Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dupuis et al. (2004 apud Mihaela Ghenţa, Mihaela Ghenţa ) subliniază că deşi există
diferenţe între ţări cu privire la rolurile pe care şi le asumă femeile în cadrul familiei, ele
continuă să rămână totuşi cele mai implicate în ceea ce priveşte asumarea sarcinilor de îngrijire
în cadrul familiei.
În cele mai multe dintre cazuri, îngrijirea persoanelor vârstnice se realizează de către un
membru al familiei, cel mai adesea un ascendent de sex feminin, în ciuda dezvoltării serviciilor
de îngrijire formală.
• o activitate ce implică responsabilităţi solicitante din punct de vedere fizic şi psihic cu efecte
negative în special asupra îngrijitorilor familiali de sex feminin, căsătoriţi, dar şi asupra celorlalţi
membri ai familiei îngrijitorului;
• o experienţă ce presupune consum de timp adiţional timpului alocat muncii plătite şi celorlalte
responsabilităţi domestice;
Cel mai adesea îngrijirea furnizată în cadrul familiei este contextuală, ea depinzând de
sexul părintelui adult care are nevoie de îngrijire, dar şi de sexul ascendentului care poate oferi
îngrijire, de proximitatea geografică a locuinţelor părţilor implicate, de tipul de asistenţă de care
are nevoie persoana vârstnică, de numărul de copii adulţi, dar şi de statutul civil al persoanei
vârstnice dependente.
• ajutor personal în realizarea unor activităţi precum îmbrăcat, realizarea igienei zilnice, urmarea
tratamentului medicamentos;
• sprijin în realizarea activităţilor gospodăreşti - este vorba despre ajutor în realizarea atât a
activităţilor gospodăreşti (spălarea îmbrăcămintei, pregătirea mesei, spălarea podelelor, etc.), cât
şi a activităţilor derulate în gospodărie (spălatul ferestrelor, mici reparaţii în casă sau în curte);
• suport emoţional prin menţinerea interacţiunii sociale, crearea de oportunităţi pentru socializare
şi afirmare.
Atât bărbaţii cât şi femeile resimt îngrijirea unui vârstnic dependent ca pe o obligaţie de
îngrijire care trebuie să se realizeze în cadrul familiei.
Bertha Sănduleasa (coordonator), Aniela Matei, Mihaela Ghenţa, Delia Bădoi- ROLURI
DE GEN ŞI IMPLICAŢII ÎN REALIZAREA ECHILIBRULUI ÎNTRE VIAŢA
PROFESIONALĂ ŞI VIAŢA DE FAMILIE
https://www.researchgate.net/publication/301516056_Ingrijirea_persoanelor_varstnice_in_
cadrul_familiei_-_negocierea_rolului_de_ingrijitorFamily_care_of_elderly_-
_negotiating_the_role_of_caregive
Fată de imaginea tinerilor că aspiră la o viată de cuplu şi la copii, bătrânii şi-au construit
(şi poate au deconstruit ori au reconstruit) o experientă de familie. În momentul ieşirii la pensie,
adaptările conjugale devin necesare, de vreme ce încetarea activităţii profesionale bulversează
stilul de viaţă.
file:///C:/Users/Asus/Downloads/Sociologia%20familiei%20by%20Martine%20Segalen
%20(z-lib.org).pdf
În satul tradilional românesc, regula era ca delictele comunitarilor să fie judecate, in cea mai
mare parte a lor, de ,,ceata bătrânilor" (hotărarile acestei grupări justițiare erau respectate inclusiv
de citre domnitor). P. 21