GRAMATICA ISTORICĂ A LIMBII ROMÂNE:
ISTORIA LIMBII ROMÂNE LITERARE.
Cerințe:
Produsul preconizat
Proiect de cercetare care să
conţină o amplă analiză
fonetică , morfologică şi
lexicală a unui text româ nesc
din diferite epoci de evoluție a
limbii
(MODUL)
LUCRUL INDIVIDUAL GHIDAT
Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
 Consultarea surselor bibliografice
privind problemele abordate;
 Indicarea anului, volumului unde a fost
publicat/unde poate fi gă sit integral
textul analizat.
 Succintă descriere istorico-literară (10-
15 enunțuri) a textului propus spre
analiză , Mostre sugestive şi pretabile analizei
Comentarii, interpretă ri și concluzii relevante o lună pâ nă la
 Identificarea și descrierea a 10 – 15 Indicarea surselor consultate examen
fenomene de limbă (fonetice, Volumul proiectului– 2-3 pagini A4.
gramaticale, lexicale), atestate în
fragmentul propus;
 Formularea a 5 concluzii despre
particularită țile de limbă ale textului
analizat,
 Elaborarea referatului;
 Prezentare orală .
 A.TEXTELE PENTRU PROIECTELE DE CERCETARE
Textul propus pentru analiză
1. 1. Domnie şi giudecată câ ntu ţie, Doamne.
2. Câ ntu şi înţeleg în căile nevinovate. Câ ndu veri venri că tră menri?
3. Trecuiu nu în rreul înrimiei meale, în mijloculu caseei meale.
4. Nu adauş între ochii miei mai multă leage călcată, cei ce făcu că lcare
gilă luiiu.
5. Nu se lepi mie înrima hicleană ; a se rră dzima de menre cel rreu nu-l
cunoscuiu.
6. Clevetitoriulu furiş vecinrul să u, acela scoş.
7. Cel cu ochiu trufaş şi cu înrima nesă tul, cu acela nu mâ ncaiu.
8. Ochii miei pre pă mâ ntul credincioşilor a-i şedea cu sinre. A îmbla pre cale
nevinovatului, acela-mi slujiia.
9. Şi nu via în mijloc de casa mea cinre face trufă şia; a gră i în nedreptate nu
ispră via înraintea ochilor miei.
10. Demâ nraţă ucişi toţi greşnicii pă mâ ntului, se pierdzu den cetatea lui
Dumnedzeu toţi fă că torii fă ră deleage.
(Psaltirea Hurmuzachi)
2. 1. La rrâ ul Vavilonului, acii şedzumu şi plâ nsemu de câ ndu pomeniiamu noi
Sionul.
2. În salce, prim mijloc de ea, spâ ndzură mu orrganele noastre,
3. că acie întrebară -ne pră dă torii-ne cuvente de câ ntare şi ducea pre noi în
câ ntare: „Câ ntaţi noauo de câ ntecele Sionului”.
4. Cum vrem câ nta câ ntarea Domnului în ţară striiră .
5. Se uitare tire, Ierosalime, uitată fie dereapta mea.
6. Se se lepască limba mea de grumadzul mieu se nu pomenire tire, se nu
ainte pomeni-voiu Ierosalimul ca începutul veseliei meale.
7. Pomeneaşte, Doamne, fiii Edomului în dzua Ierosalimului! Ce dziseră :
„Deşertaţi, deşertaţi pâ ra la urdziturile lui!”
8. Featele Vavilonului, mă ratele. Ferice de acela ce dă ţie darea ta ce ai dat
noauo.
9. Ferice cire prinde şi frâ nge tirerii tă i de piatră .
Bibliografie selectivă Realizator
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Bâlici
Româ nă , XXV, 1976, nr.3. Mădălina
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Dulciu, D. Rotacismul – o teorie controversată .
Disponibil:
https://www.academia.edu/6446834/Rotacismul
6. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba
Româ nă , XXV, 1976, nr.3. Evtodi Ionela
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Dulciu, D. Rotacismul – o teorie controversată .
Disponibil:
https://www.academia.edu/6446834/Rotacismul
6. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
 (Psaltirea Voronețeană )
3. 7.Supureţi-vă amu lu Dumnedzeu şi protiviţi-vă dracului şi fugi-va de la voi.
8. Apropiiaţi-vă lu Dumnedzeu şi apropiia-se-va voao. Cură ţiţi-vă mâ nrule,
păcă toşi, şi vă cură ţiţi înremile de doao suflete.
9. Chenuiţi şi lă cră maţi, plâ ngeţi. Rrisul vostru în plâ ngere se întoarcă -se şi
bucuriia întru milcuire.
10. Supunreţi-vă înraintea Domnului şi rră dica-vă-va.
11. Nu vă clevetireţi urul alaltu, fraţi, că cel ce cleveteaşte şi leagea
osâ ndeaşte. Deaci se leagea osâ ndeşti, nu eşti făcă toriu legiei, ce giudeţu.
12. Urul iaste leage-dă tă toriu şi giudeţu cel ce poate mâ ntui şi piarrde. E tu
cinre eşti ce-ţi osâ ndeşti soţul?
13. Amu acmu cinre gră iaşte: astă dzi şi demâ nreaţă se nă ducemu în cea
cetate şi vremu lăcui acie într-un anu şi vremu face negoţu şi dobâ ndă ;
14. şi nu ştiţi ceaea de mâ nre. Ce va fi viaţa voastră ? Aburu iaste, cea ce
puţine lu iveaşte-se, după acea piare.
15. În locul acela ce ară fi a gră i voao: se-ară Domnul vrea şi se viseremu,
face-vremu ceasta sau ceaea.
16. Acmu lăudaţi-vă întru pâ şeniile voastre; toată lauda ceea ce e aşa rrea
iaste.
17. C ela ce şti binre a face şi nu face păcatu lui iaste.
(Codicele Voronețean)
4. 1. Adică amu acmu bogă ţii, plâ ngeţi-vă hlipindu de chinurele voastre cealea
ce vinru spre voi.
2. Bogă tatea voastră putredi şi veşmintele voastre moliile mâ ncară-le;
3. aurul vostru şi arrgintul rruginri şi rrugira loru întru mă rrturie voao fi-va
şi mâ nca-va trupul vostru ca focul. Cel ce cerrşitu întru dzilele cealea ponile.
4. Adică preţurele lucră torilor celora ce au lucratu agrele voastre, lă saţi de
voi, strigă ; şi strigarea celora ce au seceratu întru urechile Domnului Savaot
întrară .
5. Îndulcitu-vă spre pămâ ntu, uspă tatu-vă şi îngră şatu-vă înrema voastră ca
întru dzua giunghieriei.
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Liubovici
Româ nă , XXV, 1976, nr.3. Cristina
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Dulciu, D. Rotacismul – o teorie controversată .
Disponibil:
https://www.academia.edu/6446834/Rotacismul
6. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Popescu Ioana
Româ nă , XXV, 1976, nr.3.
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Dulciu, D. Rotacismul – o teorie controversată .
Disponibil:
https://www.academia.edu/6446834/Rotacismul
 6. Osâ nditu, ucisetu dereptul se nu se potrivească voo.
7. RRebdaţi amu, fraţi, pâ nră la venritul Domnului. Că adică lucră toriul
aşteaptă cinstitul rrodu al pămâ ntului şi lungu-rreabdă de elu pâ nră
dobâ ndeaşte ploaie timpurie şi tâ rrdzie.
8. Lungu-rrebdaţi şi voi, învâ rtoşiţi-vă înremile voastre, că venritul
Domnului apropie-se.
9. Nu suspinareţi urul spre alaltu, fraţi, se nu osâ ndiţi fiţi. Că adică giudeţul
între uşe stă .
(Codicele Voronețean)
5. 1.Audziţi, oaminii miei, leagea me, plecaţi ureachile voastre că tră cuvintele
rostului mieu.
2.Deşchidzu în price rostul mieu, spuniu măiestriile din ceput,
3. câ te audzim şi le înţelesem şi pă rinţii noştri spuseră noauo.
4. Nu ascunse de fiii lor, în neamu altu,
5. spunindu laudele Domnului şi vâ rtute lui şi minuine lui ce face.
6. Şi rră dică ştirre în Iacov şi leagea puse în Israil.
7. Câ te dzâ se pă rinţilor noştri se le spunie fiilor săi, că se cunoască gintu
altu,
8. fiii ce nă scu. Şi scoală-se şi spuniu fiilor să i
9. se punie spre Dzeul upuvă inţa sa […]
11. şi nu încredinţă cu Dzeul duhul să u.
12. Fiii lu Efrem se întindză şi se să geate cu arce, turnară -se, în dzi de
rrozboiu.
13. Nu feriră dzisa Dzeului şi în leagea lui nu vrură se îmble.
14. Ş i ultarră binefapta lui şi minuine lui, ce ivi lor,
15. între pă rinţii lor ce fece ciudă, în ţearra Eghipetului, în câmpul Taneos.
(Psaltirea Șcheiană)
6. 16. Deşchise mairre şi trecu ei; puse apele ca foale;
17. şi duse ei cu nuoru în dzi şi toate noapte cu lumină de foc.
18. Deşchise piatra în pustinie şi adapă ei ca în fă ră -fundu multu.
19. Ş i scoase apă din piatră şi gios scoase ca riure ape.
20. Ş i adauseră şi încă se greşascu lui, mâ niară De-susul în fă ră -de-apă .
6. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Scripcaru
Româ nă , XXV, 1976, nr.3. Cornelia
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Dulciu, D. Rotacismul – o teorie controversată .
Disponibil:
https://www.academia.edu/6446834/Rotacismul
6. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Albu Mariana
Româ nă , XXV, 1976, nr.3.
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
 21. Ş i ispitiră Dzeul întru înemile sale, se cearre mâ ncare sufletelor sale.
22. Ş i clevetiră spre Dzeul şi dziseră : „Doare poate Dzeul a gheta masă îm
pustinie?”
23. Că deşchise piatră şi corseră ape şi izvoarre împlure-se de ape.
24. „Doare pâ ne poate da, sau se gheteadză masa oaminilor să i?”
25. Derept acea audzi Domnul şi mâ nie-se şi foc încinse-se în Iacov şi mâ nie
sui spre Israil,
26. derep ce nu credzură Dzeului, nici upuvară în spă senia lui.
27. Ş i dzise nourilor de sus şi uşile cerului deşchise.
28.Şi plouo lor mană se mă nâ nce şi pâ ne din ceriu deade lor.
(Psaltirea Șcheiană)
7. Cu mila lui Dumnezeu, eu, diacon Coresi, deaca vă zui că mai toate limbile au
cuvâ ntul lui Dumnezeu în limba, numai noi, rumâ nii, n-avă m, și Hs zise,
Matei 190, cine cetește să înțeleagă , și Pavel apsl încă scrie la Corint, 165, că
întru beseareca mai vâ rtos cinci cuvinte cu înțelesul mieu să gră iesc, ca și
alalți să învă ț, decâ t un tunearec de cuvinte neînțelease într-alte limbi.
Derept aceea, frații miei preuților, scrisu-v-am aceste psaltiri cu otveat, de-
am scos de în psaltirea sâ rbească pre limba rumâ nească, să vă fie de
înțelegă tură , și gră mă ticilor, și vă rog ca, frații miei, să cetiți bine să socotiți
că veți vedea înșivă că e cu adevă r
[Coresi. Psaltirea slavo-română, 1577, Epilog].
Întru una de sâmbete adunară -se ucenicii a frâ nge pâine. Pavel gră i că tr-
înșii: vreare-aș să es de-demă neață să tinz cuvâ nt1 pă nă în miază -noapte.
Era lumă nă ri multe în gorniță unde eram adunați. Ce ședea un june în nume
Evtih lâ ngă ocnă . Somnuros cu somnu adâ ncat. Gră ia Pavel de multe, plecă-
se de somn și că zu de la al treilea acoperimă nt jos, și-l luară el mort.
Deștinse2 Pavel, căzu sprinsul3 și-l cuprinse el, zise: nu voroviți că sufletul
lui întru el iaste. Așezară -se și frâ nse păine și-i îmbucă pă nă la destul4,
1
să tinz cuvânt = să prelungesc cuvântarea
2
deștinse = coborî
3
sprinsul = peste dânsul; compus din prep.spre + pron.îns
4
pănă la destul = până la săturare
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Dulciu, D. Rotacismul – o teorie controversată .
Disponibil:
https://www.academia.edu/6446834/Rotacismul
6. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Bacalâm
Româ nă , XXV, 1976, nr.3. Tatiana
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Psaltirea Șcheiană. Disponibil:
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
6. Candrea, I.A. Psaltirea Ș cheiană , comparată cu celelalte
psaltiri din sec.XVI și XVII, traduse dinslavonește.
București, 1916.
7. Mazilu, D. Diaconul Coresi. Ploiești, 1933. Disponibil:
http://mek.oszk.hu/16700/16718/16718.pdf
8. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
 besedui pă nă în zori. Așa eși, aduse feciorul viu și mă ngă iară -se nu puțin. E
noi vinem5 în corabie vă nslă mu-ne întru Asson, de aciia vru să ia Pavel așa
amu era zis vrea însuși pedestru a merge. Ce ca fum întru As<so>nea luo el
vinem în Mitilin
[Coresi. Lucrul apostolesc, 1563]
8. 1. Iară după cuvintele aceastea, să fă cu cuvâ ntul lui Dumnezeu că tră Avram
în videaniia nopții, zicâ nd: „Nu te teame, Avrame, eu-ți ajutorescu, plata ta
multă va fi foarte”.
2. Și zise Avram: „Stă pâ ne, Doamne, ce vei da mie? Eu pier fă ră feciori, iară
feciorul Mahse, al slujnicei meale, acesta, Damascos Eliezer”
3. Și zise Avram: „De vreame ce mie nu mi-ai dat sămâ nță , iară poslușnicul
mieu mă va moșteni”.
4. Și îndată glasul Domnului să fă cu că tră dâ nsul, zicâ nd: „Nu te va moșteni
acesta, ci cela ce va ieși dentru tine, acela te va moșteni”.
5.Și-l scoase pre dâ nsul afară și-i zise lui: „Caută dară în ceriu și numă ră
stealele, de vei putea numă ra pre eale!” Și zise: „Așa va fi semenția ta”.
6. Și crezu Avram pre Dumnezeu și i să socoti lui întru direptate.
7. Și zise că tră dâ nsul: „Eu, Dumneză u, care te-am scos den țara haldeilor ca
să-ți dau pă mâ ntul acesta ca să-l moștenești!”
8. Și zise: „Stă pâ nitoare Doamne, dupre ce voiu cunoaște că voiu moșteni
pre acesta?”
9. Și zise lui: „Ia mie juncă tretină și capră tretină , și berbeace tretin, și
turturea, și porumbu”,
10. Ș i le luo lui toate aceastea, și le împă rți pren mijloc, și le puse aceastea cu
fața una că tră alta, iară pă să rile nu le împă rți.
(Biblia de la București, 1688, Facerea,15, 1-10)
9. 1. Început fă cu Domnedzeu ceriul și pă mâ ntul.
2. E pămâ ntul era pustiiu și în deșert. Și întunearec era spre adâ nc și duhul
Domnului se purta spre apă .
3. Și zise Domnedzeu: fie lumină. Și fu lumină .
5
vinem = venirăm; forma mai veche de perfect simplu
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997. Cebotari
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Daniela
Româ nă , XXV, 1976, nr.3.
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Psaltirea Șcheiană. Disponibil:
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
6. Candrea, I.A. Psaltirea Ș cheiană , comparată cu celelalte
psaltiri din sec.XVI și XVII, traduse dinslavonește.
București, 1916.
7. Mazilu, D. Diaconul Coresi. Ploiești, 1933. Disponibil:
http://mek.oszk.hu/16700/16718/16718.pdf
8. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
9. Arvinte, V. Normele limbii literare în Biblia de la
București (1688), Iași, Editura Universită ții „Al.I.Cuza”,
2004.
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Guțol
Româ nă , XXV, 1976, nr.3. Anastasia
 4. Și vă zu Domnedzeu c-ară fi bună lumina și despă rți Domnedzeu lumina
de la întunearec.
5. Și chemă lumina dzio și întunearecul noapte. Și fu dentru seară și dentru
demâ neață ; zua dentâ niu.
6. Și zise Domnedzeu: fie tă rie în mijlocul apelor, să desparță apele de la ape.
7. Și feace Domnedzeu tă rie și despă rți apele ce era de supt tă rie de la cealea
ce era desupra tă riei; și fu așa.
8. Și chemă Domnedzeu cea tă rie ceriul. Și fu seară , și fu fu demâ neață ; zua a
doa.
9. Și zise Dumnezeu: stringă -se apele de supt ceriu într-un loc, să se vadză
uscatul; și fu așa.
10. Ș i chemă Dumnedzeu uscatul pă mâ nt și strinsul apelor chemă mare. Și
vă zu Dumnedzeu că fu bine.
11. Ș i zise Dumnezeu: rodească pă mâ ntul iarbă vearde, fă câ nd să mâ nță și
pomi făcâ nd rodul să u, după fealul să u, care sămâ nță fie întru sine spre
pămâ nt; și fu așa.
12.Și rodi pă mâ ntul iarbă și veardze și pomi roditori, cine întru sine rodiia
poamele sale, după a sa fire; și vă zu Dumnezeu că fu bine.
13. Ș i fu seară și demâ neață a treia zi.
(Palia de la Orăștie)
10. Câ t au fost învă țâ nd mai demultă vreame, acmu nice ară ta nime nu învață
pentr-acea de nevoie mi-au fost, ca un datornic ce sînt lui Dumnedză u cu
talantul ce mi-au dat să-mi poci plă ti datoriia macar decâ t pă nă nu mă duc
în casa cea de lut a mișilor miei, adunat-am diin toți tă lcovnicii sventei
Evanghelii besearicii noastre și deac-am scris, ară tat-am mă riei sale
pravoslavnicului domn Vasilie Voivodul cu mila lui Dumnedzău Domnul
Ț ă ră i Moldovei, mă riia sa ca un domnu creștin și blagocestiv și iubitoriu de
besearică grijind ca un stă pâ n bun de folosul oilor lui Hristos nu numai
pentru ceale trupești, ce și pentru ceale sufletești de unde să ngur
Dumnedzău, cu mâ na Sa cea putearnică au ară tat mă riei sale spre acesta
lucru îndereptă toriu prea osvențitului pă rinte Petru Moghila fecior de
domnu de Muldova, Arhiepiscop și Mitropolit Kievului, Haliciului și a toată
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Psaltirea Șcheiană. Disponibil:
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
6. Candrea, I.A. Psaltirea Ș cheiană , comparată cu celelalte
psaltiri din sec.XVI și XVII, traduse dinslavonește.
București, 1916.
7. Gafton, Al. Palia de la Oră știe ca traducere. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Mardare
Româ nă , XXV, 1976, nr.3. Cornelia
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Gheție, I. Psaltirea Hurmuzachi și filiația psaltirilor
româ nești din secolele al XVI-lea și al XVII-lea. În: Limba
Româ nă , XXVII, 1978, nr.1.
6. Onu, L. O contribuție valoroasă la dezvoltarea limbii
româ ne literare: Cazania lui Varlaam. Disponibil:
 Rosiia, carele pre pofta mă riei sale, au trimis tipariul cu toate
meșterșugurile că te trebuiesc spre care lucru mă riia sa domnul ce scrie mai
sus io Vasile Voevodul cu darul lui Dumnedză u domnul Ț ă ră i Moldovei,
cheltuială nesocotită spre tot lucrul tipă riei au dat, și așea cu darul lui
Dumnedzău după început am vă dzut și svră șitul.
(Varlaam, Carte de învă ță tură .../ Cazania, Prefața)
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
7. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06

11. La apa Vavilonului, 1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
Jelind de ţara Domnului, 1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
Acoló şezum şi plâ nsă m 2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Muștuc Larisa
La voroavă ce ne strâ nsă m, Româ nă , XXV, 1976, nr.3.
Şi cu inemă amară , 3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Prin Sion şi pentru ţară , Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
Aducâ ndu-ne aminte, 4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
Plâ ngeam cu lacră mi herbinte. sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Şi bucine ferecate Enciclopedic, 2000.
Lă săm prin să lci aninate, 5. Gafton, Al. Palia de la Oră știe ca traducere. Disponibil:
Că acoló ne-ntrebară http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
Aceia ce ne pră dară 6.Vieru, R. Studiu lingvistic asupra Paliei de la Oră știe. Iași,
Să le zâcem viers de carte 2014.
Într-acea streină tate,
Că -n svâ nt muntele Sionul
Câ ntă ri ce câ ntam la Domnul
Ce nu ni să da-ndemâ nă
A câ nta-n ţară streină .
De te-aş uita, ţară svâ ntă ,
Atuncea să-mi vie smâ ntă ,
Şi direapta mea să uite
A schimba viers în lă ute.
Şi să mi să prinză limba
De ginhini, jelindu-mi scâ rb#a,
De te-aş mai putea uita-te,
Ierusalim cetate, 
Nainte de nu te-aş pune
În pomene-n zâ le bune.
(Dosoftei, Psaltirea în versuri, Psalmul 136)

12. 1. Și vă zâ nd Iacov că iaste vâ nzare de grâ u la Eghipet, zise feciorilor lui: 1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
 „Pentru că ce leneviți
2. Iată , am auzit că iaste grâ u la Eghipet. Pogorâ ț acolo și cumpă raț noao de
acolo puține bucate, ca să tră im, să nu murim!”
3. Și să pogorâ ră frații lui Iosif, 10, să cumpere grâ u de la Egipet.
4. Iară pre Veniamin, pre fratele lui Iosif, nu l-au tremis cu frații lui, pentru
că zise: „Câ ndai să nu i să prinză slă biciune pre cale”.
5. Și veniră feciorii lui Israil să cumpere cu cei ce veniră , pentru că era
foamete în pămâ ntul lui Hanaan.
6. Și Iosif era mai mare pă mâ ntului, acesta vindea la tot nă rodul pă mâ ntului.
Și viind frații lui Iosif, să închinară lui cu fața la pămâ nt.
7. Și vă zâ nd Iosif pre frații lui, i-au cunoscut; și se înstreina de ei și le gră i lor
cu scâ rbă și zise lor: „De unde ați venit?” Ș i ei ziseră : „Din pămâ ntul Hanaan,
să să cumpă ră m bucate!”
8. Și cunoscu Iosif pre frații lui, iară ei nu l-au cunoscut pre dâ nsul.
9. Și-ș aduse aminte Iosif de visele lui ce-au vă zut el și zise lor: „Iscoade
sâ nteț, a cerca urmele ță râi aț venit”
10. Ș i i ziseră : „Nu, doamne! Slugile tale, am venit să cumpă ră m bucate”.
(Biblia de la București, 1688, Facerea,42, 1-10)
13. Ascultă-te Domnul în dzi de grije, scu ti-te numele Domnullui a lui Iacob.
Tremease-ti agiutoriu de la svîntul de Sion sprejeni-te.
Pomenit-au toată jratva ta şi toate arsele tale grase-i fie.
Daţi-vă Domnului după înrima ta şi tot sfatul tău împlu.
Bucură mu-ne de ispă şenia ta şi în numele Domnului
Dumnedzeului nostru mă ri-ne- vom.
Împlu Domnului toată cererea ta.
Acmu cunoscui că au scos Domnulu Hristosulu său, audzi-l-va de in ceriu
svatul tă u, în puterea scoateriei dereptă ţii lui.
Aceste pre că ruţe, şi aceia pre cai.
(Psaltirea Hurmuzachi)
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Secrieru Alina
Româ nă , XXV, 1976, nr.3.
3.Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă .
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Drugă, L. Carte româ nească de învă ță tură a
mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643). Studiu
lingvistic. Bacău, 2006.
7. Mazilu, D. Diaconul Coresi. Ploiești, 1933. Disponibil:
http://mek.oszk.hu/16700/16718/16718.pdf
8. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
9. Arvinte, V. Normele limbii literare în Biblia de la
București (1688), Iași, Editura Universită ții „Al.I.Cuza”, 2004
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Ursu Mariana
Româ nă , XXV, 1976, nr.3.
3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
Enciclopedic, 2000.
5. Gafton, Al. Palia de la Oră știe ca traducere. Disponibil:
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
6.Vieru, R. Studiu lingvistic asupra Paliei de la Oră știe. Iași,
2014.
7. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
 https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
14. 1. Și sculâ ndu-se Israil, el și toate ale lui, au venit la Fâ ntâ na Jură mâ ntului și
1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
au făcut jirtvă Dumnezeului tă tâ ni-să u, lui Isaac. 1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
2. Și zise Dumnezeu lui Israil în videniia nopții zicâ nd: „Iacove, Iacove!” El 2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Viscun Roxana
zise: „Ce iaste?” Româ nă , XXV, 1976, nr.3.
3. Și el zise lui: „Eu sînt Dumnezeul pă rinților tă i, nu te teame a te pogorî la 3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
Eghipet, pentru că întru limbă mare te voiu face acolo. Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
4. Și eu mă voiu pogorî cu tine la Eghipet și eu te voiu sui desă vâ rșit; și Iosif 4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
îș va pune mâ nile lui pe ochii tă i”. sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
5. Și să sculă Iacov de la Fâ ntâ na Jură mâ ntului și luoară fiii lui Israil pre tată -
Enciclopedic, 2000.
să u, și unealtele, și muierile lor, pren carăle ce au trimis Iosif să-l ră dice pre 5. Gafton, Al. Palia de la Oră știe ca traducere. Disponibil:
dâ nsul. Și luâ ndu-ș averea lor, http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
6. Și toată agonisita ce au agonisit în pă mâ ntul lui Hanaan, întrară la 6.Vieru, R. Studiu lingvistic asupra Paliei de la Oră știe. Iași,
Eghipet, Iacov și toată seminția lui cu dâ nsul. 2014.
7. Feciorii și feciorii feciorilor lui cu dâ nsul, și featele lui, și featele featelor
7. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
lui și toată seminția lui au adus la Eghipet. Și aceastea-s numele fiilor lui traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
Israil ce au întrat la Eghipet împreună cu Iacov, tată l lor. literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
(Biblia de la București, 1688, Facerea, 45, 1-7) https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06
8. Arvinte, V. Normele limbii literare în Biblia de la
București (1688), Iași, Editura Universită ții „Al.I.Cuza”, 2004
15. „Zise domnul ucenicilor lui: Fulgerul ce iase de la ră să rit şi se iveaşte pâ nă la 1. Istoria limbii româ ne literare. Epoca veche (1532-
apus, aşa va fi şi întru venitul fiului omenesc. Iuo [=unde] va amu fi trupul, 1780) / coord.I.Gheție. București: E.A.R., 1997.
acolo aduna-se-vor vă lturii. Aciiaşi după scâ rbitul zilelor acelor, soarele va 2. Gheție, I. Moldova și textele rotacizante. În: Limba Vlăduță
Româ nă , XXV, 1976, nr.3. Alexandra
întuneca şi luna nu-ş va da lumina ei, şi stealele vor cădea din ceriu şi atunce 3. Gheție, I. Începuturile scrisului în limba româ nă.
se va ivi semnul fiului omenesc în ceriu, şi atunce vor plâ nge toate rudele Contribuții filologice și lingvistice. București: E.A.R., 1974.
pămâ ntului şi vor vedea fiul omenesc vii[n]d în nuorii ceriului cu silă şi cu 4. Chivu, Gh. Limba româ nă de la primele texte pâ nă la
slavă multă şi va tremeate îngerii lui cu buciune în glasurile mari, şi se vor sfâ rșitul scolului al XVIII-lea. București: Univers
aduna aleşii lui de patru vâ nture, den capetele ceriului pâ nă la sfâ rşitul lor. Enciclopedic, 2000.
5. Gafton, Al. Palia de la Oră știe ca traducere. Disponibil:
De smochin învă ţaţi-vă pildă , câ nd amu steblele ei vor fi tinereale şi frunza http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2
înfrunzeaşte, să ştiţi că aproape iaste de secerat. Aşa şi voi câ nd veţi vedea 6.Vieru, R. Studiu lingvistic asupra Paliei de la Oră știe. Iași,
acealea toate, să ştiţi că aproape iaste lâ ngă uşi”. 2014.
(Coresi, Evangheliar,1661) 7. Mazilu, D. Diaconul Coresi. Ploiești, 1933. Disponibil:
http://mek.oszk.hu/16700/16718/16718.pdf
8. Gafton, Al. De la traducere la norma literară . Contribuția
traducerii textului biblic la constituirea vechii norme
literare. Iași: Editura UAIC, 2012. Disponibil:
https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3/pdf/06