94.

Din textul de mai jos selectaţi adjectivele şi repartizaţi-le în trei coloane:

adjective calitative/calificative; adjective relative/categoriale; adjective pronominale.
   
Frumos, urât, generos , meschin, De Paști, de april,de cuvinte,de Însuți, ta, tău, aceeași, său,alt,
Fățarnic, mândru, deștept, mărgeluțe, de povești, timpului,
primejdioasă, nestatornică, singură ,de păr, de floare, de
dominatoare, crudă, indiferentă, copilărie, între,
ademenitoare,dezgustată, slab
credul, solemn, drag,fericit,
liber, impetuoasă ,dese, grăbite,
vertiginoasă, neregulat, delicat,
rotunde, clare,microscopice,fin,
mici, minuscule,nebun,
înmugurit, necunoscute, mort,
mic, absurd, nevirosimil,
grațioasă, deplin, roze, purpurie,
pufoasa,verzi, albastru, crud ,
fraged, vremelnic, trandafirie,
alb,scurtă, adorabilă, sfâșietoare,
moartă, înflorită, neștiutoare,
efemeră,aburită ,nupțial
• 95. Identificaţi adjectivele calitativ / calificative în textul
de la ex. 94 şi caracterizaţi-le din perspectiva clasei
semantice în care se înscriu.
• Frumos, urât, generos , meschin, Fățarnic, mândru,
deștept , primejdioasă, nestatornică, dominatoare, crudă,
indiferentă, ademenitoare,dezgustată, slab , credul,
solemn, drag,fericit, liber, impetuoasă ,dese, grăbite,
vertiginoasă, neregulat, delicat, rotunde,
clare,microscopice,fin, mici, minuscule,nebun, înmugurit,
necunoscute, mort, mic, absurd, nevirosimil, grațioasă,
deplin, roze, purpurie, pufoasa,verzi, albastru, crud ,
fraged, vremelnic, trandafirie, alb,scurtă, adorabilă,
sfâșietoare, moartă, înflorită, neștiutoare,
efemeră,aburită ,nupțial
96. Plasaţi adjectivele relativ / categoriale din textul de la ex. 94 în următorul
tabel, în funcţie de partea de vorbire de la a cărei temă au fost derivate.
Temă substantivală Temă verbală Temă adverbială
     
97. Grupaţi adjectivele din textul de la exerciţiul 94 în clase flexionare:

Adjective cu patru Adjective cu trei Adjective cu două Adjective invariabile

terminaţii terminaţii terminaţii

       
98. Actualizaţi în contexte selectate din literatura beletristică
valoa­rea de substantiv şi cea de adjectiv a următoarelor cuvinte:
tînăr, bătrîn, savant, înţelept, frumos, leneş, ipocrit, bogat, sărac.
• ,, În prag, venind dinspre terasă, apăru un tînăr ca de treizeci de
ani. ”
• ,,Deasupra sta, înfofolită în cojoace, ca Dochia, o femeie încă
tînără, cu privirea, energică.” SADOVEANU, P. M. 234.
• ,,Rău îmi stă june bătrîn.”
• ,,Ce ai fiule? a întrebat bătrînă. ”CARAGIALE, P. 121.
• ,,În mijlocul unui atelier cu soarele savant distribuit prin canaturi
de sticlă. ”C. PETRESCU, R. DR.
• 73
• ,,Vezi dincolo, la geam, savantul Privește-adînc în depărtări. ”.
• ,, Omul înțelept își cumpără iarna car și vara sanie.”
• ,, Un înțălept... trebuie a îndrepta greșalile altora.”
• ,, Copil frumos ca visul ce-n leagăn îl visai. ”
• ,,Frumosul acela intrase pe ușă într-un costum nou-nouț”
• ,, De leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o
mesteca.”
• ,, Hai, leneșilor, mai iute, mai cu inimă; duceți stejarul în
lemnărie.”
• ,, Dar protestările lor erau ipocrite și mincinoase. ”
• ,, Nadina socotea pe Tecla o ipocrită fără înțelegere
pentru viața modernă.”
• ,, Nemernic e bogatul cu sacii lui de bani! ”
• ,, Mari roze bogate și grele Abia mai pot capul să-și
țină.”
• ,, Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la
inimă,”
• ,, Era odată un om sărac, sărac... n-avea nici casă, nici
masă.”
99. Argumentaţi că nu în toate cazurile articolul substantival
care însoţeşte adjectivul are menirea de a-l substantiviza.
100. Repartizaţi în două coloane participiile din textul de la
exerciţiul 94: participii cu valoare adjectivală şi participii cu
valoare verbală.
101. Selectaţi exemple în care cuvintele frumos, urît, încet, adînc,
iute, tare, ascuţit să fie actualizate şi ca adjective şi ca adverbe.
• A fost și bunicul tău un tânăr frumos cândva.
• Ea dansează atât de frumos.
• Maria a început să plângă urât când a auzit ce notă are la evaluare.
• Niciodată nu văzusem un fes atât de urât.
• El mi-a șoptit încet la ureche că mă iubește.
• Răspunsul Anei a fost prea încet, pentru a fi auzit de către
profesoară.
• Cornel a săpat o groapă foarte adâncă în nisip.
• Mă scufundasem prea adânc în mare și nu-mi mai ajungea aer.
• Ardeiul acesta este prea iute pentru mine.
• Băiatul acesta va câștiga competiția pentru că este foarte iute.
• Armura aceasta tare era purtată de către cavaleri în trecut.
• Tare repede mai trece timpul când te distrezi.
• Acul acesta nu este destul de ascuțit pentru a trece prin pânză.
• Rănile vechi, nu dor așa de ascuțit ca cele noi.
• 102. Utilizarea următoarelor adjective este strict reglementată de uz.
Formaţi cu ele grupuri nominale şi repartizaţi-le în două coloane după
posibilitatea de a însoţi substantive animate şi substantive inanimate.
Analizaţi-le din punctul de vedere al formelor opoziţionale de gen, număr,
caz şi grade de comparaţie.
• Bălai, căprui, precoce, brun, cîrn, infantil, senil, murg, măritată, castaniu,
spîn, blond, însurat, brumăriu, rotofei, stîngaci, saşiu, doct, covăsit,
exantematic, tos, gregorian, gordian, lactee, motrice, princeps, trifoidă,
bisect, bucălaie, sterlină, circumflex, epicen.
• 103. Subliniaţi sufixele cu ajutorul cărora s-au format adjectivele evidenţiate
şi explicaţi sensul pe care îl conferă acestea adjectivelor. (-at, -ant, - bil).
• 1. Nu fusese un elev pasionat de geografie, dar obiectul era de bacalaureat,
aşa că mai ştia cîte ceva. 2. Vasilii Vasilievici era un om foarte sociabil, dar
nu-şi căuta interlocutorii, vorbea întotdeauna tuturor şi cu orice ocazie. 3. Nu
ştia ruseşte suficient ca să înţeleagă ce-i spusese bătrînului locotenentul care-l
însoţea, probabil îi explicase că din lipsa spaţiului disponibil sînt nevoiţi să-l
deranjeze pe un colocatar. 4. La facultate fusese poreclit „călugărul din
vechiul schit”, ştia el, deşi pe faţă nu i-o spunea nimeni, pentru că nu participa
niciodată la ceaiurile dansante sau agapele colegilor, dar nimeni nu bănuia
cîte vagoane descărca el nopţile. 5. La drept vorbind, Mihai habar n-avea ce-a
fost anul 37 pentru ruşi, ceva mai tîrziu avea să-l lumineze contele S., dar
deocamdată nu se simţea prea afectat. 6. Abia acum simţeam cît de extenuantă
fusese călătoria. 7. Soldatul mormăi ceva neinteligibil şi plecă fără să închidă
uşa. 8. Ţi se întîmplă uneori – aşa e? – să te agăţi de amintiri cu disperarea
unui alpinist care în implacabilul său drum spre prăpastie apucă tot de ce i se
ating mîinile. 9. Era ceva în stil pseudopopular despre viaţa fericită a
oamenilor sovietici, despre „părintele tuturor – tovarăşul Stalin cel viteaz”, un
ghiveci de o dezarmantă naivitate şi agramaţie. (A.Busuioc)
104. Găsiţi antonime pentru următoarele adjective şi aşezaţi-le în coloane
astfel: a) antonime derivate şi b) antonime cu alt radical. (omorizice şi
nonomorizice)
• a)antonime derivate
• , logic- ilogic
• , chibzuit - nechibzuit
• , , rezistibil - irezistibil
• , raţional – irațional
• , machiat - nemachiat
• , , relevant - irelevant
• , avantajos - dezavantajos
• , solvabil - nesolvabil
• , parţial – imparțial
• b) antonime cu alt radical
• Static-dinamic
• purificat - poluat
• onorabil - detestabil
• , propriu - comun
• 105. Formaţi cît mai multe adjective utilizînd prefixele, pseudoprefixele şi
sufixele:
• anti- ...........-al
• antisocial, antiviral, antinațional, antistatal,
• anti- ...........-an
• antiaerian,
• in/im-..........-bil
• impecabil, indubitabil,imprevizibil,
• dez-.............-at
• dezactivat, dezalcoolizat, dezghețat, dezmembrat,
• ne-...............-it
• nefericit, nedorit, necioplit, nechibzuit,
• supra- .........-at
• suprasolicitat, supraevaluat, suprataxat,
• i-..................-al
• ideal, ireal, imperial
• 107. În următoarele exemple subliniaţi adjectivele, adjectivele pronominale, participiile şi
gerunziile cu valoare adjectivală. Indicaţi categoriile gramaticale comune şi cele care le
diferenţiază.
• 1. În timpul pe care l-am petrecut la Viena, el ţinea mult să aibă locuinţă comodă, largă, curată,
liniştită şi luminoasă, să se îmbrace curat şi bine, să-şi aleagă mîncările după plac, să fumeze
ţigări fine, să-şi gătească el însuşi cafeaua de Mocca şi bea numai vinuri de calitate superioară
ori apă curată. (I. Slavici)
• comodă, largă, curată, liniştită şi luminoasă –adjective calificative
• Care- adjectiv categorial
• De calitate superioară – adjectiv categorial
• 2. Poezia „Limba noastră” este o expresie, una din cele mai adecvate, ale sufletului întregii
Basarabii, rănite şi deşteptate, îndurerate şi dornică de izbăvire.
• Adecvate, , rănite şi deşteptate, îndurerate – adjective calificative
• 3. Oratorul Isocrate nu rămîne nici el în urmă de imperativele zilei, condamnînd poeţii care au
scris de „păcatele omeneşti” ale zeilor, menţionînd că „Orfeu, care s-a ataşat cel mai mult de
aceste poveşti, a sfîrşit din viaţă sfîşiat de femei.” (N. Dabija)
• omenești- adjectiv categorial
• Cel mai mult- adjectiv pronominal
• 4. N-am putut niciodată să-mi lămuresc, suficient de con­vin­gător pentru mine însumi, strania
mea detaşare de „logos” în cei dintîi patru ani ai copilăriei. (L. Blaga)
• Mea- adjectiv pronominal
• Dintâi- adjectiv
• 5. Căci din ochiul de tină / Pîn-la steaua sclipindă / Sînt un plîns de
lumină /Într-o beznă rîzîndă.
• ,,de tină” – adjectiv categorial
• ,,sclipindă” , ,,râzândă” – gerunziu cu valoare adjectivală
• 6. Se zbate-ntrebarea pe-arzînde făclii / Mă reazem de cripta-mpărată, Mă
reazem c-o lume de suflete vii, /Şi spun cu durere iubirii dintîi /Că ţara nu-
mi e ca altădată. (L. Lari)
• ,,arzânde” –gerunziu cu valoare adjectivală
• ,,de suflete vii” – adjectiv categorial
• ,,altădată” – adjectiv pronominal
• 7. Şi-s cu neguri îmbrăcate / Lac, dumbravă şi pădure./ Stele palid
tremurînde / Ard pe negurile sure. (M. Eminescu)
• ,,îmbrăcate” ,,
• 8. Am fost de cîteva ori la gară, dar n-am bănuit niciodată că toată lumea
asta, care stă cu săptămînile pe peron, toţi căscăunii ăştia cu aere grave,
plictisite, grăbite, preocupate, indiferente, curioase, adormite, exaltate –
toată gloata asta pestriţă sînt rudele mele.(A. Busuioc)
• 108. Comentaţi structura adjectivelor compuse din următoarele exemple:
• 1. Ea este tipul de femeie romantică, el – tipul ironico-isterico-sceptic şi
unul Dumnezeu ştie cît de greu îmi vine să împac în mine aceste două
caracteristici. (A. Busuioc)
• Adjectivul ,,ironicp-isterico-sceptic” este compus din trei adjective
,,ironic” , ,,isteric” și ,,sceptic” acestea fiind legate între ele cu ajutorul
cratimilor.
• 2. Să nu pierdem din vedere, pentru scuza lui, că o sută de ani mai tîrziu,
romanticii germani făceau încă ştiinţă în spiritul unui naturalism mistic de
aceeaşi obîrşie multiseculară, şi să nu uităm pe urmă că un teoretician al
evoluţionis­mului ca Lamarck profesa, din nefericire încă pe la 1820,
împotriva chimiei ştiinţifice incipiente idei despre natura care îl aşază pe
aceeaşi linie, pe care umbla şi Dimitrie Cantemir!
• Adjectivul ,,multi secular” a fost format prin atribuirea prefixului
superlativ ,,multi-” adjectivului ,,secular”
• 3. În sfîrşit, cînd în toamna anului 1710, Dimitrie Cantemir izbuteşte să
cîştige încrede­rea desăvîrşită a Înaltei Porţi, dobîndind pentru sine tronul
Moldovei, noua sa domnie va începe sub auspiciile incerte ale conflictului
turco-rus. (L. Blaga)
• Adjectivul ,,turco- rus” a fost compus prin intermediul unirii adjectivelor
,,turc” și ,,rus ” printr-o cratimă.
• 4. Nici să fie cuprins de groază, nici să vîre groaza în alţii nu-i plăcea, şi
trebuiau să se întîmple lucruri nemaipomenite pentru a trezi în el mult
temutul cela răcnet. Cum însă lucrurile nemaipomenite se întîmplă rar de tot,
iar curiozitatea îl mănîncă pe om zi cu zi, sătenii, cum îl zăreau, îi strigau de
departe:
• – Hai noroc, bădie, ce mai faci? (I. Druţă)
• Adjectivul compus ,, nemaipomenite” este structurat din preficul ,,ne” +
adverbul ,,mai” și adjectivul ,,pomenite”
• 5. Mioriţă laie, /Laie-bucălaie, /De trei zile-ncoace, / Iarba nu-ţi mai place, /
Gura nu-ţi mai tace...(Mioriţa)
• Adjectivul ,,laie-bucălaie” a fost compus prin intermediul unirii
adjectivelor ,,laie” și ,,bucălaie ” printr-o cratimă.
• 109. Stabiliţi din context valorile morfologice ale lexemelor vie, vii, vînătă, roşie,
gol, mare, roză.
• 1. Cade mărul / De pe ram / Şi pe ram rămîne un loc gol / Cît mărul de mare. /
Cade omul / Din picioare / Şi pe pămînt rămîne un loc gol / Cît omul de mare. 2.
Trec printre vii / Tulburat de lumină! / Sîntem o viţă de vie! (N. Esinencu) 3.
Corpul unei femei tinere – elasticitatea lui, rotunjimile calde, fineţea şi
luminozitatea epidermei – este realizarea formală şi structurală cea mai
desăvîrşită a materiei vii. (G. Ibrăileanu) 4. Dar lemnul, fostul lemn, se despică în
două, apoi în patru; şi, biruit, răpus de tăria focului, sub pale de lumini vinete şi
roşii, se sfarmă şi el. (Al. Vlahuţă) 5. Lumina se-mprăştie în pînza luminoasă / Pe
merii plini cu floare-n grădinile adînci - / Şi eu, la trunchiul unui, visez la ea
deştept, / În ploaia de flori roze pe dînsa o aştept. 6. Orologiul să sune – un
greier amorţit - / Şi cald să treacă focul prin vinele-mi distinse, / Să văd roze de
aur şi sărutări aprinse / În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit. (M.
Eminescu) 7. Cu mare greutate învăţasem şi eu cadrilul, afară de figura a şasea, la
care, din pricina neîndemînării mele, trebuia întotdeauna să trec d-rei Clara rolul
meu de cavaler. 8. Călătorii străini, care-au străbătut văile României pe drumuri
hrentuite, cu greu ar mai cunoaşte astăzi locurile pe unde-au umblat, li s-ar
părea că altă ţară s-a pus între Carpaţi şi Mare. (Al. Vlahuţă)
  
110. Construiţi propoziţii în care predicatul nominal să fie format din unul din
următoarele verbe copulative: a fi, a părea, a se face, a rămîne, iar numele
predicative exprimate prin diferite adjective.

• A fi chipeș este un blestem și o binecuvântare.

• A părea dur nu înseamnă a fi mereu gata de luptă/
• El se face prost, pentru a scăpa de situațiile neplăcute din viață.
• A rămas orb după ce a fost stropit cu acid.
• 111. Deschideţi parantezele şi scrieţi corect
adjectivele:
• Alb-gălbui, aşa-zis, greco-latin, propriu-zis,
atotvăzător, nemaiauzit, nou-născut, tehnico-ştiinţific,
gri închis, sus-pus, atotputernic, semiobscur,
binefăcător, mult stimat, monosilabic, nemaiîntîlnit,
româno-italian, medico-legal, pseudoştiinţific,
multiform, nord-dunărean, muzical-coregrafic.
• 112. Caracterizaţi adjectivele la gradul pozitiv din exemplele de mai jos din
punctul de vedere al structurii: a) dintr-un singur termen şi b) din doi termeni –
adjectivul comparat şi elementul cu care se face comparaţia.
• 1. Vorbesc undele Argeşului de măreţia şi frumuseţile Negoiului, din coapsa
căruia au izvorît, de codrii lui deşi, adînci, nestrăbătuţi, unde fiarele şed fără
frică tolănite-n luminişuri ş-ascultă ca omul cîntecul privighetorilor, unde
muşchiul e moale ca perna de puf, şi izvoarele, albe ca spuma laptelui, şi brazii
aşa de-nalţi, că-ţi cade căciula din cap, cînd stai să te uiţi în fîrful lor.
• Deși, adânci, nestrăbătuți, nalți – adjective la gradul pozitiv dintr-un singur
termen
• (Mușchiul) moale ca perna de puf- adjectivul comparat este ,,moale” iar
elementul cu care se face comparația este ,,perna de puf”
• (izvoarele) albe ca spuma laptelui- adjectivul comparat este ,,albe” iar
elementul cu care se face comparația este ,,spuma laptelui”
• 2. E nalt, e rumăn la faţă, cu ochii mari, albaştri, de-abia-i mijesc tuleiele unei
mus­tă­cioa­re blonde; şi-i blînd, şi-i ruşinos ca o fată mare.
• Nalt, rumăn, mari, albaștri, blând - adjective la gradul pozitiv dintr-un singur
termen
• Rușinos ca o fată mare- adjectivul comparat este ,,rușinos” iar elementul cu
care se face comparația este ,,fată mare”
• 3. M-am desprins din mulţime ş-am privit alăturea fotografiile
copiilor costumaţi. Figu­rine mici, palide şi bucălate, sub largi
tricornuri panaşate, fetiţe de cîte 5 ani, aproape strivite sub
găteala grea şi umflată a unei dame istorice, ţînci de abecedar,
fuduli şi zăpăciţi, în peruci pudrate, scoţînd din gulerele
horbotate un gît subţire ca mîna şi-un căpcean cît o portocală,
cavaleri medievali, conţi şi Robespieri mititei şi speriaţi,
cărora li s-a recomandat să stea frumos, să nu-şi vîre degetele
în nas şi să-şi păzească hăinuţele. (A. Vlahuţă)
• Mici, palide, bucălate, largi, strivite, grea, umflată, istorice, de
abecedar, fuduli, zăpăciți, pudrate, horbotate, medievali,
frumos - adjective la gradul pozitiv dintr-un singur termen
• (Gât) subțire ca mâna- adjectivul comparat este ,,subțire” iar
elementul cu care se face comparația este ,,mâna”
• 4. De-a mai mare dragul să fi privit pe Davidică, flăcău de munte: cu barba în
furculiţă şi favorite frumoase, cu pletele creţe şi negre ca pana corbului, cu fruntea
lată şi senină, cu sprîncenele stufoase, cu ochii mari, negri ca murele şi scînteietori ca
fulgerul, cu obrajii rumeni ca doi bujori, nalt la stat, lat în spete, subţire la mijloc,
mlădios ca un mesteacăn, uşor ca o căprioară şi ruşinos ca o fată mare. (I. Creangă)
• mare, frumoase, crețe,lată, senină, stufoase, mari, nalt, lat, subțire- adjective la gradul
pozitiv dintr-un singur termen
• Negre ca pana corbului- adjectivul comparat este ,,negre” iar elementul cu care se
face comparația este ,,pana corbului”
• Negri ca murele-adjectivul comparat este ,,negri” iar elementul cu care se face
comparația este ,, murele”
• Scânteietori ca fulgerul-adjectivul comparat este ,, scânteietori” iar elementul cu care
se face comparația este ,, fulgerul”
• Rumeni ca bujori-adjectivul comparat este ,,rumeni” iar elementul cu care se face
comparația este ,, bujori”
• Mlădios ca un mesteacăn-adjectivul comparat este ,,mlădios” iar elementul cu care se
face comparația este ,,mesteacăn”
• Ușor ca o căprioară-adjectivul comparat este ,, ușor” iar elementul cu care se face
comparația este ,, căprioară”
• Rușinos ca o fată mare- adjectivul comparat este ,, rușinos” iar elementul cu care se
face comparația este ,,fată mare”
• 113. Subliniaţi adjectivele la comparativul de superioritate şi repartizaţi-le în
două clase: cele care indică intensitatea caracteris­ticii printr-o comparaţie
explicită şi cele care indică intensitatea caracteristicii printr-o comparaţie
implicită.
• 1. Mai regină decît floarea / Doar femeia poate fi. / Mai adîncă decît marea /
Doar femeia poate fi. / Mai înaltă ca destinul / Doar femeia poate fi. / Mai amară
ca pelinul / Doar femeia poate fi. / Mai frumoasă decît viaţa / Doar femeia poate
fi. / Mai deşteaptă ca povaţa / Doar femeia poate fi. / Mai cuminte ca poemul /
Doar femeia poate fi. / Mai cumplită ca blestemul / Doar femeia poate fi. / Mai
aproape decît dorul / Doar femeia poate fi. / Mai de şoaptă ca izvorul / Doar
femeia poate fi. / Mai de-april ca primăvară / Doar femeia poate fi. / Şi mai dulce
ca vioara / Doar femeia poate fi. (D. Matcovschi)
• 2. Bariera dintre noi slăbi, discuţia deveni mai liberă, mai intimă, cu un caracter
mai personal.
• 3. O uşoară abureală de vînt, în aceeaşi direcţie cu trăsura, nu ne dădea nici un
pic de răcoare, dar ne ţinea într-un nimb de praf şi ne făcea tot mai cenuşii şi mai
spectrali.
• 4. Clinchetele zurgălăilor deveniseră mai tari, mai metalice, mai apropiate – mai
categorice: intrasem în Humuleşti.
•
• 5. În roz era mai înaltă, mai împlinită. Existenţa ei părea mai prezentă şi
mai bogată. (G. Ibrăileanu)
• 6. Dintre toţi copiii, fata cea mai mare era mai tăcută şi mai judecată. (P.
Ispirescu)
• 7. Numai de gîndit, de voluptatea asta mai îmbătătoare decît tot ce basmele
orientale au putut născoci, în veci nu m-aş mai sătura. De bună seamă că
harul acesta e o bucăţică ruptă din atotputernicia Celui-de-sus – un
crîmpeiaş mic, nezărit de mic, şi-i mai tare decît tăria vînturilor, mai adînc
decît adîncul mărilor. (A. Vlahuţă)
• 114. Reformulaţi enunţurile care conţin adjective la compa­rativul de
inferioritate în structuri cu adjective la comparativ de superioritate
utilizînd adjective antonime. Care dintre aceste structuri sînt mai des
întîlnite? Argumentaţi-vă răspunsul.
• 1. Maitrey mi s-a părut, atunci, mult mai frumoasă, în sari de culoarea
ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în argint, cu şalul asemenea cireşelor
galbene, şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii
creau parcă o viaţă mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi
transparent, care trăia, s-ar fi spus prin miracol. (M. Eliade)
• ...creau parcă cea mai inumană viață...
• 2. Jim privea mereu spre Lola şi i se păru chiar că fata era mai afectuoasă
şi mai puţin hieratică de cum crezuse la început.
• ...fata era ...cea mai păgână...
• 3. Îşi schimbase toaleta şi părea alta, mai puţin băieţoasă, mai vaporoasă în
rochia de lungă de voal roz.
• ...cea mai feminină...
• 4. Culmile munţilor, aici pleşuve, aici împădurite, se dezumflau încetul cu
încetul, coborîndu-se şi vălurîndu-se în spinări de dealuri din ce în ce mai
puţin cocoşate, în vreme ce prundişul lat al Prahovei se lărgea secetos.(G.
Călinescu)
• ...din ce în ce mai drepte...
• 5. Seara, mă duceam în toate odăile pe unde avea „copii” culcaţi prin paturi
liliputane, prin cutii de botine ori de tu­tun, iar cei mai oropsiţi de soartă,
prin locuri mai puţin confor­tabile.
• ...cele mai incomode locuri...
• 6. Am găsit pe Adela în doliu, mai înaltă, mai puţin expansivă şi mai
frumoasă.
• ...cea mai stăpânită...
• 7. Cînd mi-a dat mîna, mi-a lăsat-o atît de inertă într-a mea, încît nu ştiam
ce-i mai puţin nedelicat: să i-o ţin mai departe ori să i-o las.
• ...ce-i cel mai delicat...
• 8. Satirul era dezgheţat, onctuos, curtean în stil şi maniere „48”, plin de
umor şi de spirit, mai puţin reuşit din cauza unei note de pedanterie. (G.
Ibrăileanu)
• ...cel mai reușit...
• 115. Argumentaţi ipoteza că adjectivele formate cu sufixe diminutivale
(- uţ, - el, –ică) au sens echivalent cu comparativul de inferioritate.
• 1. Asta-s eu! Şi sînt voinică! / Cine-a zis că eu sînt mică ? / Uite, zău,
acum iau seama / Că-mi stă bine-n cap năframa / Şi ce fată frumuşică /
Are mama! (G.Coşbuc)
• Adjectivele formate cu sufixul ,,-ică” indică sensul echivalent cu
comparativul de inferioritate.
• 2. – Cam are tărîţe, da-i acrişor.
• Sufixul diminutival ,,-ișor” indică inferioritatea adjectivului.
• 3. Eram însă de acum mărişor, să vii aşa netam-nesam ziua-n amiaza
mare în casa omului, nu-mi prea era îndemînă.
• Sufixul diminutival ,,-ișor” indică inferioritatea adjectivului.
• 4. Păcat că şi-o pierdut dinţii. Încolo – frumuşel cum nu se mai află. 5.
Iată, prin grădini, pe de-a dreptul, vine cu pas obosit un om mărunţel –
e cumnatul Pricoche.
• Adjectivele formate cu sufixul ,,-el” indică sensul echivalent cu
comparativul de inferioritate.
• 6. Nicolae Ciocîrlie era un om molicel din fire, ruşinos, dar
bănuitor cum nu se mai poate.
• Adjectivele formate cu sufixul ,,-el” indică sensul echivalent
cu comparativul de inferioritate.
• 7. Rusanda s-a lăsat în genunchi, slăbuţă aşa cum e, ochii i-or
juca în lacrimi şi ea cu mare ce a rosti: „Blagosloveşte-mă,
tată”.
• Adjectivele formate cu sufixul ,,-uț” indică sensul echivalent
cu comparativul de inferioritate.
• 8. Ne-a fost învăţător în primele clase Pavel a Gafiţei, feciorul
unei vecine, flăcău înăltuţ şi frumos, care, pe lîngă toate mai
avea şi un scris de-a mai mare dragul.
• Sufixul diminutival ,,-uț” indică inferioritatea adjectivului.
• 9. Ori că se gîdila, ori că se ruşina, pentru că, năltuţă şi
voinicuţă, din şcolăriţă începea să devină fată mare. (I. Druţă)
• Sufixul diminutival ,,-uț” indică inferioritatea adjectivului.
• 116. Analizaţi structura adjectivelor la gradul comparativ de egalitate.
• 1. Dar Adela e tot atît de pură, şi, cu toate serile ei de sfidare, e tot atît de bună! Şi
apoi – ştiu bine – mă preţuieşte tot atît de mult.
• Echivalența se exprimă prin locuțiunea adverbială ,,tot atât de ...”
• 2. Am găsit-o pe Adela în casă, sta în picioare rezemată de sobă ... şi tot atît de albă
era, şi figura ei tot atît de calmă, iluminată de albastrul ochilor, încît admiraţia a
învăluit totul. (G. Ibrăileanu)
• Echivalența se exprimă prin locuțiunea adverbială ,,tot atât de ...”
• 3. Omul spîn păru tot atît de plictisit de întrebare, clipi de cîteva ori din ochi,
bolborosi ceva, apoi cu un glas neaşteptat de răguşit, aproape şoptit, răspunse
repede.
• Echivalența se exprimă prin locuțiunea adverbială ,,tot atât de ...”
• 4. Sufrageria, văzută ziua, era o încăpere tot aşa de înaltă ca toate odăile de jos,
părînd, din cauza înălţimii, îngustă, deşi era în realitate destul de largă.
• Echivalența se exprimă prin locuțiunea adverbială ,,tot așa de ...”

• 5. Jim înainta mereu, sărind pe vîrful piciorului dincolo de faliile valurilor, urmat
din urmă de Dora, tot aşa de bună înotătoare ca şi el. (G. Călinescu)
• Echivalența se exprimă prin locuțiunea adverbială ,,tot așa de ...”
• 117. Stabiliţi caracterul implicit şi explicit al intensităţii caracteristicii
adjectivului la gradul superlativ relativ din următoarele exemple.
• 1. Alfred Banta, cel mai iubit camarad de şcoală, prietenul la care-am
petrecut aşa de bine vacanţa de-acum un an, băiatul cel mai frumos, cel
mai deştept, cel mai bogat şi cel mai bun din lume, Alfred, care ajunsese un
personaj mitic, o legendă în casă la noi, de mult ce vorbeam despre el, iată-
l acum aici cu feciorul lui, care-i dezbracă mantaua plină de praf, în pragul
căsuţei noastre. (A. Vlahuţă)
• 2. Cînd te-ai întors toamna la liceu, te considerai omul cel mai nefericit din
lume şi foarte fericit că eşti atît de nefericit şi de interesant pentru amici.
(G. Ibrăileanu)
• 3. Această casă este încon­ju­rată cu o pădure deasă şi înaltă, unde stau toate
fiarele cele mai sălbatice din lume.
• 4. Se uită la unul, se uită la altul, se uită la toţi caii din grajduri, şi nici de
unul nu i se prindeau ochii, deşi erau armăsarii şi caii cei mai buni din toată
împărăţia
• . 5. Toţi paznicii din toată împărăţia şi cei mai aleşi ostaşi, pe care îi pusese
împăratul ca să pîndească n-au putut să prinză pe hoţi.
• 6. Îmbolnăvindu-se grădinarul într-una din zile, chemă pe argatul său şi îi
spuse să aleagă florile cele mai frumoase atîtea cîte să-i ajungă a face trei
legături de flori şi să le ducă fetelor împăratului.
• 7. Du-te la împăratul şi cere să-ţi dea douăzeci de corăbii, şi ia marfa cea
mai frumoasă de pune într‑însele. (P. Ispirescu)
• 118. Demonstraţi în baza următoarelor exemple că la superlativul absolut
comparaţia este, de obicei, implicită.
• 1. Acum mi se zugrăveau din ce în ce mai desluşit în minte vechiul castel,
ascuns după o perdea de plopi uriaşi, şi parcul imens din spatele castelului,
şi volbura furioasă pe care-o făcea apa plum­bu­rie a Siretului, sugrumată
între două maluri înalte la marginea dreaptă a parcului, şi cîinii de
vînătoare, şi caii de călărie... De ce oare atîta tristeţe în interiorul sever al
acelui castel de odăi spaţioase şi bogat mobilate?
• La superlativul absolut comparația este implicită deoarece sunt utilizate
adjective care comportă în sensul lor ideea de superlativ : ,,uriași”,
,,imens”, ,,sever”, ,,spațioase”, ,,bogate”.
• 2. Cu ce drag îşi aducea el aminte de anii aceia de aprigă încordare la o
muncă îndrăzneaţă, uriaşă pentru vîrsta lui fra­ge­dă, dar nu şi pentru
puterile lui, cari în adevăr erau supra­omeneşti. (A. Vlahuţă)
• La superlativul absolut comparația este implicită deoarece este utilizat
adjectivul ,,uriașă” ce comportă ideea de superlativ, precum și prefixul
,,supra-” în cadrul adjectivului ,, supraomenești”.
• 119. Identificaţi modalităţile de redare a conţinutului de superlativ absolut în
următoarele exemple:
• 1. Atunci fiul craiului, nervos la culme, îi mai trage un frîu, apoi îl
prinde de căpăstru şi punîndu-i frîul în cap, zice în gîndul său: „Să ‑l ieu,
ori să-i dau drumul. Şi cum stă el în cumpene să-l ieie, să nu-l ieie, calul
se şi scutură de trei ori şi îndată rămîne cu părul lins-prelins şi negru ca
pana corbului şi tînăr ca un tretin, de nu era alt cal mai frumos în toată
herghelia.
• (Negația superiorității frumuseții altui cal)
• 2. Sau cum s-ar mai zice la noi în ţărăneşte, era frumoasă de mama
focului, la soare te puteai uita, iar la dînsa ba.
• (Utilizarea cuvintelor ,,frumoasă de mama focului” pentru a indica o
măsură superioară a intensității.)
• 3. De tînără, de frumoasă ce era lui Harap Alb i se tulburau minţile.
(I.Creangă)
• (Este utilizată structura ,,de frumoasă ce era...i se tulburau mințile)
• 4. Aidem, nevastă, acasă şi să trăim ca în sîn de rai, acum pricep eu ce
odor de femeie am dobîndit.
• (Este folosită îmbinarea de cuvinte ,, odor de femeie”).
• 5. Odată se făcu o apă mare-mare, de abia i se vedea marginea şi de jur
împrejur înconjurată de foc.
• (A fost repetat de 2 ori adjectivul ,,mare”)
• 6. Iară Greuceanu şi frate-său merse cale lungă şi mai lungă, pînă ce li se
făcu calea cruce...
• (A fost repetat de 2 ori adjectivul ,,lungă”)
• 7. Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lîngă palaturile sale o
grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugită nevoie mare.
• (Este utilizată structura ,,nevoie mare”)
• 8. Blestemul părinţilor le-a ajuns, şi d-aia s-au făcut lighioi, aşa precum le
vezi; vrăjmăşia lor e groaznică, nevoie pe cap, vor să-şi răpească una de la
alta pămînt. (P.Ispirescu)
• (Este utilizată structura ,,nevoie pe cap” și adjectivul superlativ
,,groaznică”)
• 120. Motivaţi lipsa categoriei gramaticale a comparaţiei la următoarele
subclase de adjective:
• (aborigen, adjunct, adventist, africată, agricol, animal, anticipat, algebric,
botanic, divizibil;
• antropomorf, multicelular, poliedru, pseudoştiinţific, semidoct;
• aşa-zis, dulce-acrişor, galben-deschis, moral-politic, roşu-aprins, sud-
dunărean;)-categoria gramaticală a comparației la aceste sublase de
adjective categoriale lipsește deoarece substantivele cu asemenea
calificative nu pot fi comparate

• (atotputernic, nemaipomenit, atoatebiruitor, atoatevăzător, nemaivăzut;

• înspăimîntător, răscopt, straşnic, sublim, vast, enorm, superb, răsfert;) -
categoria gramaticală a comparației la aceste sublase de adjective lipsește
deoarece ele exprimă un sens absolut.

• (inferior, major, minor, anterior, posterior;

• infim, maxim, minim, optim, proxim, rarisim.) – categoria gramaticală a
comparației la aceste sublase de adjective lipsește deoarece ele prin sensul
lor comportă ideea de superlativ.
• 121. Stabiliţi funcţiile sintactice ale adjectivelor din următoarele exemple:
• 1. Era-ntr-o dimineaţă de vară. Marea-şi întindea nesfârşita-i
albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc-albastră a cerului,
florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopţii, stîn­cile negre de
rouă abureau şi se făceau sure, numai pe-ici pe colea cădeau din ele,
lenevite de căldură, mici bucăţi de nisip şi piatră. (M.Eminescu) 2.
Culegătorii de perle biografice caută să explice munca unui scriitor prin
diferite orarii, apucături ciudate, preferinţe ieşite din comun. Toate
acestea se înşiră pe o aţă ca mărgelele colorate în vişiniu, albastru,
negru, portocaliu, devin o podoabă nos­timă, agreabilă pentru o minte
naivă. (G.Meniuc) 3. Pe vreme de secetă ori cînd anul era ploios, satul din
vale îl considera pe singuraticul din vîrful dealului un fel de sfînt, căci,
într-adevăr, trebuie să fii un sfînt ca să treci prin toate cîte a trecut el,
rămînînd pururea binevoitor faţă de soartă şi faţă de lume. Ajungînd la
zile mai bune, satul îl considera un prostănac de modă veche, un mocan
care pentru toate împrejurările nu are decît un singur cuvînt adunat din
două silabe.(I.Druţă)
• Nesfârșită- atribut adjectival
• Adânc-albastră- atribut adjectival
• Lung- atribut adjectival
• Negre-atribut adjectival
• Sure-atribut adjectival
• Lenevite- atribut adjectival
• Mici-atribut adjectival
• Biografice- atribut adjectival
• Ciudate-atribut adjectival
• Vișiniu- atribut adjectival
• Albastru- atribut adjectival
• Negru- atribut adjectival
• Portocaliu- atribut adjectival
• Nostimă- atribut adjectival
• Agreabilă-atribut adjectival
• Naivă- atribut adjectival
• Ploios-atribut adjectival
• Binevoitor-atribut adjectival
• Bune-atribut adjectival
• Veche-atribut adjectival
• Un- atribut exprimat prin numeral
• Singur- atribut
• 122. Faceţi analiza morfologică şi sintactică a
adjectivelor din textul de mai jos marcînd cu „ +” „–
„ categoriile gramaticale şi comentaţi oral indicii
formali care actualizează fiecare categorie
gramaticală, conform tabelului :
• Fiinţă neutră, improblematică, inofensivă, fată mică de
zece ani, în unghiuri drepte sau ascuţite, cu două beţe
în loc de picioare, dizgra­ţioasă la figură, poate deveni
adesea la cincisprezece ani izvor de seducţii roind din
formele rotunjite, din reflexurile ce se anunţă, din eni­
gmaticul „da” şi „nu” inconştient încă al figurii, din
încreţiturile rochiei, din atitudini pasive şi cu atît mai
imperative – seducţii care lip­sesc adesea femeilor
frumoase, „reci” cum spune poporul. (G.Ibrăileanu)
• Neutră- atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se acordă cu
substantivul ,,ființă” – genul feminin, numărul singular, cazul
nominativ, grad de comparație pozitiv,
• Improblematică-atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se
acordă cu substantivul ,,ființă” – genul feminin, numărul
singular, cazul nominativ, grad de comparație pozitiv,
• Inofensivă- atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se acordă
cu substantivul ,,ființă” – genul feminin, numărul singular,
cazul nominativ, grad de comparație pozitiv,
• Drepte-atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se acordă cu
substantivul ,,unghiuri” – genul neutru, numărul plural, cazul
acuzativ, grad de comparație pozitiv,
• Ascuțite-atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se acordă cu
substantivul ,,unghiuri” – genul neutru, numărul plural, cazul
acuzativ, grad de comparație pozitiv,
• Dizgrațioasă-atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se
acordă cu substantivul ,,ființă” – genul feminin, numărul
singular, cazul nominativ, grad de comparație pozitiv,
• Rotunjite-atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se acordă
cu substantivul ,,formele” – genul feminin, numărul plural,
cazul acuzativ, grad de comparație pozitiv,
• Pasive-atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se acordă cu
substantivul ,,atitudini” – genul feminin, numărul plural, cazul
acuzativ, grad de comparație pozitiv,
• Imperative-atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se acordă
cu substantivul ,,atitudini” – genul feminin, numărul plural,
cazul acuzativ, grad de comparație pozitiv,
• Reci-atribut exprimat prin adjectiv calificativ, se acordă cu
substantivul ,,femeilor” – genul feminin, numărul plural, cazul
dativ, grad de comparație pozitiv,