UNIVERSITATEA „ARTIFEX” DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING

SPECIALIZAREA: MARKETING

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator ştiinţific:

Conf.univ.dr. Virginia Cucu

Student

Gheorghe Alexandru Ungureanu

BUCUREȘTI, 2018
 UNIVERSITATEA „ARTIFEX” DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING

SPECIALIZAREA: MARKETING

MARKETINGUL ÎN DANSUL
SPORTIV

Coordonator ştiinţific:

Conf.univ.dr. Virginia Cucu

Student

Gheorghe Alexandru Ungureanu

BUCUREȘTI, 2018
 Cuprins

Introducere ...................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I: Marketingul sportiv .............................................................................................. 5
I.1 Introducere în marketingul sportiv......................................................................................... 5
I.2 Marketingul prin sport ........................................................................................................... 8
I.3 Asocierea identității profesionale a unui sportiv pentru realizarea promovării ..................... 9
I.4 Marketingul pentru sport...................................................................................................... 10
I.5 Marketing-management în sport .......................................................................................... 11
I.6 Sponsorizarea ....................................................................................................................... 13
I.7 Asocierea de imagine cu un sportiv/echipă (endorsement) ................................................. 14
Capitolul II: Marketingul sportiv în dansul sportiv ...................................................................... 16
II.1 Introducere în dansul sportiv .............................................................................................. 16
II.2 Dansul în societate .............................................................................................................. 16
II.3 Marketingul dansului sportiv .............................................................................................. 18
II.4 Marketingul artei spectacolelor .......................................................................................... 20
II.5 Practica și implicațiile acesteia ........................................................................................... 24
II.6 Marketingul evenimentelor................................................................................................. 25
Capitolul III: Activitatea personală în studioul de dans sportiv Dream Dance ............................ 27
III.1 Prezentare .......................................................................................................................... 27
III.2 Realizarea unei strategii de marketing .............................................................................. 27
III.3 Studiu de caz ..................................................................................................................... 36
Concluzii ....................................................................................................................................... 44
Bibliografie ................................................................................................................................... 46
 www.club .com
Introducere

Dansul de societate reprezintă un set de dansuri în pereche, care se bucură din punct de vedere
social, cât și din punct de vedere competitiv de atenție în întreaga lume. Datorită performanțelor sale
și aspectelor de divertisment, dansul de societate este prezent pe scenă, în filme și în televiziune. Cu
toate acestea, odată cu apariția dansului sportiv în timpurile moderne, termenul a devenit mai
restricționat și se referă în mod tradițional la cele cinci dansuri standard și cinci dansuri latino.

Prima redactare a celor mai vechi dansuri de salon a fost înregistrată spre sfârșitul secolului al
XVI-lea, când Jehan Tabourot, sub denumirea de "Thoinot-Arbeau", a publicat în 1588
Orchésographie, un studiu al dansului social renascentist francez din secolul al 16-lea.(Wikipedia
„ballroom dance” )

Lucrarea de față are ca scop propunerea unui nou mod de abordare și aducerea în discuție a
mediului de marketing pe care îl prezintă dansul de societate. Această ramură a marketingului a fost
de-a lungul timpului abordată în diverse lucrări de specialitate în moduri diferite. Unele lucrări
asociază acest mediu cu sponsorizarea, cu asocierea de imagine și celelalte instrumente specifice, până
la opinii ce consideră marketingul sportiv o nouă ramură per total cu uneltele specifice mediului
tradițional de marketing și nu numai.

„Ansamblu de mișcări ritmatice, variate, ale corpului omenesc, executate de obicei în ritmul
unei melodii, cu caracter ritual, artistic sau de divertisment” (DEX Online 2018), aceasta este definiția
dansului. Cu toate acestea, în dansul de societate se predă cu vehemență partea sportivă pe care o
prezintă modul acesta de exprimare. Ca rezultat, acest sport nu are parte de un mediu de marketing
stabil deoarece nu se respectă pe deplin caracterul istoric, sau proveniența, împreună cu partea
emoțională implicit prezentă în mișcările de dans ce pot fi exprimate foarte estetic în mediul video
sau cel al spectacolelor, mediu ce este slab sau deloc dezvoltat în cadrul acestui sport .

Lucrarea are 4 capitole ce prezintă succint concepția personală asupra temei alese.

Primul capitol, intitulat „Marketingul sportiv”, conține o redactare a ideilor și definițiilor

marketingului sportiv ale unor autori din domeniu, ale căror percepții asupra domeniului sunt împărțite
3
 www.club .com
în mai multe categorii. În acest capitol sunt prezentate definiții ce asociază marketingul sportiv cu
sponsorizarea cât și definiții ce clasifică acest mediu ca o altă ramura a marketingului tradițional ce
conține diverse metode și instrumente de promovare specifice.

„Marketingul sportiv în dansul sportiv”, capitolul doi, intenționează să descrie mediul actual
de marketing al dansului sportiv, împreună cu o scurtă prezentare a istoricului dansului de societate,
plus efectele marketingului asupra dansului împreună cu diverse moduri de abordare în acest domeniu.

Capitolul trei reprezintă activitatea preliminară de penetrare a pieței a studioului de dans de

societate Dream Dance plus partea aplicativă a acestei lucrări, fiind intitulat „Activitatea studioului
de dans sportiv Dream Dance”. Cuprinde o scurtă prezentare a clubului împreună cu scopurile acestei
asociații, realizarea personală a unei strategii de marketing împreună cu studiul de caz ce reprezintă
modul în care consumatorul român percepe acest mediu sportiv, cum ar trebui abordat mediul vizual
cât și rezultatul interacțiunii cu dansul de societate.

Mediul de marketing în dansul sportiv este un concept ce este foarte ușor evitat de către
cluburile de dans din România, majoritatea folosid tehninici precum: împărțitul pliantelor pe la școli,
afișele publicitare, evenimente precum nunți și botezuri, organizarea spectacolelor locale și
organizarea competițiilor sportive. Însă pentru a putea extinde aria de desfășurare a activității sportive
și pentru a putea atrage diverse categorii de consumatori, trebuie ca mediul de marketing să cunoască
o anumită restructurare și reorganizare ce se poate realiza relativ ușor implicând membrii participanți
ai cluburilor de dans.

4
 www.club .com
CAPITOLUL I: Marketingul sportiv

I.1 Introducere în marketingul sportiv

Sportul a evoluat la nivelul societății, de la un mod de a petrece timpul liber la o întreagă
industrie. Sportul are o contribuție directă asupra efectelor sociale pe care le generează la nivel
biologic, contribuție ce se aplică si la nivel economic, prin raportul la consum, venituri, etc.

În literatură, specialiștii sunt împărțiți în două categorii în ceea ce privește abordarea

marketingului sportiv:

1) Marketingul sportiv este privit ca un nou domeniu de aplicare a teoriei marketingului,

limitându-se la a evidenția cum se pot aplica teoriile generale ale marketingului , în domeniul
sportiv.
2) Marketingul sportiv este o știință nouă cu o identitate foarte diferită de cea a marketingului
general, având instrumentele sale specifice.

Corect este să privim acest domeniu ca pe o nouă specializare a marketingului, în procesul său
de expansiune și dezvoltare excesivă, ceea ce presupune:

 o bază comună tuturor specializărilor incluzând, bineînțeles, și dansul sportiv;

 un set de caracteristici ce aduc specificitate acestui domeniu.

Prin urmare în literatura de specialitate găsim două tipuri de definiții ale marketingului sportiv,
cele ce pleacă de la elementele de bază și tradiționale ale marketingului și cele care descriu
marketingul sportiv prin exemple concrete de acțiuni în acest domeniu.

O abordare din punctul de vedere al definiției clasice a proceselor de marketing oferă și B.L.
Parkhouse: „identificarea caracteristicilor organizației și a produselor/serviciilor acesteia,
incorporarea acestor caracteristici în dezvoltarea, prezentarea, poziționarea și distribuția produselor
sportive cu ajutorul strategiilor promoționale în cadrul piețelor țintă” ( Parkhouse, B.L. 1996)

Schlossberg include o serie de elemente – poziționare, orientarea spre clienți, diferențiere, mix
de marketing precum și marketing relațional. Autorul vede sportul ca un mediu de marketing în
dezvoltare, de sine stătător, cu segmentare, poziționare, distribuție și promovare a produselor și
5
 www.club .com
serviciilor sportive într-un mod eroic, incluzând atașamentul fanilor și devotamentul lor față de
echipele/sportivii preferați. (Schlossberg,H 1996)

Punctele de vedere prezentate mai sus evidențiază faptul că putem defini marketingul sportiv
plecând de la elementele de bază ale marketingului. Astfel, o organizație din acest domeniu ar trebui
să înceapă prin analiza mediului de marketing în care activează, identificând oportunitățile, cerințele
și nevoile consumatorilor. Identificarea publicului țintă și implementarea elementelor mixului de
marketing sunt vitale și totodată esențiale pentru a obține o detașare competitivă.

Pentru a exemplifica adepții celei de a doua perspective trebuie să ținem cont de faptul că
aceștia evidențiază diferențierea domeniului prin exemple sau aplicații ale marketingului în mediul
sportiv.

G. Lewis și H Appenzeller identifică două aplicații pentru a definii marketingul sportiv,

aplicații asupra cărora vom revenii mai târziu în lucrare:

1. marketingul pentru sport – utilizarea elementelor mixului de marketing pentru a comunica

beneficiile participării la activitățile sportive (atât ca și participant cât și spectator)
2. marketingul prin sport – delimitarea publicului țintă și folosirea sponsorizării ca
instrument de promovare a produselor proprii.( Lewis , G. & Appenzeller, H 1985)

Definiția dată de S. DeVous oferă o sintetizare a ariei activităților marketingului sportiv: ,,de
la organizarea unui eveniment special în cadrul Super Bowl la a sponsoriza în mod oficial Jocurile
Olimpice, până la a finanța un turneu local de tenis” (DeVous, S. 1994). Autoarea definește
marketingul sportiv prin intermediul sponsorizării, precizând faptul că o strategie de marketing sportiv
începe prin a defini obiectivele de sponsorizare.

În aceeași ordine de idei, V. Alonzo afirma că marketingul sportiv „include promovarea

sponsorizării unui eveniment astfel încât să se realizeze un impact asupra publicului-țintă prin
campanii de publicitate privind asocierea cu un eveniment sportiv major, noi variante de ambalaje
care să includă logoul evenimentului respectiv, sponsorizarea unei campanii de promovare a
evenimentului principal, motivarea forțelor de vânzare prin acordarea premiilor constând în
participarea la evenimentul respectiv” . ( Alonzo, V. 1994)

6
 www.club .com
Astfel, în urma definițiilor prezentate mai sus, concluzionăm faptul că atât autorii ce au descris
marketingul sportiv prin prisma elementelor de marketing, ci și cei ce au folosit exemple de activități
concrete încearcă să evidențieze elementele specific care, odată cu introducerea lor în sport, au suferit
modificări, ceea ce în alte cuvinte poartă denumirea de adaptare.

Marketingul sportiv, conține o serie de definiții ce se întind pe o arie foarte largă, mergând de
la a asocia sau chiar egala marketingul sportiv cu termenul de sponsorizare, până la privirea
marketingului ca pe un nou domeniu de activitate, cu metode, tehnici și instrumente proprii. Definirea
marketului poate fi comparată cu definirea conștiinței, în sensul că, așa cum Neil DeGrasee Tyson
răspundea când Richard Dawkins a formulat întrebarea ,,Ce este de fapt conștiința?” : ,,Dovada
faptului că nu avem nici o idee ce este conștiința este retrasă din faptul că există multe cărți ce
abordează subiectul, ce continuă să apară, nu continuăm să publicăm cărți, nu chiar, despre fizica
newtoniană , [...] deci faptul că lumea continuă publicarea cărților pe acest subiect este dovada
faptului că nu știm mai nimic despre conștiință, pentru că dacă am fi știut, nu am mai fi fost nevoiți
să continuăm să publicăm”. (Origins Project – ASU, ,,The Storytelling of Science” 2013) Cu toate
acestea argumentul este valid, și se poate aplica pe mai multe subiecte printre care și cel al
marketingului, luat sub orice formă (marketingul serviciilor, marketingul produselor, cât și ramurile
acestora) .

Marketingul este despre valori, așa cum spunea Steve Jobs, trebuie să fim clari și preciși în
ceea ce vrem să transmitem, creând un brand trebuie să îl alimentăm constant, la nivel de investiții cât
și la nivel de îngrijire, pasiune pentru a menține relevanța și vitalitatea sa. Spre exemplu compania
NIKE are ca și produs încălțămintea, deși când ne gândim la NIKE simțim altceva pe lângă acel
instinct de companie ce vinde încălțăminte și produse sportive, și asta datorită faptului că NIKE, în
reclamele și conținutul lor video, chiar și foto, promovează atleții de valoare, munca și succesele
acestora, promovând astfel atât sportul cât și performanța, de multe ori nemenționând produsul lor ci
doar logoul, folosind diverse instrumente ale marketingului, creând astfel o anumită imagine asupra
brandului cât și poziția companiei asupra locului ei pe piață.

Este greșit să limităm domeniul de marketing doar la anumite potențiale elemente ce aduc unei
întreprinderi renume și clienți, iar apoi să considerăm ca aceste elemente sunt îndeajuns de relevante
cât să ne permită să construim o definiție asupra marketingului sportiv.

7
 www.club .com

Marketing Marketing
pentru sport Dimensiunile
prin sport
marketingului sportiv

Bazat pe
Tradițional Bazat pe
produs
tema sportivă
sportiv Domeniile
Nivelul marketingului
de Bazat pe sportiv
Bazat pe
integrare asociere cu
Bazat pe sport
sponsorizare sportul

Non-sportiv Sportiv

Tipul
Produsului

Figura nr.1. Dimensiunile si domeniile marketingului sportiv

Sursa: Fullerton, S., Merz, G.R, (2008), p. 97

I.2 Marketingul prin sport

Marketingul prin sport folosește domeniul sportiv ca instrument de promovare a produselor
sau serviciilor unei întreprinderi sau a imaginii unei companii ce nu își desfășoară activitatea neapărat
în sport.

8
 www.club .com
Marile corporații, precum NIKE, folosesc sportul ca mijloc de promovare pentru produsele
proprii, având ca public țintă oamenii ce urmăresc un anumit sport, în principal dacă sportul are atenție
din partea media.

Ca și componente specifice, marketingul prin sport prezintă două modalități importante de

promovare: asocierea de imagine între organizații și personalități sau echipe sportive și sponsorizarea.
(Constantinescu, M. & Gheorghe, D.C., 2015)

I.3 Asocierea identității profesionale a unui sportiv pentru realizarea promovării

Motivele emoționale stau la baza comportamentului consumatorului, fenomen întâlnit datorită
tehnologiilor de realizare a produselor și cele de prestare a serviciilor care au evoluat extrem de mult
în ultimii ani. Cea mai bună metodă pentru a câștiga teren în fața competiției o reprezintă realizarea
unei legături emoționale între consumator și brand, aceasta fiind realizabilă prin asocierea cu o
personalitate din domeniul artistic, sportiv, educațional chiar și politic. În țara noastră, acest concept
nu a fost implementat cu adevărat. De cele mai multe ori, compania ce dorea să promoveze ieșea
câștigătoare, având totuși un succes pe termen scurt sau mediu pentru că nu exista o legătură mai
amănunțită și definită între imaginea companiei și cea a personalității folosite.

Ideea centrală a asocierii cu identitatea profesională a unui sportiv este de a promova și

centraliza identitatea companiei, cum este percepută, ce valori are la bază și care este experiența
oferită. Acesta reprezintă un instrument de care un bun specialist trebuie să țină cont în elaborarea
oricărei strategii de marketing.

Cât despre sponsorizare, aceasta este o tehnică de comunicare, marca fiind asociată cu un
anumit eveniment atrăgător pentru un anumit public. Aceasta constă în acordarea unui sprijin material,
financiar de către un sponsor cu scopul desfășurării evenimentului, în schimbul unei contraprestații
stabilite în prealabil.

Sponsorizarea este prezentă în majoritatea domeniilor nu doar cel al sportului, întinzându-se

către domenii precum: educație, știință, cultură, artă, etc. deși, datorită interesului arătat de media
pentru sport, se înregistrează cea mai mare acoperire în domeniul sportului.

9
 www.club .com
Dezvoltarea sponsorizării în sport s-a accentuat la sfârșitul anilor ’70 și pe parcursul anilor
’80, fiind motivată de restricțiile publicitare impuse fabricanților de țigări și alcool care erau în
căutarea unor alternative de promovare ale produselor. Astfel că, în 1972, când a fost interzisă
publicitatea pentru aceste produse în Anglia, 10-20% din sponsorizările din sport erau finanțate de
companii din industria tutunului și alcoolului.( Oprișan, V. 2001)

I.4 Marketingul pentru sport

Marketingul sportului sau marketingul pentru sport reprezintă activitatea de marketing
adaptată pentru a putea fi aplicată unei entități din domeniului sportiv: federație, asociație, sportiv sau
echipă profesionistă, etc. Folosim termenul de adaptată pentru că nu se întâlnesc elemente de
marketing pur și simplu aplicate domeniului sportiv, aceste elemente suferind schimbări pentru a se
potrivi cât mai bine caracteristicilor speciale pe care le prezintă lumea sportului.

O descriere mai amănunțită se poate alcătui începând de la obiectul activității de marketing,

iar în funcție de acesta avem:

1) marketingul serviciilor sportive: (baza sportului ca domeniu de activitate) aici se află

organizațiile ce oferă atât posibilitatea desfășurării activității sportive (săli de sport, instructori etc.)
cât și cele care oferă servicii de divertisment sportiv (meciuri);
2) marketingul produselor sportive: aici includem producătorii de articole sportive către
publicul țintă, incluzând și categoria de merchandising formată din (tricouri cu echipa preferată, șepci,
pixuri, etc.);
3) marketingul în ansamblu: (determinarea oamenilor de a include sportul în viața de zi cu
zi) aceasta categorie este de obicei regăsită la nivel macroeconomic, statul încercând să promoveze
sportul în general fără a evidenția o echipa sau un sportiv și fără vreun interes special pentru un anume
sport. Aceste strategii se regăsesc atât la nivel regional cât și la nivel național sau internațional.
(Constantinescu, M. & Gheorghe, D.C., 2015)

10
 www.club .com
I.5 Marketing-management în sport
Domeniul sportiv a rămas în urma altor domenii când vine vorba de încorporarea
marketingului, avantajul fiind că putem învăța din greșelile făcute de cei ce au experimentat
marketingul relațional în domeniul lor de activitate.

Adaptarea marketingului către domeniul sportiv nu este însă suficientă, aceasta trebuie
integrată la nivelul organizației, în ceea ce se numește marketing-management, ducând la coerență și
eficacitate pentru întreaga activitate.

V. Olteanu prezintă o definiție amănunțită în cartea sa: ,,management-marketingul ne apare ca

exprimând, în gradul cel mai înalt, modul în care procesele și relațiile de management, elemente
definitorii ale științei managementului sunt organizate și desfășurate prin încorporarea filosofiei
(viziunii, opticii) marketingului cu întregul ei cortegiu de concepte, metode, tehnici și instrumente.”
(Olteanu V. 2002)

Acest proces prezintă o serie de etape ce aduc o coerență necesară implementării marketingului
la nivelul organizației sportive:

a. planificarea la nivelul corporației: include pe lângă elementele ce urmează a fi prezentate

mai ulterior și misiunea companiei, domeniile de operare și strategiile de dezvoltare;
b. planificarea la nivelul unității strategice de activitate: intervin strategiile generice ale
organizației, subiect asupra căruia se va reveni în lucrare;
c. planificarea strategică de marketing: prezintă următoarele etape: cercetarea și analiza
consumatorului, concurenței, companiei și nu numai. Tot de planificarea strategică de marketing ține
și stabilirea obiectivelor, segmentarea și poziționarea. Mixul de marketing este o etapă la fel de
importanta sau, am putea dezbate, una din cele mai importante etape ale planificării, urmată de cei 4
P ai marketingului (produs, preț, plasament/distribuție și promovare). Ultimele etape sunt
implementarea programului de marketing și evaluarea (feedback-ul).

Mijloace de promovare în sport

Promovarea este procesul de comunicare al firmei prin care se încearcă influențarea

comportamentului clienților actuali și potențiali pentru obținerea profitului pe o perioadă cât mai
îndelungată de timp, proces realizat prin folosirea unui ansamblu de metode și tehnici specifice.
11
 www.club .com
Sportul în media a condus la diminuarea accentului pus pe marketingul sportiv deoarece există
o atenție diversificată și intensă de care are parte, iar ca rezultat sportul nu a trebuit să pună accentul
pe dezvoltarea promovării, așa cum au făcut celelalte industrii. Mijlocul de promovare al sportului
fiind publicitatea: fiecare ziar are o rubrică sportivă, posturile de radio și de televiziune alocă mari
spații de emisie sportului.

Sportul asigură o vizibilitate mare, din acest motiv majoritatea companiilor vor să se asocieze
cu sportul, asigurându-și un vehicul promoțional pentru care audiența este diferită, iar cantitatea
spectatorilor este în general bună, fiecare sport atrăgând diverse grupuri și categorii de clienți,
permițând firmelor să ajungă cu succes la publicul țintă.

Tabelul nr. 1. Obiectivele comunicării în marketingul sportiv

Obiectivul promovării Etapa Exemple

 Apariția produsului/mărcii în
rândul consumatorilor și
conștientizarea acesteia.
 Informarea consumatorilor cu
privire la caracteristicile
Informare Introducere
produsului sau serviciilor.
 Informarea cu privire la preț și
locație.

 Construirea unei imagini

favorabile.
 Încurajarea schimbării
mărcilor.
 Convingerea consumatorului
Convingere Creștere/Maturitate să cumpere produsul.

 Schimbarea părerii
consumatorului despre
produs/serviciu.

12
 www.club .com
 Reamintirea cererii și
nevoii/dependenței față de
serviciu/produs.
Reamintirea Faza de creștere
 Reamintirea locației și
menținerea conștientizării în
legătură cu produsul/serviciul.
Sursa: Smith, A. 2008, p. 175

I.6 Sponsorizarea
O tehnică de comunicare prin intermediul unui eveniment ce permite asocierea cu un
eveniment ce are ca țintă un anumit public, sponsorizarea constă în acordarea de către un sponsor unui
sprijin material sau financiar, ori ambele, pentru desfășurarea activității sportive în schimbul unei
prestații stabilite anticipat.

Importanța sponsorizări crește considerabil odată cu trecerea timpului datorită:

 Publicității ce devine enervantă pentru consumator, acesta începând să o evite prin

schimbarea canalelor pentru a sări peste reclame (zapping);
 Creșterea costurilor pentru publicitatea TV;
 Organizațiile ce devin sponsor pot scădea din impozitul pe profit suma propusă în
contractul de sponsorizare;
 Interesul acordat de media sportului ca fenomen de masă și element de atragere al
telespectatorilor;
 Creșterea renumelui;
 Îmbunătățirea imaginii organizației și a mărcilor deținute;
 Posibilitatea realizării programelor de promovare a vânzărilor în cadrul evenimentului
sponsorizat;
 Diferențierea față de concurență;

În funcție de legătura sponsorului cu domeniul finanțat se stabilesc obiectivele unei organizații

ce dorește să investească în sponsorizare:

13
 www.club .com
a. Dacă există o legătură directă între organizație și domeniul în care se desfășoară investiția,
atunci punerea în valoare a produselor sau evidențierea tehnologiilor și performanțelor pot fi obiective
principale.
b. Dacă nu există neapărat o legătură între organizație și domeniul în care se desfășoară
investiția, atunci obiectivele pot avea referință la consolidarea imaginii mărcii, sporirea reputației,
creșterea notorietății ș.a.

Ținând cont de obiectivele urmărite și de aria de acoperire, putem face o clasificare a tipurilor
de sponsorizare:

1. Sponsorizarea unui eveniment local: competiții între licee (la nivelul orașelor)
2. Sponsorizarea unui eveniment regional
3. Sponsorizarea unui eveniment internațional: Campionatul European de Fotbal
4. Sponsorizarea unui eveniment global: Jocurile Olimpice
5. Sponsorizarea pentru popularitate, sponsorul având interesul ca reclamele sale să fie
văzute de un număr cât mai mare de oameni atât la locația propriu-zisă cât și prin intermediul media.
6. Sponsorizarea pentru imagine are în obiectiv consolidarea și susținerea imaginii mărcii,
oscilând între valorile promovate de eveniment și cele ce definesc organizația.
7. Sponsorizarea pentru credibilitate, practicată de cei ce se preocupă de investiții în domenii
ce au o anumită legătură cu activitatea companiei. Obiectivele sunt valorificarea produselor fabricate,
evidențierea superiorității tehnologice și performanța acestora.

I.7 Asocierea de imagine cu un sportiv/echipă (endorsement)

La baza comportamentului și procesului decizional al consumatorului stau motivele
emoționale, câștigând teren în fața celor raționale. Acest fenomen apare datorită faptului că
tehnologiile de realizare a produselor și cele de prestare a serviciilor evoluează rapid, ducând la
asemănarea produselor/serviciilor concurente.

Imaginea unui sportiv este la rândul ei influențată în rândul consumatorilor de către imaginea
pe care o prezintă respectiva organizație, iar ca și consecință din ce în ce mai multe organizații își dau
seama de imaginea pe care trebuie să o acorde imaginii în rândul oamenilor. Un club cu o imagine

14
 www.club .com
pozitivă transmite sportivilor ce aparțin de respectivul grup o atitudine demnă de imaginea clubului.
Există bineînțeles și varianta unei imagini nefavorabile.

Luând ca exemplu fotbalul: un sportiv transferat de la clubul sportiv Steaua București către
Dinamo București are identitatea profesională influențată de imaginea pe care aceste două cluburi o
au formată în rândul fanilor.

Endorsement-ul este o tehnică de promovare eficientă întrucât supporterii reușesc să

construiască o legătură psihologică cu celebritățile favorite, fiind expuși la consumul serviciilor sau
produselor recomandate de către aceștia. Modelul reprezentat de celebritate presupune folosirea
metodelor și produselor pentru a replica metodele de antrenament și de viață folosite.(Gardan, D. A.
2016).

15
 www.club .com
Capitolul II: Marketingul sportiv în dansul sportiv

II.1 Introducere în dansul sportiv

Dansul de societate este un sport desfășurat în pereche (cu un partener de sex opus) ce este
practicat atât la nivel social cât și competitiv, la nivel internațional. Din cauza performanței și plăcerii
oferite de acest sport, dansul de societate este savurat la nivel internațional de intrustria filmelor,
televiziunii și chiar teatru.

Dansul de societate conține două tipuri de stiluri de dans standard și latino, cele două fiind
diferențiate după tehnică, ritm, costumații și control.

Dansul de societate a fost dezvoltat în Marea Britanie și este regulat la ora actuală de două
federații internaționale: Consiliul Mondial al Dansului (Word Dance Council - WDC) și Federația
Mondială de Dans Sportiv (World Dance Sport Federation – WDSF).

În trecut, dansul era practicat doar de clasa burgheză a societății, în timp ce dansurile de tip
folk sau popular, erau practicate de clasa muncitoare. Diferența aceasta a devenit în timp din ce în ce
mai puțin observabilă odată cu evoluția pe plan tehnologic și moral a societății.

Dansul la nivel competițional este regulat de cele două federații menționate anterior fiind de
obicei împărțite în două nivele: dans de societate de performanță și dansul de societate amator.
Comitetul Internațional Olimpic recunoaște World Dance Sport Federation (WDSF) ca și
reprezentantul oficial al dansului sportiv la Jocurile Olimpice, însă există dubii ca acesta să fie introdus
printre Jocurile Olimpice, mai ales datorită eforturilor de a reduce numărul sporturilor participante.

Trebuie menționat că dansul de societate este regulat la nivel național în moduri diferite de
către fiecare națiune în parte, fiind aproximativ 30 de țări ce participă regulat la competițiile de dans.

II.2 Dansul în societate

Oamenii practică de obicei dansul din mai multe motive. Unul dintre motive ar fi plăcerea. Pe
de altă parte este o formă excelentă de mișcare și exerciții ce contribuie la sănătatea individului. Un

16
 www.club .com
alt motiv îl reprezintă modul în care dansul s-a dezvoltat, individul căutând să participe în competiții
și să își creeze o carieră profesională.

Interesul asupra dansului se datorează avansărilor tehnologice și comunicaționale ale

divertismentului, producții ale televiziunii radioului sau cel mai notabil filmelor ce își caracterizează
caracterele prin dans. Staruri precum Gene Kelly sau Fred Astaire sunt cunoscute la nivel
internațional, în special în lumea dansului. Multe filme orientate tinerilor precum Dirty Dancing
(1987,2011), Step Up (2006, 2008, 2010,2012) sau Footloose (1984,2011) și cel mai recent Step Up
HighWaters (2018) etc. toate având focusul pe dans și pe faptul că fiecare dintre noi putem dansa bine
în condițiile unui antrenament solid și perseverență. Show-urile TV naționale precum Dansez pentru
tine sau internaționale So You Think You Can Dance au expus dansul către o audiență vastă și au
făcut posibilă experimentarea dansului diferit față de modul tradițional.

Un efect menționabil asupra imaginii dansului în opinia publicului este asocierea acestuia cu
fitnesul (Deighan, 2005). Activitățile femeilor asupra acestui aspect au făcut posibilă asocierea celor
2, datorită includerii dansului în viața lor având ca și obiectiv slăbitul, socializarea sau menținerea
sănătății. Dansul necompetitiv poate fi o alternativă durabilă pentru fetele ce preferă aceste forme de
activitate (D’Alonzo, & Cortese, 2007).

Dansul competitiv este cea mai populară formă a dansului, cu o activitate foarte extinsă
internațional ce permite competitorilor să se întreacă în diverse stiluri permise precum: balet, jazz,
hip-hop, contemporan, dans de societate, modern sau step, în fața unui grup de jurați. Dansul sportiv
promovează foarte tare competitivitatea, iar mai puțin modul social sau de spectacol.

Termenul de ,,dans sportiv” se aplică dansurilor de societate competiționale (Standard sau

Latino) , astăzi sunt incluse următoarele categorii:

 Standard : Vals lent, Vals vienez, Tango, Slow fox și Quick Step
 Latino-Americane : Samba, Cha-cha, Rumba, Paso Doble și Jive
 Zece dansuri : Vals lent, Vals vienez, Tango, Slow fox, Quick Step, Samba, Cha-cha,
Rumba, Paso Doble și Jive

17
 www.club .com
II.3 Marketingul dansului sportiv
Marketingul a afectat calitatea dansului și modul de predare, evoluând de la o activitate
recreațională la o întreagă industrie în care cei interesați își pot crea cariere în dansul sportiv de
performanță, ca și antrenori sau arbitrii.

Marketingul artistic are nevoie de un produs puternic și bine definit, ia în plus trebuie să
conțină convingerea că ceea ce se oferă este benefic și este calitativ din punct de vedere estetic.
Dificultatea se află în găsirea și convingerea audienței cu care, ca și artist, poți împărtăși o viziune și
să dezvolți un proces de schimb. Pentru ca marketingul să aibă succes trebuie ca produsul prezentat
să fie înțeles pe deplin respectând principiul KISS (Keep It Simple Stupid).

Dansul ca și artă de performanță nu are activitate, fiind pe departe nepopular. Deși e puțin
spus, dansul a existat în majoritatea sistemelor și curentelor culturale sub diferite forme pe tot
parcursul istoriei umane. Amintind definiția oferită dansului: ,, Ansamblu de mișcări ritmatice,
variate, ale corpului omenesc, executate de obicei în ritmul unei melodii, cu caracter ritual, artistic sau
de divertisment” (Dexonline.ro, 2018, Definiția dansului), caracterul ritualic, artistic sau chiar de
divertisment pierzându-se treptat datorită nevoii de asociere cu sporturile olimpice.

În timp ce companiile și organizațiile se chinuie să rămână sau să intre în competiție în timp

ce lumea tehnologiei și incertitudinile economice iau amploare pe zi ce trece, marketingul preia un
loc foarte important. Acesta poate sa determine succesul sau eșecul unei companii. Companiile pot
avea un produs foarte bun, însă pot să nu atragă destul de mulți clienți (Cant,2012). Ca un produs să
aibă succes, o strategie de marketing și un plan de implementare sunt necesare. Pentru ca un plan să
aibă succes este necesar ca efortul să fie depus de un profesionist în marketing pentru a maximiza
punctele tari și de a minimiza slăbiciunile (lucruri ce se pot afla și dezvolta cu ajutorul unei analize
SWOT concrete și amănunțite)

Relațiile tradiționale de marketing între produs și consumator nu se aplică întotdeauna la

activități ce intră în categoriile artistice. Marketingul economic este dominat de dezvoltarea
produselor și serviciilor ce satisfac un anumit grup de consumatori, mai bine decât produsul existent.

Marketingul nu este limitat doar la sectorul afacerilor ce sunt orientate către scoaterea
profiturilor sau către atleți. Au existat implementări ce au avut succes la nivelul activităților nonprofit

18
 www.club .com
și evenimentelor dansante. Marketingul este o unealtă ce prezintă munca artistului către cei dornici să
participe în acest schimb, aceasta reprezintă deasemenea o activitate de motivație și este responsabilă
parțial față de percepția și așteptările celor ce privesc această artă. Comunicarea unei idei sau a
produsului artistic este un amestec reprezentat de talent și creativitate ce se interconectează cu
tradițiile,religia,mediul social, ideologie și filozofia artistului.

Artiștii și instructorii de dans au un interes sincer în înțelegerea efectelor marketingului

modern asupra culturii de dans de societate și chiar cea a organizațiilor, pentru a evalua efectele
practicii inițiativei de marketing asupra dansului. Artiștii sunt cei care produc conținut iar intenția
acestora este de a explora noi metode de exprimare și noi senzații pentru a le prezenta prin mișcare și
de preferat să conțină o anumită semnificație, către un public țintă. Din păcate dansul de societate și-
a pierdut de-a lungul anilor modul artistic de exprimare, în mare parte focusându-se pe transformarea
domeniului în sport. Dansul are un impact diferit asupra membrilor audienței datorită modului de
implementare a coregrafiei. Sunt opinii ce variază când vine vorba de coregrafi , artiștii fiind nevoiți
să iși schimbe sau, în unele cazuri, să părăsească o idee datorită intervenției sectorului financiar
orientat spre profit lăsând altă persoană/grup de persoane să preia ideea respectivă și să o modifice.

La origini, industria competițiilor de dans a existat pentru a oferi tinerilor dansatori oportunități
către experiențe profesionale. Competițiile atrag mai mulți spectatori decât un studio de dans ce
organizează în cadrul acestuia evenimente, majoritatea membrilor ce participă în cadrul unei
competiții sunt familiarizați cu cel puțin un dansator de pe scenă, și, deși evenimentele sunt deschise
către public, acestea de multe ori nu sunt frecventate de către publicul, cel puțin publicul ce se află
înafara ariei de interes. Datorită faptului că o competiție atrage mai multe studiouri de dans la un
singur eveniment, dansatorii ajung să se prezinte în fața unui public mai larg decât cel al clubului
apartenent. Ca urmare, dansatorii au mai puțină familiaritate cu audiența, ceea ce le mărește expunerea
către un public mai divers.

Marketingul dansului este o activitate care cere o relație strânsă între artist, marketer și
audiență. Semnificația produsă de către dansul de societate este un produs intangibil iar cei ce lucrează
în domeniul marketingului sunt responsabili de crearea unui program cu eficacitate cât mai mare ce
aduce produsul în fața unei audiențe cât mai largi. Cei ce lucrează în marketingul dansului sunt
interpreții muncii artiștilor, prin urmare marketingul programează strategii ce sunt folosite pentru

19
 www.club .com
implementarea unei reprezentări adevărate și creative a produsului. Ce este important pentru sectorul
artei este accesibilitatea, comoditatea, cultura cât mai vastă și asigurarea că arta este pentru toată lumea
și nu numai pentru anumite clase sociale/grupuri/etnii/vârste.

II.4 Marketingul artei spectacolelor

La fel ca și o organizație ce are ca și scop profitul, organizațiile non-profit trebuie să decidă ce
strategie și ce abordare trebuie executată, deci trebuie să existe un nivel de marketing la nivelul artei
spectacolului. Marketingul pentru arta spectacolului este o combinație de sport și marketing non-
profit. Marketingul este folosit de către cluburile de dans foarte simplu și superficial fără o strategie
bine pusă la punct.

Marketingul poate acorda un răspuns către problemele financiare ale companiilor de dans.
Astăzi din ce în ce mai multe persoane din lumea dansului realizează necesitatea pe care o prezintă
marketingul și nevoia masivă a unei strategii complexe și bine dezvoltate pe care piața o cere. Calitatea
este primul pas în dobândirea avantajului în fața competiției. Este recomandat ca un aspect să fie foarte
bine dezvoltat, iar apoi o varietate de lucruri să fie mediocre, urmând apoi a fi dezvoltate.

Un alt principiu de bază al dansului este reprezentat de cunoștințele pe care le avem despre
consumatorii și clienții noștrii și despre caracteristicile distinctive ale acestora. Este de recomandat a
nu se vedea un potențial client în majoritatea oamenilor. Prezintă un argument mult mai valid
dezvoltarea unei înțelegeri asupra unui grup specializat asupra căruia trebuie acționat cu metode
concentrate de marketing. În ziua de azi, trendul este format din modul în care nevoile și dorințele
consumatorilor sunt îndeplinite, acestea fiind considerate cele mai importante lucruri ce trebuie
respectate ,produsele fiind modelate după nevoile acestora.

Arta spectacolului face parte din expresia artistică și prin urmare artistul trebuie să fie persoana
cheie și totodată directorul. Prin urmare arta spectacolului nu poate fi modelată după dorințele
spectatorilor, ci trebuie să reprezinte o expresie personală a artistului.

O înțelegere a principiilor marketingului ce sunt aplicabile și către domeniul dansului

pregătește marketer-ul pentru a modela și planifica o strategie decentă de marketing. Există trei mari
domenii de activitate pentru dans :
20
 www.club .com
1. Creearea unei imagini pentru exprimarea artistică a evenimentului;
2. Alegerea celui mai bun public;
3. Adunarea celui mai mare profit posibil până și din cele mai mici cheltuieli.

Primul domeniu de activitate se referă la indentificarea produsului, al doilea la indentificarea

audienței, iar în cele din urmă la motivația consumatorilor de a cheltui bani in cadrul evenimentului,
toate acestea necesită o atenție la prepararea și planificarea unei strategii pentru a avea succes.

Există 4 concepte ce reprezintă baza marketingului într-o organizație non-profit:

1. Conceptul de interes propriu: acest concept este conectat la idea că în schimbul dintre un
cumpărător și vânzător, valoarea acelui schimb este mai mare decât ceea ce oferă aceștia.
2. Sarcina motivantă: acest concept în marketing arată importanța satisfacerii nevoiilor
consumatorilor ( Schiffman,2000)
3. Mixul de marketing: cele patru elemente : produs, preț, promovare, plasament, folosite
pentru a lăsa schimbul să fie executat.
4. Idea competenței distinctive: un club trebuie să își promoveze punctele forte și să se
concentreze pe acestea pentru a maximiza profitul.

O organizație nu trebuie să se bazeze complet pe calitatea performanței și pe faptul că rezultatul

este singurul factor important. Oamenii își vor aminti rezultatul și calitatea spectacolului, dar ei vor
prețui și amintirile create de participarea și experiența evenimentului. Marketingul evenimentului se
poate concentra asupra factorilor prezenți dincolo de eveniment (Martensen & Gronholdt, 2008).
Audiența artelor spectacolului are profiluri comportamentale diferite, în funcție de relațiile dezvoltate
cu organizația. În cadrul spectrului de marketing există patru categorii pe care orice organizație
artistică ar trebui să le urmeze dacă sunt interesate de publicul lor (McCarthy, & Jinnett, 2001). Aceste
patru domenii sunt:

a) menținerea publicului;
b) extinderea audienței;
c) dezvoltarea audienței;
d) îmbogățirea audienței.

21
 www.club .com
Întreținerea publicului se concentrează asupra publicului curent și încearcă să construiască o
bază solidă pentru dezvoltarea în continuare a publicului. În acest sens, compania ar trebui să se
concentreze pe construirea unei relații pozitive cu fiecare membru al publicului curent. Păstrarea
consumatorilor a reprezentat cea mai mare provocare cu care se confruntă industria sportivă. Acest
lucru se poate realiza prin diverse căi, cum ar fi buletine de știri, anunțuri în avans despre evenimente,
invitații la deschideri și simpozioane. O altă preocupare este menținerea contactului cu cei care au
participat în trecut și motivarea acestora să participe din nou și frecvent.

Următoarea categorie, de extindere a publicului, este cea mai dificilă și este adesea confundată
cu dezvoltarea audienței. Expansiunea publicului se concentrează pe căutarea de noi membri și
lărgirea bazei de audiență. Aici, conceptul de marketing-țintă este important. Adesea, atunci când o
organizație încearcă să-și extindă baza de audiență, caută în mod greșit o audiență diferită de audiența
curentă. Înainte de extinderea produsului pe o altă piață, compania trebuie să examineze mai întâi
piața respectivă pentru a vedea dacă produsul său este comercializat în acea zonă. Dacă nu, și
compania alege să comercializeze produsul acolo, ar putea pierde energie și bani. Pentru a pătrunde
pe această nouă piață, compania poate fi nevoită să-și modifice produsul astfel încât să corespundă
nevoilor pieței respective.

Educația este importantă pentru arta, iar arta este importante în educația noastră. Acest proces
de schimb, așa cum este discutat pe parcursul acestui studiu, începe în școli și se desfășoară de acolo.
Valorile, interesele, opiniile, gusturile și atitudinile încep să se dezvolte la vârste foarte mici (oferind
fiecărui copil șansa de a vedea o operă, o piesă de teatru și un balet). Este important să educăm
generațiile mai tinere, deoarece acestea sunt audiențele de mâine. Există programe care pot fi stabilite
pentru a iniția acest proces de dezvoltare. Orice program (pe bază de școală), care implică studenți
elementari, liceeni sau colegi, este un început (construirea unui curriculum pentru școli pentru a preda
studenților despre operele individuale, folosind școli pentru a genera o nouă generație de spectatori,
dans în programele școlare). Simpozioanele orientate către generațiile mai tinere sunt importante
pentru că le dau un gust din ceea ce pot face artele pentru ei și cum pot lua parte la acest process.

În cele din urmă, trebuie puse în aplicare activități de lărgire a publicului. Această zonă este
uneori ignorată sau subdezvoltată, deși ar trebui să facă parte din programul fiecărei companii. O
companie ar trebui să vrea ca toată lumea să participe și să aibă parte de o experiență plăcută. În mod

22
 www.club .com
ideal, experiența ar trebui să fie una care inspiră publicul să vină din nou și să aducă un prieten.
Acestea includ lucruri mici cum ar fi parcarea convenabilă, zone bine luminate, direcții clare și băuturi
răcoritoare în timpul pauzei.

Există tot mai mulți directori artistici care își primesc publicul înainte de spectacol. Multe
spectacole încep cu directorul artistic ce vine pe scenă să spună câteva cuvinte de mulțumire. Ei
exprimă adesea publicului ce ar trebui să se aștepte să vadă și despre lucrurile care ar putea face
experiența mai plăcută. Uneori directorul va vorbi în timpul pauzei, alteori va permite o discuție care
să aibă loc între artist și public. Discuțiile informale după spectacol au devenit o practică obișnuită.
De obicei, acestea au loc după performanța de deschidere sau în situațiile în care performanța a fost o
producție informală sau low-tech.

Strategiile de atracție trebuie dezvoltate pentru audiența potențială și piata penetrată; cu alte
cuvinte, strategii care au ca scop crearea unui interes în consumarea activităților oferite. Cu restul
tipurilor de audiență care, într-o măsură mai mare sau mai mică, cunosc și consumă deja activități
artistice, trebuie implementate strategii de reținere, care vizează implicarea clienților în sistemul
organizației, intensificarea consumului prin consolidarea angajamentului și încrederii.

Marketingul în dans poate fi folosit cu scopul de a dezvolta strategii ce sunt eficace în

dezvoltarea adienței.

 Dezvoltarea pachetelor care vizează acele persoane care pot influența și încuraja noi
membri ai publicului. Acestea sunt părinții cel mai frecvent, sugerând dezvoltarea pachetelor și
performanțelor „prietenoase pentru familie" (și timpii de performanță) și legăturile cu, și prin, școli
(și studiouri de dans)
 Oportunități de marketing intercultural - integrarea sau parteneriatele între societățile
care realizează stiluri de dans contemporane, culturale și de altă natură.
 Prietenii joacă, de asemenea, un rol important în introducerea de noi membri de audiență
în dans și în ceea ce privește participarea la spectacole, sugerând pachete de grup și promoțiile care
implică a aduce un prieten .

23
 www.club .com
II.5 Practica și implicațiile acesteia
Deși creșterea recentă a dansului a oferit managerilor de programe diverse oportunități de
afaceri, mediul de piață extrem de competitiv a creat noi provocări pentru oamenii de dans din
industria artelor. Constatări diferite ale studiilor sugerează mai multe implicații pentru îmbunătățirea
viitoare a practicilor de dans. Formele de dans, cum ar fi salsa, rave, disco, hip-hop, etc. sunt forme
culturale și comercializabile, cu o mulțime de piețe construite în jurul vitalității, spiritului și
posibilităților lor. Acest lucru sugerează că analiza ar trebui să se îndrepte spre astfel de industrii
creative și să învețe din formele de inovație practicate în cadrul acestora.

Dansatorii pot identifica nevoile și dorințele anumitor segmente ale participanților. O mai bună
înțelegere a segmentării țintă ajută la realizarea penetrării pieței și la extinderea școlilor de dans
oferind o varietate de programe și servicii personalizate de calitate. De exemplu, formarea în domeniul
controlului corporal și al mentalității, precum și experiențele de învățare culturală erau motive
esențiale pentru practicarea dansului pentru participanții adulți; astfel, comercianții de dans pot lua în
considerare dezvoltarea unor programe speciale care se concentrează în special pe acele subiecte. În
comparație cu segmentul de tineret, piața adulților arată o creștere mai lentă.

Operatorii din domeniul dansului trebuie să acorde o atenție deosebită acestui segment de piață
și să se străduiască în permanență să găsească modalități de îmbunătățire și personalizare a serviciilor
educaționale. În plus față de personalizarea programelor discutate mai sus, managerii programelor de
dans și marketing pot modifica variabilele mixului de marketing. De exemplu, într-un studio de dans
privat, instructorul și serviciile sale educaționale sunt produsele primare ale clubului. Cunoștințele
instructorului, prietenia și reputația sunt variabile-cheie care influențează în mod direct participarea
membrilor.

În ceea ce privește promovarea programelor de dans, specialiștii în marketing pot aborda

potențialii clienți adulți cu un mesaj promoțional unic și lecții gratuite de testare care evidențiază
beneficiile specifice ale formării în dans îndreptate spre acest segment de piață. Participanții adulți
consideră că atitudinea pozitivă a vieții, încrederea în sine și respectul față de ceilalți oameni
reprezintă cele mai importante beneficii pe care se așteaptă să le primească de la antrenamentul de
dans. Astfel, conținutul promoțional ar trebui să evidențieze aceste avantaje speciale prin intermediul
punctelor de comunicare (de exemplu: televiziunea locală, ziarul local, radioul, corespondența directă,

24
 www.club .com
paginile galbene, pliantele și internetul). În ceea ce privește strategia de stabilire a prețurilor, opțiunea
de plată flexibilă , comisionul rezonabil de membru și diferitele metode de plată în operațiunea școlii
sunt factori care trebuie luați în considerare. Astfel, pot fi aplicate reduceri de familie, reduceri de
lungă durată de membru și reduceri de recomandări pentru recrutarea consumatorilor de dans adulți.

II.6 Marketingul evenimentelor

Pentru un eveniment, elemente precum locația, accesibilitatea și atractivitatea pot afecta
succesul sau eșecul unui eveniment. O locație percepută ca inaccesibilă poate avea un efect negativ,
locul de desfășurare al evenimentului fiind o componentă critică în satisfacerea clienților.

Dansul sportiv se bazează foarte mult pe dezvoltarea și practicarea acestui tip de promovare
întrucât mare parte din bani și timp este investit în desfășurarea competițiilor de dans de societate.
Anul trecut fiind organizate până la 71 de competiții oficiale depășind numărul de competiții din anii
precedenți.

80

75
71 71 71

70 68

65
62

60
57

55 53

50
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura nr.2. Evoluția volumului de competiții pe an

Evenimentele sunt parte din industria divertismentului și trebuie să fie bine planificate,
prezentate și vândute pentru a putea concura cu alte evenimente ce doresc să obțină atenția și timpul
liber al indivizilor. În principiu sunt trei elemente pe care un eveniment trebuie sa le aibă:

25
 www.club .com
1. Spectatorul/consumatorul: experiența acestuia este determinată de factori precum: cost,
timp, acces, calitatea programului și al serviciilor oferite și conținut.
2. Sponsorul: oferă de obicei fonduri pentru implementarea evenimentului, acestea se
atenuează ulterior prin obținerea reclamei în schimbul fondurilor. Un eveniment sportiv este
imprevizibil și face ca fiecare eveniment să fie unic, spre deosebire de un mediu în contextul afacerilor
în care produsul are anumite așteptări și rezultatul poate fi previzibil.
3. Competiția/participanții/artiștii

26
 www.club .com
Capitolul III: Activitatea personală în studioul de dans sportiv Dream Dance

III.1 Prezentare
ASOCIATIA CLUB DE DANS SPORTIV DREAM DANCE este o structură sportivă de
drept privat, fără scop lucrativ,nonprofit. Membrii acesteia pot fi persoane fizice și juridice, române
sau străine care aderă și își însușesc statutul asociației. Asociația garantează egalitatea în drepturi a
tuturor membrilor săi, fără deosebire de religie,rasă sau sex.

Scopurile ASOCIATIEI CLUB DE DANS SPORTIV DREAM DANCE:

 De a oferi membrilor săi posibilitatea de a învăța, a se afirma și a se perfecționa pe planul

dansului sportiv
 De a reprezenta un model pentru scolile similare din țară
 De a reprezenta cu cinste dansul sportiv românesc la nivel național și internațional
 De a lansa competiții și programe sportive pentru dezvoltarea în masă și de performanță a
dansului sportiv

Pentru atingerea scopului propus, clubul își propune descoperirea, selecționarea, inițierea și
pregătirea de sportivi în ramura dansului sportiv, participarea la competiții sportive interne și
internaționale, precum și alte activități conexe acestora. (STATUTUL ASOCIAȚIEI CLUB DE
DANS SPORTIV DREAM DANCE )

III.2 Realizarea unei strategii de marketing

Teoretic vorbind, unul din cele mai cunoscute modele pentru strategiile de dezvoltare care ar
trebui sa fructifice cât mai bine oportunitățile de pe piață și punctele tari ale organizației sportive, este
modelul lui Igor Ansoff, Matricea produs-piață .

27
 www.club .com

Tabelul nr.2.Matricea lui Ansoff

Piață
Existentă Nouă
Produs
Existent Penetrarea pieței Dezvoltarea pieței
Nou Dezvoltarea produsului Diversificare
Sursa: Pop, N. Al (2000), Marketing strategic, Editura Economică, București, p. 50

Clubul de dans Dream Dance își propune să ofere unei piețe existente un produs digital nou,
focusat în mare parte pe dezvoltarea laturii de marketing, cu ajutorul noilor tehnologii și canale de
distribuție online și offline pentru crearea conținutului orientat spre promovarea sportului sub formă
artistică pentru a atrage mai multe categorii de public.

În ziua de astăzi, deținătorii studiourilor de dans au la dispoziție o varietate de moduri prin

care să își promoveze clubul. Una dintre cele mai mari probleme, dacă nu cea mai mare, este stabilirea
bugetului rezervat marketingului pentru a putea promova clubul de dans eficient. Deasemenea, foarte
multe școli se bazează pe un numar limitat de metode de promovare, fiind apoi vulnerabile față de
competitori și schimbările pe care le aduce industria dansului. În contunuare se vor prezenta metodele
strategiei propuse în cadrul clubului de dans menționat.

Realizarea Logo-ului

Un prim pas îl prezintă alegerea și realizarea unui logo ce este ușor de recunoscut și care să
pună în evidență studioul de dans față de competitori. În orice caz, realizarea unui logo pentru studioul
de dans este recomandat să fie lăsată la mâna unui designer profesionist pentru a captura valorile și
esența clubului de dans, deoarece acesta va fi folosit pentru o perioadă îndelungată de timp.
Deasemenea designerul vă poate realiza un logo ce se vede bine atât online cât și tipărit , în toate
formaturile și fără costuri suplimentare.

28
 www.club .com

Figura nr.3. Noul logo al Asociației Club De Dans Sportiv Dream Dance

Realizarea unui site web

Crearea unui site este mai usoară decât oricând, existând o varietate de site-uri ce permit
construirea unui site web precum Wix sau Square Space, însă tind să fie mai costisitoare în timp.
Pentru realizarea unui site web am folosit providerul menționat anterior, Wix, întrucât este ușor de
folosit. Siteul web : www.clubdreamdance.com

Figura nr. 4. Prima pagina a site-ului www.clubdreamdance.com

Crearea site-ului necesită, pe lângă conținut și design , să fie și corect din perspectiva tehnică.
Trebuie să avem în vedere câteva aspecte tehnice de bază atunci când construim un site:

1. Web design personalizat: Acest termen tehnic se referă la modul în care site-ul se prezintă pe
diverse dispozitive( tabletă, mobil, laptop). Peste 50% dintre vizitatori accesează site-ul de pe

29
 www.club .com
mobil, ca atare este necesar ca aceștia să poată viziona conținutul ușor, și ca site-ul să fie
optimizat pentru varianta accesibilă pe mobil.
2. Certificat SSL: Acest certificat vă asigura securitatea site-ului asigurând siteului acel https://
în fața domeniului. Siteurile ce nu au acest certificat, arată în conectarea de pe Google Chrome
avertismente de posibile încălcări ale intimității. În cazul în care se folosesc siteuri precum
wix acest lucru se produce automat.
3. Email cu domeniu propriu: Acest lucru nu este neapărat necesar dar oferă o notă de
profesionalism.
4. Strategie de backup: Acest lucru protejează utilizatorii de posibile atacuri și permit ca în cazul
în care site-ul a fost șters, recperarea acestuia.
5. Emailuri automatizate și notificări pe rețelele de socializare: Acest lucru este ideal pentru cei
ce vor să economisească timp, asigurând trimiterea unei notificări catre clienți când site-ul este
schimbat sau exista o promoție nouă.

Promovarea în mediul online și offline :

Promovarea în mediul online

Optimizarea rețelei de căutare locale ( local SEO) este un tip de marketing gratuit focusat pe
locație, precum apariția pe Google Maps. Spre deosebire de pliante, local SEO optimizează listarea
afacerilor locale și redirecționează traficul către site. Nu durează mult să pui la punct listarea, iar
aceasta permite, de-a lungul timpului, clientilor să vină sau să intre în contact cu clubul de dans. Locuri
unde se poate lista afacerea:

 Google My Business
 Yelp
 Facebook Business Pages
 Bing Places for Business

Alegerea se face în funcție de ce folosesc oamenii atunci când caută cluburi de dans sau afaceri
în apropierea acestora, fiind necesare răspunsuri la întrebări și recenzii în cadrul aplicației.

30
 www.club .com
Oamenii ce sunt în căutarea unui serviciu de dans, sunt publicul țintă al oricărui club de dans.
Este necesar ca clubul de dans să apară printre primele căutari atunci când oamenii caută cluburi de
dans, lecții de dans, etc. Acest lucru se poate realiza foarte ușor cu reclama plătită (cunoscută sub
acronimele SEM sau PPC). Această formă de marketing poate atrage foarte mult trafic, problema este
că vine cu un preț destul de mare în condițiile în care, optând asupra acestei variante trebuie ca plata
să se realizeze o dată cu click-ul pe care potențialul client îl dă. Pe scurt, de fiecare dată când un
potențial client caută pe Google sau Bing „cluburi de dans București” sau „ lectii de dans pentru copii”
printre primele căutări se va afla site-ul/anunțul celui ce a plătit, iar de fiecare dată când potențialul
client apasă click pe acest anunț se va lua o parte din bugetul alocat(pay per click).

După SEO local, anunțurile de pe rețelele de căutare sunt printre cele mai profitabile strategii
de marketing pentru cluburile de dans. Utilizarea Google AdWords (cost redus, mediu) și centrul de
anunțuri Bing. Investiția este medie și, odată ce campania este înființată, aceasta poate dura ani de zile
– sau poate fi promovată atunci când este nevoie de maximizarea numărului de membrii.

În această industrie competitivă, campaniile de căutare plătite trebuie să fie extrem de

optimizate pentru a fi profitabile. Nesiguranța asupra bugetului asigurat către această direcție de multe
ori are ca rezultat pierderi mari fără prea multe rezultate. Cererea unei agenții să creeze o mică
campanie de pornire este o idee recomandată - o pot face rapid și, de obicei, au liste de cuvinte cheie
și site-uri web de blocat, deci nu se va plăti pentru click-uri de calitate scăzută.

Optimizarea pentru rețelele de căutare(SEO)

Optimizarea motorului de căutare(SEO) este arta optimizării paginilor web pentru motoarele
de căutare, astfel încât site-ul web va apărea când oamenii caută serviciile respective. Se asigură
creearea de pagini diferite pentru fiecare tip de clasă de dans oferită de club (de exemplu, „clase de
balet", „clase de hip hop" și se optimizează pentru a câștiga trafic gratuit de la Google).

Aceasta este, de obicei, strategia de marketing cu cea mai mare rentabilitate a investiției,
deoarece nu va trebui să plătiți pentru publicitate, iar paginile optimizate vor oferi perspective foarte
interesante școlii de dans pentru anii următori.

Notificările prin email

31
 www.club .com
Adresele de e-mail de la clienți și de la clienții potențiali sunt extrem de importante, deoarece
permit contactarea și informarea celor interesați despre noile clase, ateliere de lucru și mementouri
pentru a se înscrie pentru noul an. Deși marketingul prin e-mail nu va câștiga noi clienți, este extrem
de important să informați clienții, să creșteți renumele și să creați cerere pentru noi clase.

Atunci când distribuiți în mod activ informații pe site, este posibil să fie o idee bună să utilizați
notificările de tip „Push”. Acestea funcționează mult ca și cum ai fi înscris pentru un buletin informativ
de e-mail: vizitatorii site-ului dau click pe un buton și s-au înscris automat. De fiecare dată când se
postează un articol nou pe blog sau actualizați o programare, puteți transmite automat acest lucru
abonaților.

Avantajele notificărilor de tip „push” au cele mai mari rate de înscriere și click-uri.
Dezavantajul este că nu construiți o listă de e-mail pe care să o puteți utiliza în moduri mai versatile.

Protejarea brandului online

De obicei, protejarea brandului nu este necesară, dar când concurența este feroce, unele școli
de dans (sau agenții lor de marketing) încearcă să lege alte branduri ale studiourilor prin afișarea
anunțurilor atunci când cineva caută un nume de școală concurente. Ideea este că aceștia pot să-și
aducă mai întâi școala în atenția lor și să „fure" click-urile.

Un exemplu în acest sens este compania ADIDAS, după cum se poate observa primele 4
anunțuri sunt de la site-uri diferite față de brandul în cauză, rezultând în micșorarea nivelului de trafic
ale site-ului original:

32
 www.club .com

Figura nr.5. Rezultatele căutării companiei Adidas pe Google.

Dacă cineva profită de marca dvs., asigurați-vă că vă protejați aceste recomandări pornind o
campanie de protecție a mărcii în AdWords.

Rețelele de socializare pentru studiourile de dans

Prezența pe rețelele de socializare este una dintre cele mai importante strategii de marketing
pentru studiourile de dans. Ele permit proprietarilor de școli de dans să comunice cu clienții, să inspire
dansatori și să trimită actualizări privind evenimentele. Deși mass-media socială nu este foarte
eficientă în comparație cu publicitatea de căutare plătită sau SEO locală, ea acționează ca o platformă
puternică pentru a inspira clienții existenți și pentru a genera trafic.

Bineînțeles, conținutul este cheia prezenței online a brandului. Pozele, filmulețele sunt foarte
importante, întrucât oamenii nu suportă posturile de tip spam sau chiar conținutul inapropiat.

Asigurați-vă că paginile web sunt partajabile și încurajați clienții să urmărească și să le

distribuie. Clienții (și părinții acestora) pot deveni distribuitorii online, deoarece aceștia pot împărtăși
conținutul cu prietenii și cu alți părinți. De exemplu, să presupunem că aveți imagini din evenimente

33
 www.club .com
comunitare (parada lui Moș Crăciun), recitaluri, concursuri sau accesorii pentru costume. Adăugați-
le într-un album pe Facebook, Instagram sau Pinterest sau într-o galerie pe site.

Întotdeauna cereți oamenilor să distribuie și să trimită clienților link-uri individuale ale

imaginilor. Mulți clienți vor împărtăși aceste imagini online, ceea ce înseamnă publicitate gratuită.
Link-urile îndreptate spre site nu vor acționa doar ca referințe, ci vor crește și site-ul în clasamentul
Google.

Exemple de rețele de socializare folosite de potențialii clienți:

1. Facebook
2. Instagram
3. Twitter
4. YouTube

Asigurați-vă că aveți o combinație echilibrată de profesionalism, distracție și inspirație.

Tipurile de posturi pe care ați putea să le folosiți pentru a vă crea o prezență online:

 Citate inspiraționale
 Poze legate de performanțele membrilor
 Biografii ale instructorilor
 Imagini profesionale ale studioului
 Evenimente

Strategii de marketing offline

Clienții fideli sunt probabil cel mai valoros canal de marketing. Ei probabil iubesc școala de
dans și sunt bucuroși să răspândească acest lucru prietenilor sau altor părinți. De obicei, word-of-
mouth este cel mai bun canal de marketing al școlii de dans. Persoanele care au auzit despre tine de
la un prieten au deja informații detaliate despre școala ta, de la cineva cu o experiență bună și
personală. Aceste perspective au tendința de a se înscrie și de a rămâne mai mult cu studioul.
Solicitatarea clienților pentru a lăsa recenzii pe Google, să participe la evenimente sau să vă ofere
studioului de dans petreceri de aniversare, au impact pozitiv asupra clienților.

34
 www.club .com
Flyerele reprezintă o modalitate excelentă de a genera cererea pentru orele de dans și de a
informa oamenii de ce ar trebui să se înscrie. Se evidențiază ce anume scoate școala de dans în evidență
față de competiție, beneficiile dansului (cât mai mulți oameni iau în considerare și alte activități pentru
copilul lor, cum ar fi gimnastica). Modalități bune de distribuire a fluturașilor sunt furnizarea acestora
din ușă în ușă în vecinătate, la evenimente locale sau la școlile și întreprinderile locale.

Școlile de dans din România recurg și la colaborarea cu școlile locale, ce poate fi foarte
benefică. Se poate ajunge la sute de copii. Se pot organiza și oferi ateliere gratuite: acestea sunt
minunate ca o activitate școlară gratuită și vor fi o modalitate bună pentru copii să experimenteze
dansul. Fiecare școală are reguli diferite pentru a lucra cu părțile terțe și de multe ori trebuie să aibă
activități aprobate de Consiliul Școlii.

Evenimente comunitare, cum ar fi organizarea unei serbări de crăciun locală, evenimente

caritabile sau evenimente sezoniere, reprezintă o modalitate excelentă de a prezenta școala de dans și
dansatorii. Este o oportunitate excelentă pentru studenți de a lega prietenii, a-și demonstra talentul și
a câștiga experiență.

Zilele onomastice sau cantonamentele pot fi atât o sursă de venit, dar și o sursă de clienți noi,
deoarece permit copiilor să experimenteze dansul. Crearea temelor de inspirație și invitație (de ex.,
„Dance Like Beyonce", „Frozen") pentru a ieși în evidență și pentru a face copiii să-și facă rezervări
pentru petrecerile onomastice și pentru taberele de dans.

Evitarea următoarelor strategii de marketing pentru a vă promova studioul de dans

Anunțurile plătite Twitter și Facebook generează o mulțime de vizitatori ce nu sunt neapărat

interesați de subiect, iar costul pe înscriere este de obicei foarte ridicat. Concentrarea pe persoanele
care au manifestat interesul pentru lecții de dans, utilizând SEO sau SEM este recomandată.

Paginile Aurii sunt excelente pentru o listare gratuită, deoarece oferă încă un tip de audiență,
dar nu se recomandă utilizarea serviciilor cu plată.

Televiziunea locală are un cost ridicat de producție și o acoperire limitată și descrescătoare.

Afișarea publicitară nu funcționează bine pentru studiourile de dans. Există o mulțime de

videoclipuri legate de dans, dar acestea sunt în mare parte videoclipuri din alte studiouri de dans sau

35
 www.club .com
tutoriale pentru persoanele care doresc să învețe mișcările de dans, dar nu sunt interesate să plătească
pentru lecții ori videoclipuri de la nunți. Afișarea puplicitară funcționează în condițiile în care
transpunem arta spectacolului într-un mod publicitar ușor de digerat de către audiență.

III.3 Studiu de caz

Scop și obiectiv:

Lucrarea de față își propune să studieze preferințele românilor legate de conceptul de

marketing în dansul de societate. Un alt obiectiv este reprezentat de reliefarea celei mai eficiente
metode de a atrage clienții pe viitor, precum și preferințele/atitudinea consumatorilor față de ipostazele
dansului sportiv –artă/sport-.

Ipoteza pe care această lucrare o testează : „Marketingul dansului sportiv nu are parte de atenția
maximă potențială din partea publicului țintă.”

Material și metodă

Tehnica folosită este ancheta prin metoda chestionarului, utilizând sondajul aleator simplu,
nerepetat. Eșantionul ales este reprezentativ, fiind format din 148 de români cu vârste cuprinse între
10 și 65 de ani, cu acces la internet, atât persoane ce au intrat în contact direct sau indirect cu dansul
de societate, cât și persoane care nu au avut parte de această experiență. Răspunsurile au fost colectate
prin platforma Google Forms, formularele fiind distribuite prin rețelele de socializare.

Trebuie menționat faptul că nu toate întrebările au fost obligatorii, cele ce au fost fiind notate
corespunzător și menționat la început în descrierea chestionarului.

Ca material, acest formular prezintă trei tipuri de videoclipuri, colectate de pe site-ul

www.youtube.com, bazate pe diferite criterii de selecționare:

1. University of Minnesota Ballroom Dance Commercial: Acest videoclip prezintă aspectele

practice ale unui club de dans, prezentarea mediului, a tarifului, sălii, a perechilor și membrilor
clubului, combinată cu o recenzie a unor membrii aleși asupra modului în care clubul își
desfășoară activitatea, oferind descrieri ale modului în care aceștia se simt participând în
colectivul dat. Acest tip de reclamă încearcă să prezinte facilitățile și modul de desfășurare a
unei ore de dans exprimate prin cadre specifice.

36
 www.club .com
2. Arthur Murray Grande Ballroom of Greenwich CT – Commercial: Acest videoclip conține
umor și senzualitatea ca principale efecte puse în evidență pentru a acapara atenția publicului.
Acest tip de reclamă prezintă aspecte ce pot fi dezvoltate, odată cu participarea individului la
câteva ore de dans, în cadrul personalității acestuia apelând astfel la dorința de dezvoltare
personală.
3. Romanian Open - Concurs de dans: Acest videoclip conține o tehnică de promovare prin
intermediul tehnicii de „endorsement”, folosind imaginea publică pe care o are domnul Mihai
Petre pentru a promova concursul de dans Romanian Open împreună cu perechile acestuia ce
dansează diferite stiluri de dans pe acoperișul unei clădiri pe o pistă de aterizare a elicopterelor.

Prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute

Primele 2 întrebări sunt puse pentru a determina sexul participanților și vârsta acestora. Studiul
a fost realizat asupra a 148 de indivizi, dintre care 72,3% (107) de sex feminin și 27,7% (41) de sex
masculin. Marea majoritate dintre subiecți fiind încadrați între vârsta de 18-25 de ani, mai precis
67,6% (100) dintre aceștia, fiind urmați de cei cu vârste sub 17 ani în procent de 18,9% (28), urmând
persoanele cu vârste între 26-45 de ani 8,1% (12) și 5,4% (8) subiecții peste 45 de ani.

Majoritatea persoanelor studiate au răspuns afirmativ la întrebarea: „Vă plac reclamele

online/televizate legate de dans?”, mai precis un procent de 77,7% consideră reclamele online/tv
acceptabile în contextul dansului sportiv, rămânând un procent de 22,3% din totalitatea persoanelor
studiate ce au avut un răspuns negativ la această întrebare (fig. 6).

37
 www.club .com

Figura nr. 6. Preferinta reclame online/televizate legate de dans

Este relevant pentru studiul de față să aflăm dacă există vreo relație între sexul și alegerea
subiecților în legătură preferințele asupra reclamelor televizate sau online. În tabelul nr.3 identificăm
cele două variabile :

Tabelul Nr. 3. Corelație sex-preferințe reclame

Femei Bărbați
Da 94 21
Nu 13 20

Deoarece ne aflăm în situația în care nu putem folosi ipoteza de normalitate, vom apela la
corelația neparametrică. Utilizând coeficientul de asociere a lui Yulle: Q= 0.7464, identificăm o
asociere directă între cele două variabile dihotomice, astfel variabilele se deplasează în aceeași
direcție.

Folosind materialul reclamelor video prezentat mai sus, am reușit să acumulez informații față
de diversele preferințe pe care le au românii legate de modurile în care o reclamă ar trebui realizată.
Având posibilitatea de a da răspunsuri multiple, cei mai mulți subiecți au ales „Romanian Open” (89

38
 www.club .com
de voturi), reclama pentru clubul de dans Arthur Murray fiind pe locul doi cu 39 de voturi, iar reclama
pentru Universitatea din Minesota ocupa locul al treilea cu 22 de voturi.

În figurile 7 și 8 se poate observa o distingere evidentă în sens pozitiv a reclamei „Romanian

Open” indiferent de sexul sau vârsta persoanelor, deoarece graficul se află deasupra celorlalte două,
lucru care poate fi influențat de familiarizariea subiecților cu personajul din reclamă (în cazul de față
domnul Mihai Petre), la care se adaugă faptul că reclama conține comentarii în limba natală.

Se observă o diferență semnificativă între cele două sexe odată cu înaintarea în vârstă. Femeile
sunt orientate mai mult către reclama Universității din Minesota, care valorifică modul de desfășurare
al cursurilor de dans, semnificând partea practică a acestuia, în schimb bărbații preferă reclama Arthur
Murray ce provoacă amuzament.

100%
90%
procentaj raspunsuri

80% 71.43% 71.43%

66.67%
70%
60% 53.33%
50%
40% 33.33%
32.00% 28.57%
30% 19.05%
20% 14.67%
10% 9.52% 0.00% 0.00%
0%
0-17 18-25 26-45 >45

categorie de varsta
minesota arthur romania

Figura nr. 7. Reclamele preferate de FEMEI pe categorii de vârsta

39
 www.club .com
100% 100.00%

procentaj raspunsuri
80% 66.67%
60.00%
52.17%
60%

30.43% 40.00%
40%
22.22%
20%
17.39% 0.00% 0.00%
0% 11.11%
0-17 18-25 26-45 >45

categorie de varsta
minesota arthur romania

Figura nr. 8. Reclamele preferate de BĂRBAȚI pe categorii de vârsta

Următoarea întrebare: „Considerați că dansul ar trebui să aibă parte de mai multă atenție din
partea media?” vizează nevoia publicului (cererea) pentrum o promovare mai agresivă în mediul
dansului, cu rezultate de o diferență mare, 87,8% afirmativ iar 12,2% negativ.

„ Ați dori să vizionați dansul sportiv în cadrul Jocurilor Olimpice?” această întrebare are ca
scop realizarea unei mape ale opiniei publice față de scopurile actuale organizaționale pe care dansul
sportiv le are, la nivel național cât și internațional. Aceasta este o problemă de actualitate în lumea
dansului, fiind prevăzute demersuri pentru a introduce dansul latino, dar și standard, în programul
Jocurilor Olimpice din 2020 în Tokyo. Acest lucru ar avea impact semnificativ asupra diversificării și
lărgirii audienței. Răspunsurile acumulate în acest formular sunt:

40
 www.club .com
Figura nr. 9. Jocurile Olimpice

O altă întrebare de interes pentru studiul de față este: „Ce notă ați acorda experienței
dumneavoastră cu mediul dansului?”. La această întrebare au răspuns doar persoanele ce au avut
contact personal cu mediul dansului sportiv, acordând o notă între 1-10 (1- nesatisfăcător, 10 –
excelent) experienței pe care au avut-o. Spre deosebire de cele 73 de femei eligibile care au acordat o
notă medie de 7,63, la bărbați se observă o scădere majoră, aceștia oferind doar nota 5,93, fiind media
a celor 31 de răspunsuri valide ale bărbaților. Această diferență clară semnifică lipsa de management
din mediul dansului sportiv, în legătură cu clienții, cât și neglijența față de populația de sex masculin
din România, conform cutumei populare “dansul este pentru fete” pe care am întampinat-o ca
mentalitate socială prezentă în copilăria majorității. Media totală a răspunsurilor este de 6,78 iar
rezultatele cumulate pot fi observate mai jos în figura nr.10 .

Figura nr.10. Experiența cu mediul dansului

Următoarea întrebare se intitulează „Ați dori să vedeți mai multe reclame cu și despre dansul
sportiv în România ?”. Cererea pentru abordări mai diverse ale marketingului în dansul de societate
este vizibilă în răspunsurile pe care subiecții le-au dat:

41
 www.club .com

81

88

25

Figura nr.11. Cererea pentru reclame cu și despre dansul sportiv în România

Atât Federația Română cât și cele din afară, împreună cu cluburile de dans nu reușesc să
satisfacă nevoile consumatorilor pe planul de marketing, aceștia dorind reclame cu un puternic impact
vizual și emoțional, nu numai pliante și campanii publicitare ce au ca scop adunarea clienților în număr
cât mai mare, apoi acest număr fiind diminuat în timp, mediul rămânând format doar de către cei ce
au înclinație spre acest mod de viață.

Nu în ultimul rând, în mediul dansului sportiv există o veche dezbatere pe tema clasificării
acestui mediu sub una din cele două categorii, artă sau sport. Am adăugat urmatoarea întrebare pentru
a afla opinia publică în legătură cu această dilemă, rezultatele fiind următoarele:

121

70

42
 www.club .com
Figura nr.12. Dansul sportiv: Artă sau Sport

Participanții au avut de ales între cele 2 variante și nu numai, oferindu-le libertatea de a alege
ambele variante. În urma unei analize detaliate asupra rezultatelor am aflat că oamenii ce nu au
răspuns unei întrebări anterioare, în legătură cu nota pe care au acordat-o experienței lor cu dansul
de societate (rezultând faptul că nu au intrat în contact cu acesta = neparticipanți), au ales ambele
variante cu precădere, pe când variantele separate au prezentat un număr egal. Deosebirea fiind clară
între aceștia și oamenii ce au intrat în contact cu mediul dansului acordând o notă experienței pe care
au avut-o (participanți).

Pentru a afla părerile legate de acest subiect ale diverselor categorii de persoane am
delimitat răspunsurile celor ce au participat în mod direct sau indirect în mediul dansului sportiv cu
răspunsurile neparticipanților obținând următorul grafic:

60 55

50

40
31
Numar voturi

30
24
17
20
11
10 11

0
Ambele arta sport

Ipostaze
participanti neparticipanti

Figura nr.13. Numărul de persoane și alegerile acestora pe nivelul de implicare

După cum putem observa, majoritatea neparticipanților consideră dansul de societate ca fiind
în concordanță atât artă cât și sport, celelalte două variante fiind alese în mod egal de către aceștia.

Subiecții ce au avut contact cu dansul sportiv au ales în număr de 55 de voturi dansul de

societate categorizat ca și artă, 17 au ales sportul, iar 31 dintre ei consideră dansul sportiv ca fiind

43
 www.club .com
combinația celor două. Diferența dintre rezultate este mai mult decât evidentă iar datorită studierii și
participării la diverse evenimente și cursuri în cadrul FRDS(Federația Română de Dans Sportiv) pot
afirma că membrii organizației se orientează foarte mult spre catalogarea dansului de societate sub
categoria sportivă, însă acest lucru este foarte periculos pentru că majoritatea elementelor emoțional-
estetice, împreună cu originalitatea și diversitatea ideilor pot fi pierdute odată cu limitarea dansului.

Discuții

Scopul studiului de caz a fost atins prin confirmarea ipotezei. Cu toate că eșantionul ales a fost
considerabil, nu putem extinde rezultatele obținute la scală mare, deoarece am avea nevoie de un
număr mai mare de subiecți.

Prin întrebarea : „Ați dori să vedeți mai multe reclame cu și despre dansul sportiv în România
?” la care doar 25 de persoane (16,9%) au răspuns negativ, aceasta fiind o minoritate în comparație
cu cerințele celorlaltor participanți la acest chestionar, se poate observa în mod clar succesul studiului.

Limitele acestui studiu de caz sunt vizibil existente în condițiile în care acest studiu conține un
număr limitat de persoane asupra carora s-a desfășurat studiul, iar numărul subiecților de sex feminin
este semnificativ mai mare decât cel al bărbaților, deasemenea categoria de vârstă 18-25 de ani este
predominantă cu un procent de 67,6%.

Concluzii
Concluzionând, datorită mediului nedezvoltat și a metodelor de marketing limitate folosite,
cât și neexploatarea mediului artistic de către cluburile de dans în scopul promovării, rezultă o
problemă de actualitate de mare anvergură, ce are ca rezultat cererea excesivă de divertisment a
publicului, ce se poate satisface odată cu dezvoltarea marketingului în acest domeniu și readucerea
show-urilor de dans în primplanul organizațional.

Consider că dacă s-ar focaliza atenția asupra părții artistice a dansului, măcar într-un mod egal
față de partea practic-sportivă, atunci atracția publică față de acest sport s-ar extinde considerabil,
totuși datorită lipsei de resurse, studiu și practică în acest sens nu putem prezice cu exactitate impactul
pe care acest tip de promovare ar afecta mediul actual.
44
 www.club .com
Prin acest studiu am încercat să analizez dacă pe piața din România există o cerere de abordare
diferită în marketingul dansului sportiv.

Având în vedere rezultatele obținute putem afirma că există o dorință a publicului de a

consuma conținut diferit de marketing când vine vorba de dansul de societate.

45
 www.club .com
Bibliografie

1. Alonzo, V. 1994, The Wild World of Sports Marketing, în ,,Incentive”, SUA, p. 53

2. Cant, M. (2012). Service quality and spectator satisfaction on university sporting grounds.
„International Business & Economics Research Journal 11” (12), p. 1311-1324.
3. Constantinescu, M. & Gheorghe, D.C. (2015), „Marketing sportiv”, Ed. ASE, București, p. 31-
40
4. D’Alonzo, K.T., & Cortese, L.B. (2007). O investigație a obiceiurilor și a activităților fizice
printre tinerele din Costa Rica. ,, Journal of Transcultural Nursing”, 18(3), p. 201-207
5. Deighan, M. A. (2005). Flexibility in dance. ,,Journal of Dance Medicine and Science”, 9(1), p.
13–17
6. DeVous, S. (1994), Sport Marketing, în ,,Incentive” ,SUA, p. 24
7. Fullerton, S., Merz, G.R, (2008), „The Four Domains of Sports Marketing: A Conceptual
Framework”, Sport Marketing Quartell, nr. 17, p. 97, p. 90-108
8. Gardan, D. A. (2016) ,,Marketing în sport” editura Universitara p. 146
9. Lewis , G, Appenzeller, H (1985), „Successful sport management”, Virginia , Michigan, SUA;
din Van Heerden, p. 47
10. Martensen, A., & Gronholdt, L. (2008). How events work: understanding consumer responses to
event marketing. Innovative Marketing, 4(4), 44-56
11. Olteanu V. (2002), „Management-marketing: o provocare științifică”, Ed. Ecomar, București, p.
27
12. Oprișan, V. (2001), „Marketing și comunicare în sport”, Ed. Uranus, București, p. 51
13. Parkhouse, B.L. (1996), „The management of sport – Its foundation and application”, 2nd Edition,
Mosby, Saint Louis, USA, p. 46)
14. Pop, N. Al (2000), Marketing strategic, Editura Economică, București, p. 50
15. Schiffman, L. G. & Kanuk, L. L. (2000). „Consumer Behavior”, 8th ed. Upper Saddle River, NJ:
Prentice Hall
16. Schlossberg, H. (1996), „Sports Marketing”, Blackwell Publisher, Massachusetts, USA, p. 46
17. Smith, A. (2008), Introduction to sport marketing, Elsevier, UK, p. 175
18. Statutul ASOCIAȚIEI CLUB DE DANS SPORTIV DREAM DANCE
46
 www.club .com

Resurse Internet

 Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Ballroom_dance
 Definiție preluată de pe pagina web : https://dexonline.ro/definitie/dans
 Origins Project – ASU, ,,The Storytelling of Science” 2013
 McCarthy, F.K., & Jinnett, K. (2001). „A new framework for building participation in the arts.”
United States: RAND Corporation. Linkul cu informațiile:
http://www.wallacefoundation.org/knowledge-center/pages/new-framework-for-building-
participation-in-the-arts.aspx

PS: Daca ai downloadat acest document si esti interesat de soarta dansului sportiv sau vrei sa incepi
sa dezvolti mediul marketingului in dans, as vrea sa stam la o bere sau ceai sau serotonina .

47