Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Baltagul Tema Si Viziune
Baltagul Tema Si Viziune
Baltagul Tema Si Viziune
-tema si viziunea-
de Mihail Sadoveanu
Desi roman realist, lumea sadoveniana nu este o reflectare in oglinda a realitatii,intrucat pentru
Sadoveanu lumea este un dat gata construit care trebuie descifrat. Astfel, nu mai exista iluzia realitatii,
personajele si lumea in care se misca ele fiind esentializate, concentrate , reduse la datele lor arhetipale.
Omul arhaic , desprins din mijlocul naturii autohtone, oscileaza indecis intre a ramane legat de izvorul
care l-a creat sau a se rupe de el. Astfel, Vitoria parcuge un traseu complex pentru a-si gasi sotul si a-i da
“linistea mormantului”, in incercarea de a restabili “randuiala”.
Tema vietii , a mortii si cea a cautarii adevarului se intemeiaza epic pe motivul ordonator al
calatoriei explorative si initiatice avand ca scop cunoasterea, restabilirea justitiei si a echilibrului cosmic.
Din aceasta mare tema se desprind, intr-o retea complexa, temele adiacente: iubirea, moartea, familia,
initierea.
O scena reprezentativa pentru evidentierea temei cautarii adevarului este cea a praznicului,
scena justitiei implinite de catre mama si fiu. Cu o logica impecabila,prin vorbe intepatoare si aluzive,
Vitoria ii constrange pe faptasii crimei sa marturiseaza adevarul. Aceasta speculeaza slabiciunile
femeiesti si strecoara intriga intre nevestele ucigasilor, iar apoi reconstituie cu fidelitate scena
crimei,surprinzandu-i chiar si pe asasinii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina,insa al
doilea devine agresiv si ajunge sa fie lovit cu baltagul lui Nichifor si sfasiat de cainele Lupu,facandu-se
astfel dreptate.
O scena reprezentativa pentru ilustrarea temei vietii si a mortii este scena coborarii in rapa,
care echivaleaza cu o moarte si o inviere, asadar initierea lui Gheorghita. Neobosita , Vitoria continua
cautarile pana descopera in rapa ramasitele sotului ei, iar toata durerea se aduna in strigatul de iubire
adresat celui mort, care il infioara pe fiul zguduit de plans. Momentul initierii al lui Gheorghita este
marcat de pazirea osemintelor tatalui in rapa unde fusese pravalit, unde deplina pustietate a locului
dintre pamant si cer il lasa pe fecior singur in fata mortii pentru a intelege conditia umana. Acest episod
reprezinta o adevarata coborare in infern, atapa initiatica in desavarsirea spirituala a adolescentului, care
preia acum locul tatalui.
Titlul pune intregul univers al cartii sub simbolul dualitatii; baltagul (topor cu doua taisuri) este
un obiect simbolic, ambivalent :arma crimei si instrumentul actului justitiar, figurand simbolic viata si
moartea.
Arhitectura compozitionala este caracterizata prin echilibru perfect, prin “epic, logic ,
continuitate”(N.Man.),iar cele 16 capitole pot fi grupate in 3 parti. Primele 6 surprind asteptarea plina de
neliniste si presimtiri a Vitoriei Lipan , hotararea de a porni pe urmele sotului si pregatirile pentru
plecare. Partea a 2-a , cea mai ampla (cap 8-13), se refera la calatoria care reface in sens invers traseul
strabatut in toamna de Lipan, traseu labirintic, care duce la descoperirea osemintelor si aflarea
adevarului. In ultima parte , se dezvaluie adevarul despre moartea lui Nechifor si se descrie infaptuirea
actului justitiar.
Reperele temporale si spatiale sunt bine precizate. Asadar, actiunea se desfasoara in spatii
reale, obiective, de la Magura Tarcaului pana in tinutul Dornelor, si urmareste evolutia personajelor intr-
o durata reala, care acopera aproximativ o jumatate de an. Spatiul real si timpul obiectiv sunt dublate de
spatiul simbolic labirint si cel interior al visului, de timpul mitic impus de legenda, dar si de durata
interioara, adica timpul subiectiv al rememorarii si al amintirilor Vitoriei.
Conflictele romanului sunt de doua tipuri:unul de natura morala si unul de natura interioara.
Conflictul moral se regaseste in traseul parcurs de Vitoria , scenariul uciderii lui Lipan refacut pas cu pas
de aceasta, pentru a-i identifica pe cei doi raufacatori. Al doilea conflict, de natura interioara este
detectabil in suferinta femeii si in tentativele ei de a ramane tare in fata loviturilor destinului. Ea nu
intelege absenta prelungita a sotului si incearca sa gaseasca motive pentru a nu se gandi la ce e mai rau.
Totuti, acest conflict inceteaza abia in momentul in care ea accepta ca numai moartea l-ar fi putut opri
Nechifor sa se intoarca acasa dupa atata timp.
In concluzie, sub istoria unei crime petrecute in lumea pastorala a secolului al XX-lea , pe
plaiurile mioritice ale Moldovei se gasesc labirinte intregi de semnificatii profunde, prin care cititorul este
invitat sa participe la un act initiatic de intelegere a lumii. De asemenea, evolutia personajului
Gheorghita face din "Baltagul"un roman al initierii si un bildungsroman.