UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN

BACĂU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII,
SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII

REFERAT LA DISCIPLINA MARKETING ȘI

IMPRESARIAT SPORTIV

STUDENT: CIRINBEIU GIORGIAN-ALIN

SPECIALIZARE:PERFORMANȚĂ SPORTIVĂ
ANUL I
GRUPA 402
 Necesitatea marketingului sportiv

Deşi sportul se vinde de secole, ideea de sistem raţional al

marketingului sportiv este relativ nouă. Vom defini conceptul
marketingului sportiv şi vom sublinia necesitatea calificării
profesionale. În continuare, se vor analiza componentele
sportului ca produs şi ale industriei sportului. În final, vom
reliefa numeroasele trăsături care, combinate, fac din
marketingul sportiv o zonă unică de investigaţie şi aplicaţie. În
1928, marele promotor al sportului, americanul Tex Rickard a
sesizat că publicul dorea competiţii sportive în care eroii buni îi
înving pe cei răi. Era un maestru în intuirea unor astfel de
afaceri. El a fost unul dintre arhitecţii epocii de aur a sportului
din America… Desigur, Rickard nu a fost primul promotor al
sportului. Istoricul William Baker observă că rolurile de sportiv,
sponsor, spectator şi comentator au existat în sport încă din
timpul primelor festivaluri din Grecia Antică. Dar, dacă în
ultimii 100 de ani s-a înregistrat o creştere constantă a implicării
în sport, înseamnă că sponsorii, comentatorii şi ceilalţi
anteprenori au jucat roluri cheie. Aspectele unice ale
marketingului sportului determină condiţiile de bază în care
trebuie să acţioneze specialiştii din acest domeniu. Deşi nici
unul dintre factori nu este determinant în sine şi deşi unii factori
nu sunt specifici doar sportului, combinaţia de factori oferă
experţilor în marketingul sportului o provocare cu adevărat
singulară, care necesită o abordare destul de diferită.
Specialistului în marketingul sportiv i se cere să comercializeze
un produs care este total imprevizibil, inconsistent şi deschis
interpretărilor subiective.
 Expertul în marketing trebuie să-şi îndeplinească rolul pe o
piaţă extrem de concurenţială, având la dispoziţie un buget
promoţional mult mai redus decât organizaţiile de aceeaşi
mărime din alte domenii. În fine, expertul în marketingul sportiv
trebuie să facă tote aceste lucruri, în condiţiile în care deţine
numai un control limitat asupra procesului de vânzarea
produsului. Partea bună a lucrurilor o reprezintă mijloacele
mass-media, dornice să ofere o prezentare amplă a produsului
general precum şi existenţa multor posibilităţi de generare a
veniturilor prin asociere cu lumea afacerilor sau a industriei.
Avem acum o idee a ceea ce reprezintă marketingul sportiv, deşi
s-a scris prea puţin despre acest subiect. Nu s-a publicat aproape
nici o teorie asupra marketingulyui sportiv, iar din numărul
redus de experienţe reuşite analizate în revistele de specialitate
doar câteva se referă la conceptele sau principiile fundamentale
din spatele respectivelor succese. În consecinţă, începătorii au la
dispoziţie aproape doar supoziţii atunci când preiau ideile
specialiştilor din industrie dintr-un anumit context de piaţă şi-l
aplică în propriul context de piaţă. Numeroase motivaţii justifică
obsesia americanilor pentru sport.
Una din principalele forţe în acest sens a fost prezentarea
extensivă a sportului la televizor şi creşterea masivă a spaţiului
alocat sportului în cotidiene. Dată fiind această creştere alocată
de mass-media şi a interesului imens al publicului, vizavi de
fenomenul sportiv, marketingul sportului a cunoscut o
dezvoltare fără precedent în ultimele decenii. Chiar şi
spectacolul la scară mondială al Jocurilor Olimpice a cunoscut
comercializarea. Peter Ueberroth, ca director executiv al
LAOOC, a realizat un lucru remarcabil obţinând sprijinul
industriei private pentru Jocurile Olimpice din 1984, scutindu-i
pe contribuabilii din districtul Los Angeles de datoriile pe care
alte oraşe gazdă ale Jocurilor le mai plătesc încă. În sectorul
sportului recreativ, competiţia pentru a fi acceptată are nevoie de
susţinere, fiind la fel forţată de expertiza în marketing.
Bazele sportive, cum ar fi cluburile de tenis, terenurile de
sport şi cluburile de menţinere a sănătăţii, cluburile de fitness şi
staţiunile de schi s-au multiplicat, iar competiţiile sportive s-au
intensificat. Confruntate cu o concurenţă acerbă şi cu
îmbătrânirea populaţiei, organizaţiile sportului pentru toţi
aparţinând de aceste segmente ale industriei – “în mod
tradiţional puternice” – sunt acum în căutarea unor talente în
materie de marketing care să le ofere facilităţi printr-o imagine
capabilă să atragă banii consumatorilor. Concurenţa între
structurile sportului şi chiar în interiorul acestora este mai mare
decât în orice alt segment al industriei. Organizaţii de toate
tipurile se luptă pentru timpul şi banii aflaţi la discreţia
consumatorului.