Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Horticultura-Legumicultura
Horticultura-Legumicultura
06 GUVERNUL
ROMANIEI
În parteneriat cu
6. Cultura morcovului
7. Ceapa
8. Varza
9. Conopida
13. Cartoful
Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati
de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. cresterea si
dezvoltarea normala , conditii specifice de clima , sol si nutritie .
-exces de caldura - se face prin -alegerea suprafetelor , irigarea ori de cate ori este nevoie ,
aerisirea puternica in spatii protejate , plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului ;
- deficit de caldura - se face prin : - realizarea perdelelor de protectie , mulcirea
solului,evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata , protejarea plantelor cu folie .
Lumina
Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale
speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in
urmatoarele situatii:
- ' de sporire a intensitatii luminii - se face
prin
iluminarea artificialade diminuare a
intensitatii luminii - prinstropirea cu emulsie
opaca de praf decreta , var stins, huma
folosind 1gram/m reduce transparenta sticlei
cu 20%; folosirea de sticla speciala
fotosensibila ,mulcirea solului)
Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare
proaspata ( cartof consum + lumina = solanina ; radacinoase + lumina = pornire
timpurie in vegetatie)
APA
Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor
limitative al cresterii .Preluarea apei se realizeaza prin radacina , iar circulatia apei este
facilitata de forte ca imbibatia ,puterea de absorbtie a radacinii ,presiunea
radiculara
,capilaritatea, transpiratia.
Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad
corespunzator de turgescenta care este dependent de specie ,fenofaza , virsta .
Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature ,plantele din sera fata de
cele din cimp.Tulpina are 45-50 % apa,frunzele mature au 60-65% apa ,frunzele tinere au
80-85 % apa,organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic
continut in apa il au semintele si este de 12-14% .
Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in :
AERUL SI GAZELE
Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin
miscarile sale ,vanturile.
Aerul atmosferic se compune din 78% azot ,21%oxigen, o cantitate foarte mica de CO2 si
altele cateva gaze . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc
oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.
Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de
fotosinteza (in lunile martie- noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita
intensificarii activitatii microorganismelor din- sol, in sere ziua continutul in CO2 descreste
datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor).
Din grupa altor gaze , fac parte : -amoniacul,
-bioxidul de sulf,
-flor
clor
ammoniac
SOLUL SI HRANA
. Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a
plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de
mediu.
Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de
ridicata si a unui potential de productie corespunzator.
Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase , nisipo-lutoase. Textura solui este
data de continutul acestuia in argila .Daca argila este in proportie de 50% solul este
argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si
sunt reci datorita umiditatii.
Foarte bune sunt solurile care au o textura medie , cu o buna permiabilitate a apei un
raport favorabil intre aer si apa
Structura solului - influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia
apei. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. din acest motiv la cultura
legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. In camp liber
atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea
structurii, iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati
mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a
solului .
PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de
oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu
caracter basic. Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie
sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor
alcaline pe soluri alcaline .
Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte
complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si
macroelemente .
Macroelemente ; azot,fosfor,potasiu,calciu,magneziu;
Microelemente : fier,zinc,cupru,molibden,mangan
Factorul biotic =OMUL
Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor
de viata ale plantelor .Dispunind de mijloace ca irigarea , chimizarea,mecanizarea , omul
devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.
PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE
Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara.
Pentru aceasta inainte de semanat, semintele se supun unui control, determinind :
autenticitata , puritatea , facultatea germinativa , energia germinativa, marimea , valoarea
culturala, umiditatea
Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi,
normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate.
Facultatea germinativa (germinatia) - ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de
seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de
temperatura , umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat.
Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut
de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia .
Dupa marime semintele se pot clasifica astfel:
-seminte foarte mari -bob, mazare, fasole, dovleac, pepeneverde-1-10 seminte/ Ig
-seminte mari -pepene galben, castraveti, sfecla rosie - 10-60seminte/lg
-seminte mijlocii -tomate, ardei, vinete, ceapa, varza -150-350seminte/lg
-seminte mici -morcov, patrunjel, marar -350-900seminte/lg
- seminte foarte mici -telina, salata 1000-2000seminte/lg
Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si
cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli.
In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor
-tratament fizic - cu apa calda la 50C timp de 20 min., dupa care se raceste ,
usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. la telina 10 min).
-tratament chimic cu formalina 0,25% timp de 5min.
-sulfat de cupru 0,50% timp de 10 min.
-permanganat de potasiu 1.0%prin infiltratie
- tiramet 4g/kg- prin prafuire.
PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME
FERTILIZAREA SUPLIMENTARA
o atentie suplimentara se acorda .
concentratiei ,care trebuie sa fie de 0.1 -0.5%
in functie de vigoarea plantelor si scopul
urmarit,
- doza se administreaza in 2-4 etape, se folosec
ingrasaminte solubile,fie ingrasaminte
solubile fie ingrasaminte complexe NPK
Se pot folosi :
- inainte de repicat : mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa;
-dupa 8-10 zile de la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa;
- dupa 8-10 zilede la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa,
-cu 10 zile inainte de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101
apa; MAP 10gr/10
1 apa;ferticare I ;ferticare II; ferticare III
Se face prin stropiri la avertizare preventive , stropind plantele cat si substratul Boli: -
caderea plantutelor -Previcur - 0,15%; Folpan -0,1% Benlate -0,15%
- Ciuperci la sol - dupa semanat -Previcur -0,15% Benlate 0,15% Folpan
0,15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura;
- rasarire - repicare : PREVICUR 0.15%,BENOMIL 0.15%
- repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0.10%- se stropeste solul
cu 2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp;
- mana,fainare,patari,patarea unghiulara,putregaiul radacinilor - se poate
combate cu VANDOZEB 0.2%,BRAVO 0.2%,PROTECT 0.1%,SUMILEX
0.1%,KASUMIN 0.3%
DAUNATORI:
- Coropisnita - SINTOGRIL 2,5grame la mp,momeli cu fosfura de zinc (0,5 kg la 10 kg de
uruiala din seminte de floarea soarelui,porumb,grau sau GR1LOSIL ;
-Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0,1 %,ACTARA Q. 15,ACTILLIC 0.15
%,RELDAN0.1%
-Acarieni: Talstar 0.1 %,Demitan 0.08%,Actilic 0.15%, Nissurun 0.05% ALTE
LUCRARI DE INTRETINERE :
- plivit buruieni
- raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat ,asigurind distanta optima intre plante
de 8/8 cm;
- sortarea rasadurilor pe categorii,inlocuindu-se cele necorespunzatoare ;
- pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.1% folosind 1
1/10 mp;solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante ,o singura data si numai dupa
ora 16 sau pe timp racoros si noros .
Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut,
udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind
CALIREA.In aceasta perioada planta isi schimba culoarea , frunzele au o culoare
verde inchis , aspre la pipait.
Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.15% ETHREL 0.1%.ATONIC
0.1 %.
RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii: plante viguroase,bine dezvoltate,sanatoase, frunze de culoare verde
inchis,sistem radicular puternic,inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii.
(Ex; tomate 14-16 cm,varza 12-15 cm ,ardei 15-17 cm,vinete 14-16 cm castraveti 10-
14 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza, si castraveti;
6- 8 frunze la tomate si vinete ;10-12 frunze la ardei.
Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si
porneste greu in crestere .
Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza,50-80 zile la ardei si
vinete,35-40 zile la castraveti
PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA
Presupune : pregatirea biocombustibilului,asezarea lui in platforma de incalzire cu
circa o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor
de descompuinere a materiei organice.
Pregatirea terenului - se curata terenul de zapada sau gheata ,dvipa care se asterne un
strat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile
scazute de afara.
Asezarea rasadnitei - presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la
inceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie ,iar materialul sa fie afinat;
- asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la
marginea superioara a acestuia;
- asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot
folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita
- ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei
- tasarea uniforma a biocombustibilului din toe ,
- presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat
subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul
prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar ;
- introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru
semanat si de 10-12 cm pentru repicat,
- acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru
incalzirea substratului.
Semanatul,repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare
cu cele din rasadnitele cu incalzire termica.
Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :- efectuarea ultimului tratament cu
substante fitosanitare ;
-eliminarea rasadurilor necorespunzatoare
(vatamate,alungite)
-udarea pina la saturatie a ghivecelor,
- asezarea rasadurilor in ladite
PREGATIREASIPLANTAREARASADURILORDELEGUME
INCAMP
Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari.
- lucrari cu caracter general,
- lucrari cu caracter special.
LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT :
- afanarea solului si combaterea crustei -mecanic
- manual, prin prasile ,
- combaterea burienilor ( erbicidare),
-irigarea culturilor prin rigole , picurare sau aspersiune
- prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor ,
- fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor
corespunzator fenofazei.
Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor , asigurand umiditatea , temperatura si nutritia de care
plantele au nevoie . Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa
inainte de rasaritul plantelor ).
- prasile normale 1-2 in vederea
distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor .
Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta , intrucat ele concureaza vital
plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon , substante nutritive ,facilitind
dezvoltarea bolilor si dounatorilor . Se realizeaza prin :
- prasile ,plivit, smulgerea buruienilor ,
- erbicidare,
-mulcirea solului cu folii din material plastic de
culoare inchisa sau cu paie
Alegerea erbicidului este in functie de : - cultura ,
-buruienile existente in cultura ,
- remanenta si selectivitatea erbicidului,
- pret de cost,
- momentul aplicarii, tehnica de aplicare,
- doza , specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe
soluri nisipoase, usoare, cu un continut scazut in
humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai
mici decat pe solurile grele , iar pe terenurile
ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se
vor folosi doze mai mari decat pe cele
neingrasate).
ERBICIDE :
Cultura - pepeni - BALAN -6-8L/HA
-ardei - AGIL -1L/HA
- DUAL -3-4L/HA
-TREFLAN - 3-4L/HA
. -castraveti -BALAN - 6-8L/HA
-tomate -DUAL -2-4 L/HA
semanate -TREFLAN - 3-5L/HA
-SENCOR - 0,3-0,4L/HA
-tomate
-mecanizat,
- semimecanizat( santuri pentru plantare se fac
mecanizat, iar plantarea se face manual)
INFIINTAREA CULTURII
Este in functie de destinatia productiei;
- pentru consum proaspat ,de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii
aprilie( soiu ca Nantes,Touchon,Favor f 1 ,Predor F1 ,Turbo F1);
- in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes
ameliorat,Nandor Fl,Nanco,Tardia Fl);
- pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu
recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay,Urias de Berlicum,etc) Schema de semanat:
- in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri,
- distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona
de protectie la rigola de 12 cm .
- distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii
plante /ha;
- adincimea de semanat - este in functie de epoca si variaza de la 0,7
cm la 1,3 -1,5 cm ;
- norma de saminta este de 2,5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de
4-6 kg /ha la saminta obisnuita.
LUCRARI DE INTRETINERE:
-udarea dupa semanat - este foarte necesara cind semanatul se face in perioade
secetoase ;
- se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze
moderate de 80-100m3/ha;
-distrugerea crustei ;
- combaterea buruienilor- prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1,5-2 kg/ha
sau prin prasile repetate de 3-4 ori;
- raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante;
- irigarea culturilor - se fac 4- 6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha;
- fertilizarea faziala - de 2-3 ori ;prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea
de a doua si a treia dupa 25-30 zile ,administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha
prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile
- combaterea bolilor si daunatorilor - de cite ori este necesar
BOLI: - putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani,
- alternarioza - ROVRAL 0.01%,RONILAN 0.5%.DITHANE
0.2%,FOLPAN 0.25%,MERPAN 0.2%
- fainarea - AFUGAN 0.05 %,TILT 0.01%,SYSTHANE
0.03%,KARATHANE 0.1 %,SULF MUIABIL 0.4 %
- putregaiul alb - ROVRAL 0.1%,SUMILEX 0.1% DAUNATORI : - coropisnita
-SINTOGRIL,GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha,
- plosnita umbeliferelor - SUPERSECT0.03%,FASTAC
0.02%,THIONEX 0.2%
- musca morcovului - SINORATOX 30 KG/HA, DIAZOLO.15%
RECOLTAREA-manual,mecanizat,semimecanizat
CEAPA
CERINTE:
- Caldura -nu este pretentioasa la caldura ;saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima
de vegetatie este 18-20 C;
- la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o
greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza ;
- ceapa este o planta rezistenta la frig.
- Lumina - este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina;in conditii de
lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale ,
- Umiditate - necesita un sol bine aprovizionat cu apa ,
- nevoie mare de apa la germinarea semintelor,iar eel mai mare consum de apa
are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor ,
- ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici ,gustul lor este iute si dau
rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna.
- Hrana - pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine
descompus ,de preferinta la planta premergatoare,200 kg/ ha superfosfat, 100-150 kg/ha
sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de
infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie .
- Solul - prefera soluri cu fertilitate ridicata ,usoare,cu fertilitate ridicata ,cu structura
buna ,suficient de umede.
- TEHNOLOGIA DE CULTURA
Se cunosc trei metode : prin arpagic , prin semanare direct in camp , si rasad .
Cultura cepei prin arpagic - este metoda cea mai raspandita. Necesita doua etape .
In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum.
Producerea arpagicului
. -Alegerea terenului - sa fie bogat in substante nutritive , lipsite de buruieni, avand ca
planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd .
-Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250-
300kg/ha superfosfat.
- Pregatirea terenului - incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm ,
astfel ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni, inclusiv ingrasamintele administrate.
RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este
ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o
temperatura fie sub 4C ,fie peste 18 C, are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare
de fusti. Inainte de a fi pus la pastrat, arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau
in uscatorii. Productia sortata este intre 6-10 t/ha .
Pregatirea solului:
- DiscuituI - pentru desfiintarea culturii anterioare
- Fertilizarea de baza - cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica
- Aratura adinca - la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor
administrate ,
- Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili;
- Fertilizarea de primavara - se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu ; Erbicidarea - cu
TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.
- Modelarea terenului - in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm
Infiintarea culturii:
-Epoca de plantare - primavara cit mai devreme posibil ,chiar in a doua jumatate a lunii
martie ;
- Pregatirea arpagicului pentru plantare - prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se
tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu
Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic
VARZA
CERINTE :
- Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C;temperatura optima de germinare este 15-
18C;
-prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata
- Lumina - este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga
- pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative
- Umiditatea - este pretentioasa la acest factor climatic ;umiditatea in sol sa fie de 75-
80% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul
cresterii si maturarii capatinei;
- nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in
perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor;
- umiditatea in aer sa fie de 85-95%
-Hrana - se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice
- se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej
soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide ,300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare
potasica
- Solul - are pretentii mari ;prefera soluri cu reactie neutra ,lutoase sau aluvionale
,bine structurate.Varza timpurie cere soluri usorare,cu fertilitate ridicata chiar mai mult
decit la varza de vara si toamna .Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui
sistem radicular slab dezvoltat. SOIURI:- timpurii
:VIDRA,DITHMARC;FLAVIUS;VELA;TUCANA
- semitimpurii (de vara ) -GLORIA
- tirzii : DE
BUZAU;BRAUNSCHEIWIGER,LICURISCA,MOCIRA,MAGURA,LARES
Se cunosc mai multe grupe de cultura :
cultura verzei timpurii cultura
verzai de vara cultura verzei de
toamna cultura verzei pentru
pastrare
CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI
- Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ]
- Primavara- se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte
de plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu
- Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie ,la varza de vara
intre 15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie
-Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului;
- Completarea golurilor
-Prasile
- Fertilizarea in perioada de vagetatie - de 2 ori ;prima la 10-15 zile de la completarea
golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu
pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna
- Irigarea - se face pe toata perioada de vegetatie
- la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me
apa/ha;
- la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha
- la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha . IrigatuI se
intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina .
0.1%;TOPSIN0.1%
,RONILAN,SUMILEX 0.1%;
0.1%Supersect0.03%
0.15%;Dipel0.05% 0.05%;Sinoratox
Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp
Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.2-1.5 kg/ha saminta drajata.
CONOPIDA
CERINTE ;
- Caldura - conopida prefera temperaturi moderate si constante
- rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C
- temparatura optima este de 17- 20C
- Lumina - este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de
vegetatie;dupa formarea capatinei aceasta dauneaza
- Umiditatea-are cerinte deosebite ;nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de
cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85%
- Hrana - toamna se da 20-30
t/ha gunoi de grajd,250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada
de vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha –
Solul - prefera soluri fertile,permeabile ,cu reactie neutra-usor alcalina
SOIURI: - timpurii : DUMBRAVA;FORTADOS;TIMPURIE DE BACAU
- semitimpurii: ALTO;CABERA;SERRANO
- tirzii : BATSMAN;LATEMAN;SUPRIMAX;WHITE BALL
TEHNOLOGIA DE CULTURA
Conopida timpurie - se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii.
Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20.01- 10.02 si la o adancime de 1,5
-2cm.
. Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate, in ghivece sau
cuburi nutritive de 7x7x7cm.
Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de
ingrasaminte chimice complexe - 2% cate 4-51/m3.
PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie.
Infiintarea culturii
Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si
15-30 martie in zonele nordice .
Schema de plantare - 2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25.
Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha . Pentru obtinerea
de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie . Plantarea in
acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm. Imediat dupa plantare se
intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai
timpuriu fata de cultura neprotejata .
CULTURA CONOPIDEI DE VARA
Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele
diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie .
Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie .
CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA
Se face prin rasad folosind 0,3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha|
cultura . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de
ingrasaminte chimice . Epoca de semanat este 1 -10 mai.
PREGATIREA TERENULUI
Aratul-la 15-18 cm
Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu ; 250-300 kg/ha superfosfat; 1 GO-150 kg/
ha azotat de amoniu
Erbicidarea - la fel ca la varza de toamna .
Plantarea rasadului - la 20 iunie - 1 iulie la distanta de 70/30-40 cm .
Completarea golurilor - cu rasad de aceeasi calitate
Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300-
400 m3 apa / ha
Prasile manuale si mecanice
Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul
culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna . A doua fertilizare se face
la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna
folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei - se face prin legarea
cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .Mai nou
au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare
TOMATE- CULTURA IN CIMP
CERINTE :
-CALDURA - au cerinte ridicate la caldura ;temperature minima de germinare este de
12 G ,cea optima de germinare si crestere este de 22 C ;
- temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp
scurt cauzeaza inghetarea plantelor;
- temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a
fructelor 18-24 C ;
- la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza
cresterea.
-LUMINA - intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor
- UMIDITATEA - pretind un sol aprovizionat cu apa ,la nivel de 68-77% din c.c.a. in
primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului
trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii.
-HRANA - consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie
urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot ;30
g poatasiu;2,8 g fosfor ;25 g calciu ; 3,8 g magneziu /mp
- SOLUL - prefera soluri cu textura mijlocie,aluvionare,cu pH de 6-6,5
SOIURI : - soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA ,CAROLINA
,EXPORT 2.ISALNITA 50,LAURA ,ARLETA ,MARA
- soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE
ROIAL;BUZAU 22,CLUJ 80,PRECOCE SOMESENE,ROXANA ,UNIREA
-soiuri pentru industrializare :Buzau 47,
Dacia,Fachel,Monor,Roma,Romec 554,Vidra 533,Ferma,Pavio,Vipon,Tip-Top
TEHNOLOGIA DE CULTURA :
-Desfiintarea culturii anterioare ,segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in
vederea nivelarii.
-Nivelarea de intretinere - cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii
- Subsolajul - pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe
soiuri grele ,argiloase
- Fertilizarea de baza - cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare
potasica
LUCRARI DE INTRETINERE:
-Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa ,manual pe
suprafete mici,sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha
-Udarea semanaturii - pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 70-
75%;se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii
rasarirea are loc in 12-15 zile .
-Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad - la 2-3 zile dupa plantare
-Raritul tomatelor semanate direct in sol - se face de 1 -2 ori ,manual ,prima data cind
plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate;distanta
dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha
-Prasitul - ori de cite ori este nevoie ,de regula de 3-4 ori
-Irigarea culturii - se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de
formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar
la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15
zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie
-Fertilizarea faziala - se fac 2 fertilizari ,prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50
kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica ,iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg
azotat de amoniu, 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .
-Combaterea bolilor si a daunatorilor -
- patarea si basicarea fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA
BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE 0.2%
- patarea pustulara a fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA
BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE
- fainarea-SYSTHANE 0.05%,AFUGAN 0.05%,TILT 0.02%,BAMPER
0.02%,SAPROL0.12%
- alternarioza -ROVRAL
0.05%,DYTHANE0.2%,MANCOZEB0.2%,VANDOZEB 0.2%,MERPAN 0.2%
MELODY 0.3% RIDOMILO.25%
-septorioza - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,BAVISTIN 0.1%,DYTHANE
0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABlLITE 0.2%,SHAVIT 0.2%,KASUMIN 0.15%
- patarea cafenie - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,B.AVISTIN
0.1%,DYTHANE 0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABILITE
- putregaiul cenusiu - TELDOR 0.1%,ROVRAL ,RONILAN,KONKER 0.1%
,SUMILEX 0.1 %SUMICO 0.15%
- mana - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA BORDELEZA 0.75%,CHAMPION
0.3%,DYTHANE 0.2%,RIDOMIL 0.25%,CURZATE 0'.25%,EUPAREN
0.15%,MELODY 0.2%,MANOX 0.25%,EQUTION PRO 0.04%,PATAFOL 0.2%
- fuzarioza - BENLATE
FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta
- VETICILIOZA -tratamente cu :
FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta
- putregaiul radacinilor .tulpinii si fructelor - P.REVICUR 0.15%,PROPLANT
0.15%,FOLPAN 0.2%, cite 0.5 1 solutie la planta (tratament la sol ),MANCOZEB
0.2%,VANDOZEB 0.2%
- omida fructelor - SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.155,ACTELIC
0.15%,SUPERSECT 0.15%,FASTAC 0.2 %,BESTSELLER 0.02%
- coropisnita - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA ,MESUROL 3-6 KG/HA
- musculita alba - LANATE 0.05%, CONFIDOR 0.075%, ACTARA
0.04%,TALSTAR 0.05%,FASTAC '0.02%
- gindacul din Colorado - CONFIDOR 0.075%, ACTARA 0.04%,TALSTAR
0..05%,FASTAC 0.02%, SEVIN 0.15%,EKALUX 0.15%,REGENT 0.15%
- viermele sirma - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA
- limaxul cenusiu - MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha
LUCRARI SPECIALE :
CERINTE :
-Caldura - semintele nu germineaza la temperaturii de 11C
- procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C
- la temperaturi mai mici de 12C plantele pier
- temperatura optima este de 18-25C
- LUMINA - castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate
mare , prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia , din aceasta cauza in
perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza .
- UMIDIDATEA - castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul
de apa duce la asfixierea radacinilor .
- HRANA - eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor. Se recomanda
30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa
creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot. Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este
benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .Insuficienta
potasiului duce la deformarea fructelor .
SOLUL - necesita soluri usoare bine drenate , bogate in materie organica .
SOIURI - castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS , PREMIER , CORNISA ,
CORVIN , CORIBAC, LEVINIA , RENATO, ADONIS , MONDIAL.
- castraveti cu fruct semilung : TOPAZ, SELECT, MAGIC
- pt. culturi in spatii protejate : FARBIO, FAMOSA , MUSTANG ,
AMOR, MATILDE.
TEHNOLOGIA DE CULTURA - prin semanare directa in cimp
Desfiintarea culturii anterioare
Fertilizarea de baza
Aratura la 28-30cm adancime
Afanarea superficiala primavara prin grapare
Erbicidarea cu Balan sau Benefex - 6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea
culturii.
Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm .
Semanatul - cand la 1 Ocm adancime avem 12C .
Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .
Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci; la 8-10 brazde cu castraveti se
insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg.
Udarea - dupa semanat,
Prasitul
Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha .
Fertilizarea faziala
COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
Patarea unghiulara - KASUMIN - 0,3% CHAMPION - 0,3% , CURZATE -0,25%.
Fainarea - SISTHANE 0.02% . TILT ,0,0% , Karathane 0,1%.
Mana - DITHANE 0,2% , Bravo 0,3% , POLYRAM 0,2%
. KASUMIN - 0,3% CHAMPION - 0,3% , CURZATE - 0,25%. Paduchi:
-SINORATOX 0.15%,ACTELIC 0.15%,TALSTAR 0.15% Tripsi -: CONFIDOR
0.2%,EKALUX 0.1%,ACTARA 0.04%,TALSTAR 0.04%
Viermele sirma :- SINTOGRIL ,GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :-
SINTOGRIL ,GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor
0.1%,actara 0.04%,aplaud 0.1% ,talstar 0.05%,fastac 0.02%
Recolatrea - pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina
Productia ; 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari
PEPENELE VERDE
CERINTE:
-CALDURA - temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar
temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 - 30 C
- LUMINA - planta foarte pretentioasa, chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul
verii
- UMIDITATE - este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la
sporirea accentuata a productiei
- HRANA - aplicarea ingrasamintelor organice - 5-10 t/ha,in combinatie cu
ingrasamintele chimice , 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu
contribute la obtinerea unei productii superioare , calitativ si cantitativ ..
- SOLUL - pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc,structurate ,insorite si cu
apa freatica la peste 2 m adincime , cu pH intre 6-7. SOIURI SI HIBRIZI:
- soiuri traditionale romanesti : DE MINIS ,DE DABULENI.DULCE DE
DABULENI,LOVRIN 522,DOCHITA
- sortiment mondial: CHARLESTON GRAY,CRIMSON SWEET,SUGAR
BABY,TIMPURIU DE CANADA ;
- hibrizi :FABIOLA,PARADIS,CRISBY
TEHNOLOGIA DE CULTURA :
-aratura de toamana la 30 cm adincime ,
- primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la
momentul semanatului
-fertilizarea de primavara
- erbicidarea - cu BALAN 8 1/ha
- semanatul - epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai ,cind la sol se
depasesc 12 -14 C ,
- distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0,5 m realizirid
o desime de 10 000 plante /ha ,
- cantitatea de saminta la ha este de 1,5-2 kg in functie de marimea samintei
- adincimea de semanat este de 4-5 cm.
LUCRARI DE INTRETINERE :
- Prasile repetate ,
- Raritul si musuroitul la cuib
- Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe ,
-Irigarea - 2-3 udari cu 200-300 me apa /ha ,
- combatere boli si daunatori:
- mana - DIYTHANE 0.2%,QUADRIS 0.075%,PREVICUR 0.15%,RIDOMIL
0.25%,CHAMPION 0.2%,MELODY 0.3%,POLYRAM 0,2%
- fainarea - TILT 0.05%,TOPAZ 0.025%,SHAVIT 0.2%.KARATHANE 0.1%,
- fuzarioza - BENLATE 0.1%,FUNDAZOL 0.1%,BAVISTIN 0.1%
- paduchi - SINORATOX 0.3%, ACTARA 0.01%,ACTILIC
0.15%,TALSTAR0.05%
- tripsi - DIAZOL 0.2%,CONFIDOR 0.07%,ACTARA 0.04,FASTAC 0.02%
- viermi sirma - SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN
- paianjen - DEMIT AN 0.05% , NISSURUN 0.05%,OMITE 0. 10 %
Recoltarea - esalonat
Productia - 20-40 t/ha
CARTOFUL
CERINTE :
Temperatura - incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C ;
temperatura optima de rasarire este 13-15C ; formarea tuberculilor are loc la 15-18C ,. Nu
rezista la temperature scazute de -5C , cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru
tuberculii. La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor
determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic . Umiditatea - are
cerinte mari.
Solul - prefera soluri luto- nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .
In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile
destinate consumului timpuriu .
Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o
temperatura medie din luna iulie de 18-19C .
LUMINA - are pretentii mari, nu suporta umbra .
Rotatia culturii - este putin pretentos fata de cultura premergatoare
Asigura productii mari dupa - grau , orz , secara , leguminoase , porumb , in ,sfecla .
Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara .
Hrana - pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5,94 kg/ azot, 1,58 kg/ fosfor, 7,16
kg/potasiu , 3,22 kg/ calciu , 1,77 kg/ magneziu .
Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/
tuberculii la 1kg/ azot.
Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea
tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului. Excesul de fosfor nu dauneaza
cartofului cum dauneaza azotul. Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice
este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor .
Potasiul influientiaza rezistenta la seceta , mana si la nanism; mareste procentul de
tuberculi buni pentru samanta . La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este
redus .Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic
in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). Gunoiul de
grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . La soiuri timpurii si
extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei, dar imbunatateste regimul
termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora .
INTRODUCERE IN VITICULTURA
IMPORTANTA VITICULTURII
Sursa de profit
Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante
Valoarea productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa
10 hectare de culture cerealiere.Pentru populatia din zona de deal, cultura
vitei de vie, reprezintaprincipala, uneori, singura sursa de venit.Venituri
importante se obtin in special pentru struguri de masa, care4 -realizeaza
productii mari de struguri, ce sunt valorificatr rapid, fara cheltuieli
suplimentare pentru prelucrare si depozitare, la preturiavantajoase.
Rol peisagistic
Plantatiile viticole au si un rol peisagistic, infrumusetand cadrul natural,
deseori rustic, in care este cultivate vita de vie.Rolulpeisagistic este mult
mai accentuat cand vita de vie estecultivate in gopodariile populatiei, in
jurul locuintelor, prin conducerea in diverse forme , care sa corespunda
criteriilor estetice.
Consideratii generale
Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care
le intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si
multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea
creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in
cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata
forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.
Functiile radacinii
Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol, in absorbtia si
transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive), cresterea in lungime si grosime,
inmagazinarea substantelor de rezerva, respiratie, etc.
Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe
lemnoase si verzi.
Din grupa organelor lemnoase fac parte:
- tulpina propriu-zisa
- punctual de altoire
- scaunul butucului
- coroana Din grupa organelor
verzi fac parte:
- lastarii
- mugurii
- frunzele
- carceii
- inflorescentele (cu florile)
- strugurii (cu boabele)
Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului,
deasupra solului.Lungimea tulpinii este diferita, in functie de forma de conducere a
vitelor in plantatii:
- la vitele conduse in forma joasa, tulpina butcului este mentinuta prin taiere la
lungimea de 20-30 cm;
- la vitele conduse in forma semiinalta, tulpina are lungimea de 60-80 cm;
- la vitele conduse sub forma inalta, lungima tulpinii este mai mare de 100 cm;
Fig. 7 - Elementele lemnoase ale butucului fa Fig. 8 - E lem entele lem noase la
form a clasic ade cultura a - tulpina subteran fonrm ele inalte de culture: a -
tulpina subterana b - punctul de
b - punctui de altoire; c - scaunul butucului; altoire; c - tulpina; d - cordonul; e
d - bratscurt (color); e - bra {lung; f- coarda de - coarda de doi ani; f - coa rd a d e
doi ani; g – coarda de un an u n an
pozitie mai mult sau mi putin verticala. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc
dupa 3-5-8 ani sau permanente, cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei.
Bratele, in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in
practica viticola:
* ,,cotoare", cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide;
* ,,corcani", cand sunt mai lungi (80-100 cm), mai subtiri si mai
elastice.
Numarul bratelor pe butuc este variabil, de la 1-2, pana la 4-6, rareori mai
multe.
Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie, sunt
ramuri de ordinul I, care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o
pozitie mai mult sau mai putin orizontala.
Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor, de obicei este 1
sau 2, rar mai mare. Cordoanele sunt, de regula, elemente semipermanente ale
butucului, ele, dupa 5-8 ani, sunt inlocuite cu altele mai tinere.
Pe tulpina, brate si cordoane se observa un.ritidom multistratificat, format din
straturi succesive de scoarta secundara. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se
afia muguri dorminzi, cu rol important in regenerarea butucului. Ritidomul este '
format din tesuturi moarte, in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti
daunatori ai vitei de vie, de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu
taierea in uscat.
Coardele de dot ani se mai numesc ,,punti de rod" deoarece poarta coardele
anuale roditoare. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei, care incepe sa se
exfolieze, grosimea de 10-20 mm, noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili.
Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului, se
recunosc, usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a
scoartei, prezentei mugurilor vizibili, a nodurilor si internodurilor evidente. Ele sunt
subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. Coardele anuale pot fi roditoare sau
neroditoare (lacome).
Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai
acestea formeaza muguri fertili.
Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale
butucului(tulpina, brate, cordoane) si provin din muguri dorminzi. Exceptie de la
aceasta regula fac hibrizii direct producatori, la care coardele anuale prezinta muguri
fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza.
S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba, Tamaioasa
romaneasca), prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome, insa acestia au, de regula, o
fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. Mustea, 1998).
1959) afirm
P. Huglin (a ca
,,mugurii de pe
coardele lacome
posedS aceeasi
capacitate de rodire
ca si cei de pe
coardele de rod cu
aceea§i putere
(vigoare) de
crestere".
Elementele
lemnoase care
rezulta pe butuc la
taiere
Fig. 9 - E lem entele lem noase rezultate pe butuc la taiere: A - form a
clasica; B - form a Tnalta; a - cep de rezerva; b - cep de rod; c - cordi^S ; Prin taierea
d - calara§; e - coarda de rod scurta; f- coarda de rod m ijlocie; g -
coarda de rod lunaa; h - veriaa de rod: i - bici; i - ceo de siauranta de rodire, la care este
supusa anual vija de
vie, o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate, iar alta parte sunt
scurtate la diferite lungimi, rezulta astfel elemente lemnoase noi, care poarta denumiri
specifice in viticultura, atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de
ochi (fig. 9).
Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi. Dupa
coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc, cepul poate fi:
* cep de rod, rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3
ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili, respectiv a productiei de
struguri;
* cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a
unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la
lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul
urmator;
* cep de siguranta, prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau
inalta de conducere, situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata;
rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului.
Coardele rezultate din acesta, toamna se protejeaza partial sau total si au
rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de
temperaturile scazute din timpul iernii, sau de a completa sarcina de rod in
cazul in care butucul a fost afectat partial.
Pe langa aceste tipuri de cep, la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de
coborare, prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol
a elementelor (tulpini, bratelor) butucului si cepi de rezervi, plasafi la baza
brafelor, au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea
bratelor.
Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi.
Calarasul prezent, de regula, la forma clasica, este de fapt o cordita (lungimea de
4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod, ambele elemente aflate pe acelasi lemn
de doi ani. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau
degarnisite, cu insuficient lemn anual. lungimea calarasului este de circa jumatate din
lungimea coardei de rod.
Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel
putin 8 ochi. In functie de lungime, coarda poate fi scurta, cand are 8-12 ochi,
mijlocie, cand are 13-16 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi si
foarte lunga cand are peste 20 ochi.
Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc, sau pot
forma asociatii:
Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep
de inlocuire cu pozitie inferioara, ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de
doi ani. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. In unele situatii, cepul de inlocuire nu
poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani, ci undeva in apropiere, in
acest caz veriga de rod este denumita disparata. In unele tari (Bulgaria, Republica
Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi,
caz in care veriga este numita veriga bulgareasca.
Biciul este o asociajie de elemente lemnoase, intalnita numai la forma clasica,
formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung, legal de acesta
printr-o portiune scurta de lemn de doi ani. Biciul permite folosirea spafiului liber
ramas intre butuci, in urma aparitiei golurilor.
Morfologia coardei. Coarda anuala este formata, din noduri §si internoduri (fig.
10).
Nodurilereprezinta portiunile ingrosate, aflate pe lungimea coardei. Nodurile au
o grosime mai mare cu 2,3 chiar 4 mm faja de internod, o nuanta mai inchisa la culoare
(datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). M arimea si aspectul
lor constituie caractere de specie si soi. La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate, mai
bogate in substance de rezerva, iar lemnul vaselor de lumenul mic.este
In dreptul nodului, in pozitie laterala, se afla ochiul
de iarna, alaturi de ochiul de iarna se afla copilul
lemnificat, atunci cand acesta isi matureaza suficient
lemnul pana la intrarea in perioada de repaus, iar sub
acesta cicatricea lasata de frunza la cadere. Opus
mugurilor, dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se
intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii
strugurilor (ramasi dupa recoltare), in partea inferioara.
daca se face o sectiune longitudinals prin rod, se
observa ca in dreptul nodului canalul medular este
intrerupt de un tesut lemnos numit diafragma. Diafragma
intrerupe complet canalul medular la nodurile care prezinta
carcei (putand avea forma plana, plan-
concava sau plan-convexa), sau partial, cand
diafragma are forma de triunghi dispus cu
varful opus mugurelui (fig. 11).'
Diafragma indeplineste rol
mecanic (atribuie rezistenja coardei),
Fig.10 - Coarda anuala:
la nivelul ei se depoziteaza substante
a - nod: b - internod de rezerva (amidon), care sunt
folosite la pornirea in vegetatie, formarea radacinilor adventive Fig. 11 - Prezenta diafragmei in zona
sau a calusului la punctul de altoire. nodului: a - diafragma plan-concava,
la nodul cu carcei: b - diafragma
Diafragma este sensibila la ger, examinarea in primavara a
triunghiulara, la nodul lipsit de carcei
culorii ei da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile
scazute din timpul iernii.
Internodurile, campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda
cuprinsa intre doua noduri.
Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de
vita de vie, conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. In general, internodurile
sunt mai lungi si mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si
mai mici la varfele roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa
intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex. Pinot gris), 10-12-15 cm la soiurile
viguroase (ex. Cramposie). Pe aceea§i coarda, lungimea internodurilor create de la
varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice
favorabile), de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei. Grosimea
internodurilor oscileaza mai pu|in, este cuprinsa, de regula, intre 8-12 mm.
Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si
soiul de vita de vie. Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor, dupa
care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu, ea variaza de la galben-deschis (Riesling
italian) la galben-roscat (Feteasca alba), pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). Aspectul
internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor), neted (Riparia gloire) sau paros
(Riparia tomentosa).
Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala, se observa ca aceasta nu are o
forma circulara, ci asimetrica, prezentand patru parti distincte (fig. 12), aspect cunoscut si sub
numele de dorso-ventralitatea coardei:
Lastarii sunt ramuri tinere, in varsta de pana la un
an, cu o consistenfa erbacee (in primele faze de
vegetable), pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor), de
culoare verde, cu diferite nuanje (roscata, vinetie etc.) in
functie de soi. Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai
internoduri (fig, 13).
La noduri se afla frunzele dispuse solitar, altern 'si
distih, iar in axila acestora se dezvolta mugurii.
La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal)
si internoduri foarte scurte, acoperite de frunzulite suprapuse.
Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili,
la noduri, opus frunzelor, se gasesc 1-5 'inflorescente
(de regula 2), iar deasupra acestora nodurile poarta carcei.
Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni,
aspect) sunt asemanatoare coardelor, in care se transforma.
Originea lastarilor poate fi:
Fig. 13 -
Lastarul tanar laVitis
vinifem:a - nod;
b - intemod; c - inflorescenta; d
- frunza;
e - copil; f - carcei
* generative, cand provin din
gemula embrionului. Pana la paritia
primului carcei (nodul 4-11), lastarul are o forma
pentagonala in sectiune transversala, cu dispunerea
runzelor pe cinci ortostihuri, dupa formula 2/5,
dupa primul carcei lastarul capata forma specifica
cu dispunerea distiha a frunzelor (1 /2 );
* vegetativa, cand provin din mugurii situati pe organele
lemnoase ale butucului. In functie de mugurii din care se formeaza lastarii
pot fi: principali, cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna,
secundari (de inlocuire), formati din mugurii secundari, tertiari, mugurii tertiari
ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului.
Dupa fertilitate, lastarii pot fi: fertili, cand poarta inflorescente ai
provin de regula din mugurii principali, uneori din mugurii secundari ai
sterili, lipsiti de inflorescence, cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi.
Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin
pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm), la unele soiuri poate fi erecta
(Columna, Rkatiteli).
Lastarul, la inceput erbaceu, se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la
baza, iar la sfarsitul toamnei, odata cu aparitia temperaturilor scazute, lastarul
pierde parjile erbacei (frunze, varful lastarului cu internodurile nematurate) si se
transforma in coarda.
Copilii sunt lastari anticipati, formati in timpul vegetatiei, la subsuoara
frunzelor, din mugurii de copil. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in
verde a butucului, la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu
copili fertili (Perla de Csaba, Regina viilor etc.).
MUGURII
Mugurii sunt organe verzi, provizorii, reprezentate prin varfuri de crestere, prin
intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie. Ei au forma
conica si sunt considerati lastari scurti, in stare embrionara, fiind alcatuiti din meristeme
care prin diviziuni succesive, formeaza viitoarele parti componente ale lastarului
(Zanoschi V. §i Toma C., 1985).
Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri, in axila frunzei si pot fi
solitari (cu un singur con de crestere), asa cum sunt mugurii apicali, mugurii coronari si
mugurii dorminzi, sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun, alcatuind un
complex mugural, cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (O§lobeanu
M., Alexandrescu I. §i colab., 1980).
Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai
multe criterii:
1. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda,
mugurii pot fi: apicali, axilari, coronari §i dorminzi (fig.
16)
M ugurii apicali(terminali) sunt muguri
sim pli, cu un singur con vegetativ, situati in varful
lastarilor si copililor, asigurand cresterea in lungime a
acestora.
M ugurii axilari(laterali) se gasesc pe lastari
Fig. 16 - Am plasarea m ugurilor si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile
pe
lastar (dupa M artin T., 1988): coardelor de un an. Acesti muguri sunt complecsi,
A - lem n bianual; B - lastar alcatuiti din2 - 9 muguri sim pli si formeaza asa-
principal; C - muguri coronari;
D - muguri axilari numitul"ochi".
M ugurii coronari (unghiulari) sunt m ugurii
dispusi de jur im prejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana, au o form a
ascutita (unghiulara), sunt muguri simpli, au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la
ger mai buna de cat m ugurii axilari, de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in
care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. si
colab, 1974).
Mugurii dorminzi sum muguri microscopici, proveniti din mugurii secundari si
tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi, sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si
semischelet (tulpina, brate, cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei,
reprezentand rezerva de muguri a butucului. Ei raman in stare de repaus o perioada
nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale, cum ar fi distrugerea din
anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un
dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. si Toma C.; 1985;
Tardea C. si Dejeu L., 1995).
FRU NZA
nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz, drept sau ascujit, rareori petiolul se afla
in continuarea limbului.
Teaca reprezinta partea latita, umflata de la baza petiolului, prin care frunza se insera pe lastar in dreptul
nodului. Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului, in functie de specie si soi.
La baza frunzei se afla doua stipele, de regula slab dezvoltate si caduce (P. Galet, 1956).
CARCEI
Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor, opus frunzelor, avand
aceeasi origine cu inflorescenjele. Initial carceii au o consistent erbacee, iar in momentul in care
intalnesc un suport, se infasoara in jurul acestuia, crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe
partea opusa si se lignifica, in caz contrar se usuca si cade.
Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de
carcei, dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod), ca la Vitis labrusca, discontinuu uniform
(dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei), caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu
neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei, urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei), intalnita la
hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca.
Carceii pot fi simpli (fara ramificatii), la sectia Muscodinia, sau cu 2, uneori 3 ramificatii la Vitis
vinifera.
IN FLO R ESC EN TA
Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii.
Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari), incepand
cu nodul 3-5, opus frunzelor, avand dispozitie si origine similara carceilor. Pe un lastar se formeaza 1-5
(de cele mai multe ori 2) inflorescence, in functie de soi.
Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori:
• % de lastari fertili;
• Coeficientul de fertilitate absolute(c.f.a.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari
fertili ≥1
• Coeficientul de feritiliate absolute(c.f.a.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1
Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare, coeficientul de fertilitate relativ are
valori mai mici, de multe ori subunitare. C.f.a. constituie un caracter mai stabil, ereditar, in timp ce C.f.r.
este influentat de conditiile naturale si tehnologice.
Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala, dureaza de la formarea
mugurelui pana in primavara anului urmator, in care se formeaza
primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile
acestuia) si a doua extramugural, dupa pornirea mugurelui
in vegetatie, in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se
formeaza florile. O inflorescenta este complet formata
inainte de inflorit, fiind alcatuita din (fig. 24): peduncul,
ramificatii de diferite ordine si flori.
Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar
si prima
Fig. 24 - Alcatuirea inflorescentei: A - peduncul, ramificatie. Pedunculul este mai mult sau mai putin
B - ramificatie sub forma de carcel; C - rahis; D
- ramificatie de ordinul I; E - ramificatie de cilindric, variabil ca lungime, de culoare verde sau rosu cu
ordinal II; F - ramificatie de ordinul III; G - acin
floral; H - buton floral diferite nuante, glabru sau pufos. Pe lungimea lui se
observa un nod, unde
uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele.
Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. Prima ramificatie aparuta pe
rahis este mai lunga, uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa. La unele soiuri ai a doua, chiar a
treia ramificatie, ia aspect de aripa. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis, la acela§i
nivel sau la nivele apropiate; urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de asemenea opus, dar in plan
perpendicular fata de perechea anterioara. Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se
face obisnuit in spirala, uneori in verticil. La unele soiuri (Selection Carriere, Bakator), ramificatiile
sunt dispuse de la inceput in spirala. La Aramon, dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa
dispunerea in verticil.
O inflorescenta contine un numar variabil de flori, in functie de soi, conditiile climatice, tehnologie
etc.; in medie intr-o inflorescenta sunt 100-400 flori, numarul acestora putand ajunge pana la 1000, uneori
mai mult (D.D. Oprea, 1965).
Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm), mici (intre 6-10 cm), mijlocii (10-18
cm), mari (18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm).
Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica, cilindro-conica, conica sau ramuroasa.
STRUGURII
Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor
florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace.
Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei, este compus din: peduncul, rahis si ramificatiile de
diferite ordine.
Pedunculul are o lungime variabila, de la 2,5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). La
maturitatea deplina a strugurilor, pedunculul poate fi lignificat (Aligote), semilignificat (Coarna neagra),
sau erbaceu (Kis Mis).
Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite
ordine, pe care se inserti pedicelele boabelor. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai
scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa), culoarea verde, verde-cafenie sau rosie. In
varful pedicelelor se afla bureletul, rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. Forma,
marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri.
Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza), utilizat in amelografie, datorita
caracterelor morfologice: marimea, forma, densitatea boabelor etc.
Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate, variaza cu soiul, conditiile climatice si
tehnologia aplicata, din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g
greutate), mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate), mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate),
mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate).
Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe
rahis si poate fi cilindrica, conica, cilindro-conica sau ramuroasa.
Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti), cand boabele se deformeaza,
densi, cand boabele se ating fara a se deforma, rari (lacsi) si foarte rari.
Baca (bobul) prezinta, de asemenea, caractere morfologice specifice soiurilor folosite in
ampelografie: marime, forma, culoare, consistenja pulpei, gustul etc.
Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli), prin greutatea unui bob,
respectiv a 100 bobe, sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. Se considera boabe foarte mici cele
cu lungimea sub 6 mm; mici, cele de 6-12 mm mijlocii, cele de 12-18 mm mari; cele de 18-24 mm si
foarte mari, cele cu lungimea peste 24 mm.
Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici, cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g,
mici (1,1-1,9 g), mijlocii (2,0-3,5 g), mari (3,6-4,9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. Oprea, 2001).
Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime, precum si de punctul de pe
diametral mare, unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra),
sferica (Chasselas dore), elipsoidala (Muscat de Hamburg), ovoidaia (Coarna neagra), obovoidaia
(Muscat de Alexandria), cilindrica (Afuz Ali).
Culoarea boabelor este verde pana la parga, dupa care se schimba si devine tipica soiului la
maturitatea deplina: alb-galbuie (Plavaie), verde-galbuie (Creata de Banat), galben-verzuie (Feteasca alba),
galben-aurie (Chaselas dore), gri (Pinot gris), robz (Traminer roz), rosie (Cardinal, Rosioara), neagra, cu
nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in
pielita, de ,unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina, lipsind din mezocarp. Unele soiuri pot prezenta
pigmenti antocianici si in mezocarp, soiuri numite ,,tinctoriale" (Alicante Bouschet), caracteristica fiind
general valabila in cazul hibrizilor direct producatori.
Consistenta bobului la maturitate poate fr.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru
struguri de masa), semicarnoasa (Chasselas dore), zemoasa (soiurile pentru vin), mucilaginoasa (hibrizii
direct producatori).
Gustul boabelor este dulce-acrisor, asociat uneori cu un gust ierbos, tamaios sau foxat, caracteristic
anumitor soiuri.
plantatia de arbusti fructiferi
- pentru recoltarea butasilor, obtinerea drajonilor de zm eur, rasadului de capsun si a
m arcotelor de agris si coacaz.
Sectiunea plantatiilor(culturilor) de inm ultire a pom ilor cuprinde :
- scoala de puieti;
- scoala de marcote;
- scoala de butasi ;
- scoala de pomi;
Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha., din care cea m ai meste are rezervata
parte celor doua sectiuni.
Suprafata scolii de pom i este data de num arul si suprafata splelor si de asolam entul acestora.
Asolam entul scolii de pom i este de 8 ani. Pentru 1 Ha. scoala de pomi, se rezerva 1 Ha. livada pentru recoltarea
altoiuri, astfel, pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza;
-plantatii de seminceri - 5 Ha.
-plantatii pomi pentru altoiuri - 2 Ha.
-colectie de soiuri - 10 Ha.
-colectie de arborete (sau teren liber) - 9 Ha.
-capsunarie - 2 Ha.
-scoala de puieti - 4 Ha.
-scoala de marcote - 2 Ha.
-scoala de butasi - 3 Ha.
-scoaa de pomi - 40 Ha.
-specii ornamentale sau forestiere - 8 Ha.
-rachitarie - 1 Ha.
-teren pentru stratificat - 0,5 Ha.
-perdele de protective - 2 Ha.
-drumuri - 8,5 Ha.
- constructii si curti - 3 Ha.
TOTAL 100 Ha.
Parcelarea pepinierei
La delim itarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni, se tine seam a deconsideratii
anum ite de ordin tehnic:
Scoala de puieti:
Se alege locul eel m ai bun din suprafata destinata pentru sectiunea adepom inmilor.
ultireEl trebuie sa indeplineasca
urm atoarele conditii :
Sa fie in apropierea unei surse de apa, solul sa fie usor si fertil in dsiinat.
usor
Scoala de butasi:
Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru puieti;
scoala de
Scoala de marcote:
Se am plaseaza pe sol usor si fertil la m arginea pepinierei
Scoala de pom i
Se am plaseaza pe cel m ai plan teren. Pe restul terenului se am plaseaza plantatiile m am e, de sem inceri, livezile d
pentru altoi, capsunaria si arbustii fructiferi.
Suprafata unei sole este de 5 H a. D e aici se deduce ca pentrupom scoala i este
de nevoie de 40 H a. cand sola este de 5
Ha
Pentru a infiinta 5 Ha. scoala.de pomi, in fiecare an este nevoie de 125.000-150.000 puieti de calitatea I. Pentr
Ha. scoala de pom i este nevoie de 0,2-0,25 scoala
Ha de puieti.
Pentru scoala de marcote se rezerva 0,1-0,2 Ha. pentru fiecare hectar de pom
scoala
i.
CURSUL Nr. 3
P e p i n i e r a de p o m i
Rolul si important pepinierei
Pepiniera este locul unde se inm ultesc speciile si soiurile de pom
fructiferi.
i si arbusti
Pepiniera are scopul de a produce :
- seminte de pomi;
- puieti din seminte;
- butasi si marcote inradacinate;
- pomi altoiti;
- arbusti fructiferi;
Dupa felul lor, pepinierele sunt:
-pepiniere de producfie;
-pepiniere experimentale - care, pe langa producerea materialului saditor selectionat, fac cercetari si
experimentari legate de producerea m aterialuluisaditor si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor.
Pom ii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un num ar de pom i trebuie inlocui
D eci, atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pom iculturii, este nevoie de m aterial saditor, pom i
altoiti cu coroana form ata, care sunt produsi in pepiniera
deci rolul ei este de a produce pom i, iar im portant ei
consta in aceea ca produce m aterial selectionat si in cantitati corespunzatoare.
A m enjarea, organizarea si dotarea sectorului pepinieristic
Amplasarea si organizarea pepinierei
Prin am plasarea pepinierei, se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta.
Alegerea locului
La alegerea locului, se va tine seam a de :
- condipe de m ediu ale locului unde va lua fiinta, trebuie sa reprezinte pe cat posibil m edia conditiilor de c
locului pe care il deserveste;
- locul pentru pepiniera, trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie; la alegerea locului trebuie sa se tina s
de pretentiile tinerelor plante
fata de condole pedo-dim atice evittndu-se localitatile cu o altitudine m ai m are
de 650-700 m . , sau unde tem perature m inim a absoluta este de la -20° C pana la -26° C
- cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 m m .;
- puietii si pom ii din pepiniera pretind un sol usor, reavan siunfertil
subsol
si cuprofund;
Sectiunile pepinierei
Partile com ponente ale pepinierei sunt:
Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde :
- plantatia de seminceri - necesara pentru extragerea semintelor;
- plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase - care servesc pentru recoltarea altoaielor;
CURSUL Nr. 4
Materialul saditor pomicol (pomi altoiti, puieti, marcote , butasi, drajoni) se produce in pepinier
specializate.
In producerea materialului, sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat zona inrespective si
normele de calitate.
M aterialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta, afinitate
altoire sjide
la calitate a
fructelor, de asemenea, inmultirea pomilor prin samanta facenu seprin am estecarea sem intelor la intam plare,
ci se recolteaza num ai deseminceri
la eliti.
Pe langa semincerii salbatici, se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune
pentru portaltoi.
Inmultirea pomilor prin samanta
Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala decare
puieti
este o cultura anuala si
fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot
aparea , prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori inuscarea
pepiniera ;
si deteriorarea puietilor, cumpararea unui material de calitate inferioara
decalarea
, epodi de plantare etc.
Sam anta destinata pentru insamantare, se extrage din fructele speciilorcarede pom
servesc
i ca seminceri
. Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc, pomi nealtoiti ca : meri, peri, ciresi padurete, corcodusi etc.
Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. Recoltarea
fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca ; meri,pfidureti,
peri ciresi se face prin amestecarea fructelor
tuturor tipurilor din cadrul unei
specii, deca se lucreaza cu am estec de sam anta .
Fructele provenite da la .seminceri altoiti (portaltoi franc), se .culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se
amesteca". La gutui se folosesc fructele provenite soiurile
de la romanesti mai bine adaptate.
Uscarea sem intelor se face pana la um iditatea de 15-16% apoirecondi'ionarea
se face semintelor care
consta in inlaturarea impuritatilor,
a semintelor seci si
apoi sortarea dupa calitate.
Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. Determinarea viabilitatii
semintelor se face
organoleptic, prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica.
Stratificarea semintelor
se face in nisip, muschi sau turba , cu scopul pregati
de a sammta pentru
germinare.
Durata de stratificare, pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile, iar pentru cele
care se seamana primavara perioada este mai mare.
SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manual
sau cu maaina. inainte de
semanat se face pichetarea rindurilor, se executa rigole cu sapaliga, semintele mar,mici
par, (gutui) se seamana
cu nisip cu tot.
Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza m ecanizat distanta de plantare este de 50-70 de
intre benzi care are 3 rinduri distantate la 10-15
cm. Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici
(mar, par si gutui)
4-5 cm . cirea , visin .
O scoala de puieti este considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara
goluri, far puietii sunt rasariti uniform.
Puietii au trei etape de crestere:
-d e la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie; este o crestere intensa,
15 iulie-1 septembrie - cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie -
crestere normala. Cand puietii4-6 au frunze, puietii se raresc la 5 cm. pe rind, se pot iriga si se fertilizeaza cu
150 Kg. ingrasaminte cu N. /Ha. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor
Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara , ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi §
se mu§uroie§te pTna la prim ul ochi al altoiului.
Altoirea lateral^
Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea alto
Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada.
. Fasonatul puietilor -
Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plant§rii,
radacina puietilor taindu-se scurt la
18-22 cm. de la colet. Tulpina se scurteaza la 108-cm. de la colet, ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa
plantare, fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare
Dupa" fasonare, r5d§cina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla f§cuta din lut §i balega de vac& amestecata cu
apa, mocirlorea putfnd fi facuta in cad§ sau Tntr-o groapa". Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de p
cablu Tn vederea plantaY ii,
Plantarea puietilor
se tnfinge plantatorul Tn pSm Tnt drept Tn jos Tn dreptul sem nuluicablu §i ITnga
la 25 cm. admcime;
se scoate plantatorul din pam m t, Tn locul lui ram Tnm d o gaura ; se pune puietul Tn gaura, TncTt coletul acestuia sS f
nivelul solului;se Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt, de data aceasta oblic, afaradin
Tnspre cablu, fncTt puietul se
stringe ITnga cablu Tn dreptul sem nului;
se scoate plantatorul din pSm mt si cu piciorul, se astupS gaura delasata
acesta cu "pSm T nt;
se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat.
De mentjonat este c§ marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza adTncim
la ea de 20-22 cm ., indiferent daca
toata" aceasta portiune este Tm bracatanusau cu ra"dacini.
Dup§ ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri, se trece bilonarea
la puiefilor
, tragTndu-se cu sapa pamint
de pe intervale, la baza puietilor facmdu-se bilon
un cu Tnaltim ea de 10-12 cm ., de-a lungul rTndului.
Dupa" bilonare , care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si
vTntuirior calde de primdvarS, se taie tulpina puietilor
si se string la marginea parcelei pe alee, apoi se trece la
mobilizarea terenului de pe 'intervale, apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi.
Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi:
semSnare directs- scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul
fiecarui semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare, ISsTndu-se Tn cuib dup§ un singur
r§s§rire
puietsemanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic,
corcodu§, zarzSr)
prin repicarea puietilor - se poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi
Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii, plantarea
facmdu-se Tn mai.
LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I
Deoarece la 20 de zile de la plantare, puietii Tncep sa dea frunze §i lastari, bilonul poate fi redus la jumState.
Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd und
va face altoirea, dupa care se executa" o prasila
D upa data de 1 august, poate Tncepe altoirea puietilor, TncepTndu-se cu ce
care T§iterm ina" mai repede perioada de vegetatie, astfel : parul, prunul, ciresul, piersicul, zarzarul, corcodu§ , visin ,
mar, gutui.
Echipa de altoire este form ata" din trei muncitori - un altoitor si doi Totodata
legStori. se face aprovizionarea cu
altoiuri §i rafie (sootita 1 Kg. la 1000 puieti).
Altoirea Tncepe la orele 5-6 dim ineata si TnceteazS la ora 11 , apoi se reia de la ora 17 , pm a seara.
Altoii, se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. Dupa
8-10 zile se verifies prinderea altoiului. Altoiul prins, are petiolul verdeatingere
§i la o u§oara cu m Tna cade, lasmd o
urm a verde sub m ugurele altoit, TntrucTt faceelsuber de protectie. In cazul ctnd prtiolul este uscat §i nu cade la
atingere, atunci mugurele nu s-a prins, iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat.
DupS 14 zile de la prindere , legSturile se sISbesc, tSindu-se cu briceaguljos Tndesus §i de pe partea opusa
ochiului, legStura de rafie se TnlSturS de pesjpuietse leagS din nou, fScTnd cite douS Tnf5s.urSri de rafie deasupra si
dedesuptulmugurelui. AceastS a doua legatura, se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. , visjn,
zarzSr, piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cre§tere mai lentS (mar dusen , paradis , par, gutui, prun ).
. Referitor la numSrul de puiet,i altoiti §i neprinsi, se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase i
la sTmburoase reprezinta 1-5% §i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc :
pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi §i altoi;
efectuarea defectuoasS a altoitului; . - decalarea epocii
optime de altoit§coala
; de pomt ctmpul II (anul II)
Anul al ll-lea Tncepe efectiv din m artie cmd se executa prim ele lucrari Tn pepinierS. §coala de pom i
cTmpul II este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc.
dezvelirea ochilor mu§urof{f sau mveliti - se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari ;
taierea la cep - este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfeca
tulpina puietului portaltoi la 10-
15 cm. deasupra altoiului sau a solului §i ca urmareaceastS portiune de tulpinS netSiatS poartS num ele de cep, el sevind
ca un fel detutore pentru tinarul lastar altoi. Se mai practica §i metoda fara cep, Tn se care
TnlSturS
caz tulpina im ediat
deasupra m ugurelui altoit. AceastS m etodS are avantajul
ca rana cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza
repede, mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie, se face economic de forta de munca,
deoarece la taierea cu cep , acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza
luna Tn
iunie §i de asem enea ar trebui TnlSturati §i
ISstarii care au crescut pe acesta pm a atunci.
TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie, cu foarfeci bine ascutite §i se execut
oblic si opusa mugurelui, pornindu-se de nivelul
la vT rfului m ugureluf. T Sierea trebuie sS fie cu 0,5 cm . m ai TnaltS decT
vT rfulmugurelui.
altoirea Tn cTmpul II - se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat n
s-a prins. Daca se altoiesc Tn primavara,puietii se reteazS la 10-12 cm. de la sol §i se altoiesc cu ram urS deta§atS, iar
daca se altoiesc Tn vara , se recepeaza la 2-3 cm. de la sol §i se altoiesc Tn lemn nou .
plivirea cepului de lastari - se execute de cTte ori ace§tia au pornit deoarece ei consuma din hrana
altoiului.
palisarea ISstarilor altoi - se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput cepul, de care ace§tia se leaga ,
cu rafie, fire sintetice, cu scopul de a create
drept §i a TnlStura curbura .
ciupirea lastarilor anticipati - care iau na§tere din mugurii precocilade subsuoara frunzelor, pentru
ca altoiul sS creascS nestingherit. LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze §i se repeta pma dupa 15 august, cmd
ace§tia nu mai au putere sa mai creascS .
taierea cepului - se executa la pomii care au cep, atunci cmd lastarul
s-a lignificat , lucrare care se
executa de la Tnceputul lunii august. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie , cu cosorul sau daca el este gr
cu fierastraul
6
dintr-o singura m iscare fara a lasa dot, fSr§ a intra In lem n §i ferind altoiul de vatam ari.
tratamente de combatere - se fac preventive si Tn mod special T m potriva afidelor care
T m piedicS cresterea lastarului.
imprejm uirea cu gard - deoarece odat§ cu Incetarea vegetatiei ivestesepericolul ca iepurii s§ roadS
altoii.
formarea coroanei tn ctmpul II - se face la speciile cu crestere viguroasa, piersic si visin. Piersicul
trebuie sa elibereze obligatoriu pepinieradoi dupS
ani , d eoarece se T ng ro asa si creste prea putem ic T n cT m pul III. E l
po ate p arasi
pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub form a de pom cuProiectarea coroana. coroanei se face
cind lastarul altoit are Tnaltim ea de 100 cm . scot cind laseinel tot,i Idstarii pm a" la m dltim ea de 60 cm . se lasa 4 lastar
porniti din m uguri succesivi si se suprim S restul de lastari ce se afla" deasupra uftim §coala
ei de
rampom
uri. i ctmpul III
(anul III)
In aceast§ scoala , care este continuarea cim pului II se proiecteaza coroana, iar pom ul paraseste pepiniera
etajul I form at. Aici se executa lucrarile :
.- verificarea stSrii ISstarilor - se urm aYeste forma din care ISstarul
a iesit din iarn§, fiind al doilea an pe
care altoiul T l petrece T n pepinieraaceasta
. D in iarna, pom ul trebuie s3 ias§ sub form a de vargS sanatoasa . D aca
lastarula suferit, dupd pornirea Tn vegetatie pom ii degerati se Tnlatur§ , iar dacadeare refacere
puterease recepeazd la
2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz§ pentru a form a trunchiul.
proiecterea coroane! si formarea el - sunt douS lucrari principale productia
caci de fructe este
influientat§ de form a de coroana. pentru a stabili Tnaltim ea si form a de coroand pe care le va avea pom ul, trebuie
cunoscute:
TnaltJm ea trunchiului - viitorului pom depinde de specie, soi si m ai ales de portaltoiul folosit si fo
de coroanei ce se va adopta Tn cultura pom ului. Trunchiul pom ului va avea urm atoarele Tnaltim i conform STA S
120-150 cm. - pentru pomii cu talie mare, trunchi malt si portaltoi vigurosj ;
80-120 cm. - trunchi mijlociu, pentru pomii cultivati Tn livezi si altoiti grSdini
pe portaltoi vigurosi;
50-60 cm . - trunchi pitic sj semipitic, pentru palm ete altoiti pe paradis, gutui, dusen §i 30-60 cm.
trunchi pitic.
formele de coroanSAcestea pot fi :
libere;
obligate clasice;
obligate moderne;
Principiul proiectaYii si form§rii coroanei este acelasi pentru toate formele coroanS
de Tnsci tehnica diferS dupa" form a
de coroanei adoptata Lucrarea
. de proiectare decurge astfel:
se face analiza pomului, daca el este apt pentru forma de coroanei;
se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul - portiunea undedevor lua nastere ramurile
coroanei si cepul - de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. La executarea lucrarii de proiectare se
foloseste o sipc£ gradatS Tn cm. si un foarfece;
pentru a demonstra cum se executa proiectarea , se foloseste uncamodel de exem plu - piram ida franceza;
- se ia rigla si se a§aza ITnga pom , adm itindu-
se ca se adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0,80-1,20 cm) si ca se
fixeazaTnaltim ea trunchiului la 1m . De la 1 m. Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei, se
numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ram urilor de ordinul I al primului etaj, iar al saselea, axului
coroanei. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. Taierea are
scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a perm ite cresterea ram urilor din etaju! I
ciupirea lastarilor - lastarii de Tngro§are de pe trunchi se ciupesclapma 20 iunie la 4-5 frunze de
cite ori este nevoie;
palisatul - se face la lastarul de prelungire;
tSierea la inel - la ISstarii de Tngro§are se face pTna" la tSindu-se
1 iulie, ei la inel cu cosorul dintr-o
singura taietura fara a l§sa dot.
§coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determ inate de
urma"toarele cauze:
accidente climatice - ger, grinding;
lipsa de vT nzari;
material de calitate inferioara";
§coala spi.tal - este locul unde se planteaza pomii nevinduti. Ei se planteaza" la distanfa de 1/0,5m. iar
ramurile din coroanS dupa" plantare se vor scurttala la 2-3 ochi. ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta
§coaladeoarece pom ii Tm bStrTnesc §i apoi se prind greu TnValorificarea
livada". materialului saditor
evaluarea materialului sdditor - se face Tn luna septembrie prin numarare, numarul probabil de
puieti se stabiles.te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale. Se iau 10 probe pentru fiec
specie iar o evaluare mai precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp. luate
Probele
se aduna" sj se Tm parte
la num Srul lor rezulttnd num Srul de puieti la mp. care se Tnm ulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinT
se productiaprobabila".
epoca - la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. Puietii, marcotele si pomii la care
nu a cfizut frunza pTn§ la data respective'desfrunzesc
, se Tnainte de a fi scosj din pamint;
scoaterea materialului sSditor - este o lucrare principals , de modul cum se executa depinde calitatea
acestuia.
puietii din scoala de puieti - se scot cu plugul , sunt sco§i de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de
unde sunt luati de muncitori. Puietii sco§i sunt sortati si stratificati;
marcotele - se scot manual prin distrugerea bilonului, se dezvele§te baza tufei si cu foarfeca se taie
fiecare marcotS de la punctul de insertie cu butucul
pomii - se scot cu pluguri speciale sau manual. La scosul manual face pe
se o parte a rTndulul la o
distant^ de 15-20 cm un sant de 50 cm . Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazm aua la 15 cm . de pom si cu ajutorul
salta pom ul Tn sus iar Tn acelasj tim p, un alt m uncitor trage pom ul din pa"m Tnt.
productia §i calitatea materialului saditor - se exprima numeric si calitdti
pe la unitatea de
suprafata . Productia de puieti este de 200000-300000 bucSti Ha lala specific sTmburoase §i de 130000-200000 bucati
la speciile semintoase. Puietii trebuie s5 TntruneascS conditiile prev§zute de STAS - sa aib5 autenticitate de 100% , sa
viguro§i, Tn vTrsta de 1 an, sa aiba radacina sanatoasa , tulpina sanatoasa
fSr§ v§t§mSri
, de ger sj paraziti. Productia de
buta§i este de 80-120000 bucfiti lamarcotele
ha 80-140000 buc. la ha iar productia de pomi altoi'ti - la cais 12-
15000 buc. lah a , paY 19-21000 buc/ha, prun 11-17000 buc/ha , cire§ 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc./ha . Pom
trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% , sa fie lipsiti de paraziti declarati periculo§i, sa aiba radacini cu trei ramu
de 35 cm , sa fie sanatoase fara pete §i vatamari. Tulpina sa fie dreapta , fara urme de§idegeraturi
cu coaja neteda" .
sortarea materialului saditor - se face la pomi Tn timpul scoateriipamint din , se face pe timp bun
afara iar la puieti, marcote si butasj , dupa ce s-a terminat scosul. Sortarea butasjlor, marcotelor .i puietilor se face cu
calibratorul, se
8
num a'ra si se leag§ Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cm d se transports, altfel, se stratified f§ra a fi legati.
stratificarea materialului - se face cu scopul ca radacinile s§ fie ferite
de ger, uscaciune iar tulpina de
ger si atac de iepuri si soared. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt, Tn santuri. Locul unde se stratifies
materialul saditor trebuie s§ Tntruneasca" urm dtoarele condi^ii :
s§ fie aproape de sediul pepinierei;
ferit de stagnarea apei rezultat§ din ploi sau topirea zSpezii;
Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri, s§ nu fie Tn vecinStatea magaziilor,
si perdelelor de protectie care
sunt gazde pentru soared;
Puietii, marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de puntndu-se
40 cm, Tn sant ra'sfirati, culcati
pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului, se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu p§m
m§runt si se calcd cu piciorul. Tn continuare se ia pam mt de alaturi §i se pune pesteTncTt puieti
se face prin scoaterea
pSm m tului un alt sant Tn care se pun alti puieti termina
pTna se stratificarea lor.
. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul
pam m tdecare se "scoate la facerea
santului. aici, santurile se fac adTnci, TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregim e a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS
gazarea materialului saditor - se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si
un buletin privind starea de sdndtate a materialului.
ambalarea, expedierea si transportui materialului - se face astfel.
Beneficiarii din apropiere ridicS
materialul neambalat, iar la distante mari se am baleaza. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. Pentru
exteriorulbalotului se foloseste stuf, papurS, coceni de potumb , iar pentru interior, opaiearie. Pe
m ica se Tntind la sol 8
sTrm e cu lungim ea de 2-2,5 m si la 40 cm una de alta, ele se leagS la capete de ni§te tSrusi bStuti Tn pam mt. Peste sa
puneun strat de 5-6 cm de paie , iar peste paie si de-a curmezi§ul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz§ cu
rdddcina la mijlocul balotului, apoi se string balotii. Balotuf se eticheteaza. Pomii Tnainte de a fi ambalati, se leaga Tn
pachetede 10 bucS ti.
CURSUL Nr. 5