Lucraredizertatie Ioana Rogojan

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MARKETING
PROGRAM MASTER ―RELAŢII PUBLICE ÎN MARKETING‖
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonator ştiinţific:
Lect.Univ.Dr. Constantinescu Mihaela
Absolvent:
Rogojan Ioana Doina
BUCUREŞTI
2009
-1-
Campania de promovare a evenimentului Sport Arena Streetball 2008
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MARKETING
PROGRAM MASTER ―RELAŢII PUBLICE ÎN MARKETING‖
CAMPANIA DE PROMOVARE A
EVENIMENTULUI „SPORT
ARENA STREETBAL 2008”
Coordonator ştiinţific:
Lect.Univ.Dr. Constantinescu Mihaela
Absolvent:
Rogojan Ioana Doina
BUCUREŞTI
2009
-2-
CUPRINS
CAPITOLUL I. MARKETINGUL SPORTIV ÎN CADRUL

MARKETINGULUI GENERAL ………………….…5
1.1. Introducere în marketing sportiv …………………………….....5
1.2. Definirea marketingului sportiv …………………………….…..7
1.3. Ramuri ale marketingului sportiv ……………………………....9
1.4. Caracteristicile sportului ………………………………….……12
1.5. Componentele produsului sportiv ……………………………..15
CAPITOLUL ll. ACTIVITATEA FIRMEI SPORT ARENA..…….…20

2.1. Prezentarea firmei Sport Arena..…………………………….…20
2.2. Sportul - partener bun pentru marketing......................................22
2.3. Viziune de ansamblu asupra streetball-ului ................................23
2.4. Piaţa streetball-ului din România….……………………………24
CAPITOLUL III. SPORT ARENA STREETBALL 2008..……………26

3.1 Istoria streetball-ului din Politehnică..…………………………..26
3.2. Creşterea graduală a „afacerii‖ Sport Arena Streetball ….…….27
3.3. Concursurile de slam-dunk, aruncările de trei puncte şi Cupa
Presei ............................................................................................................28
3.4. Dificultatea obţinerii sponsorizărilor ..…………………………28
3.5. Analiza SWOT a streetball-ului Sport Arena ………………….29
-3-
3.6. Desfăşurarea campaniei de promovare a evenimentului Sport
Arena Streetball 2008 ………………………………..……………………30
3.6.1 Obiectivele campaniei …………………………………30
3.6.2 Publicul ţintă al evenimentului Sport Arena Streetball
2008 ..............................................................................................................33
3.6.3. Calendarul campaniei de promovare al evenimentului
Sport Arena Streetball 2008 .........................................................................34
3.6.4.Instrumente de promovare ..............................................40
CAPITOLUL IV . EVALUAREA CAMPANIEI DE PROMOVARE A

EVENIMENTULUI STREETBALL SPORT ARENA 2008……43
4.1.Proiectarea cercetării ……………………………………………43
4.2. Rezultatele cercetării …………………………………………47
4.3. Propuneri şi concluzii …………………………………………49
CONCLUZII………………………………………………………………51
ANEXE……………………………………………………………………53
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………57
-4-
INTRODUCERE
În ultimele decenii, sportul a evoluat la nivelul societăţii, de la mod de petrecere a

timpului liber, la o industrie majoră, el având o contribuţie directă la creşterea bunăstării
sociale (prin efectele de socializare pe care le generează, prin îmbunătăţirea condiţiei
biologice a membrilor societăţii) şi a celei economice (prin aportul său la consum,
venituri, sector terţiar, încadrarea în muncă şi dezvoltarea economică locală, regională şi
naţională).Creşterea participării populaţiei la sport (atât ca participant activ, cât şi ca
spectator), creşterea duratei timpului liber şi dezvoltarea finanţării private au determinat
crearea unei pieţe largi, în cadrul căreia marketingul joacă un rol central.
Ţinând cont de acest lucru, putem afirma că pentru început marketingul sportiv nu a
fost privit ca un domeniu distinct, ci ca pe o nouă arie de aplicare a marketingului. Însă,
pe parcursul dezvoltării sportului într-o industrie, individualizarea marketingului sportiv
ca domeniu de sine-stătător a apărut ca tot mai necesară.
Orice lucrare necesită o clarificare iniţială a conceptului pe care îl prezintă, prin
prezentarea diferitelor păreri ale specialiştilor din domeniu, prin prezentarea elementelor
ce deosebesc conceptul în cadrul categoriei din care face parte, dar şi a acelor elemente ce
îl fac să aparţină de acea categorie. Depăşind nivelul cognitiv, consider că trebuie să
existe o legătură între lucrare şi autorul acesteia, aşa cum există şi în lucrarea de faţă.
Menţionez că am abordat lucrarea de faţă în primul rând datorită pasiunii mele pentru
baschet. În calitate de participantă la evenimentul „Sport Arena Streetball‖ 2008 dar şi cu
mai multe cunoştinte în domeniul marketingului, am considerat că tema acestei lucrări ar
fi foarte aproape de sufletul meu.
Lucrarea a necesitat o investigaţie a teoriei privind marketingul sportiv în general,
teorie după care am încercat să mă ghidez în abordarea studiului de caz realizat. Aşadar,
primul capitol al acestei lucrări încearcă să răspundă acestor cerinţe în ceea ce priveşte
marketingul sportiv, ţinând cont şi de individualizarea marketingului sportiv în cadrul
marketingului general, de caracteristicile marketingului sportiv per ansamblu, prezentând
elementele ce au dus la conturarea domeniului atât în cadrul marketingului general, cât şi
în cadrul marketingului serviciilor (plecând de la premisa că activităţile sportive se includ
-5-
în sfera serviciilor). De asemenea, am punctat deosebirile dintre marketingul prin sport,
care utilizează sportul ca instrument de motivare şi promovare şi marketingul pentru
sport, adică marketingul specific organizaţiilor din domeniul sportiv.
În capitolul 2 am prezentat activitatea firmei Sport Arena în general. Sport Arena este
o societate comercială cu obiect principal de activitate furnizarea de solutii complete
pentru amenajarea bazelor sportive. În capitolul 2 am făcut trecerea spre punctul de
interes central al lucrării, campania de promovare a evenimentului Sport Arena Streetball
2008, care reprezintă de fapt, un showroom pentru firma Sport Arena sau în termeni mai
pretenţioşi, un instrument de marketing perfect în cazul firmei mai sus menţionate. Am
ales un eveniment sportiv, datorită laturii afective pe care îl implică şi anume impactul pe
care îl are asupra oamenilor. Cu alte cuvinte, sportul garantează calitatea comunicării,
pentru că are o componentă emoţională care creează contextul autentic pentru mesajul
publicitar. În continuare, am introdus termenul generic de streetball, făcând şi o analiză a
concurenţei existente pe piaţa streetball-ului din România.
Capitolul 3 începe cu o prezentare a evenimentului Streetball Sport Arena 2008,
pregătind terenul pentru campania de promovare a evenimentului prin trecerea în revistă
a principalelor puncte dintr-o analiză SWOT. Această parte a lucrării am dedicat-o
prezentării calendarului campaniei de promovare, instrumentelor de promovare utilizate,
schiţând pe lângă obiectivele campaniei, şi publicul ţintă şi alte câteva aspecte legate de
sponsorizare.
Capitolul 4 cuprinde evalurea campaniei de promovare a evenimentului Streetball
Sport Arena 2008, pe baza unei cercetări de marketing. Concluziile campaniei le-am
elaborat într-un subcapitol separat, pe baza informaţiilor aflate în urma aplicării unui
chestionar. De asemenea, am inclus şi câteva idei pe care le-am propus echipei Sport
Arena, idei surprinse în urma cercetării în detaliu a fenomenului sportiv, economic sau
social, Sport Arena Streetball 2008.
-6-
CAPITOLUL I
MARKETINGUL SPORTIV ÎN CADRUL
MARKETINGULUI GENERAL
1.1. Introducere în marketing sportiv
Ultimele decenii ale acestui secol au impus un nou concept, marketing, care se
vehiculează cu mare frecvenţă atât în teorie cât şi în practica social economică.
Marketingul se caracterizează azi prin universalitate care presupune difuzarea acestuia în
toate domeniile activităţii umane.
Marketingul modern este considerat astăzi factorul esenţial al succesului unei
organizaţii, indispensabil în dezvoltarea sa economico-socială, soluţie miraculoasă ce
rezolvă problemele acesteia, instrument de bază în atingerea marilor performanţe, dar şi
în evitarea riscului.
Universalitatea marketingului, trăsătură a teoriei şi practicii marketingului modern, se
afirmă mai ales în ultimile decenii, când schimbările structurale fundamentale ce se
produc în configuraţia mediului economic, social şi politic crează noi oportunităţi, ce
conferă noi dimensiuni conţinutului şi funcţiilor marketingului, noi perspective şi
orientări. Aceasta atestă capacitatea marketingului de a se adapta la cele mai diverse
cerinţe şi de a se implica în soluţionarea noilor probleme ale omenirii.¹
O retrospectivă în evoluţia marketingului, reliefează în ultimele decenii o tendinţă
permanentă de diversificare şi specializare pe domenii, în ritmuri şi proporţii diferite,
determinate de condiţiile proprii ale fiecărui domeniu, ceea ce a condus la conturarea unei
tipologii a marketingului.
¹Pitts, B. G., Stotlar, D. K., Fundamentals of Sport Marketing, Fitness Information Technology, USA,
1996; din Van Heerden, C. H., Factors affecting decision-making in South African Sport Sponsoriships, Ed.
University of Pretoria, Pretoria, 2001, p. 45
-7-
Delimitarea tipurilor de marketing se poate face pe baza unor criterii, care abundă în
literatura de specialitate.
Astfel conform lui G. Lewis şi H. Appenzeller, obiectul activităţii permite clasificarea
în:
 A marketingul în domeniul economic, care se referă la sectorul cu scop lucrativ,
în care se produc bunuri şi servicii prin care se satisfac cerinţele consumatorului,
dar în acelaşi timp aduce producătorului un profit.
 B marketingul în domeniul social sau nelucrativ, în care nu se produc sau
prestează bunuri şi servicii destinate comercializării, ci se vehiculează idei cu
scopul de a declanşa comportamente sociale ce vizează o cauză socială legitimă. ²
Fig 1.Specializarea marketingului în funcţie de obiectul activităţii

Sursa:Kotler, Ph., Armstrong, G., Sacenders, J., Wong, V., Principiile marketingului, editia a III-a, Ed.
Teora, Bucuresti, 1999, p 248
2
Cetină, I., Brandabur, R.E., Constantinescu, M., Marketingul serviciilor. Teorie şi aplicaţii, Ed. Uranus,
Bucureşti, 2006, p. 10
-8-
Marketing cultural şi sportiv este un domeniu nou, aflat în faza cristalizării
conţinutului, determinat pe de-o parte, de dezvoltarea fără precedent a acestor activităţi ca
expresie a gradului de civilizaţie şi pe de altă parte, de adâncirea concureţei între
ofertanţii de asemenea servicii complementare.
Deocamdată cele două domenii sunt cuplate deoarece ca manieră de înfăptuire a
prestaţiilor şi de consum au multe elemente comune, ele satisfăcând un complex de nevoi
asemănătoare, motiv pentru care se găsesc în relaţii de concurenţă sau asociere, publicul
ce reprezintă consumatorul lor satisfăcându-şi anumite nevoi prin spectacolul oferit.
Prin conţinutul şi natura lor, serviciile cultural-sportive sunt foarte diversificate (teatru,
muzeu, cinema, concurs, campionat, concert, arte plastice, etc.), dar deosebirile în
domeniul marketingului nu sunt esenţiale, deşi există diferenţieri în ceea ce priveşte
natura lor şi a pieţelor, a distribuţiei şi a eficacităţii lor.
1.2. Definirea marketingului sportiv
Încercările moderne de definire a acestui domeniu de specializare au

următorul istoric:
 În 1978, revista americană "Advertising Age" menţiona pentru prima oară
marketingul sportului ca reflectând activitatea specialiştilor din marketingul
serviciilor, al produselor industriale şi de consum care foloseau sportul ca vehicul
promoţional. Desigur că acest gen de activitate era practicat de multă vreme. Pe
teritoriul american, organizarea sportului de tip complet descentralizat şi
conducerea lui după principiul afacerilor a favorizat adoptarea marketingului de
către organizaţiile sportive în scopul atingerii propriilor obiective de performanţă
şi profit. După 1985, activităţile de marketing - în special sponsorizarea,
broadcastingul, politicile de exploatare a mărcilor sau imaginilor sportivilor etcdevin
tot mai vizibile la nivelul entităţilor sportive internaţionale, naţionale,
regionale şi locale.³
³Van Heerden, C. H., Factors affecting decision-making in South African Sport Sponsoriships, Ed.
University of Pretoria, Pretoria, 2001, p. 43
-9-
 În 1990, "The National Association of Collegiate Marketing
Administrators" din Statele Unite, definea marketingul sporturilor drept o
caracteristică a industriei (sportului) ca serie diversă şi neconcordantă de segmente
care au puţine lucruri în comun. în practică, segmentele acestei industrii operează
independent şi cu un minimum de practică managerială, dar în viitor aceste
segmente ar trebui tratate ca o entitate omogenă.
Pornind de la cea mai acceptată definiţie a marketingului, dată de Philip
Kotler, "Marketingul este activitatea umană orientată în direcţia satisfacerii
nevoilor şi dorinţelor consumatorilor prin intermediul proceselor de schimb", B.J.
Mullin, Vicepreşedinte pentru afaceri al echipei clubului "Colorado Rockies" din
Liga Naţională de Baseball din Statele Unite, S. Hardy, profesor la Universitatea
New Hampshire, şi W.Sutton, profesor asociat la Universitatea Massachussets,
definesc marketingul sportiv drept: "Suma activităţilor destinate să răspundă
nevoilor şi dorinţelor consumatorilor de sport prin procese de schimb."4
Explicaţii lingvistice
Pentru clarificarea semnificaţiei corecte a termenilor sunt necesare câteva
precizări de natură lingvistică sunt necesare: în engleză, cea care a consacrat
denumirea de "marketing", există controverse asupra utilizării termenilor "sport
marketing" ("marketingul sportului") şi "sports marketing" ("marketingul
sporturilor"), specialiştii menţionaţi mai sus preferând pe primul dintre aceştia. în
limba română, diferitele denumiri ale specializărilor marketingului au fost în unele
cazuri adjectivate ("marketing ecologic", "marketing politic", "marketing
ecleziastic" etc), în altele, nu ("marketingul culturii", "marketingul acţiunii
sociale"). În această lucrare, am adoptat termenul de "marketing sportiv", datorită
facilităţii de exprimare pe care o oferă în diferite contexte lingvistice, înţelesul
acestuia fiind, desigur, de "marketing al sportului", ca de altfel şi în celelalte cazuri
de adjectivare ("marketingul ecologiei" etc.).
4
Mullin, B., Hardy, S., Sutton, W., Sport Marketing, 2nd Edition, Human Kinetics, SUA, 2000, p. 34
- 10 -
1.3. Ramuri ale marketingului sportive
Marketingul sportiv însumează toate activităţile menite să satisfacă nevoile
şi dorinţele consumatorilor de sport prin procese de schimb iar diversitatea industriei şi a
fenomenului sportiv au condus la delimitarea a două ramuri majore în marketingul
sportiv:
• Marketingul sportului - al produselor şi serviciilor sportive.
• Marketingul prin sport - care foloseşte sportul pentru promovarea altor tipuri de
bunuri, servicii sau idei.5
A. Marketingul sportului
Marketingul sportului este marketingul participării directe sau indirecte la
sport. Există un mod diferit de a concepe marketingul sportului în funcţie de
consumatorul de sport - prin consumator de sport înţelegându-se diferite tipuri de
implicare în sport: sportiv, jucător, oficial, spectator, ascultător, cititor şi
colecţionar. Dacă ţinem seama că una din cele două funcţii-obiectiv ale
marketingului este satisfacerea superioară a consumatorului, specializarea
demersului de marketing în sport după gradul de implicare a acestuia este pe
deplin justificată.
Participarea la sport a consumatorului descrie un aşa-numit
„model de implicare în sport‖ („pattern of sport involvement"), pe trei niveluri:
a) Socializarea - procesul prin care indivizii asimilează şi îşi dezvoltă
abilităţi, cunoştinţe, atitudini şi alte calităţi necesare îndeplinirii unui rol social,
ceea ce implică interacţiunea dintre individ şi mediu. Socializarea necesită un
anumit grad de implicare în sport.
b) Implicarea - ia una din formele sale de bază: comportamentală, cognitivă
sau afectivă. Implicarea comportamentală presupune asumarea rolului de
producător sau consumator de sport, adesea producătorul fiind consumator.
5
Graham, S., Goldblatt, J.J., Neirotti, L.D., The ultimate guide to sports marketing, McGraw-Hill, New
York, 2001, p. 42
- 11 -
Implicarea cognitivă presupune achiziţia de informaţii şi cunoştinţe cu privire la
sport (furnizate din plin de mass media).
Implicarea afectivă se referă la atitudinile, sentimentele şi emoţiile pe care le resimte
consumatorul faţă de sport.
c) Angajarea - se referă la intensitatea, frecvenţa şi durata implicării în sport
sau la dorinţa de a cheltui timp, energie şi bani pentru sport.
Cele mai importante direcţii de specializare în funcţie de criteriul implicării sunt:
1.Marketingul participantului activ la sport
2.Marketingul spectatorului de sport
În cazul participantului direct la sport, acţiunea de marketing se aplică
extrem de diferit datorită faptului că participarea activă la sport îmbracă forme
diverse: de la sportul de performanţă, la sportul recreaţional şi la „sportul pentru
toţi‖. La extremele scalei participării, marketingul ia forme interesante şi distincte:
„marketingul vedetei sportive‖, formă a marketingului "persoanei" şi marketingul
„sportului pentru toţi", o formă de marketing al ideii şi acţiunii practice In cazul
spectatorului de sport, acţiunea de marketing se apropie tot mai
mult de specificul industriei de divertisment.6.
B. Marketingul prin sport
Organizaţiile de tip lucrativ sau nelucrativ din numeroase domenii folosesc
sportul drept mijloc de promovare a produselor, serviciilor, ideilor sau imaginilor
lor. Atractivitatea universală a sportului este exploatată în scopuri diverse, cum ar
fi, de exemplu, drept mijloc de promovare a dezvoltării al unei localităţi.
Lumea afacerilor prosperă prin sport, folosindu-se de acesta ca vehicul
promoţional. Capacitatea sportului de a-şi suporta cheltuielile de promovare de
către parteneri asociaţi prin intermediul sponsorizării, al publicităţii sau promovării
în comun cu alţi parteneri (de exemplu, comercializarea sau barterul reciproc al
serviciilor) este unică faţă de orice alt sector al economiei.7
6
Oprişan, V, Marketing şi comunicare în sport, Ed Uranus, Bucureşti 2001, p 31
7
Idem
- 12 -
Sportul este, de asemenea, unul din domeniile predilecte de aplicare de către
diverse organizaţii a marketingului prin eveniment (event marketing).
Creşterea interesului pentru sponsorizare în sport este favorabilă sportului
dar poate dilua dorinţa unor organizaţii sportive de a aborda de o manieră
cuprinzătoare optica de marketing. Totuşi, sponsorizarea însăşi trebuie realizată
după tehnici de marketing.
Dincolo de această delimitare, literatura nu menţionează clasificări tipologice
consacrate.
Cu toate acestea, acţiunea de marketing reclamă abordări specifice, care permit
identificarea anumitor zone de specializare a marketingului sportiv, după cum urmează 8:
a) După tipul de produs sau serviciu sportiv marketingul sportiv se poate
clasifica în:
 Marketingul produsului sport propriu-zis (al participării directe la sportul
 de orice nivel)
 Marketingul serviciilor sportive
 Marketingul competiţiilor sportive
b) După modelele de implicare a consumatorului:
 Marketingul participantului direct
 Marketingul vedetei sportive
 Marketingul sportivului profesionist
 Marketingul participantului activ la sport
 Marketingul participantului direct ocazional
 Marketingul persoanelor inactive
 Marketingul spectatorului de sport
 Marketingul colecţionarului de suveniruri sportive etc.
c) După tipurile de organizaţii din industria sportului:
 Marketingul organizaţiilor sportive nelucrative (al sportului amator organizat):
 Marketingul Federaţiilor Sportive Internationale
8
Oprişan V, Pop N Al, Politica de comunicare în marketing sportiv, ed A.S.E, 2001, p 87
- 13 -
 Marketingul Federaţiilor Sportive Naţionale
 Marketingul cluburilor şi facilităţilor sportive publice
 Marketingul organizaţiilor lucrative: marketingul cluburilor, ligilor,amenajărilor
sportive private şi profesioniste
 Marketingul întreprinderilor din industria bunurilor sportive
 Marketingul sportiv al întreprinderilor din alte industrii.
Indiferent de tipologia marketingului sportiv, de specializările sale prezente
sau viitoare, trăsăturile esenţiale ale acestuia sunt determinate de: caracterul unic al
sportului ca produs de piaţă, de complexitatea consumatorului şi a participării sale
la sport, de specificitatea industriei şi pieţei sportului
1.4. Caracteristicile sportului
Ca produs de piaţă, destinat satisfacerii unei necesităţi sau dorinţe a consumatorului,

sportul este cu totul special, datorită combinaţiei unice a componentelor sale corporale şi
acorporale.
 Caracterul unic al sportului ca produs imprimă trăsături specifice marketingului
sportiv şi rezultă dintr-un sumum de caracteristici de care trebuie să ţină seama
specialiştii de marketing:9
 Sportul este un produs de consum (în măsura în care răspunde dorinţei
sau necesităţii unui consumator final) şi în acelaşi timp un produs
industrial(înmăsura în care este utilizat/cumpărat de alţi producători de bunuri
pentru producerea sau promovarea unui alt produs). Sportul este şi un serviciu
pentru că "presupune activităţi sau beneficii pe care o parte le poate oferi alteia şi
ale căror rezultate nu presupun dreptul de proprietate asupra unor bunuri
materiale".
 Este un produs subiectiv, intangibil, experienţial şi efemer. Fiecare meci,
joc etc. aduce cu sine o experienţă diferită, este văzut diferit de fiecare participant direct
sau spectator, durează diferit la nivelul impactului personal şi la nivel mental.
9
Graham, S., Goldblatt, J.J., Neirotti, L.D., (2001), The ultimate guide to sports marketing, Ed.
McGrawHill, New York, p 247
- 14 -
Deşi există elemente tangibile ale produsului sport, ponderea acestora este puţin
semnificativă în afara contextului activităţii sportive. Oare ce element material, în afară
de bilet, cumpără suporterul de fotbal atunci când se decide cu câteva săptămâni înainte,
să meargă la meci? în fond, produsul care îi oferă perspectiva satisfacţiei dorite este
meciul. Peter Bavasi, director de marketing al echipei americane de baseball Cleveland
lndians afirmă că în baseball "vinzi de fapt o amintire, o iluzie". Sportul nu poate fi
vizualizat, comunicat sau expus înainte de vânzare.10
 Sportul se produce şi se consumă simultan. Consumatorii ajută la crearea
produsului pe care tot ei îl consumă. Produsul de bază nu există decât în momentul
consumului. Biletul pe care îl cumpără spectatorul este de fapt promisiunea unei
satisfacţii negarantate. Produsul sport se vinde cu anticipaţie şi nu poate fi stocat. Un
meci nu poate exista la timpul trecut decât pe o bandă video sau în memorie!
 Sportul se consumă de cele mai multe ori în grup; el este un mijloc de
comunicare şi o supapă socială. Toate elementele produsului sport comunică
(competiţia în sine, participanţii direcţi şi spectatorii). Satisfacţia obţinută prin sport
depinde de calitatea comunicării sociale, de satisfacţia celorlalţi, pentru că sportul se
consumă în public.
 Producţia sportului ca serie de masă este imposibilă. Fiecare unitate din
produsul sport este un unicat. Atât standardizarea cât şi controlul calităţii sunt
dificile, datorită intangibilităţii sale şi a componentei umane.
 Produsul sport are un caracter inconstant şi imprevizibil; nimeni nu
deţine anticipat controlul asupra rezultatului unui meci, cel puţin teoretic. Un meci de
volei jucat astăzi între două echipe va fi diferit de cel de luna viitoare, chiar dacă nici una
din condiţiile materiale exterioare nu se schimbă. în schimb, gustul spectatorului de sport
se schimbă frecvent.
 Sportul are un magnetism universal, fiind prezent pe toate meridianele
lumii, în toate timpurile şi în toate tipurile de civilizaţii. Atractivitatea sa se
manifestă la nivelul tuturor segmentelor demografice.
10
Shank, M.D. , Sport Marketing. A Strategic Perspective, 3rd ed., Prentice Hall, Pearson Education, New
Jersey, 2005, p. 302
- 15 -
 Sportul este un produs care se personalizează, căpătând trăsături
individuale specifice - "stiluri de joc"- şi se naţionalizează, căpătând trăsături naţionale
specifice -"fotbalul brazilian", "fotbalul englez", "fotbalul italian" etc.
 Sportul oferă un grad înalt de identificare la nivel personal (toţi se simt
experţi în sport). Raportul Miller Lite asupra atitudinilor americanilor faţă de sport este
extrem de sugestiv. La întrebarea: "Credeţi că aţi putea să jucaţi într-o echipă
profesionistă dacă v-aţi antrena?", 52 % dintre subiecţi au răspuns "Da". La întrebarea:
"Consideraţi că v-aţi descurca mai bine decât majoritatea arbitrilor dacă aţi arbitra?", 74
% au răspuns "Da". La întrebarea: "Consideraţi că aţi putea antrena mai bine decât un
antrenor obişnuit?" , 51 % dintre subiecţi au răspuns "Da". în nici un alt domeniu nu s-ar
putea obţine aceste cifre!11 Mullin B.J., Hardy S. şi Sutton W. (1993) identifică
următoarele componente ale produsului sportiv în figura 2.
11
Shank, M.D. , Sport Marketing. A Strategic Perspective, 3rd ed., Prentice Hall, Pearson Education, New
Jersey, 2005, p. 302
- 16 -
1.5. Componentele produsului sportiv
Aplicarea marketingului în sport presupune să se ţină seamă de faptul că el a devenit

tot mai pregnant un multiprodus capabil să genereze cel puţin patru categorii de rezultate,
exprimate în termeni de rentabilitate: rezultate sportive, rezultate financiare, rezultate
Fig 2. Componentele produsului sportiv

Sursa: Mullin, B., Hardy, S., Sutton, W., Sport Marketing, 2nd Edition, Human Kinetics, SUA, 2000
- 17 -
Conform specialiştilor Mulin, Hardy şi Sutton, componentele produsului sportiv sunt:
1. Beneficiile esenţiale legate de satisfacerea unei nevoi sau dorinţe. în
esenţă, sportul răspunde unei dorinţe sau nevoi a consumatorului, legate de
sănătate, divertisment sau sociabilitate, în care accentul este pus pe activitatea fizică.
2. 0 formă generică de sport. Toţi participanţii direcţi sau indirecţi la sport
îşi derivă satisfacţia dintr-o formă de joc, ce implică acceptarea unor convenţii, asumarea
de roluri şi stabilirea finală a învingătorului şi a celui învins. Sociologii consideră că
marea atractivitate a sportului derivă din posibilitatea interpretării cu uşurinţă a
rezultatului şi din identificarea personală pe care o resimt spectatorii.
Competiţia presupune reguli, echipamente, abilităţi fizice şi un anumit cadru
(amenajări sportive).
Semnificaţia ei se propagă de la suprafaţa de joc spre interior, către
participantul direct la sport (anonim sau vedetă), şi spre exterior, către spectator.
Această propagare reprezintă un domeniu fertil pentru marketingul evenimentului sportiv,
marketingul vedetei sportive, marketingul spectatorului şi managemenul
instalaţiilor şi amenajărilor sportive.
3. O formă specifică de sport. Există o multitudine de sporturi: unele au o
vechime pierdută în timp (tirul cu arcul, sporturile ecvestre, luptele etc), altele au căzut în
desuetudine şi apar sporadic doar ca sporturi tradiţionale, altele au apărut de curând
(paraschiul, squashul, scuba-divingul,etc). Este cert că inventivitatea omului în materie de
sport este inepuizabilă şi că în viitor vor apărea alte sporturi noi. Formele specifice de
sport (gimnastica, atletismul, hockey-ul, baschetul etc.) nu se pot comercializa ele însele
Calităţile lor pot fi intuite de sportivii experimentaţi, dar pentru marele public, acestea
trebuie puse în evidenţă prin tehnici de marketing. Formele specifice de sport se dezvoltă
într-un mediu neinstituţionalizat (sportul recreativ, în familie) sau instituţionalizat.
Sportul de înaltă performanţă şi sportul de spectacol posedă un cadru organizaţional
propriu. Consumatorul are tendinţa de a personifica organizaţiile, ataşându-se de ele
(organizaţii "bune", "oneste",inteligente") sau respingându-le ("proaste", "spoliatoare"
fete), în funcţie de serviciile oferite de acestea. Marketingul serviciilor sportive reprezintă
astfel arta de a fideliza consumatorul de sport.
- 18 -
4. Un mix de marketing. Specialiştii consideră că există cel puţin cinci elemente
majore ale mixului de marketing în marketingul sportiv: produsul, preţul, distribuţia,
promovarea, şi relaţiile publice. într-o industrie orientată către servicii cum este sportul,
elementul produs trebuie extins pentru a îngloba managementul personalului şi al
proceselor. Personalul creează şi furnizează servicii clienţilor. Din această perspectivă,
toate sporturile sunt sporturi " de contact": consumatorul nu poate să ajungă la produs
fără a contacta personalul organizaţiei sportive. Diferitele procese care implică personalul
din sport -distribuirea de bilete, iniţierea în practici sportive, întreţinerea amenajărilor etc
sunt caracteristici esenţiale ale produsului. Un produs de bază care este în esenţă
bun, poate fi compromis de comportamentul personalului sau de modul de derulare a
activităţilor
Preţul este cel mai vizibil element al mixului de marketing, iar deciziile privitoare la
preţ sunt adesea cruciale pentru succesul oricărui program de marketing. Satisfacţia
consumatorului survine doar atunci când avantajele oferite de produs depăşesc costul
său.12
Satisfacţia consumatorului = Avantajele aduse de produs - Costul implicat
În evaluarea impactului total al preţului asupra consumatorului de sport,
specialistul de marketing trebuie să ia în calcul costul real al produsului pentru
consumator. Atunci când sunt însumate costul de călătorie pentru participarea la o
competiţie sportivă, parcarea, cumpărarea programului, consumaţiile şi suvenirurile, prin
comparaţie, preţul de intrare îşi pierde din semnificaţie. În baseballul din ligile americane
importante, pentru care costurile de intrare au fost păstrate la un nivel redus, se apreciază
că numai 33 % din costul "real" de participare ca spectator este cheltuit la stadion. Pentru
alte competiţii acest procent este, în mod cert, mai mare.
12
Olteanu, V., Marketingul serviciilor – o abordare managerială, Ed. Ecomar, Bucureşti, 2005, p. 16
- 19 -
În sport nu există o determinare directă între nivelul veniturilor şi preţul
participării la sport. De asemenea, o dată cu găsirea unor noi modalităţi de
finanţare, există o tendinţă vizibilă de diminuare a accentului plasat de
organizaţiile sportive pe veniturile obţinute de la participanţii la sport. Puţine
organizaţii se bazează astăzi doar pe încasările provenite de la membri sau
spectatori
Componenta comunicaţională este de primă importanţă în sport. Sportul
înseamnă, înainte de orice, comunicare Politica de comunicare este elementul din mixul
de marketing căruia i se acordă în prezent o poziţie privilegiată înmarketingul sportului
datorită rolului strategic pe care aceasta îl are în atingerea obiectivelor de marketing ale
organizaţiilor Incluzând o paletă largă de activităţi, de la publicitate în diversele medii, la
sponsorizare, broadcasting, licenţe promoţionale, vânzări personale, promovarea
vânzărilor, marketing prin eveniment şi marketing direct etc, submixul comunicaţional se
bazează pe manevrarea ingenioasă a pasiunii publicului pentru sport. Specificul
instrumentelor comunicaţionale utilizate în marketingul sportiv este dat de dublul rol pe
care acestea îl îndeplinesc: de comunicare şi finanţare. In plus, deoarece orice produs
sportiv este un unicat, inovaţia este o caracteristică a aplicării practice a acestor
instrumente.13
Relaţiile publice sunt considerate cel de-al 5-lea "P" în marketingul sportiv
O organizaţie sportivă "vinde" în principal sport. În termeni de marketing,
organizaţia vinde o dată cu "produsul" său o imagine despre sport. în acest act de vânzare,
propria imagine a organizaţiei are un rol determinant. Sportul trăieşte prin adeziunea
publicului. Pe de o parte, acest lucru facilitează eforturile de comunicare ale
organizaţiilor sportive, inclusiv eforturile de relaţii publice, dar, pe de altă parte, le obligă
la o permanentă gestionare a comunicaţiilor. Din aceste considerente relaţiile publice
trebuie să însemne deopotrivă "ascultare empatică" şi "comunicare persuasivă".14
13
Oprişan, V., Marketing şi comunicare în sport, Ed. Uranus, Bucureşti, 2001, p. 51
14
Olteanu, V., Management-marketing, o provocare a mintii, Ed Uranus Bucureşti, 1999, p54
- 20 -
Funcţia de distribuţie în marketingul sportiv presupune luarea deciziilor
referitoare la locul în care se va desfăşura manifestarea sportivă, precum şi a celor
referitoare la sistemul de distribuţie destinat să direcţioneze produsul către consumator.
Deoarece nu există o deplasare fizică a produsului, funcţia de distribuţie se concentrează
asupra amplasamentului şi caracteristicilor de proiectare ale bazei sportive şi apoi asupra
stabilirii reţelelor de vânzare de bilete şi a celor de transmisie prin medii electronice
(radio, televiziune, Internet).15
Amenajarea sportivă, ca element tangibil al produsului, asigură în acelaşi timp un
valoros spaţiu de publicitate la locul competiţiei, cu vizibilitate pentru spectatori şi cu
şanse mari de expunere pe reţelele de televiziune. Unele din cele mai mari progrese în
marketingul sportiv se înregistrează astăzi în sistemele avansate de vânzare a biletelor,
care depăşesc cu mult sistemele curente Semnificative sunt însă veniturile obţinute de
unii exponenţi ai acestei ndustrii a sportului, precum exponenţii industriei mărfurilor
sportive.
15
Olteanu, V., Management-marketing, o provocare a mintii, Ed Uranu, Bucureşti, 1999, p54
- 21 -
CAPITOLUL ll
ACTIVITATEA FIRMEI SPORT ARENA
2.1. Prezentarea firmei Sport Arena
Sport Arena este o societate comercială cu obiect principal de activitate furnizarea de

solutii complete pentru amenajarea bazelor sportive, înfiinţată în 2003 şi care a contribuit
până în prezent la amenajarea, reamenajarea şi dotarea a peste 50 de terenuri de sport şi
baze sportive din întreaga ţară.
Cea mai importantă realizare a firmei o constituie amenajarea în anul 2005, ca urmare
a parteneriatului cu Universitatea Politehnică Bucureşti, a celei mai moderne baze
sportive în aer liber din România "Sport Arena - Politehnica". Dovada recunoasterii bazei
sportive Sport Arena - Politehnica ca referinţă în domeniul amenajării terenurilor de sport
în aer liber, o consituie includerea sa în ghidul Federaţiei Internaţionale de Baschet cu
privire la amenajarea terenurilor de baschet în aer liber - „FIBA16 Outdoor Project‖.
Activitatea de bază a firmei Sport Arena, de la înfiinţare şi până în prezent, a

constituit-o furnizarea şi instalarea pardoselilor sportive, domeniu în care Sport Arena s-a
remarcat prin calitatea produselor si a serviciilor de instalare asigurate de echipe
calificate de tehnicieni, precum şi prin termenul scurt de livrare.
16
FIBA=International Basketball Federation (Federaţia internaţională de baschet)
- 22 -
Până în prezent Sport Arena a furnizat şi instalat peste 45.000 mp de suprafeţe pentru
sport. Sport. O dovadă elocventă a calităţii produselor şi a profesionalismului Sport
Arena o constituie furnizarea şi instalarea la Sibiu a sistemelor de baschet pentru
Campionatul European de Baschet pentru juniori, desfăşurat în luna iulie 2006.
Din dorinţa de a contribui la dezvoltarea sportului în general şi a baschetului în
special, Sport Arena a organizat în anul 2006, primul Campionat de Streetball17 din
România, eveniment la care au participat peste 500 de echipe şi peste 17.000 de
spectatori, precum şi numeroase personalităţi din domeniul sportiv şi politic printre care
amintim: Octavian Bellu, Mariana Bitang, Victor Ponta, Laura Badea, Elisabeta Lipă,
Mihai Covaliu, Monica Iagăr.
Echipa Sport Arena este alcatuită din specialisti care asigură suportul necesar
clienţilor încă din faza de prospectare a pieţei articolelor sportive şi cunoştinţele şi
mijloacele necesare în toate etapele amenajării unei baze sportive: consultantă, proiectare,
suport logistic, livrare şi instalare, servicii de garanţie şi asistentă post-garanţie.
Obiectivul firmei Sport Arena
Ca obiectiv de viitor, Sport Arena îşi propune ca, împreună cu partenerii pe care îi
reprezintă în România, să îşi continue contribuţia la dezvoltarea infrastructurii sportive
din România prin furnizarea de produse performante pentru baze sportive, executarea
lucrărilor la cele mai înalte standarde de calitate, precum şi prin organizarea de
evenimente sportive deschise tuturor iubitorilor de sport.
Viziunea firmei Sport Arena
Să fim cei mai respectaţi şi cei mai de succes furnizori de infrastructura sportivă din
Romani
Misiunea firmei Sport Arena
Să oferim iubitorilor de sport cele mai fiabile şi atractive terenuri de sport.
17
Streeball= ramură a baschetului, inventată peste ocean, care presupune un joc 3 la 3 (3 jucători într-o
echipa, 3 în cealaltă), pe jumătatea terenului, cu reguli asemănătoare baschetului,dar cu un joc mai liber.
- 23 -
2.2. Sportul - partener bun pentru marketing
Un eveniment sportiv, bineînteles excludem aici un meci de fotbal din Liga

Campionilor18sau o finală din NBA19 sau din Superbowl20, nu poate garanta întotdeauna
un număr impresionant de spectatori, comparabil cu cel adus de televiziune. Dar impactul
pe care îl are asupra oamenilor aduce un plus de valoare incontestabil pentru mesajul
publicitar. Cu alte cuvinte, sportul poate garanta calitatea comunicării, pentru că are o
componentă emotională care creează contextul autentic pentru mesajul publicitar.
18
Liga Campionilor =Liga Campionilor este o competiţie fotbalistică europeană anuală inter-cluburi
dedicată celor mai victorioase echipe din Europa
19
NBA = National Basketball Association (Asociaţia Naţională de Baschet de pe continentul nord-
american); cel mai puternic campionat din baschet, având şi cele mai bogate cluburi înscrise, elementele de
marketing sportiv găsindu-şi aplicabilitatea, în primul rând, în aceast campionat
20
Superbowl = finala campionatului de fotbal american (NFL)
- 24 -
Radu Petre, director general Sport Arena declară pentru www.slamdunk.ro că
streetball-ul s-a născut din pasiunea pentru baschet în primul rând: „Sport Arena
Streetball s-a născut acum cinci ani într-o maşină pe drumul Constanţa-Bucureşti. Până a
fost pusă pe picioare afacerea a mai durat ceva, dar în anul 2005 a avut loc, mai în gluma
mai în serios, primul turneu de Streetball. Terenurile profesioniste, cele mai bune din
România şi pasiunea celor implicaţi au făcut ca aceste turnee sa devină o tradiţie. Şi de ce
tocmai streetball? Pentru că ne place baschetul. Pentru că e un sport cool, colorat şi
pentru că vrem să-l promovăm Pasiunea pentru acest sport a fost principalul motor
pentru dezvoltarea unui sistem eficient de echipamente - eveniment - public - marketeri
menit să promoveze acest sport. În acest business, fiecare caută de cealaltă parte
argumentele care dau greutate evenimentului şi, la început, poate lua ceva timp până
impui un anume eveniment, până când acesta capătă legitimitate şi devine o garanţie şi
pentru sponsori şi pentru media.‖
2.3. Viziune de ansamblu asupra streetball-ului
Streetball-ul poate fi considerat ―ruda‖ urbană a baschet-ului, fiind jucat, de cele mai
multe ori, doar pe o jumatate de teren. Numărul participanţilor la joc variaza de la 2 (un
apărător şi un atacant), la doua echipe complete a câte 5 membri fiecare.
Fenomenul a pornit din S.U.A, promotorii fiind, mai ales, tinerii afro-americani din
cartierele sărace, care nu erau atraşi de basketball-ul tradiţional, plin de reguli şi scheme
strategice complexe. Cu toate acestea, jocul a căpătat curând notorietate datorită faptului
că le permitea jucătorilor să-şi personalizeze tactica şi mişcările, primul meci, organizat
pe un teren special amenajat, desfăşurându-se în 1946, la New York (în Harlem).21
21
www.dimemag.com
- 25 -
Cu timpul, streetball-ul s-a răspândit la scara mondială, dar nucleul său a rămas în
S.U.A, unde însuşi Guvernul sponsorizează această activitate, considerând-o un mijloc
eficient de a preveni delincvenţa juvenila şi abuzurile sau afacerile ilegale în care
adolescenţii ar putea fi atraşi, din lipsă de ocupaţie.
Deşi regulile streetball-ului sunt aproape identice cu cele ale baschtului, la primul,
accentul cade mai mult pe abilităţile şi talentul fiecărui jucator, evenimentele sportive de
acest gen fiind recunoscute pentru show-ul oferit prin numeroase ―scheme‖ (de ex.slam-
dunk-uri).
La americani, streetballul este o adevărată religie. Nici nu este greu în condiţiile în
care la aproape fiecare colţ de stradă găseşti un panou la care să încingi o miuţă.22 Dorinţa
de a câştiga cu orice preţ dă naştere la pasiuni duse la extrem şi mulţi jucători care ajung
vedete în NBA apreciază ―şcoala streetballului‖ în special din punctul de vedere al călirii
caracterului.
2.4. Piaţa streetball-ului din România
Genul de turnee 3 la 3 organizate peste Ocean, dar şi în Europa a început să cuprindă

tot mai mulţi adepţi şi în România. Cu siguranţă, Sport Arena Streetball reprezintă cel
mai puternic turneu de 3 la 3 la nivel naţional. Evenimentul sportiv a devenit un fenomen
social, care atrage din ce în ce mai mulţi pasionaţi de baschet, acoperind toate categoriile
de vârstă. Sport Arena Streetball se extinde de la an la an, mutând capitala streetball-ului
românesc pe terenurile din Politehnică, unde sunt cele mai moderne baze sportive din
România.
Însă concurenţa pe piaţa streetball-ului din România este destul de acerbă. Primul
concurs notabil de slam-dunk, pe plan national a fost organizat la Bucureşti (Floreasca),
cu ocazia Zilei Europei, în 2004.
22
Miuţă=joc de streetball între amatori
- 26 -
Până în prezent, au fost organizate mai multe evenimente de acest gen, iar numărul lor
continuă să crească de la an la an, streetball-ul reuşind să prindă rădăcini solide şi pe
conservatoarele noastre plaiuri mioritice.
Concurentul principal al evenimentului Sport Arena Streetball ramâne streetball
organizat de McDonald's, competiţie organizată în aceeaşi perioadă în care sunt
organizate turneele Sport Arena (perioada estivală) şi adresându-se aceluiaşi public ţintă:
pasionaţii de baschet de orice vârstă. Fiecare etapă a streetballurilor McDonald's
înseamnă streetball, muzica, distractie, concursuri, premii, dar un avantaj evident al
concursurilor organizate de McDonald's este faptul că se desfăşoară în12 oraşe diferite
ale ţării, în timp ce Sport Arena Streetball este oarecum „exclusivist‖ prin locaţie (se
desfăşoară doar în Bucureşt, în perioada estivală), selectându-şi astfel participanţii mai
mult din locuitorii capitalei. Aşadar acesta rămâne concurentul cel mai important în
materie de streetball-uri, având în vedere, că celelalte concursuri, precum „Asesoft
Streetball (Ploieşti), „Cupa Rehau‖(Cluj Napoca), „Ase Streetball‖(Bucureşti),
„Transylvania Basketball League‖ (Cluj Napoca), „Transylvania Streetball Cup‖ (Cluj
Napoca), „Streeetball Baia Mare‖, „Vulturii Castane Streetball‖ (Baia Mare), „Cupa
Aygo, „Bucureşti Super Jam‖ au ediţii limitate, în cel mai bun caz, desfăşurandu-se
anual, într-o singură locaţie din ţară.
- 27 -
CAPITOLUL III
SPORT ARENA STREETBALL 2008
3.1 Istoria streetball-ului din Politehnică
În urmă cu doi ani, complexul sportiv din Politehnică era în paragină. Pe terenurile de
baschet, suprafaţa căpătase deja denivelări din cauza uzurii şi a ploilor, iar panourile
purtau urmele teribilismului unor „domni goe‖ în varianta contemporana. În toamna
anului 2005, cinci prieteni au decis că ar fi vremea unei schimbari şi au încercat să aducă
baza la standarde moderne. Foşti jucatori în campionatul naţional de baschet, Radu Petre,
Mihnea Samoila, Adrian Stoica, Andrei Pavel şi Vlad Constantinescu au prezentat
conducerii Universităţii Politehnice un proiect de colaborare care viza construirea unor
terenuri artificiale în incinta complexului sportiv.
Parteneriat cu ministerul Învăţământului
După ani de zile în care au jucat pe sute de terenuri artificiale de streetball prin
Europa, cei cinci au importat ideea şi în România. „Ne cunoaştem de tineri, pe Andrei
Pavel îl stiu chiar din şcoala generală, pe aceste terenuri ne-am petrecut adolescenţa şi ne
simtim ataşaţi cumva de aceste loc‖, a explicat Vlad Constantinescu, director general
Sport Arena. În urma discuţiei cu rectorul Universităţii, Ecaterina Andronescu, fost
ministru al Învăţământului, s-a stabilit un parteneriat care prevede următoarele aspecte:
baza este concesionată pe 10 ani firmei Sport Arena, care are ca obiect de activitate
amenajarea de terenuri, terenurile articifiale pot fi folosite oricând în cadrul orelor de
sport ale facultăţii, iar seara şi în vacantele şcolare terenurile se închiriază, Politehnica
urmând a primi o cota anuală din încasări. „Investitia totală se cifrează la circa 140.000
de euro. nu se pune problema de profit, am pierdut anul trecut vreo 10.000 de euro, dar
am câştigat la capitolul publicitate. Terenurile sunt un fel de show-room pentru noi. Mulţi
sunt încântaţi de ceea ce este aici şi ne solicită să le construim ceva asemănător; pe mine
mă bucură mult şi faptul că tinerii au revenit pe terenurile de sport. Datorită faptului că
- 28 -
acum benefi ciază de condiţii, mulţi nu îşi mai iau scutiri la orele de sport şi chiar cele
două terenuri de baschet şi unul de fotbal sunt mereu arhipline‖, a mai adăugat Vlad
Constantinescu, director general Sport Arena, pentru www.numaibaschet.ro.
Model pentru străini
Imagini de la Sport Arena au fost preluate şi în catalogul FIBA, care a prezentat

terenurile artificiale din Complexul Politehnica, împreună cu o bază similară din
Germania, ca exemple pentru cum ar trebui să arate o arenă de streetball la nivel ridicat.
Terenurile sunt dotate cu panouri Schelde, care au inele flexibile pe trei direcţii, firma
Schelde fiind numărul unu în lume în materie de accesorii de baschet. Este pentru prima
dată cind Schelde se implică într-un parteneriat cu un turneu de streetball.
3.2. Creşterea graduală a „afacerii” Sport Arena Streetball
Cifrele spun totul: în anul 2008 peste 4.000 de participanţi , 16.000 de spectatori,
6.000 de premii, sute de comentarii pe forumurile de specialitate şi sute de mii de
vizionări ale clipurilor de pe youtube.com, zeci de articole în presă, emisiuni live şi
reportaje pe posturi radio-tv locale şi nationale.
„Singurul regret la acest moment este că partea de evenimente încă nu şi-a atins
maximul de potenţial. Dar nu e un motiv de îngrijorare, ci rămâne o provocare. Iar
perspectivele sunt bune, de vreme ce, de la un an la altul, cifra de afaceri s-a dublat‖,
declară Radu Petre, director general Sport Arena pentru www.halfcourt.info. Este vorba
de o creştere graduală. În anul 2006, cifra de afaceri a firmei a fost de 500.000 euro iar în
anul 2007, aceasta s-a dublat, urmând ca anul 2008 să ridice cifra de afaceri la 1 milion
500 de euro. Evident, este o piaţă în continuă creştere şi extindere.
- 29 -
3.3. Concursurile de slam-dunk27, aruncările de trei puncte şi
Cupa Presei23
Concursurile de slam-dunk, aruncările de trei puncte, free-style sau cupa presei sunt
instrumente sigure de marketing. Cu siguranţă, creşterea acestui fenomen a fost graduală.
Popularitatea a fost dobândită în mare parte graţie spectacolului oferit de participanţii la
concursurile mai sus amintite.În rândul baschetbaliştilor, un concurs de slam-dunk va fi
întotdeauna cireaşa de pe tort a unui streetball, lucru de care au ţinut cont organizatorii
acestui eveniment. Astfel, pe terenurile de la Politehnică, în vara anului 2008, adică la 3
ani de la inaugurarea acestui eveniment, se simţea nevoia unui iz nou. Organizatorii au
realizat pe terenurile de la Politehnică, evenimentul anului în România pe plan
baschetbalistic, aducând invitaţi străini, pentru a spori calitatea jocului de 3 la 3 dar şi
celebra trupă Slam Nation24, considerată rivala celor de la Harlem Globe Trotters25.
Aşadar, în anul 2008, cel mai important concurs de slam dunk la nivel mondial ( Slam
Nation – France vs Flying 10126 –SUA ) a fost organizat de Sport Arena.
3.4. Dificultatea obţinerii sponsorizărilor
Referitor la capitolul sponsorizare, Radu Petre, directorul general Sport Arena, declară
pentru www.slamdunk.ro:„ Avem de-a face cu un mare cerc vicios. Un sponsor pune din
start trei întrebări: Unde mă văd? Unde mă aud ? Unde mă citesc?. E clar că expunerea
cea mai mare pe care o are este cea directă, prin branding şi product placement. A doua
expunere se vede prin partenerii media. Pe de altă parte, şi presa întreabă: Ce sponsori
aveţi? În acest business, fiecare caută de cealaltă parte argumentele care dau greutate
evenimentului şi, la început, poate lua ceva timp până impui un anume eveniment, până
când acesta capăta legitimitate şi devine o garanţie şi pentru sponsori şi pentru media
23
.Cupa Presei= turneu dedicat jurnaliştilor sportivi din mass-media românească
24
.Slam Nation = echipă de baschetbalişti specialişti în slamdunk 26, de origine franceză
25
. Harlem Globe Trotters=echipă de baschetbalişti de origine americană, cunoscută pentru jonglerii şi
show-ul basketbalistic
26
.Flying 101=echipă de baschetbalişti specialişti în slamdunk, de origine americană
27
Slamdunk=aruncare spectaculoasă din baschet care presupune ca jucătorul să aibă o detentă
impresionantă pentru a introduce mingea în coş având mâinile deasupra coşului..
- 30 -
Până la urmă, o organizare profesionistă şi un public de calitate rămân principalele
argumente.‖
După feedback-ul din 2005, turneul din anul următor a atras parteneri media şi
sponsori de prima mână. Printre sponsorii Sport Arenă se număra Spalding, unul dintre
cei mai mari producători de mingi de baschet din lume, care produce de 30 de ani mingile
pentru NBA şi, de asemenea, Gatorade şi Puma Fragrance. Ben Gay şi-a pus de asemenea
amprenta asupra organizării evenimentului sportiv din Politehnică. Pentru a încuraja
sponsorii, numele sponsorului era adăugat evenimentului, astfel în anul 2007, streetball-
ul s-a numit Sport Arena Streetball by PUMA FRAGRANCE, după ce în anul 2006,
evenimentul a fost denumit Sport Arena Streetball by GATORADE iar în ultimul an,
Sport Arena Streetball by TIMEX.
3.5. Analiza SWOT a streetball-ului Sport Arena
Puncte forte:
 calitatea superioară a bazei sportive unde se organizează acest streetball;condiţiile
optime organizatorice;
 frecvenţa ridicată de desfăşurare a acestor evenimente sportive;
 multitudinea de concursuri şi premii oferite participanţilor;
 mediatizarea care a luat o amploare naţională semnificativă – mai ales de când s-a
introdus Cupa Presei;
 posibilitatea concurenţilor de a se înscrie online, direct pe site-ul evenimentului;
 posibilitatea de a urmări în direct, toate meciurile din cadrul evenimentului sportiv
Sport Arena Streetball, doar prin accesarea site-ului
 lipsa unei taxe de participare;
 lipsa limitelor de vârsta, existenţa unor categorii variate, organizarea
concursurilor pentru personae cu dizabilităţi;
 asocierea imaginii streetball-ului cu imaginea firmei Sport Arena care denotă
siguranţă şi performanţă
- 31 -
Puncte slabe:
 organizarea acestui eveniment doar în Bucureşti (participanţii din
provincie sunt extreme de puţini);
 limitarea numărului de echipe înscrise;
 lipsa unui departament de relaţii publice care să se ocupe mai mult de
imaginea companiei şi organizarea streetball-ului (specialistul în PR care
se ocupă direct de evenimentul baschetbalistic este voluntar);
 lipsa promovării streetball-ului peste hotare.
Oportunităţi:
 piaţa streetball-urilor nevalorificată îndeajuns;
 streetball fără concurenţă pe plan naţional;
 baschetul este sport din ce în ce mai apreciat şi mediatizat;
 jucătorii de baschetl au ocazia să se afirme în cadrul acestor turnee.
Ameninţări:
 condiţii meteorologice proaste duc la scăderea calităţii evenimentului
sportiv;
 conservatorismul antrenorilor români;
În România – fotbalul este sportul rege care „eclipsează‖ orice alt sport.
3.6. Desfăşurarea campaniei de promovare a evenimentului Sport

Arena Streetball 2008
3.6.1. Obiectivele campaniei
Streetballul organizat de Sport Arena nu este un concurs sportiv oarecare. Obiectivele

campaniei de promovare ale acestui streetball se pot grupa în obiective comunicaț ionale
ș i obiective marketing, prin promovarea acestui streetball, urmărindu-se de fapt pe lângă
promovarea imaginii firmei Sport Arena, furnizorul de baze sportive, cât şi crearea unui
brand de streetball recunoscut la nivel internaţional. Evenimentul Streetball Sport Arena
este un fel de show room pentru societatea comercială Sport Arena.
- 32 -
În stabilirea obiectivelor campaniei de promovare a acestui streetball, dar şi a firmei
organizatoare, se ţine cont şi de contextul actual al economiei, incomparabil cu perioada
de activitate a societăţii Sport Arena de până în prezent.
a. Obiectivele de marketing
Dat fiind faptul că piaț a din România pe segmentul bazelor sportive bine dotate este
relativ tânără ș i cu un număr de clienț i mic în comparaț ie cu celelalte segmente de
piaț ă, ș i având bilanț ul pe anii anteriori (perioada 2003 - 2008), unde Sport Arena a
amenajat, reamenajaat şi dotat aproximativ 50 de baze sportive în întreaga ţară,
obiectivele de marketing fixate vor fi creș terea cu cel puț in 20% a încasărilor, adică
implementarea a aproximativ un număr de minim 3 noi baze în următorul an.
Iar din punctual de vedere al streetball-lui, se urmăreşte în principal extinderea acestor
turnee şi în provincie.
b. Obiectivele comunicaț ionale
Sport Arena reprezintă pe piaţa produselor sportive din România un brand destul de
nou. Parerea generală despre produsele oferite de Sport Arena este că acestea au preț uri
mari. Deș i se cunoaș te din presa de specialitate faptul ca bazele sportive oferite de
Sport Arena sunt de calitate superioară, omologate chiar de federaţii internaţionale de
prestigiu, totuș i clienț ii rămân reticenț i când e vorba de a investi o sumă importantă
într-o bază sportivă. Dezavantajul brand-ului Sport Arena este că acesta nu a dovedit încă
fiabilitatea produselor sale în segmentul bazelor sportive pe care se organizează
concursuri de nivel naţional sau internaţional, astfel ar putea dobândi încredere şi ar
beneficia de mai multă susţinere şi extindere.
Radu Petre, director general Sport Arena spune că: „Obiectivele comunicaț ionale ale
campaniei de promovare ale bazelor sportive oferite de Sport Arena sunt creș terea
awareness-ului ș i a încrederii faț ă de brand-ul Sport Arena în general ș i a streetball-
ului în particular.Vom încerca atragerea de clienț i noi pe lângă cei existenț i prin
evidenț ierea punctelor forte ale brand-ului Sport Arena iar o dată ce brandul Sport
- 33 -
Arena va câştiga teren, cu siguranţă şi streetball-ul organizat de firma noastră se va
bucura de alt prestigiu, va atrage mai multă atenţie, va fi mai mediatizat, ceea ce va
însemna ca se va bucura de sprijinul mai multor sponsori. Cunoscătorii îşi vor da seama
ca ceea ce am afirmat face referire la existenţa unui alt streetball, concurenţii nostril
direcţi, care şi graţie numelui, adica Streetball McDonald's are doar de câstigat în faţa
noastră. De aceea, tindem să ne construim un brand, sa fim un nume în streetball-ul
mondial‖.
Crearea unei strategii de marcă
Numele Sport Arena Streetball – nume derivat ce are în componenţă termenul Sport
Arena, termen deja branduit – duce la asocierea streetball-ului cu calităţile brandului
Sport Arena, însemnând că organizatorii tind să organizeze un streetball ce oferă
participanţilor atât siguranţă, cât şi performanţă.
Organizatorii trebuie să construiască senzaţii la punctele de contact ale
consumatorului cu brandul. Experienţa reală de brand joacă rolul unui factor foarte
dinamic şi, totodată, foarte influent, în percepţia consumatorului. De vreme ce identitatea
brandului se construieşte efectiv şi este la nivel mai curând ideatic, neimplicând alte
simţuri decât cel vizual şi auditiv, experienţa este cea care închide cercul, ce permite
interacţiunea totală.
În opinia lui Shaun Smith şi Joe Wheeler28, experienţa reală de brand trebuie să
îndeplinească 4 caracteristici:
a. Să fie consistentă –să livreze aceeaşi exprienţă indiferent de timp şi de loc
Toate streetball-urile organizare de Sport Arena au avut aceeaşi structură, principii de
desfăşurare, concursurile, regulamentul, identitatea vizuală, modul de interacţiune între
organizatori şi participanţi au fost de fiecare dată aceleaşi, micile surprise fiind doar
bonusuri.(invitaţi speciali, concursuri surpriză introduse cu ocazia fiecărui streetball,
trupe diferite de Hip Hop (doar hip-hop) invitate să cânte live.
- 34 -
28
Shaun Smith, Joe Wheeler, Managing the Customer Exprience, Pretice Hill – Financial Times, 2001, pag
17
b. Să fie intenţionată – experienţa creată să susţină activ şi conştient brandul, să se

integreze în procesul de management
Organizatorii acestui streetball au urmărit activ crearea acestei experienţe, conştiente
de faptul că ea reprezintă o marcă de identificare.
c. Să fie deosebită faţă de cele ale concurenţei
Sport Arena Streetball conţine câteva puncte de difenţiere:
 pune accentul pe competiţie dar şi pe plăcerea de a juca baschet sau de a
participa la un streetball organizat în condiţii foarte bune şi pe baze
sportive excepţionale a urmărit stimularea participanţilor prin oferirea de
premii şi diplome de participare. Evenimentele sunt, prin excelenţă,
perisabile, de aceea, crearea obiectelor care să amintească de acesta
reprezintă un aspect fundamental al susţinerii experienţei participanţilor
 participarea unui număr mare de sportivi active sau care au activate în
campionatul românesc de baschet, atât masculine, cât şi feminine,
constant, pe parcursul desfăşurării streetball-urilor
 accent pe partea dezvoltare a plăcerii de a face sport şi de a socialize, nu
de a câştiga
 interesul organizatorilor vis-a-vis de cercetarea asupra dorinţelor
participanţilor cu privire la ceea ce le-ar plăcea să vadă la un concurs de
streetball bine organizat.
d. Să fie valoroasă – venind să preîntâmpine şi să satisfacă nevoile-plăcerile
participanţilor
Crearea unei experienţe reale de brand este benefică şi pentru societatea comercială
Sport Arena întrucât aceasta este direct interesată de asocierea cu un eveniment sportiv
consistent. Tocmai pentru că Sport Arena Streetball este în fază de „maturizare‖, fiecare
element al strategiei de branding reprezintă un aspect esenţial.
- 35 -
3.6.2. Publicul ţintă al streetball-urilor Sport Arena
Într-o ţară de microbişti, majoritatea participantilor au de la 10 la 35 de ani, cu o

medie de vârstă între 22 şi 25 de ani. Majoritatea sunt fie studenti, fie absolventi de
facultate carora le place sportul sau care chiar au practicat baschetul. Referitor la acest
lucru, directorul general Sport Arena Radu Petre declară pentru www.slamdunk.ro:
„Participanţii au meserii dintre cele mai variate - ingineri, economisti, programatori.
Chiar site-ul evenimentului e realizat de unul dintre participanti.‖
Pe teren sunt multe echipe; atat de de multe incat în 2008, 60 dintre ele au ramas pe
tusa, asteptand cel de-al doilea turneu. Pe langa numarul mare de concurenti si
spectacolul in sine, în 2008 spectatorii au fost atrasi si de meciul vedetelor, de concursul
de slam dunk si de invitati cu nume grele. Octavian Belu, Mariana Bitang, Laura Badea,
Ecaterina Andronescu, Carmen Tocala au venit pentru a sustine baschetul romanesc si
dezvoltarea acestuia in forma cea mai simpla, si nu numai la nivel de performanta.
Turneul Sport Arena Streetball este considerat cel mai bun eveniment de gen din tara si
asta o dovedeste participarea numeroasa atât a baschetbaliştilor din Bucuresti cat si a
echipelor din provincie.
3.6.3. Calendarul campaniei de promovare a evenimentului streetball

Sport Arena 2008:
Evenimentul Sport Arena Streetball se desfăşoară sub formă a cinci turnee diferite
derulate în cinci weekenduri din perioada estivală. Campania de promovare are loc pe o
perioadă mai îndelungată, după cum urmează:
15 aprilie – lansarea site-ului evenimentului streetball Sport Arena 2008

http://www.sportarena-streetball.com/
- 36 -
22 aprilie – 29 aprilie –difuzarea unei reclame la Radio21 care promovează campania
„Sărbătoreşte 1 Mai cu Sport Arena‖.De asemenea, cei interesaţi au acces la mai multe
informaţii şi pe site-ul evenimentului.
1 mai --„Sărbătoreşte 1 mai cu Sport Arena”– campanie de responsabilitate socială –

firma Sport Arena oferă acces gratuit iubitorilor de baschet şi de fotbal pe bazele sportive
din întreaga incintă Sport Arena. Programarea se face pe baza ordinii înscrierii online şi
în limita locurilor disponibile. Evenimentul este promovat prin reclamă la Radio 21 şi pe
site-ul Sport Arena Streetball 2008.
1 mai – 22 mai—înscrierea online a participanţilor la evenimentul Streetball Sport Arena
24 mai – conferinţă de presă premergătoare primului streetball Sport Arena din anul
2008, în cadrul căreia echipa Sport Arena îşi prezintă planurile în domeniul streetball-ului
pentru anul 2008. De asemenea, la conferinţă iau parte şi invitaţii speciali din lumea
sportului românesc (Octavian Bellu, Ecaterina Andronescu, Virgil Stănescu, etc), vedete
din show-bizul românesc (Andrei Hrebenciu, Elena Băsescu - ambii iubitori de baschet)
sau foste glorii ale baschetului românesc (Alin Savu, Valentin Pogănaru, etc).
25 mai –prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball 1 . Prima ediţie din şirul de
evenimente Sport Arena Streeball 2008 se deschide oficial cu faza grupelor. Sunt
aproximativ 1200 participanţi la toate categoriile de vârstă.
26 mai – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 1 dedicată sferturilor de finală,

semifinalelor, precum şi concursurilor de aptitudini de genul: concursul de aruncări de 3
puncte şi calificările pentru concursul de slam-dunk.
27 mai- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 1, zi dedicată jocurilor finale la

toate categoriile de vârstă, precum şi meciului de baschet al jurnaliştilor sportivi, Cupa
Presei şi finala concursului de slam-dunk.
- 37 -
28 mai –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face publice mass-
mediei concluziile la finalul primei etape din cadrul evenimentului Sport Arena Streetball
2008.
28 mai -30 mai – reclamă la radio 21 care promovează sărbătorirea zilei copilului pe
terenurile Sport Arena. Înscrierea în cadrul programului „1 iunie – Copiii ştiu să sară‖ se
face direct pe siteul evenimentului sportiv Sport Arena Streetball 2008
„1 iunie - Copiii stiu să sară!”—campanie de responsabilitate socială- zi dedicată

copiilor pasionaţi de baschet sau fotbal care înscriindu-se în acest program, vor beneficia
de acces gratuit la bazele sportive (baschet şi fotbal) din cadrul Sport Arena. Programarea
se va face în funcţie de ordinea înscrierii.
30 mai – 10 iunie – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

Streetball 2008
12 iunie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 2 -

întâlnirea echipei Sport Arena cu mass-media.
13 iunie – prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball 2 . A doua ediţie ediţie din
şirul de evenimente Sport Arena Streeball 2008 se deschide oficial cu faza grupelor. Sunt
14 iunie – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 2 dedicată sferturilor de

finală, semifinalelor,precum şi concursurilor de aptitudini de genul: concursul de aruncări
de 3 puncte şi calificările pentru concursul de slam-dunk.
15 iunie- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 2, zi dedicată jocurilor finale la

toate categoriile de vârstă, precum şi meciului de baschet al jurnaliştilor sportivi, Cupa
16 iunie –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face publice
mass-mediei concluziile la finalul celei de-a doua etape din cadrul evenimentului Sport
- 38 -
Arena Streetball 2008, precum şi intenţiile pentru următoarele etape rămase din
evenimentul Sport Arena Streetball
15 iulie – 29 iulie – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

Streetball 3
31 iulie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 3

1 august – prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball 3 . A treia ediţie din şirul de
2 august – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 3 dedicată sferturilor de

3 august- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 3, zi dedicată jocurilor finale la

toate categoriile de vârstă, precum şi meciul de baschet al jurnaliştilor sportivi, Cupa
4 august –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face publice
mass-mediei concluziile la finalul celei de-a treia etape din cadrul evenimentului Sport
Arena Streetball 3, precum şi intenţiile pentru următoarele etape rămase din evenimentul
Sport Arena Streetball
10 august – 25 august – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

Streetball 2008
28 august - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 4 -

- 39 -
29 august – prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball 4. A patra ediţie din şirul de
30 august – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 4 dedicată sferturilor de

31 august- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 4, zi dedicată jocurilor finale

la toate categoriile de vârstă, precum şi meciului de baschet al jurnaliştilor sportivi, Cupa
1 septembrie –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face publice
mass-mediei concluziile la finalul celei de-a patra etape din cadrul evenimentului Sport
Arena Streetball 2008, precum şi intenţiile pentru turneul final – Master Sport Arena
Streetball
20-23 septembrie – publicarea pe site-ul evenimentului a numelui participanţilor calificaţi

la turneul final Master Sport Arena Streetball.
24 septembrie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Master Sport Arena

Streetball. Prezentarea invitaţilor speciali (sportivi), trupelor de hip-hop ce asigură
spectacolul musical live pe toată perioada ultimei etape din evenimentul Streetball Sport
Arena 2008, sponsorilor oficiali şi partenerilor evenimentului.
25 septembrie –jocuri demonstrative ale baschetbaliştilor români din Divizia A,

demonstraţii de slam-dunk ale lui Kadour Ziani 29, Guy Dupuy 30.
26 septembrie – prima zi prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball Master. Ultima

ediţie din şirul de evenimente Sport Arena Streeball 2008 se deschide oficial cu faza
grupelor. Sunt aproximativ 800 participanţi la toate categoriile de vârstă.
- 40 -
29
.Kadour Ziani=jucător de baschet francez, considerat cel mai bun în domeniul slamdunk, membru
fondator al trupei Slam Nation
30.Guy Dupuy=jucător de baschet francez, membru fondator al trupei Slam Nation alături de Kadour Ziani,
care are aptitudini baschetbalistice extraordinare
27 septembrie – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball Master dedicată

sferturilor de finală, semifinalelor, precum şi concursurilor de aptitudini de genul:
concursul de aruncări de 3 puncte şi calificările pentru concursul de slam-dunk pentru
amatori şi profesionişti (trupa Slam Nation vs Flying 101).
28 septembrie- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball Master, zi dedicată

jocurilor finale la toate categoriile de vârstă, precum şi în cazul jurnaliştilor sportivi
(finala Cupei Presei), precum şi mult aşteptata finală a concursului de slam-dunk, care a
atras, o cifră record de spectatori (aproximativ 2000).
29 septembrie –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face

publice mass-mediei concluziile la finalul sezonului de streetball Sport Arena 2008,
precum şi prezentarea planurilor pentru sezonul următor.
- 41 -
3.6.4.Instrumente de promovare
 Print-urile vor fi afişate pe panouri stradale în marile oraşe (Cluj, Bucureşti,

Timişoara, Braşov, Iaşi) şi conceptul pe care se bazează sunt prezentarea colorată
a graficului de desfăşurare a evenimentului, cu precizarea locaţiei, a datelor de
contact, a zilelor de desfăşurare şi cu sublinierea ideii că nu se va percepe taxă de
participare, ba mai mult, fiecare participant, indiferent de clasare, va primi un
premiu. (a se vedea anexa 1 cu afişul pentru turneul Master Sport Arena
Streetball).
 Propriul site al firmei http://www.sportarena.ro/
 Propriul site al evenimentului sportiv, site bilingv - http://www.sportarena-
streetball.com/ şi pentru a uşura accesul la site-ul evimentului, s-a ales ca
înscrierea să fie făcută online şi pe siteul www.3la3.ro (denumire mai scurtă);
 Spot audior Radio 21 – prezentarea pe scurt a acestui eveniment şi a ideilor
menţionate în afiş, timp de 30 de secunde, de 10 ori pe zi, timp de 15 zile înaintea
datei de începere a streetball-ului;
 Promo Streetball Sport Arena by TIMEX (promo de 30 de secunde difuzat la
Telesport în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing în care accentul a căzut pe
concursul de slam-dunk)
 Ştiri la principalele posturi de televiziune cu profil sportiv din România, dar nu
numai : Sport.ro, Telesport, National TV, B1TV, TV Sport, N24, Antena 1, PRO
TV;
 Articole ziare si reviste (Sport Total, Cotidianul, Gazeta Sporturilor, Timeout
Bucuresti, Popcorn, Maximum);
- 42 -
 Articole online www.telesport.ro, www.sport.ro, www.numaibaschet.ro,
www.halfcourt.info, www.slamdunk.ro, www.frbaschet.ro, www.prosport.ro,
www.sport365.ro, www.csuasesoft.ro, www.ziarulprahova.ro;
 Promovare neconvenţională mobilă realizată de MV Convention prin
intermediul suporturilor outdoor mobile cu sonorizare, atrăgând un număr
record de înscrieri. Două echipaje tip MV.com-MAXI au transmis mesajul
competiţiei atât pe principalele artere din Bucureşti, cât şi în zone frecventate de
pasionaţii de sport.
 Comunicate de presă, fotografii pentru articolele de presă, flyere, bannere -
realizate de departamentul de marketing al firmei Sport Arena;
 Conferinţe de presă dinaintea streetball-urilor la care vor fi prezente
personalităţi marcante ale vieţii sportive româneşti cum ar fi Mariana Bitang,
Carmen Tocală, Ecaterina Andronescu, Laura Badea, Octavian Belu, căpitanul
echipei naţionale de baschet Virgil Stănescu, precum şi alti invitaţi de marcă;
Iată cele mai importante declaraţii de la conferinţa de presă premergătoare primei

ediţii a evenimentului Sport Arena Streetball 2008:
 Carmen Tocală: ―Ceea ce ne propunem noi este să descoperim noi iubitori şi
jucători de baschet. Iar streetball-ul, deja un fenomen social, are un rol deosebit de
important. Majoritatea copiilor şi tinerilor joacă baschet pe stradă, şi asta nu poate
decât să ne bucure.La Curtea de Argeş am văzut nişte puşti cum aruncau la
coşurile montate de către federaţie cu o cameră de la o minge de fotbal. Acest fapt
m-a surprins plăcut dar m-a şi întristat în acelaşi timp, fiindcă este inadmisibil ca
într-o ţară pe care ne-o dorim modernă aceşti copii să nu aibă ―obiectul muncii‖,
adică o minge de baschet. Promitem să remediem aceste situaţii şi tocmai de
aceea avem nevoie de competiţii bine organizate.
Cea mai mare bucurie a mea, ca absolventa a Universităţii de Politehnică, este că
aici se joacă baschet. Şi asta graţie celor de la Sport Arena care le oferă tinerilor
condiţii şi terenuri excelente! Ei ne ajută să promovăm baschetul universitar, iar
noi vrem să le oferim tinerilor noştri o alternativă la viaţa plina de capricii, pentru
ca ei să se poată integra în societate prin sport.‖
- 43 -
 Octavian Belu: ―Mă bucur că această competiţie a devenit o adevarată tradiţie,
Sunt fericit că pot lua parte la o astfel de acţiune împreuna cu Sport Arena! Eu
personal o văd de mare succes, mai ales că anul acesta vor participa şi jucători din
străinătate.
În Atlanta, la o universitate unde am fost cazat pe timpul Olimpiadei, am văzut
cum acei oameni făceau din baschet o adevărata religie. Asta ne dorim şi noi şi
sper să reuşim prin proiectele noastre.‖
 Virgil Stănescu: ―Mă bucur să fiu invitat pentru a promova baschetul. Este un joc
de echipă care prinde din urmă fotbalul şi la noi în ţară. Eu personal sunt bucuros
că practic un sport atât de bine văzut, un fenomen care scoate de pe maidane multi
copii şi le schimbă radical viaţa. Baschetul mi-a oferit multe şi as vrea să fiu un
exemplu pentru aceşti puşti.
Sport Arena Streetball este un eveniment important pentru majoritatea iubitorilor
de baschet, dar şi pentru mine e foarte important. Aici pot juca şi eu afara, de
unde am pornit de fapt în cariera mea, cu prieteni şi cu oameni mai
neexperimentaţi, care nu mă vor critica şi nu mă vor băga în cantonamente. Este
frumos să joci baschet doar din plăcere, aşa că vă aştept pe toţi la Sport Arena
Streetball, să ne distrăm împreuna.‖
 Laura Badea: ―În primul rând vreau să-i felicit pe organizatori pentru pasiunea pe
care o au faţă de acest sport. Sper că şi la această a treia ediţie de Sport Arena
Streetball să vedem o întrecere în toată regula, în spiritul fair-playu-lui.
Am venit aici convinsă că sportul românesc se va îmbogăţi cu câteva sute de
practicanţi de baschet şi că începând de astăzi voi avea mai mulţi prieteni
implicaţi în acest fenomen.‖
 Promovare prin personalităţi - artisti cunoscuti, sportivi, vedete – participanţi
activi la spectacolul baschetbalistic sau spectatori.
 Distribuirea de produse cu sigla Sport Arena - gratuit participanţilor la
streetballul Sport Arena – tricouri inscripţionate, ghiozdane, hanorace, etc.
 Newlettere - folosind baza de date cu adresele de email (aproximativ 1000
mailuri) colectate în timpul streetball-urilor Sport Arena anterioare (2006+2007),
- 44 -
echipa Sport Arena i-a ţinut mereu informaţi pe participanţii la celelalte ediţii ale
streetball-ului Sport Arena.
CAPITOLUL IV
EVALUAREA CAMPANIEI DE PROMOVARE A
STREETBALL-ULUI SPORT ARENA 2008
4.1. Proiectarea cercetării
Identificarea scopului cercetării
Scopul acestei cercetări este evaluarea eficienţei campaniei de promovare a

evenimentului Sport Arena Streetball 2008 şi studierea opiniei publicului ţintă cu privire
la imaginea asupra evenimentului Streetball Sport Arena 2008.
Elaborarea obiectivelor cercetării:
Obiectivele stabilite stau la baza construirii chestionarului şi se vor formula în funcţie
de scopul cercetării:
a) Studierea impactului imaginii streetball-ului în rândul participanţilor.
b) Studierea motivelor principale care îî face pe pasionaţii de baschet să participe la acest
streetball;
c) Studierea atenţiei acordate de participanţi asupra instrumentelor de promovare folosite
de Sport Arena;
d) Studierea principalelor puncte slabe ale streetball-ului în viziunea respondenţilor.
e) Analiza sugestiilor privind organizarea streetball-urilor viitoare.
Elaborarea ipotezelor cercetării:
- 45 -
Fixarea obiectivelor duce în continuare la formularea ipotezelor ce urmează să fie
testate.O bună cercetare se realizează doar dacă are la bază un set de ipoteze valide.
Conform obiectivelor formulate pentru cercetarea imaginii streetball-ului Sport Arena,
1) Majoritatea subiectilor au o imagine formată despre streetballul Sport Arena şi
despre piaţa streetball-ului în general. Majoritatea sunt buni cunoscători ai fenomenului
streetball.
2) Majoritatea respondenţilor au o părere bună despre streetball, streetball-ul
Sport Arena asociindu-l cu spectacol şi pasiune pentru baschet.
3) Instrumentele de promovare la care reacţionează cel mai bine participanţii sunt
printurile stradale;
. 4) Majoritatea participanţilor consideră că punctul slab al streetball-ului este
desfăşurarea streetball-ului doar în Bucureşti.
Definirea variabilelor
Definirea conceptuală a variabilelor utilizate în cercetare se referă la explicitarea
concretă a variabilelor, iar definirea operaţională se referă la alternativele ce pot
caracteriza aceste variabile.
Nr
crt. Denumirea Definirea Definirea operaţională
variabilei conceptuală
1. Cunoaştere Cât de bine Întrebare cu răspuns liber
cunosc
respondenţii
piaţa streetball-
ului în general
2. Opinie Asocierea Întrebare cu răspuns liber
evenimentului
cu cuvinte
3. Instrumente de Atenţia Întrebare cu răspuns liber
promovare acordată
instrumentelor
- 46 -
de promovare
în general
4. Afiş Ce afiş legat de Întrebare cu răspuns liber
Sport Arena
Streetball le-a
atras atenţia
5. Reclamă (audio, Ce reclamă Întrebare cu răspuns liber
video) legată de Sport
Arena
Streetball le-a
atras atenţia
respondenţilor
6. Puncte slabe Exemplificarea Întrebare cu răspuns liber
punctelor slabe
7. Motivaţia Ce i-a Întrebare cu răspuns liber
determinat să
participle la
acest streetball
8. Sugestii Ce sugerează Întrebare cu răspuns liber
respondenţii
pentru
îmbunătăţirea
streetball-ului
9- Sex Identificarea a. bărbătesc
sexului b.femeiesc
respondentului
10. Categorie Identificarea a. sub 14 ani;
categoriei de b. între 14-18 ani;
vârstă c.între 18-35 ani;
d.peste 35 ani;
- 47 -
e. profesionist
11. Domiciliul Identificarea a. Bucureşti;
actual domiciliului b. provincie
actual
Definirea coordonatelor cercetării de marketing
Am folosit o bază de date cu emailurile participanţilor la streetball-urile Sport Arena

din 2008, cărora le-am adresat online (prin email) chestionarul din anexă (anexa 2). Am
realizat cercetarea imediat dupa terminarea sezonului de streetball, respondenţii având la
dispoziţie o lună (intervalul 1 octombrie 2008-1 noiembrie 2008) pentru a răspunde
întrebărilor din chestionar.
Alegerea surselor de informaţie

Sursa de informaţie sunt cei 150 de participanţi activ la evenimentul Streetball Sport
Arena 2008, care au răspuns prin email la chestionarul respectiv.
Eşantionarea
Chestionarul a fost adresat unui eşantion de 150 de personae; metoda de eşantionare
folosită în cadrul cercetării de marketing a fost eşantionarea simplă aleatoare şi am
aplicat „tehnica pasului mecanic‖, astfel dintr-o mie de emailuri, am ales tot al treilea
email căruia i-am adresat chestionarul.
Construirea chestionarului
Chestionarul reprezintă un instrument de culegere a informaţiilor, o succesiune logică
de întrebări care fac referire atât la opinia respondenţilor în privinţa streetball-ului Sport
Arena în general, precum şi la detalii mai „fine‖ de genul instrumentelor de promovare
utilizate în campanie sau punctele tari sau slabe ale acestui streetball.
- 48 -
4.2. Rezultatele cercetării
În urma răspunsurilor primite, concluziile sunt următoarele:

1. Un procent de 55% dintre respondenţi au precizat doar streetball-ul Sport
Arena, ceea ce la prima vedere, înseamnă că publicul nu este foarte educat în ceea ce
priveşte piaţa streetball-urilor existentă, dar poate fi văzut şi ca un plus, având în vedere
că sunt conştienţi de numele streetball-ului la care participă (Poate fi îmbucurător, având
vedere că un studiu de piaţă arată că abonaţii sălii de fitness World Class Health
Academy29 nu ştiu exact denumirea sălii, ei asociind sala la care sunt abonaţi cu locaţia,
aşadar, sala e cunoscută pentru mai mult din jumătatea abonaţilor drept „sala din Mall‖).
Există un procent de 25% care au precizat atât Sport Arena Streetball, cât şi concurentul
numărul 1, Mc Donald's Streetball, în timp ce 10% au exemplificat şi alte streetball-uri
organizate atât în ţară, cât şi peste hotare. De asemenea, mai există un procent de 10%
dintre respondenţi care au exemplificat streetball-urile organizate în cadrul facultăţilor,
ceea ce este un plus adus imaginii facultăţilor.
2. În ceea ce priveşte asocierea unor cuvinte cu streetball-ul Sport Arena, un
procent de 65% au asociat streetball-ul cu distracţie, pasiune, spectacol, slamdunk, în
timp ce un procent de 15% consideră ca la Sport Arena Streetball se întâmplă acelaşi
lucru şi a devenit deja monoton iar un procent de 10% consideră ca Sport Arena
Streetball înseamnă înghesuială, fiţe sau plictiseală. Acest lucru înseamnă că în general,
imaginea respondenţilor asupra evenimentului Sport Arena Streetball este una pozitivă,
dar poate fi îmbunătăţită sau în cel mai rău caz, e necesar să fie menţinut standardul înalt
din 2008, care a adus schimbări în regulament, invitaţi străini de peste hotare, premii
- 49 -
substanţiale. De asemenea, aşa cum era de aşteptat, publicul reacţionează excelent la
concursurile de slam-dunk organizate în cadrul acestor evenimente, slam-dunk-ul fiind cu
siguranţă un excelent instrument de marketing.
3. Referitor la instrumentele de promovare, 40% dintre respondenţi s-au dovedit a
fi familiari cu newsletterele primate, în timp ce 20% din respondenţi văzuseră printr-urile
29.
World Class Health Academy =centru de fitness de 5 stele, situat în Iulius Mall, Cluj Napoca
Publicitatea neconvenţională a avut câştig de cauză atât în faţa TV-ului, cât şi în faţa
reclamelor radio, ceea ce înseamnă că lumea e receptivă la tot ce este nou sau se prezintă
altfel. Un procent de 6% dintre respondenţi au precizat promo-ul de la Telesport, ceea ce
poate fi îmbucurător, având în vedere că acest promo de 30 de secunde a fost derulat doar
5 zile, înaintea turneului Master Sport Arena.
4. În ceea ce priveşte un afiş legat de Sport Arena Streetball 2008, 40% din
respondenţi au făcut referire la afişul pentru concursul de slam-dunk din cadrul turneului
Master, care-l prezintă pe un guru al slam-dunk-ului (Kadour Ziani) dând slam-dunk
peste o maşină. Un număr de 30% au reţinut doar afişul pentru evenimentul Sport Arena
Streetball 2008 în general iar restul, de 30% n-au dat niciun răspuns. De aceste cifre
trebuie să se ţină cont în organizarea viitoare a evenimentului sportiv, în care concursul
de slam-dunk trebuie să se menţină cel puţin la un nivel la fel de înalt, dar de preferinţă e
indicat să se aducă ceva nou şi la acest capitol, tocmai pentru ca participanţii să nu se
plictisească.
5. O nouă dovadă că participanţii sunt foarte receptivi la tot ceea ce e ieşit din
comun sau spectaculos este procentul îmbucurător (30%) al celor care au precizat
publicitatea neconvenţională de care „s-au lovit‖ pe principalele artere şi săli de sport din
Bucureşti. 25% au făcut referire la promo-ul difuzat 5 zile la Telesport (un procent foarte
bun având în vedere numărul mic de difuzări), iar un procent mai mic, de 10% au
identificat reclama difuzată la Radio21. (procent destul de mic având în vedere că
reclama a fost difuzată timp de 2 luni, în fiecare weekend, de 5 ori⁄zi).
6. În ceea ce priveşte enunţarea unor puncte slabe ale evenimentului Sport Arena
Streetball, părerile convergeau spre următoarele: evenimentul se desfăşoară doar în
- 50 -
Bucureşti (probabil cei din provincie şi-au exprimat această opinie) şi doar în perioada
estivală când au loc majoritatea streetball-urilor, atât pe plan naţional, cât şi pe plan
internaţional. Există o logică în toate aceste lucruri, participanţii la streetball-uri dorind să
ajungă la o formă de vârf tocmai în perioada estivală, iar referitor la faptul că se
desfăşoară doar în Bucureşti, cu siguranţă e vorba despre „vocea provinciei‖ care
consideră că sunt oarecum nedreptăţiţi de organizarea tutoror etapelor streetball-ului
Sport Arena doar în capitală.
7. Referitor la lucrurile care-i motivează pe pasionaţii de baschet să participe la
acest eveniment, acestea sunt calitatea excelentă a baschetului jucat pe terenurile din
Politehnică, precum şi organizarea excelentă a evenimentului sportiv. De asemenea,
popularitatea evenimentului, numărul mare participanţi, deci streetball-ul Sport Arena vă-
zut ca un fenomen social, premiile substanţiale şi nu în ultimul rând invitaţii speciali la
acest eveniment cântăresc considerabil în opţiunea iubitorilor de baschet de a participa la
aceste streetball-uri.
9. Sugestiile venite din partea respondenţilor sunt cu siguranţă folositoare pe
viitor. În general, respondenţii fac referire la ideea de a invita constant sportivi de valoare
atât sportivi români cât şi străini, tocmai pentru a spori spectacolul baschetbalistic;
aceştia precizează ideea de a integra streetball-ul întru-un circuit internaţional, de a mări
premiile şi de a organiza periodic astfel de evenimente.
10. Din acest chestionar reiese ca aproximativ 67% dintre participanţi sunt de sex
bărbătesc,categoria de vârstă la care s-au înscris cei mai mult participanţi este categoria
cuprinsă între 18 şi 35 ani şi că aproximativ 86% dintre participanţii respondenţi au
domiciliul actual în Bucureşti.
4.3. Propuneri şi concluzii
În urma cercetării realizate şi în calitate de iubitoare a sportului în general şi de

participantă (spectatoare ) la streetballurile Sport Arena, concluzionez şi propun
următoarele:
- 51 -
 E nevoie de un department de marketing bine delimitat în cadrul companiei
Sport Arena, compartiment care printre alte sarcini, să comunice pe toată durata
anului cu consumatorii fenomenului „streetball‖, nu doar strict înainte de fiecare
streetball. Sport Arena Streetball „se luptă‖ să devină un brand, dar pentru
aceasta, consider că e nevoie de muncă constantă. De asemenea, un
compartiment de marketing bine pus la punct şi-ar putea asuma misiunea de a
atrage mai mulţi sponsori de partea evenimentului, cu ceva timp înainte de a
începe streetball-urile, tocmai pentru a putea garanta o organizare la un nivel
înalt.
 Un pas important în extinderea fenomenului Sport Arena Streetball ar fi
organizarea streetball-ului şi în alte zone alte ţării, cel puţin acolo unde firma a
construit şi amenajat baze sportive. În acelaşi timp, consider c-ar fi foarte bună
ideea organizării unui streetball indoor (în săli de sport) cel puţin o dată în
fiecare anotimp.
 Anul 2008 reprezintă o dublare a cifrei de afaceri a firmei Sport Arena, fapt ce
denotă că imaginea firmei s-a îmbunătăţit evident şi prin folosirea streetball-
urilor, drept instrument de marketing. Streetball-urile din anul 2008 au un plus
de 40% de participanţi, ceea ce înseamnă că investiţia în promovare
neconvenţională sau prin invitaţi străini, celebri pentru spectacolul oferit, este o
sursă sigură de câştig în ceea ce priveşte notorietatea, popularitatea şi imaginea
evenimentului. De asemenea, informaţiile mereu updatate, imaginile în direct de
la terenurile din Politehnică, adică transmisiunile live oferite pe siteul
evenimentului sunt un plus adus imaginii evenimentului Sport Arena Streetball.
 Propun să se ia în considerare introducerea unei taxe modice de participare,
(taxă pe echipă ) taxă care se plăteşte în general la toate evenimentele sportive şi
care cu siguranţă ar atenua din cheltuielile investite în promovare.
 Propun concentrarea fiecărui eveniment în 5 zile şi nu 3 zile, tocmai pentru a da
posibilitatea mai multor echipe să se înscrie.
 Propun integrarea evenimentului streetball Sport Arena într-un circuit
internaţional de streetball.
52
 Propun invitarea unor scouteri şi impresari la astfel de evenimente sportive,
tocmai pentru a da şansa tinerilor baschetbalişti să se afirme.
CONCLUZII
Principala cauză a apariţiei marketingului la sfârşitul secolului trecut, a fost
dinamismul socio-economic. Această situaţie se regăseşte şi în domeniul sportiv,
exprimată prin nevoile în continuă schimbare ale consumatorilor.
În societatea în care trăim, este evident că sportul este prezent la orice nivel al
societăţii. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre Sport Arena Streetball, eveniment care
nu mai este privit ca o simplă practică, ci este vorba despre un adevărat spectacol, despre
o stare de spirit, în spatele cărora se ascund planuri de afaceri sau cifre consistente.
Această stare de spirit este cel mai mult valorificată de publicul tânăr, care reprezintă de
multe ori publicul-ţintă privilegiat al organizaţiilor care pun în practică elemente de
marketing sportiv.
Cu siguranţă, nivelul actual (privit din toate punctele de vedere: organizare, locaţie,
premii, distracţie, mediatizare, număr de participanţi, cifra de afaceri, etc) al
evenimentului Sport Arena Streetabll 2008 este considerat unul foarte bun atât pentru
România, cât şi pentru Europa. Tocmai din cercetarea efectuată asupra campaniei de
promovare a evenimentului mai sus amintit, reiese că publicul ţintă este foarte receptiv la
tot ce este nou şi ieşit din comun sau spectaculos. Şi în acest caz, fac referire la
receptivitatea oamenilor la publicitatea neconvenţională, precum şi la numărul record de
participanţi la o singura finală a concursului de slam-dunk (aproximativ 2000 de
participanţi), datorat în primul rând spectacolului oferit de invitaţii străini la finala
concursului de slam-dunk.
53
Însă aşa cum am detaliat şi la finalul capitolului anterior, odată atras,
participantul trebuie satisfăcut, astfel încât să nu migreze la concurenţă. Pentru acest
obiectiv, este necesară o cercetare constantă (şi nu întamplătoare, cum este lucrarea de
faţă) privind nivelul de satisfacţie în rândul consumatorilor, care foloseşte ca instrumente
atât baza de date construită cu informaţiile despre clienţi, cât şi chestionarul pentru a
obţine noi informaţii.
Este evident că la baza comportamentului consumatorului de produse şi servicii
sportive stau, de cele mai multe ori, motivele emoţionale, acestea câştigând teren în faţa
motivelor raţionale, de aceea evenimentul Sport Arena Streetball 2008, pentru a-şi
menţine imaginea de top de pe piaţa streetball-ului românescu sau european trebuie să
dialogheze în permanenţă cu consumatorii reali dar şi potenţiali ai fenomenului. Zicala
„clientul nostru, stăpânul nostru‖ se aplică perfect şi în cazul acestui eveniment sportiv.
Cu siguranţă, marketingul sportiv apare ca fiind mai mult decât necesar în România, unde
sportul pierde din ce în ce mai mult în faţă altor modalităţi de petrecere a timpului liber
(ca de exemplu, jocurile pe calculator sau divertismentul multimedia) şi unde una dintre
cele mai importante probleme este aceea de a-i face pe oameni să înţeleagă importanţa
practicării sportului şi să adopte o atitudine favorabilă sportului, în general.
54
ANEXE
1.
Afişul turneului Master Streetball Sport Arena 2008
55
2. CHESTIONAR
Întrebarea 1: Enumeraţi vă rog maxim 3 streetball-uri organizate în Europa sau

România.
________________________________________________________________________
__________
Întrebarea 2: Enumeraț i vă rog 3 cuvinte care că vin în minte când vă gândiţi la Sport
Arena Streetball.
________________________________________________________________________
__________
Întrebarea 3: Ce instrument de promovare legat de Sport Arena Streetball v-a captat în

special atenţia?
________________________________________________________________________
__________
Întrebarea 4: Ce afiş legat de Sport Arena Streetball vă vine în minte?
56
________________________________________________________________________
__________
Întrebarea 5: Ce reclamă (video, audio) legată de Sport Arena Streetball vă vine în

minte?
________________________________________________________________________
_________________
Întrebarea 6: Care credeţi că sunt punctele slabe ale Sport Arena Streetball-ului?
Întrebarea 7: Ce vă motivează cel mai mult să participaţi la acest streetball?
Întrebarea 8: Enumeraţi vă rog câteva sugestii pe care le consideraţi utile pentru

îmbunătăţirea ediţiilor viitoare ale streetball-urilor Sport Arena
________________________________________________________________________
_______________
Întrebarea 9: Sexul respondentului:

a. femeiesc;
b. bărbătesc;
Întrebarea 10: Categoria în care se încadrează respondentul:
a. sub 14 ani; d. peste 35 ani
b. între 14-18 ani; e. profesionist
c. între 18-35 ani;
Întrebarea 11: Aveţi domiciliul actual în:
a. Bucureşti;
b. Provincie
57
BIBLIOGRAFIE
1. Cetină, I., Brandabur, R., Constantinescu, M., Marketingului serviciilor. Teorie şi

aplicaţii, Ed. Uranus, Bucureşti, 2006
2. Constatinescu, M.,Utilizarea instrumentelor de marketing pentru promovarea
educaţiei prin sport, publicat în buletinul ştiinţific al conferinţei „Educaţie fizică şi
sport‖, nr. 8 (1/2004), vol. 1
3. Constantinescu, M., De ce marketing în sport?, în „Marketing şi management în
sport‖, publicaţie electronică editată de către ASE sub egida Facultăţii de Marketing,
vol. 1-2005
4. Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N.Al., Marketing. Dicţionar explicativ, Ed.
Economică, Bucureşti, 2003
5. Kotler, Ph., Armstrong, G., Sacenders, J., Wong, V., Principiile marketingului, editia
a III-a, Ed. Teora, Bucuresti, 1999
6. Lăzărescu, A., Management în sport, Ed. România de Mâine, Bucureşti, 1999
7. Mullin, J., Hardy, S., Sutton, A., Sport Marketing, Human Kinectics Publisher,
Champaign, USA, 2000
58
8. Nicu, A. (coord.), Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România: vol. 1:
Federaţii naţionale: istoric, retrospectivă în imagini, figuri reprezentative, Ed.
Aramis, Bucureşti, 2002
9. Olteanu, V., Management-Marketing, Ed. Ecomar, Bucureşti, 2003
10. Olteanu, V., Marketingul –marketing, o provocare a minţii, Ed. Ecomar, Bucureşti,
2003
11. Oprişan, V., Marketing şi comunicare în sport, Ed. Uranus, Bucureşti, 2001
12. Oprişan V, Pop N Al, Politica de comunicare în marketing sportiv, Ed A.S.E, 2001
12. Pitts, B. G., Stotlar, D. K., Fundamentals of Sport Marketing, Fitness Information
Technology, USA, 1996
13. Shank, M.D., Sports Marketing. A Strategic Perspective, third edition, Pearson
Education International, New Jersey, 2005
14. Shaun Smith, Joe Wheeler, Managing the Customer Exprience, Pretice Hill –
Financial Times, 2001, pag 17
15. Stăncioiu, A.F., Constantinescu, M., Căescu, Şt., Specific considerations on the
professional identity in sportive marketing, Seminaire ―Sports et identites
europeennes‖, Nice, Franţa, 2005
16. www.bizcity.ro
17. www.businessmagazin.ro
18. www.halfcourt.info
19. www.edumark.ase
20. www.gov-sport.ro
21. www.powersponsorship.com
22. www.slamdunk.ro
23. http://www.sportarena.ro/
24. http://www.streetball.sportarena.ro/2007ro/
25. http://www.sportarena-streetball.com/
26. www.sponsorship.org
27. www.sportbusiness.com
28. www.sportmarketingassociation.com
29. www.sportmarketingeurope.com
59
30. www.sportsmanagement.co.uk
31. www.sportsmarketing.org
32. www.sportsmarketingnetwork.com
33. www.sportstrategies.com
34. www.thesportjournal.org
35. www.wall-street.ro
36. www.womens-sport.com
37. www.womensfootballcentral.com,
38. www.womenssportsfoundation.org
60

Lucraredizertatie Ioana Rogojan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucraredizertatie Ioana Rogojan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

CAPITOLUL I. MARKETINGUL SPORTIV ÎN CADRUL

CAPITOLUL ll. ACTIVITATEA FIRMEI SPORT ARENA..…….…20

CAPITOLUL III. SPORT ARENA STREETBALL 2008..……………26

CAPITOLUL IV . EVALUAREA CAMPANIEI DE PROMOVARE A

În ultimele decenii, sportul a evoluat la nivelul societăţii, de la mod de petrecere a

1.1. Introducere în marketing sportiv

Fig 1.Specializarea marketingului în funcţie de obiectul activităţii

1.2. Definirea marketingului sportiv

Încercările moderne de definire a acestui domeniu de specializare au

1.4. Caracteristicile sportului

Ca produs de piaţă, destinat satisfacerii unei necesităţi sau dorinţe a consumatorului,

Aplicarea marketingului în sport presupune să se ţină seamă de faptul că el a devenit

Fig 2. Componentele produsului sportiv

2.1. Prezentarea firmei Sport Arena

Sport Arena este o societate comercială cu obiect principal de activitate furnizarea de

Activitatea de bază a firmei Sport Arena, de la înfiinţare şi până în prezent, a

Un eveniment sportiv, bineînteles excludem aici un meci de fotbal din Liga

2.3. Viziune de ansamblu asupra streetball-ului

2.4. Piaţa streetball-ului din România

Genul de turnee 3 la 3 organizate peste Ocean, dar şi în Europa a început să cuprindă

3.1 Istoria streetball-ului din Politehnică

Parteneriat cu ministerul Învăţământului

Model pentru străini

Imagini de la Sport Arena au fost preluate şi în catalogul FIBA, care a prezentat

3.2. Creşterea graduală a „afacerii” Sport Arena Streetball

3.5. Analiza SWOT a streetball-ului Sport Arena

3.6. Desfăşurarea campaniei de promovare a evenimentului Sport

3.6.1. Obiectivele campaniei

Streetballul organizat de Sport Arena nu este un concurs sportiv oarecare. Obiectivele

b. Obiectivele comunicaț ionale

Crearea unei strategii de marcă

b. Să fie intenţionată – experienţa creată să susţină activ şi conştient brandul, să se

Într-o ţară de microbişti, majoritatea participantilor au de la 10 la 35 de ani, cu o

3.6.3. Calendarul campaniei de promovare a evenimentului streetball

15 aprilie – lansarea site-ului evenimentului streetball Sport Arena 2008

1 mai --„Sărbătoreşte 1 mai cu Sport Arena”– campanie de responsabilitate socială –

1 mai – 22 mai—înscrierea online a participanţilor la evenimentul Streetball Sport Arena

26 mai – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 1 dedicată sferturilor de finală,

27 mai- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 1, zi dedicată jocurilor finale la

„1 iunie - Copiii stiu să sară!”—campanie de responsabilitate socială- zi dedicată

30 mai – 10 iunie – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

12 iunie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 2 -

14 iunie – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 2 dedicată sferturilor de

15 iunie- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 2, zi dedicată jocurilor finale la

15 iulie – 29 iulie – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

31 iulie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 3

2 august – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 3 dedicată sferturilor de

3 august- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 3, zi dedicată jocurilor finale la

10 august – 25 august – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

28 august - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 4 -

30 august – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 4 dedicată sferturilor de

31 august- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 4, zi dedicată jocurilor finale

20-23 septembrie – publicarea pe site-ul evenimentului a numelui participanţilor calificaţi

24 septembrie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Master Sport Arena

25 septembrie –jocuri demonstrative ale baschetbaliştilor români din Divizia A,

26 septembrie – prima zi prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball Master. Ultima

27 septembrie – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball Master dedicată

28 septembrie- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball Master, zi dedicată

29 septembrie –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face

 Print-urile vor fi afişate pe panouri stradale în marile oraşe (Cluj, Bucureşti,

Iată cele mai importante declaraţii de la conferinţa de presă premergătoare primei

4.1. Proiectarea cercetării