civile – distingem obiect general (cauza civilă

concretă) şi obiect special (relaţiile concrete care apar între instanţa, părţi şi participanţi
în legătură cu înfăptuirea justiţiei).

Conţinutul raporturilor procesual civile – toate drepturile (56, 60 CPC) şi

obligaţiile (art.61 CPC) procesuale.

3. Subiecţii raporturilor procesuale civile

1. Instanţa de judecată.
2. Părţile – reclamantul şi pârâtul.
3. Participanţi – toţi subiecţii enumeraţi la art. 55 CPC.
4. Persoanele care contribuie la înfăptuirea justiţiei – martorii, experţii,
specialiştii şi interpreţii.

4. Compunerea completului de judecată

Potrivit art. 46 CPC cauzele civile se judecă în primă instanţă de un singur

judecător sau de un complet din 3 judecători. Problema judecării colegiale a cauzei se
examinează de către preşedintele instanţei. Iar în instanţă de apel, cauzele se judecă de
un complet compus dintr-un judecător (preşedinte al şedinţei) şi alţi doi judecători. La
rîndul său Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme
de Justiţie judecă recursurile în componenţa unui judecător (preşedinte) şi altor 4
judecători.

Garanţiile formării completului de judecată sunt asigurate de art. 49

(Inadmisibilitatea participării repetate a judecătorului la judecarea aceleiaşi cauze) – 50
(Temeiurile de recuzare a judecătorului) CPC.

2
 Drept procesual civil – partea generală. COBAN Igor, dr. în dr., conf. univ.

5. Capacitatea procesuală civilă a participanţilor la proces

Capacitatea procesual civilă este constituită din:

1. Capacitatea de folosinţă a drepturilor procedurale civile (art. 57

CPC): „Capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii procedurale civile (capacitatea de
folosinţă a drepturilor procedurale civile) este recunoscută în măsură egală tuturor
persoanelor fizice şi organizaţiilor care se bucură, conform legii, de dreptul adresării în
judecată pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. Lipsa
capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice fază a procesului. Actele de
procedură îndeplinite de persoana lipsită de capacitatea de folosinţă sînt nule. ”

şi

Capacitatea de exerciţiu a drepturilor procedurale civile (art. 58 CPC):

„Capacitatea de a-şi exercita în volum deplin, personal sau printr-un reprezentant
drepturile şi obligaţiile procedurale în judecată (capacitatea de exerciţiu al drepturilor
procedurale civile) o au persoanele fizice de la vîrsta de 18 ani, precum şi persoanele
juridice, iar în cazurile prevăzute de lege, entităţile care nu au personalitate juridică, dar
dispun de organe de conducere proprii.
Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste cuprinse între 14 şi 18 ani sînt
lovite de nulitate relativă. Reprezentantul legal al minorului poate încuviința toate
aceste acte sau numai o parte dintre ele. Instanţa judecătorească va acorda un termen
pentru încuviințarea actelor. Dacă actele nu sînt încuviințate în termenul stabilit, se va
dispune anularea acestora.
Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste de pînă la 14 ani sau de
persoanele supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei sînt nule. Prevederea
nu se aplică în cazul în care persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare sub forma
tutelei contestă hotărîrea respectivă.
Minorul care a atins vîrsta de 16 ani poate să-şi exercite personal drepturile
procedurale şi să-şi îndeplinească obligaţiile procedurale de sine stătător în cazul
declarării capacităţii depline de exerciţiu (emancipării) sau al încheierii căsătoriei.
Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale minorilor cu vîrsta între 14 şi 18 ani sînt
apărate în instanţa judecătorească de către părinţii, înfietorii sau curatorii acestora,
instanţa fiind obligată să introducă în astfel de cauze minorii respectivi. În cazurile
prevăzute de lege, în cauzele ce nasc din raporturi juridice civile, matrimoniale,
familiale, de muncă şi din alte raporturi juridice, minorii îşi apără personal în judecată
drepturile, libertăţile şi interesele legitime. Instanţa constată necesitatea introducerii în
proces a reprezentantului legal al minorului. Drepturile, libertăţile şi interesele legitime
ale minorilor cu vîrsta de pînă la 14 ani sînt apărate în instanţa judecătorească de
reprezentanţii legali ai acestora – părinţi, înfietori, tutori.
Persoana fizică în privinţa căreia este instituită o măsura de ocrotire judiciară
(persoana ocrotită) are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile în
măsura în care:
            a) în cadrul cauzei civile, persoana ocrotită îşi apăra drepturile, libertăţile sau

3
 Drept procesual civil – partea generală. COBAN Igor, dr. în dr., conf. univ.

interesele legitime pe care, conform legii civile, le poate exercita de sine stătător;
            b) cauza civilă se referă la un act juridic pe care, conform legii civile, persoana
ocrotită îl poate încheia de sine stătător.”