Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență socială

Etapele dezvoltării umane

Nașterea și Nou-născutul

Student: Sârbu Mirela Oana

Prof. dr. Irina Cristina Făinaru
Conf. Prof. Dr. Valentina Rujoiu

București
2020
 Cuprins:

A. NAȘTEREA :
1. Travaliului ,
2. Expulzia,
3. Eliminarea placentei,
4. Lăuzia. Recupererea postpartum.

B. NOU-NĂSCUTUL :
Caracteristici fizice și psihice.

C. STUDIUL DE CAZ :
1.Identificarea nevoilor conform Piramidei lui
Maslow,
2.Identificarea problemelor care pot apărea dacă
nevoile nu sunt satisfăcute,
3.Argumentarea rolului factorilor determinanţi ai
dezvoltări umane,
4.Importanţa suportului social formal.

A.NAȘTEREA
Nașterea reprezintă procesul de venire pe lume al unui copil. Aceasta are mai multe forme de
a se desfășura, în funcție de mai mulți factori. Ca și o clasificare a nașterii, putem împărţii
nașterea în două categorii, și anume:• Nașterea la termen, însemnând la 38 de săptămâni de
sarcină în minus sau plus 2 săptămâni, arunci când fătul este dezvoltat complet și matur, dar și
pregătit să trăiască pe cont propriu în ceea ce privește un nou-născut.
• Nașterea prematura care apare la o sarcină sub 35 de săptămâni de sarcină și este declanșată
de suferință fetală sau de boli de care suferă mama. Când spunem suferință fetală ne gândim
la insuficient oxigen bătăi ale inimii slabe, sau diverse anomali depistate în sarcina. În ceea
ce privește mama, exista câțiva factori care pot declanșa nașterea prematură cum ar fi boli de
inima, ficat, rinichi preexistente sarcini, supraponderabilitatea sau opusul acesteia.
Apoi avem a doua clasificare a nașterii :
• Nașterea naturală, pe cale vaginală, întâlnită în cele mai multe cazuri la ambele tipuri
menționate mai sus.
• Nașterea prin operația de cezariană, care de regulă apare atunci când gravida nu poate naște
pe cale vaginală din varii motive: suferită fetală în sarcina sau în timpul travaliului,
disproporţie între capul prea mare al fătului și pelvisul prea mic al mamei, boli de care suferă
mama, indicaţia medicului obstetrician.

Procedeul de a naște se împarte în 3 mari etape:

1. Travaliul,
2. Expulzia,
3. Eliminarea placentei.

1.Travaliul
Travaliul are la rândul lui, mai multe forme. Și anume, travaliului fals, care reprezintă un
exercițiu al uterului pentru a își tonifia mușchii și a se pregăti pentru naștere, este o simulare a
uterului. Cum ne putem da seama care este travali fals și care este adevărata? Ei bine,
travaliul fals înseamnă apariția unor contracții uterine care sunt neregulate ca și interval si
durată, dar sunt și neproductive, adică nu se dilată colul uterin . Pentru a diminua simptomele
travaliului fals trebuie ca gravida să se relaxeze, să se odihnească, să mănânce și să se
hidrateze. Contracțiile false vor dispărea, însă dacă este travaliu adevărat nu.
Travaliului natural, adevărat are ca și cauză, o posibilă explicație cum că, arunci când
fătul este complet dezvoltat, ultimele organe care se maturizează fiind plămânii, aceștia încep
să secrete o substanță pe care placenta o detectează în lichidul amniotic și oprește secreţia
hormonului progesteron și o începe pe cea de oxitocină care este hormonul nașterii. Odată cu
acestea apar contracțiile uterine care sunt niște dureri ca în genul celor mensteuale dar level
100, care radiază în tot abdomemul, spre spate și în jos spre picioare. Apar la fiecare 15
minute, devin din ce în ce mai dese, lungi, și intense, și nu mai pot fi dimimuate cum am
menționat mai sus, ci doar prin medicație sau anestezie.
Travaliul indus apare în diverse situații cum ar fi o sarcina prelungită, care a depășit 40 de
săptămâni, fie la recomandarea medicului pentru sănătatea mamei și a fătului. Metodele de a
induce travaliul sunt administrarea de medicamente sau hormoni cum ar fi oxitocină, sau
metoda clasică ruperea “apei”.
Ruperea “apei” înseamnă de fapt ruperea membranelor sacului uterin care provoacă o
eliminare de lichid amniotic mai lentă sau mai bruscă, dar total nedureroasă. De regulă este
ceva spontan, dar sunt și cazuri în care gravida este în travaliu, are contracții și dilatație a
coluluu uterin dar nu I Se rupe apa spontan așa că medicul o va rupe pentru a înainta cu
travaliul și dilatarea colului. Din momentul în care s-a rupt apa, nu mai este cale de întoarcere,
nașterea va avea loc. Cu cât trec mai multe ore de la ruperea apei, cu atât este mai mare riscul
de infecții pentru mamă și făt. Ruperea apei se face în felul următor : medicul va introduce un
instrument ca o croșetă cu care va face o incizie în sacul amniotic și va începe degajarea de
lichid amniotic.
De asemenea travaliul, fie fals fie adevărat, se împarte în 3 stagii:
1. Stagiul latent,
2. Stagiul activ,
3. Stagiul de tranziție .

. Primul stagiu, cel latent sau inițial în care colul se subțiază și se șterge aproximativ 50%
după care se dilată între 0 și 3 cm. Acest stagiu este cel mai lung și de cele mai multe ori se
desfășoară acasă. Durează între 12 și 20 de ore, iar oricât ar dura, dacă mama și fătul nu
suferă, este în regulă. Contracțiile devim mai puternice, dese și ritmice și produc dilatarea
colului. Tot în această etapa se poate rupe și apa. Pentru a grăbi și a ușura progresul
travaliului se recomandă ca gravida să facă mișcare, să se plimbe, să se hidrateze ,să aibă soţul
sau însoțitorul aprope, să se manifeste vocal după cum sinte. Gemetele și tiparele vim din
instinct și sunt datorate durerii și tensiuni din contracții. Nu este nimic rușinos sau de
condamnat, însă ţipetele haotice, necontrolate, de groază, sau chiar plânsul vor epuiza gravida.
În cel de-al doilea stagiu, cel activ, începe muncă propriu zisă. Uterul se conectează mai des
iar contracțiile sunt la fiecare 2-5 minute, depinzănd de la o naștere la alta. Colul se dilată de
la 3 cm la 8 cm câte un cm pe oră aproximativ. De regulă în acest stagiu gravidele apelează la
medicamente pentru durere care a devenit greu de suportat sau la anestezia epidurală care se
face în coloanâ pentru a amorţi corpul de la sâni în jos. Capul copilului va coboarâ în pelvis și
apare nevoia de a împinge, din instinct.
Stagiul de tranziție este cel în care colul ajunge la dilatație de 10 cm destil de repede, 10-20
de minute. Senzația de a împinge este intensă și trebuie domolită până ce ajunge la dilatație 10
cm. În caz contrar, colul și vaginul se pot fisura. Pentru a lupta cu instinctul de a împinge pală
la dilatația maximă se recomanda ca gravida să respire artificial, repede, să se concentreze pe
altceva, să fie ţunută de vorbă. Este cea mai grea, mai dureroasă, dar și mai rapidă parte a
nașterii. Contracțiile devin insuportabile, furioase, la fiecare 2-3 minute și durează 1 mimut
fiecare. Odată ce a colul uterin a ajuns la dilatație maximă, 10 cm, iar capul fătului este în
canalul vaginal și se vede, începe explozia, nașterea în sine.

2. Expulzia
Expulzia sau nașterea încep așa cum am menționat mai sus în momentul în care colul uterin
ajunge la dilatație maximă și se împarte în 3 etape:
1. Fazalatentă,
2. Faza activă,
3. Faza de naștere a copilului.
Faza latentă cuprinde etapa de tranziție a copilului dintre uter și canalul vaginal. Prezenţa
capului copilului în canalul vaginal determină reflexul de a impinge. Acest reflex apare
datorită presiuni pe care capul copilului asupra mușchilor vaginilui care va genera acel impuls
de a te screme. Această fază a expulziei poate dura între 1-3 ore la prima naștere și 5-30
minute la următoarele nașteri. Această fază constă într-o alunecare continuă a capului
copilului , un du-te vino constant .
Tehnica de a împinge presupune încordarea mușchilor abdominali și pelvieni în jos, în
timpul contracţiilor, la indicațiile personalului medical. Contracțiile apar la fiecare 2-4
minute și durează aproximativ 1-2 minute, iar medicamentele pentru durere sau anestezia
epidurală sunt oprite pentru a permite gravidei să simtă și contracțiile, să se poată încorda și
împinge În timpul unei contracți avem 2-3 respirații și tot atâtea împingeri. Adică într-un
minut, o contracţie, gravida își va lua aer în piept Îl va ţime acolo și va împinge atât cât va
putea, aproximativ 10-15 secunde. Mai ia aer în piept și din nou va împinge, cât timp va dura
contracţia. Când contracţia s-a terminat, gravida se va relaxa ușor și se va pregăti pentru
următoarea contracţie.
Faza activă, de coborâre presupune împingerea copilului până ce capul său este vizibil la
exterior. Această fază durează mai puțin și se va întinde până ce capul va ieși.
Faza de naștere cuprinde punctul culminant al întregului proces și cuprinde nașterea
capului, iar apoi a corpului. În prima parte gravida va împinge până ce capul va ieși, la
indicațiile medicului, pentru a evita rupturile interne sau ale perineului. Medicul sau moașă,
după caz, va presa perineul pentru a-l întinde și a îl ajuta și totodată pentru a putea scoate
capul copilului. Odată ce capul a ieșit, medicul se va asigura că nu are cordonul ombilical
înfășurat în jurul gâtului, iar dacă îl va avea, va face o buclă cu acesta pentru a putea să
continue. După aceea va aspira gura și nările copilului pentru a-i permite să respire. Apoi va
roti copilul pentru a scoate primul umăr și apoi la fel pentru celălalt umăr. Restul corpului va
ieși de la sine, umerii fiind cea mai proeminentă parte a corpului. În acel moment, copilul va
trage prima gura de aer în piept și îi va umple cu oxigen, și totodată va plânge, fiind un semn
bun, așteptat de toata lumea din sala de nașteri. Atmosfera devine emoționantă pentru părinți
care își cunosc copilul pe care l-au așteptat cu nerăbdare. Între timp medicul va clampa
cordomul ombilical în 2 locuri la o distanță de 5 cm una de cealaltă și va face tăietura medicul
sau tatăl, dacă ise permite. Copilul este cântărit, măsurat, examinat, primește notape care o
merită (scorul Apger), iar în final ajunge în brațele mamei, unde este ţinut la cald, pe pieprul
mamei pentru a fi hrănit.

3.Eliminarea placentei
Durează aproximativ 20 de minute și este un proces nedureros. Uterul se contractă în
continuare, dar mult mai ușor și ajută placenta să se dezlipească ușor de pe pereții acestuia.
Medicil va masa usor abdomenul deasupra osului pubian pentru a ajuta procesul. În
continuare, va trage ușor de cordonul ombilical pentru a evita ruperea a mai multir vase de
sânge din placentă și uter și pentru a reduce riscul de hemoragie după naștere. Placenta
livrează în favoarea noastră și începeam să se desprindă de pe pereții uterului și se strânge
pemtru a putea fi eliminată. Gravida va mai împinge o dată când îi va spune medicul iar după
urmează evaluarea și îngrijirea mamei.

4.Lăuzia
Lăuzia reprezintă, în termeni populari recuperarea postpartum a mamei, și anume o perioadă
cuprinsă între 4 și 8 săptămâni în care corpul mamei se vindecă, se recuperează după naștere.
Această recupere are loc din punct de vedere fizic dar și emoțional, datorită schimbărilor care
au loc în corpul mamei.
Lactaţia este o primă schimbare care are loc în corpul mamei și debutează încă din timpul
sarcinii odată cu apariția colastrului format dintr-un lichid transparent, lipicios și dulceag, plin
de nutrienţi, proteine și cel mai important anticorpi, esențiali pentru primele zile de viață ale
nou-născutului. Încă din primele ore de după naștere copilul trebuie pus cât mai repede la
pieprul mamei pentru a stimula lactaţia. Laptele matern reprezintă principala sursă de hrană a
copilului și poate dura între 3 luni și 2 ani, depinde de la o mamă la alta. Alăptarea are
beneficii nu doar pentru copil, ci și pentru mamă. Cu atât mama alăptează mai rapid după
naștere și mai mult cu atât se secretă oxitocină care ajută la recuperarea de după naștere a
uterului. De asemenea, prin alăptare mama va slăbi, deoarece laptele său este plin de grăsimi
benefice acumulate pe parcursul sarcinii.
Uterul va începe cum am spus mai sus datorită alăptării să se contracte ușor și să se
micșoreze, cât să ajungă la mărimea prenatală. Poate dura între 4-6 săptămâni și vine la pachet
cu niște crampe ușoare în abdomenul inferior și se recomandă masaj abdominal, mișcare
specifică zonei cât și aplicarea de compresii de gheață.
 Lohiile reprezintă secreţii vaginale normale și durează aproximativ 4-6 săptămâni, atât cât se
vindecă uterul și vaginul. Au o culoare roșu deschis în primele zile iar pe pracurs devine
rozalie iar ca miros seamănă cu menstruația.Suptul va stimula producția de oxitocină care va
ajuta uterul iar lohiile vor dispărea mai rapid cu cât mama va alăpta mai mult .
Controlul medical postnatal presupune verificarea zonei vaginale, și anime perineul
pentru a vedea dacă se vindecă corespunzător de evemtualele fisuri, rupturi de la naștere.
Apoi medicul va efectua un control intravagimal pentru a vedea dacă există răni din timpul
nașterii și cum se vindecă acestea. De asemenea și uterul va fi examinat prin palpare și
ecografie și se vor recomanda exerciții pentru întărirea abdomenului. Sânii vor fi palpaţi
pentru a depista eventuale aglomerări de lichid sau de blocaje în alăptare.
Emoțiile lăuzei sunt și ele destul de importante în această perioadă. În primele zile poate
simți bucurie, extaz, oboseală dar și tristețe. Lăuza are emoțiile puţin haotice pe fond
hormonal dar este normal. În această etapă a noi mame este posibil sa apară și depresia
postpartum. Acestă depresie este ceva nroaml și are 4 forme, mai ușoare sau mai grave. Prima
formă și cea mai întâlnită este numită “Baby blues” și ţime între 3-5 zile după naștere.
Cuprinde tristețe, plâns, oboseală și lipsă de concentrare ,care vor dispărea ușor de la sine.
Apoi urmează depresia postpartum care este o complicaţie a primei de mai sus și paote dura
chiar si o lună. Simptomele sunt aceleași doar că durează mai mult, de aceea a fost numită
depresie. Ce am menționat până acum sunt forme normale de depresie postpartum, însă există
și forme mai grave a acesteia. Psihoza postpartum cât și tulburarea afectivă de relaționare
între mamă și copil reprezintă forme grave ale acestei depresii și necesită tratament.

B.NOU-NĂSCUTUL
Din punct de vedere fizic nou-născuţii au la naștere 3300 gr. fetițele și 3500 gr. băieții,
lungimea de aproximativ 50 cm, pielea rozalie, uneori roșiatică, sau gălbuie din cauza
icterului. Membrele sunt mai scurte în raport cu dimensiunea corpului și a capului și își va
păstra postura specifică pe care a avut-o în perioada intrauterină și anume cea usor încolăcită
cu mâinile și picioarele strânse la corp. Ochii sunt de regulă la bebeluși caucazieni de culoare
albastră, și se consideră a fi cei de “lapte” deoarece nou-născutul nu vede clar până ce nu mai
crește și culoarea ochilor se schimbă.
Din punct de vedere psihic nou-născutul are toate componentele sistemului nervos, însă sunt
într-o fază incipientă. Viața psihică a nou-născutului esre destul de simplă și înseamnă în mare
reacționarea la stimuli dar și satisfacere nevoilor fizice. Nou-născutul va plânge dacă îi va fi
frig, căldură îl va liniști, vocea mamei îi va aduce un zâmbet. Copilul în acest stadiu nu va
avea noțiuni pe care le are un copil de 2 ani de exemplu, adică nu va înțelege diferența dintre
zi și moapte, iar de aici se înțelege programul său haotic de a dormi aproape tot timpul cam
4/5 din 24 de ore. Acest somn aproape continuu va fi întrerupt din 3 în 3 ore pentru a
mânca,cu excepția celor 6 ore de somn din timpul nopții și va avea și perioade de veghe în
care își va satisface trebuințele fizice de excreţie. Nou-născutul prezintă o tendință
predominantă de epuizare, iar de aici se înțelege preferința lui pentru somn.
 C.STUDIUL DE CAZ
O avem pe Mădălina , o tânără mămică de 20 de ani, care a născut în urmă cu o lună un
băiețel peefect sănătos. Însă situația nu este roz, deoarece Mădălina nu are resursele necesare
pentru a crește bebelușul datorită faptului că locuiește în chirie alături de concubinul ei care
reprezintă singurul sprijin al tinerei familii. Din cauza veniturilor insuficiente și a lipsei de
sprijin Mădălina suferă de o depresie postpartum și a apelat la asistentul social din comunitate
pentru a primi ajutor pentru mica ei familie.
1.Identificarea nevoilor conform Piramidei lui Maslow
• Nevoile fiziologice reprezintă baza piramidei și implicit cele mai importante nevoi umane.
Mădălina și familia ei are nevoie să își asigure un trai decent de zi cu zi prin colectarea mai
multor venituri care să le asigure strictil necesar. Mai exact nevoile Mădălinei sunt hrana,
pentru a putea alăpta copilul cât mai îndelungat, astfel nu va fi nevoie urgentă de lapte praf
pentru copil. Somnul este de asemenea important pentru noua mamă pentru ca ea să poată
îngriji copilul, fiind mai mult timp singură cu băiețelul său.
•Nevoia de securitate este următoarea cea mai importantă nevoie pentru funcţioanrea normală
a oricărui om. În cazul nostru Mădălina a făcut o depresie postpartum tocmai pe fondul
insecurității provocate de situația financiară a familiei sale. Ea are nevoie de stabilitate
financiară, de venituri suplimentare și de sprijin în îngrijirea nou-născutului. Are nevoie de
siguranța zilei de mâine pentru familia ei.
• Nevoia de apartenență este de asemenea fundamentală în această perioadă de după naștere,
și anume lăuzia, Mădălina fiind mai sensibilă și având nevoie de atenție, sprijin și ajutor din
partea concubinului său pentru a îngriji bebelușul lor. Va fi nevoie ca Mădălina să își
înțeleagă partenerul care face multe sacrificii pentru familia lor dar de asemenea și partenerul
să facă un effort și să o ajute pe Mădălina în îngrijirea copilului, nu doar financiar.
• Nevoia de stimă este următoarea nevoie care trebuie satisfăcută prin redarea increderi în sine
Mădălinei, ea simțindu-se incapabilă, nepregătită să crească un copil. Din cauza depresiei
postpartum, Mădălina se simte foarte tristă și neputiincioasă, și-a pierdut încrederea în ea și
în capacitățile sale de a avea grijă de copil. Această nevoie se va rezolva treptat, pe măsură ce
nevoile menționat mai sus vor fi rezolvate și ele.
• În final avem nevoia de autorealizare care constă în cazul nostru în îndeplinirea tuturor
nevoilor de mai sus cu un mare adaos și anume găsirea unui loc de muncă pentru Mădălina și
o creșa sau îngrozitoare pentru micuț, astfel aducând mai multe venituri și echilibrând situația.
Aceste lucruri cred eu că o vor ajuta pe Mădălina să depășească perioada dificilă în care se
află și totodată să remedieze simptomele depresiei.

2.Identificarea problemelor care pot apărea dacă nevoile nu sunt satisfăcute

Dacă mama nu va avea nevoile fiziologice satisfăcute corespunzător nu o va costa doar pe
ea, cât și pe bebeluș. Spre exemplu, dacă nu va mânca suficient sau deloc va pierde producția
de lapte matern care reprezintă principala sursă de hrană a copilului, iar astfel ar ajunge să îi
dea lapte praf, care este costisitor și ar însemna încă o cheltuială. Cu cât mama va avea o
alimentație mai bogată și sănătoasă, cu atât va avea mai mult timp lapte matern. În ceea ce
privește somnul, odihna, mama ars nevoie de acestea pentru a funcționa cât mai bine ziua dar
și noaptea. În caz contrar, din cauza epuizării poate să se piardă cu firea, își poate pierde
răbdarea, cumpătul și ar putea deveni agresivă cu copilul, ţipând la el sau trântindu-l. Tot pe
fondul oboseli ar putea omite o masă a bebelușului, lucru care îi poate cauza decesul.
În ceea ce privește nevoile de securitate, atunci când acestea nu sunt satisfăcute pot apărea
dezechilibre mari din punct de vedere fizic și emoțional. În cazul nostru, datorită nesiguranței
din punct de vedere financiar, Mădălina a acumulat sentimente de frică, neliniște, tristețe,
incapacitate, care au dus la depresie. De asemenea contează foarte mult sprijinul pe care îl
primește lăuza, deoarece în această perioadă delicată, ea are nevoie de siguranța familiei, în
special a partenerului.
Nevoia de apartenență se leagă destul de mult cu ce am scris mai sus, dar se referă mai
degrabă la suportul familiei, al partenerului. În cazul nostru, unde mama primește sprijinul
partenerului din punct de vedere financiar, apare dezechilibrul pe partea emoțională. Pot apare
nemulțumiri de ambele părți ale partenerilor, lucru care poate afecta relația, mai ales pentru că
în această perioadă partenerii nu se mai întâlnesc din punct de vedere intim, fapt care deja
afectează relația de cuplu.
Atunci când nevoia de stimă nu este satisfăcută corespunzător pot aparea depresiile,
concepțiile greșite despre viață sau alte lucruri, dar cel mai grav abuzurile. Din păcate, celd
mai multe dintre violurile maritale au loc în perioada de după naștere, fapt care de multe ori
nu se știe și nu se acuză. Aceste lucruri grave rămân între parteneri și nu cunosc lumina zilei.
Pe fondul lipsei de intimitate și a relațiilor dintre parteneri poate apărea și adulterul, din
păcate .

4. Argumentarea rolului factorilor determinanţi ai dezvoltări umane.

• Ereditatea
Ereditatea reprezintă capacitatea individului de a transmite caracteristici fizice și psihice
în mod genetic prin intermediul genelor umane. În cazul unei nașteri, ereditatea poate
determina diverse probleme la naștere, provocate de moștenirile genetice ale fătului. Spre
exemplu, dacă între părinți este o diferență mare de înălțime există mai multe riscuri. Unul
ar fi acela că fătul va avea din trăsăturile tatălui iar neavând loc în bazinul mamei care este
mai mică, fătul ar putea sta înghesuit și nu va avea loc suficient, fapt care va duce la o
ușoară subdezvoltare a picioarelor fătului, lucru care se repară în timp cu Kinetoterapie.
Un alt risc ar putea fi acela că fătul va fi prea mare și nu va putea fi născut pe cale
vaginală, iar astfel se ajunge la o naștere prin cezariama. În cazul mai grav în care este
vorba despre o naștere în mediul rural sau undeva departe de sputal, acest risc poate fi
fatal pentru mamă și copil.
Din punct de vedere psihic, emoțional, se știe faptul că fătul preia stările mamei timpul
vieții intrauterine. De asemenea, la naștere dacă mama va fi agitată speriată, va transmite
emoțiile fătului, lucru care îl poate afecta din punct de vedere fizic.
• Mediul
 Este o altă componentă importantă pentru dezvoltarea umană . Cuprinde familia,
comunitatea, și se referă la impactul lor asupra noastră. Mediul influențează
funcționalitatea unei famili, în mod diferit, având în vedere poziția geografică, poporul,
tradițiile, obiceiurile, etc.. În ceea ce privește nașterea mediul influențează desfășurarea
ei, și anume locul. De exemplu dacă o naștere are loc în mediul rural, undeva departe de
spital, nașterea ar putea avea loc acasă, cu o moașă, sau în ambulanță. De asemenea
mediul poate influența desfășurarea nașterii la un spital de stat sau privat din punct de
vedere economic.
• Educația În ceea ce privește educația, rolul acesteia este evident, deoarece fără acesta
oamenii nu s-ar dezvolta. În legătură cu nașterea, educația contează foarte mult, și în special
cea sexuală și reproductivă, pentru a evita o sarcină la o vârstă fragedă și implicit o naștere,
deoarece adolescentele nu sunt apte, pregătite să dea naștere unui copil. Pe de altă parte, este
bine ca în timpul sarcinii ca gravida să se documenteze despre sarcină și naștere pentru a fi
pregătită cât mai bine pentru momentul cel mare. Este important sa știi ce se întâmplă în
corpul tău sau ce se poate întâmpla și cum să previ sau să eviți acele lucruri, mai ales când
este vorba despre viața copilului tău.
4.Importanţa suportului social formal.
În această etapă a dezvoltării umane, suportul social este foarte important pentru familia abia
întemeiată. În primul rând, din moment ce este vorba de apariția unui mou sufleţel în
comunitate asistentul social va trebui să îl întâmpine corespunzător pentru a-I asigura nevoile
de bază. Aici mă refer la beneficii și prestații de care poate beneficia dar și îndrumarea
părinților, mai ales a celor noi, spre a găsi un medic de familie, o creșa, scutece, lapte praf și
altele. De asemenea trebuie să existe un asistent social în maternitate pentru a prevemi
cazurile de abandon sau găsirea de soluții pentru mamele care nu doresc copii pe care i-au
născut.
În al doilea rand, asistentul social trebuie să cunoască resursele comunității pentru a ști cum
să intervină, cu ce să ajute. În cazul nostru, asistentul social poate ajuta mica familie cu
hăinuțe și cărucior din donații, făcând apel laa comunitate. Dar cel mai important, trebuie să
cunoască stadiul de dezvoltare pentru a ști cu ce se confruntă. Pentru o lăuza și nou-născutul
ei, nevoile sunt celd de hrană și cele igienico-sanitare pe primul plam. Amândoi au nevoie să
fie verificaţi periodic pentru a vedea cum decurg lucrurile după naștere, iar în funcție de ce
sesizează să știe cum să intervină.
BIBLIOGRAFIE
1. CREŢU, T. “PSIHOLOGIA VÂRSTELOR “ , Editura CREDIS, 2011.
2. GHIȚĂ, M. “SARCINA ȘI NAȘTEREA “ , 2011(nu știu să spus exact editura și
anul pentru că nu scrie în lucrare, abia am găsit numele autorului)
3. ȘCHIOPU, U. , VERZA. E., “PSIHOLOGIA VÂRSTELOR “ , E. D. P. ,
1995
4. GOLU, P. , VERZA, E. , ZLATE, M.,”PSIHOLOGIA COPILULUI
“,manual pentru clasa a XI-a, E. D. P., BUCUREȘTI, 1998
5. RIȘCANU(ROMAN),M., “EFICACITATEA INTERVENȚIILOR
PSIHOTERAPEUTICĂ ONLINE ȘI LA TELEFON ÎN SIMPTOMATILOGIA
DEPRESIEI POSTPARTUM” TEZĂ DE DOCTORAT, IAȘI, 2019