IPOSTAZELE PSIHICULUI

(NIVELURI STRUCTURAL-FUNCŢIONALE ALE S.P.U.)

S.P.U. dispune de:

➢ O organizare “pe orizontală” (senzaţii, percepţii, reprezentare,gândire, memorie, limbaj etc.);
➢ O organizare “pe verticală” (conştient, subconştient, inconştient).

Psihicul uman a apărut sub influenţa procesului de muncă, în vederea optimizării existenţiale, a satisfacerii
nevoii de comunicare socială şi a transferului de experienţă, formându-şi în timp capacitatea de a trece
de la reflectarea senzorială la gândirea abstractă (exprimată prin limbaj), de a proiecta mintal rezultatele
diverselor acţiuni dar şi efectele acestora.

S.P.U. este un ansamblu de funcţii şi procese psihice ce se află în interacţiune şi sunt dispuse ierarhic. Din
această complexă interacţiune rezultă cele trei ipostaze ale psihicului:
✓ Conştient;
✓ Subconştient;
✓ Inconştient.

CONŞTIENTUL (CONŞTIINŢA) - etimologic înseamnă „cu ştiinţă”(a-ţi da seama, a şti)

✓ este expresia activităţii întregului S.P.U.;

✓ a nu se confunda cu S.P.U., ea este doar un segment al acestuia, alături de subconştient şi
inconştient);
✓ este o sinteză creatoare (o integrare de fenomene psihice, un liant al vieţii psihice);
✓ se situează în zona superioară a S.P.U. şi are o organizare de tip logic, raţional;
✓ gândirea este principalul factor de conştiinţă;
✓ foarte important este şi limbajul (cu accent pe limbajul intern);
✓ o condiţie indispensabilă a conştiinţei este atenţia (focarul de atenţie coincide cu focarul de
conştiinţă clară);
✓ sub raport energetic conştiinţa este susţinută de motive şi emoţii;
✓ imaginaţia este extensiunea planului de conştiinţă (omul trăieşte în lumea reală, dar şi în una
imaginară şi aceasta reprezintă un fond intern de conştiinţă);
✓ în activitatea psihocomportamentală, conştiinţa ocupă un loc dominant şi are un rol
conducător;
✓ este mecanism de corecţie a vieţii psihice;
✓ este latura intenţională, de suprafaţă, ştiută, a psihicului;
✓ conştiinţa se produce în prezent, subiectul se confruntă cu un real şi este conştient că există.
FUNCŢIILE CONŞTIINŢEI:

✓ de cunoaştere (de înţelegere a semnificaţiilor);

✓ de orientare către un scop;
✓ de anticipare şi predicţie;
✓ de autoreglaj voluntar;
✓ de creativitate.

SUBCONŞTIENTUL (PRECONŞTIENTUL)

✓ este stocul de informaţii, deprinderi şi operaţii de care subiectul dispune;

✓ se situează sub nivelul conştiinţei;
✓ este o rezervă şi o bază pentru activitatea conştientă ( pe care o alimentează permanent cu
informaţii, operaţii şi deprinderi necesare activităţii conştiente);
✓ are o organizare sistemică, apropiată de cea a conştiinţei, cu care se află în raporturi foarte
apropiate.
✓ Procesul psihic dominant pentru subconştient este memoria.

INCONŞTIENTUL (ACONŞTIENTUL SAU PSIHISMUL BAZAL)

✓ Se află la polul opus conştiinţei;

✓ Este latura spontană, involuntară, misterioasă, adâncă, aflată în stare latentă, a psihicului;
✓ Este partea cea mai intimă a psihicului, ce exprimă o energie psihică potenţială;
✓ Toate procesele psihice au o parte care se desfăşoară în inconştient (sunt acele acte psihice pe
care nu le controlăm conştient, manifestându-se spontan, neintenţionat);
✓ Între conştiinţă şi inconştient sunt interacţiuni permanente şi treceri reciproce ( nu totul trece
din inconştient în conştient de aceea se recurge la metodele psihanalitice);
✓ Inconştientul se orientează asupra propriei fiinţe, exprimându-i pornirile instinctuale,
trebuinţele, dorinţele, stările afective, visele, gândurile ascunse;
✓ Nu are o organizare raţională(ca şi conştiinţa), are o logică afectivă nu cognitivă,
suspendând sau slăbind simţul realităţii, de aceea procesul psihic dominant pentru
inconştient este afectivitatea;
✓ Prezenţa conştientului şi a inconştientului generează bipolaritatea S.P.U. (cei doi poli sunt
complementari şi viaţa psihică presupune interacţiuni şi acomodări între ei);

SURSE DE ALIMENTARE A INCONŞTIENTULUI

✓ experienţele copilului în primii ani de viaţă, înainte de a fi conştient de ele;

✓ pulsiuni instinctive;
✓ acte automatizate;
✓ tendinţe împinse temporar din conştiinţă.
ROLUL POZITIV AL INCONŞTIENTULUI

✓ dispune de mari acumulări energetice, ce întreţin şi dinamizează conştiinţa;

✓ alimentează creativitatea (prin prelucrări şi recombinări inconştiente).

PSIHANALIZA ŞI SIGMUND FREUD

SIGMUND FREUD (neurolog şi psiholog vienez) care este recunoscut şi ca fondatorul

psihanalizei-analiza sufletului-, a studiat mult inconştientul şi a arătat că acesta prezintă particularităţile
viselor.

Freud consideră că tendinţele sau dorinţele care vin în conflict cu normele sociale şi cu principiile
morale ale persoanei sunt refulate, fiind oprite de cenzura conştiinţei şi alungate în preconştient, de unde
tind să revină sub o formă mascată (de exemplu sub formă de vis).

Acest fenomen de refulare este cauza principală a nevrozelor, care se pot vindeca prin reducerea
refulării(prin satisfacerea trebuinţelor) şi conştientizarea de către bolnav a impulsurilor refulate.

Freud susţine existenţa unei sexualităţi infantile şi exagerează rolul sexualităţii şi al impulsurilor
inconştiente în viaţa psihică a omului.

Concepţia lui Freud a fost revizuită şi corectată de ALFRED ADLER , C.G. JUNG etc.