Așezarea și perceperea obligațiilor fiscale la

agenții economici

Student:

Pădureț Ana-Maria(căs. Popa)

Grupa 1/5
 Cuprins

Cap 1. Organizarea şi funcţionarea CEMACON S.A......................................3

1.1. Scurt istoric.......................................................................................................3
1.2. Obiect/domeniu de activitate.............................................................................4
1.3. Organizare internă(organigramă comentată).....................................................4
1.4. Funcţionalitatea( releții interne cu accent pe dimensiunea financiară a activității)...6
1.5. Structura de personal.........................................................................................7
1.6. Relaţii externe ale Cemacon S.A......................................................................9
1.7. Structura şi evoluţia principalelor obligații fiscale în perioada 2011-2015 - tabel
comentat cu identificarea factorilor de influenţă...................................................10

Cap 2. Așezarea obligațiilor fiscale...............................................................14

2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale.....................................14
2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale..........................................................57
2.3. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale................65

Capitolul 3: Perceperea obligațiilor fiscale.....................................................72

3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale....................................................73
3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale..................................................77
3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale..................78
3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale................79

Bibliografie.................................................................................................87
 Cap. 1. Organizarea și funcționarea Cemacon S.A

S.C. CEMACON S.A. este o persoană juridică română ce îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu reglementările contabile aplicabile atât la nivel naţional cât şi la nivel
internaţional.

1.1 Scurt istoric

Întreprinderea supusă analizei este o societate cu tradiţie, constituită în anul 1969 la Zalău
sub denumirea de Întreprinderea de Produse Ceramice, obiectul de activitate fiind producerea
şi comercializarea de materiale ceramice pentru construcţii.
Anul 1991 marchează momentul în care firma devine societate pe acţiuni şi se
înregistrează sub denumirea de CEMACON S.A., iar din anul 1999 capitalul social devine
privat.
În anul 1994 a fost pusă în funcțiune secția de pulberi minerale zeolitice, iar în anul 2007
și-a sporit producția prin achiziția și punerea în funcțiune a unei linii automatizate de
fabricație a blocurilor ceramice cu o capacitate anuală de 150.000 mc. .
În urma investiţiei efectuate între anii 2011 – 2015, societatea deţine cea mai modernă linie
de producţie de blocuri ceramice din România, cu o capacitate de 400.000 mc/an.
De la înfiinţarea sa şi până în prezent societatea a înregistrat un progres mai ales după anul
1991. Creşterea productivităţii muncii şi de asemenea diversificarea gamei sortimentale sunt
atribute ce caracterizează evoluţia societăţii.

1.2 Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societăţii este producerea şi comercializarea de elemente pentru

zidărie din argilă arsă respectiv blocuri ceramice şi elemente de ventilaţie, având utilizare în
lucrări de construcţii civile şi industriale. Din septembrie 2012 producătorul de blocuri
ceramice şi-a mutat sediul social din Zalău în Cluj-Napoca.
În ceea ce priveşte procesul de producţie, acesta este modern, adaptat tehnologiei actuale în
care factorul uman intervine în cadrul acţiunii de urmărire şi corectare a programelor utilizate.
Beneficiile automatizării proceselor se reflectă în costuri operaţionale mai scăzute şi indicatori
de calitate superiori.
 Societatea s-a axat pe optimizarea consumurilor energetice, obţinerea unei calităţi
superioare a produselor ceea ce s-a concretizat în realizarea unei reţete optime, la care s-a
ajuns după testarea mai multor modele de încercare. Tot în acest scop s-a urmărit calibrarea
noii linii de producție, stabilizând producția de cărămizi la un nivel foarte bun calitativ, în
condițiile unor consumuri energetice competitive.
Capitalul social subscris şi vărsat este de 26.287.249, divizat în 262.872.486 acţiuni
nominative având o valoare nominală de 0,1 lei/acţiune. Capitalul societăţii este 100% privat
fiind constituit atât din persoane juridice cât şi din persoane fizice.
 1.3. Organizarea internă

Sursa:S.C. CEMACON S.A

Conform Organigramei Emitentului, repartizarea actuală a angajaților pe departamente

se prezintă astfel:

1. departamentul de aprovizionare și transport – 5 persoane,

2. serviciul intern de prevenire și protecție – 9 persoane,

3. secția de cariere și materii prime – 9+1/2 persoane.

Directorul tehnic are in subordine 50 de persoane repartizate astfel:

1. compartiment mecano-energetic – 4 persoane,

2. compartiment tehnic – investiții - 45 persoane,

3. atelierul mentenanță – 5 persoane,

Directorul producție are în subordine 56 persoane repartizate astfel:

1. secția blocuri ceramice – 54 persoane,

2. secția pulberi minerale – 2 persoane.

Directorul vânzări – calitate are în subordine 9 persoane repartizate astfel:

1. compartiment vânzări – 6 persoane,

2. compartiment marketing – 1 persoana,

3. laborator-încercări – 1 persoana,

4. compartiment managementul calității – 1 persoana.

Directorul economic are în subordine - 4 persoane repartizate astfel:

1. compartimentul financiar-contabil – 2 persoane,

2. compartiment IT – 1 persoana,

Directorul resurse umane are în subordine 3 persoane repartizate astfel:

1. compartiment resurse umane- 1 persoana,

2. compartiment normare-salarizare – 1 persoana,

3. compartiment secretariat – 1 persoana.

Externalizări:

1. Oficiul juridic

2. Auditor financiar – externalizat,

3. Audit intern – externalizat

Consiliul de administrație este format din cinci membri iar conducerea executivă este

asigurată de șase persoane prezentate în cadrul prezentului Prospect la capitolul

“Organe de administrare, conducere si supraveghere”.

Structura organizatorică este reprezentată de ansamblul persoanelor și subdiviziunilor

constituite la nivelul unei entităţi care asigură îndeplinirea tuturor obictivelor propuse.
Concret, structura organizatorică face referire la componentele acesteia (postul, funcţia,
compartimentul) şi relaţiile dintre aceste componente. În cazul societăţii comerciale
CEMACON S.A., structura organizatorică este funcţională, organizată pe nivele ierarhice.
Acest tip de structură presupune gruparea, ierarhizarea, distribuirea şi coordonarea
activităţilor şi responsabilităţilor personalului după principiul funcţional (funcţiile
întreprinderii).

1.4. Funcţionalitatea

S.C CEMACON S.A. este condusă de Consiluliul de Administraţie ales de Adunarea

Generală a Acţionarilor. AGA este organul de conducere al societăţii, care decide asupra
activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi financiară.
În cadrul entităţii supuse diagnosticului, se remarcă următoarele funcţii:
1. Funcţia comercială ce presupune aprovizionarea cu materiile prime, materialele
consumabile ce vor fi utilizate în cadrul procesului de producţie şi de asemenea
vânzarea bunurilor rezultate în urma procesului de producţie. Această funcţie este
realizată prin următoarele compartimente: Aprovizionare, Producţie, Marketing.
2. Funcţia financiar – contabilă ce se referă în principal la înregistrarea în contabilitate a
tuturor operaţiunilor economice ce intervin în decursul unui exerciţiu financiar (pe baza
documentelor justificative), întocmirea registrelor de contabilitate, elaborarea situaţiilor
 financiare anuale. Totodată această funcţie se manifestă şi prin analize şi previziuni
economice. Compartimentul la nivelul căruia se manifestă este cel financiar – contabil.
3. Funcţia de producţie ce presupune elaborarea proiectelor de execuţie prin intermediul
unui compartiment propriu de proiectare. Tehnologiile proiectate şi aplicate respectă
standardele şi prescripţiile tehnice interne şi internaţionale. Fişele tehnice pe baza
cărora sunt elaborate proiectele de execuţie cuprind: condiţiile generale de fabricaţie,
materii prime şi materialele necesare, utilajele, metodologia de pregătire a lucrărilor,
consumul specific de material, protecţia muncii. Astfel, se asigură rezolvarea corectă a
executării produsului finit şi scurtarea duratei de execuţie a comenzilor ce urmează a fi
onorate. Activităţile desfăşurate se realizeză în cadrul Departamentului de Producţie.
4. Funcţia de personal ce presupune următoarele activităţi: stabilirea necesarului de forţă
de muncă, încadrarea personalului pe posturile corespunzătoare, organizarea cursurilor
de instruire şi perfecţionare a personalului, stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor,
atribuţiilor aferente fiecărui post, elaborarea fişei postului, modul de salarizare,
întocmirea documentaţiei necesare salarizării (completarea carţilor de muncă,
înscrierea în registrul electronic de evidenţă al salariaţilor). Această funcţie se
realizează cu ajutorul Departamentului Resurse Umane.

1.5. Structura de personal

Din punct de vedere al echipei CEMACON, 2014 a fost un an de consolidare și de

construcție a unei baze solide pentru proiectele viitoare de creștere ale companiei. Au fost
create 30 de posturi noi, distribuite echilibrat în cadrul departamentelor, echipa crescând astfel
cu 20%. Această creștere a fost gândită să susțină, pe de o parte, creșterea complexității
operațiunilor și a activității CEMACON și pe de altă parte, redeschiderea liniei de producție
din Zalău. Rata de plecare a fost sub 2%, ceea ce demonstrează că echipa actuală este una
sudată, motivată și stabilă. Pe fondul creșterii de personal, cifra de afaceri / angajat a avut în
continuare un trend crescător față de anii anteriori. Din punct de vedere al distribuției pe
departamente, 57% din echipă este aferentă activității de producție.
 1.6. Relaţiile externe ale Cemacon S.A

Principalele piete de desfacere a produselor firmei S.C. CEMACON S.A. sunt împărțite pe
patru zone astfel:
- zona I cuprinde Nord-Vestul Transilvaniei (judetul Salaj si zonele limitrofe acestuia:
Satu Mare, Maramures, Bistrita, Cluj si Bihor)
- zona II cuprinde centrul Transilvaniei (judetele Mures, Sibiu, Brasov, Alba)
- zona III cuprinde judetele Prahova, Arges, Ramnicu Valcea si Bucuresti,
- zona IV cuprinde zona Moldovei in principal judetele Suceava si Bacau.
Piața georgrafică a emitentului a suferit modificări în decursul anilor 2011-2013, ea
extinzându-se treptat. Dacă în anul 2011, principalele piețe au fost Satu Mare și Maramureș,
acestea au scăzut, dezvoltându-se zona Sălajului, Clujul și Bistriței. În anul 2012 piața s-a
extins spre centrul țării (județele Mureș ți Sibiu) și în sud in județul Prahova și în București,
urmând ca în 2013, firma să fie prezentă și pe piața din Moldova. Creșterea concurenței în
zona tradițională din Satu Mare, venită mai ales din Ungaria, ca urmare a integrării în UE, a
avut ca efect scăderea vânzărilor în zona respectivă, în același timp cu scăderea construcțiilor
în zona Oașului, aceasta compensându-se cu cererea crescută în zonele de centru. În anul
2013 emitentul și-a crescut vânzările externe în Polonia. Datorită cererii interne foarte mari,
firma a renunțat la vânzările pe piața externă, prețurile fiind contracarate în același timp de
Wienerberger Polonia.
Clienții principali sunt depozitele de materiale de construcții și firmele de construcții.
 1.7. Structura și evoluția principalilor obligații fiscale în perioada 2011-2015

Nr.
Impozite,
crt. taxe, ANUL
contribuţii

2011 2012 2013 2014 2015

1. Bugetul de stat
1.1 Impozit pe profit 17.227 31.823 19.875 21.987 23.008
1.2 Impozit pe venit de 18.360 17.186 21.245 20.986 22.435
natura salariilor
1.3 Taxa pe valoare adăugată 13.169 10.730 11.990 12.547 14.789
1.4 Alte impozite, taxe şi 12.870 9.151 7.946 10.584 11.876
vărsăminte asimilate
TOTAL 61.626 68.890 61.056 66.104 72.108
2. Bugetul asigurărilor
sociale de stat

2.1 Contribuţia angajatorului 12.419 10.090 9.174 11.234 12.567

la fondul asigurărilor
sociale de stat
2.2 Contribuţia angajaţilor la 15.870 9.699 8.900 10.765 12.555
fondurile asigurărilor
sociale de stat
2.3 Contribuţia unităţii la 52.924 29.815 23.980 24.567 31.256
asigurările sociale
2.4 Contribuţia personalului 3.652 2.168 1.923 2.345 4.532
la fondul de şomaj
2.5 Contribuţia unităţii la 5.841 4.857 3.548 4.357 3.298
fondul de şomaj
TOTAL 90.706 56.629 47.525 53.268 64.208
3. Bugetul local
3.1 Impozit pe clădiri şi 7.080 5.345 4.305 5.678 6.788
teren
3.2 Taxe mijloace de 159 167 183 214 199
transport
3.3 Alte taxe 354 107 527 456 567
TOTAL 7.593 5.619 5.015 6.348 7.554
 4. Bugetul fodurilor
speciale
4.1 Alte datorii si creante cu ─ ─ - - -
bugetul statului
4.2 Fond solidaritate ─ ─ - - -
TOTAL ─ ─ - - -
TOTAL GENERAL 159.925 131.138 113.596 125.720 143.870

Impozitele pe venituri de natura salariilor au scăzut în anul 2015 faţă de 2012 și

2011 deoarece a crescut numărul de salariaţi în acest an, ca măsură principală de creștere
locurilor de muncă la nivelul firmei .

Taxa pe valoare adaugată (TVA) a crescut de asemenea în anul 2013, fiind stabilită la
un nivel de 24%, crescând cu 6 procente (19%).

Contribuţiile la fondurile asigurărilor sociale de stat au scăzut proporţional de-a

lungul celor cinci ani, contribuţia unităţii având proporţiile cele mai mari.

CAP.2. Așezarea obligațiilor fiscale

2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale

 Așezarea obligațiilor fiscale declanşează răspunderi la toţi cei implicaţi în procesul
bugetar potrivit prevederilor actelor normative în materie fiscală. Pe de o parte contribuabili –
persoane juridice pentru care este stabilită iniţiativa de plată, pe de altă parte organele fiscale
cu răspunderi de aşezare şi calcul a obligațiilor fiscale pentru ceilalţi contribuabili.

Persoanele juridice, au obligaţia să comunice informaţii asupra obiectului obligațiilor

fiscale (venit, preţ, bunuri), aflate în consemnările proprii pentru a fi luate în calculul
creanţelor bugetare determinate în baza legii. Unele dintre comunicări se produc pe parcursul
procesului bugetar la anumite termene şi declanşează actul de aşezare şi percepere a
obligaţiilor băneşti către bugetele publice. Principalele forme de prelevarea a veniturilor
bugetare sunt: impozitele, taxele, contribuţiile şi vărsămintele.

Impozitele reprezintă o sumă de bani rezultată din prelevarea unei părţi din veniturile
sau averile persoanelor fizice şi juridice, la dispoziţia statului, în vederea acoperirii
cheltuielilor publice. Astfel, impozitele reprezintă principalele resurse financiare publice
necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Principalele impozite şi taxe reglementate de autorităţile publice şi regăsite în Codul

Fiscal, și sunt următoarele:

A. Impozitul pe profit;
B. Impozitul pe salarii;
C. Taxa pe valoarea adăugată;
D. Accizele;
E. Taxe vamale
F. Impozite şi taxele locale;
a) Impozitul pe clădiri;
b) Impozitul pe terenuri;
c) Taxe asupra mijloacelor de transport;
d) Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate;
e) Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat;
f) Contribuţii la bugetul fondurilor speciale;
g) Alte impozite şi taxe.

A. Realizarea impozitului pe profit

 Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra beneficiului obţinut din
desfăşurarea unei activităţi economice.

Impozitul pe profit este reglementat prin Legea 571/2003, Titlul II , inclusiv prin Ordonanţele
cu privire la modificările şi completările ulterioare ale acestei legi:

- O.G. 83/2004;
- O.G. 24/24 martie 2005;
- O.G. 138/29.12.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 şi prin
hotărârea Guvernului Romaniei nr. 84/2005 din 03/02/2005, pentru modificarea si
completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004.

Sfera de cuprindere a impozitului pe profit

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care

desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu

proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care

realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică,
asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Elemente tehnice folosite în așezarea şi perceperea impozitelor pe profit:

Subiectul impozitului pe profit coincide cu plătitorul şi suportatorul şi este Cemacon S.A care
obţine profit din activitatea desfăşurată.
 Obiectul este reprezentat de profitul obţinut de către societatea Cemacon S.A. În cazul
impozitului pe profit baza de calcul se suprapune cu obiectul.

Anul fiscal

Anul fiscal este anul calendaristic. Dacă un contribuabil (societate) se înfiinţează sau
încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada de impozitare este perioada anului
calendaristic pentru care contribuabilul a existat (şi a obţinut profit).

Baza de calcul:

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă dintre veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, realizate într-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile la care se adaugă şi cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.

Pi=( V t −Ch t )−V ni +Chnd

-
Pi – profit impozabil.

-
V t – venituri totale.

-
V ni – Venituri neimpozabile.

-
Cht – cheltuieli totale.

-
Chnd - cheltuieli nedeductibile.

Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit:

Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la

termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare, adică 15 aprilie inclusiv a anului
următor. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere
până la termenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv.
 O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi
o declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care
cuprinde scopul şi suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în
această declaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul
internaţional. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

B. Realizarea impozitului pe salarii

Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (actualizată), aplicabilă de la data de
1 ianuarie 2007, art. 55, sunt definite veniturile din salarii astfel:

„Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a
unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate
temporară de muncă.”1

Sunt asimilate în vederea impunerii, următoarele venituri obţinute de către persoanele

fizice, conform legislaţiei în vigoare:

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;

b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop lucrativ;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi

cuvenite personalului militar;

d) indemnizaţia lunară brută şi suma din profitul net cuvenite administratorilor la

companii naţionale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar
majoritar;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale;

f) sumele primite de către reprezentanţii adunării generale a acţionarilor, consiliului de

administraţie, comitetului de direcţie şi comisiei de cenzori.

Baza normativă
1
Ordonanţei de Urgenţă nr. 138/29.12.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal, art. 55
 Impozitul pe salarii este reglementat prin Legea 571/2003, Titlul III, Capitolul 3, inclusiv
prin Ordonanţele cu privire la modificările şi completările ulterioare ale acestei legi.

Subiectul este reprezentat de persoana fizică în sarcina căreia este stabilită, prin lege,
obligaţia de plată a impozitului. În cazul impozitului pe venitul obţinut din salarii, subiectul
este angajatul Cemacon S.A.

Suportatorul este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta efectiv
impozitul plătit şi este reprezentat de angajat, deoarece din salariul cuvenit acestuia se opreşte
o anumită sumă de bani care reprezintă impozitul pe salarii.

Plătitorul este reprezentat de către persoana juridică aflată efectiv în postura de a plăti şi
este în acest caz Cemacon S.A .

Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de „materie impozabilă”. În cazul

impozitului pe salarii obiectul este reprezentat de salarii.

Cota de impozitare, reprezentând unitatea tehnică de impunere pentru determinarea

impozitului pe venituri din salarii este de 16%.

Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se

dimensionează materia impozabilă. Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare
valorică, o mărime convenţională, o sumă absolută sau de cele mai multe ori o mărime
relativă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se confundă cu unitatea
monetară a statului respectiv în cazul nostru moneda naţională – RON.

Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la bugetul de

stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea şi natura veniturilor şi de
momentul realizării lor. Termenul de plată se poate găsi fie ca o zi fixă de plată sau sub forma
unui interval de timp. Neplata impozitului până la termenul stabilit antrenează obligaţia
contribuabilului de a achita dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în funcţie de mărimea
impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii.

Asieta desemnează un ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de organele fiscale

la aşezarea, calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv reglementările prin care
se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori, asieta este definită sau
interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, ţinzându-se a fi confundată cu materia
impozabilă sau obiectul impozitului.
Baza impozabilă o constituie venitul lunar impozabil, care este egal cu toate veniturile
obţinute de o persoană fizică de la aceeaşi unitate în cursul unei luni, indiferent de perioada la
care se referă.

Fişele fiscale : Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se

cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele
prevăzute în fişele fiscale pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este
obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal
competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru
anul fiscal expirat.

Modelul şi conţinutul fişei fiscale sunt reglementate de OMFP nr. 425/20.03.2006 pentru
modificarea OMFP nr.546/2005. Fişa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii se
completează de către angajatorii/plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor,
denumiţi angajatori, pentru fiecare persoană fizică care realizează venituri din salarii sau
asimilate acestora, la funcţia de bază sau în afara funcţiei de bază, conform legii.

Fişa fiscală poate fi corectată de catre angajator, din proprie initiaţivă, prin depunerea unei
"Fişe fiscale rectificative". Aceasta va fi intocmită pe acelaşi formular ca şi fişa fiscală care
se corecteaza. Sumele înscrise în fişa fiscală se exprimă în lei.

Fişele fiscale se depun de către angajatori la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială aceştia
îşi au domiciliul fiscal sau sunt luaţi în evidenţa fiscală, după caz.

Termenul de depunere a fişelor fiscale este pâna în ultima zi a lunii februarie inclusiv, a
anului curent, pentru anul fiscal expirat. Fişele fiscale se depun la organul fiscal competent, în
format electronic, însoţite de un borderou privind conţinutul acestora, semnat şi stampilat
conform legii. Formatul electronic al formularului se obţine prin folosirea programului de
asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi se transmite organului fiscal competent
pe dischetă 3 1/2 inch, 1.440 MB compatibilă MS-DOS.

Programul de asistenţă este distribuit contribuabililor gratuit de unităţile fiscale teritoriale

sau poate fi descărcat de pe serverul Ministerului Finanţelor Publice, la adresa
www.mfinante.ro.

Angajatorii editează fişa fiscală în format hârtie, în 2 exemplare:

- un exemplar, semnat şi ştampilat conform legii, se pastrează de către angajator;

 - un exemplar, semnat şi ştampilat conform legii, se înmânează angajatului.

Pentru persoanele fizice care încetează să obţină venituri din salarii sau asimilate salariilor
în timpul anului, angajatorii vor înmâna persoanei respective un exemplar al fişei fiscale,
odată cu definitivarea formelor de lichidare sau la încetarea raporturilor în baza cărora au fost
obţinute veniturile din salarii.

C. Taxa pe valoarea adăugată

Cadrul juridic de acţiune:

Taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin Legea 571/2003 privind Codul Fiscal,
Titlul VI, inclusiv prin Ordonanţele Guvernamentale privind modificările ulterioare:

- O.G. 24/24 martie 2005;

- O.G. 138/29decembrie 2004;
- O.G. 83/2004;
- H.G. 44/ianuarie 2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Codului Fiscal;
- Ordonanţa MFP 257, 256/4 februarie 2004.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat,
aceasta aplicându-se asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri, importul de bunuri,
prestările de servicii, precum şi asupra operaţiunilor asimilate acestora.

În calitate de impozit indirect, taxa pe valoarea adăugată combate procesul de suprastocare

şi de realizare a producţiei fără desfacere asigurată. Taxa pe valoarea adăugată contribuie la
realizarea transparenţei şi a încrederii în raporturile dintre stat şi agenţii economici.
Persoanele impozabile achiziţionează mărfurile pe bază de documente pentru a putea deduce
taxa pe valoarea adăugată.

Elemente tehnice ale T.V.A.

Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată cuprinde operaţiunile care îndeplinesc,

cumulativ, următoarele, condiţii:

- constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;

- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
 - livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice.
Subiectul este considerată persoana impozabilă care desfăşoară independent şi indiferent de
loc, activităţi economice de natura activităţilor producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor
de servicii. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau
necorporale, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate. Instituţiile publice sunt
persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dacă
tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurenţiale. Instituţiile publice
sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele
aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică,
precum şi pentru activităţile următoare:

- telecomunicaţii;
- furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de
aceeaşi natură;
- transport de bunuri şi de persoane;
- servicii prestate de porturi şi aeroporturi;
Suportatorul este reprezentat de persoana obligată în mod direct să suporte plata acestui
impozit. În cazul impozitelor indirecte suportatorul este consumatorul final.

Plătitorul de impozit este persoana juridică obligată să efectueze calculul şi plata obligaţiei
faţa de buget, în acest caz Cemacon S.A .

Obligaţiile plătitorului de T.V.A. vizează îndeosebi înregistrarea sa fiscală, emiterea

facturilor fiscale, evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului, plata T.V.A. la
bugetul statului.

Obiectul impozabil desemnează suma asupra căreia se aplică o cotă de impozit pentru a se
determina cuantumul impozitului datorat. Obiectul este reprezentat de livrările de bunuri,
prestările de servicii, executările de lucrări.

Obiectul T.V.A. îl constituie totalul veniturilor obţinute de către statul român prin
desfăşurarea operaţiunilor impozabile de către persoanele a căror activitate poate fi
impozabilă.

Baza de impozitare este reprezentată de regulă de valoarea bunurilor şi serviciilor care nu

cuprind TVA, dar include accizele pentru bunurile şi serviciile prevăzute cu astfel de taxe.
 Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă
devine exigibilă. Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării în folosul
operaţiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe
valoarea adăugată are dreptul să deducă:

- taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost
livrate sau urmează să îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost
prestate ori urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;
- taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.
Unitatea de impunere-Cotele de taxa pe valoare adăugată :

Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24%.

Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 19%.

Cota standard a taxei pe valoarea adăugată de 24% se aplică asupra bazei de

impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea
adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată de 19% se aplică asupra bazei de impozitare,
pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

Perioada fiscală

Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică

D. Impozite şi taxele locale

a) Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri este datorat de orice persoană care are în proprietate o clădire
situată în România, fiind destinat bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care
este amplasată clădirea. Dacă o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe
persoane , fiecare din proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate
în partea din clădire aflată în partea sa.

Subiectul (plătitorul) impozitului pe teren este deţinătorul terenurilor.

Obiectul impozitului: toate suprafeţele de teren aflate în proprietatea societăţii.

Unitatea tehnică de evaluare este metrii pătraţi de teren pentru care se stabileşte anual o
sumă fixă.

Baza de calcul este reprezentată de suprafaţa de teren diferenţiată pe categorii de localităţi,

iar în cadrul localităţii, pe zone; în intravilan sunt patru zone: A, B, C, D. Încadrarea
terenurilor pe zone, în cadrul localităţii se face de Consiliul Local Cluj în funcţie de poziţia
terenului faţă de centrul localităţii, de caracterul zonei (zonă locuită sau industrială ) precum
şi de alte elemente.

Plata se face anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi
15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului, datorată pentru întregul an,
până la data de 15 martie a anului respectiv se acordă o bonificaţie de 10%, stabilită prin
Hotărâre a Consiliului Local.

Contribuţia angajatorului:

În cazul angajatorilor, obiectul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate este

reprezentat de fondul total de salarii brute realizat lunar, egal cu baza impozabilă.
În normele metodologice a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se consideră
angajator persoana fizică sau juridică la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii, pe bază de
contract individual de muncă sau în baza unui statut special prevazut de lege.
Angajatorii au obligaţia să calculeze, să reţină şi să vireze lunar în contul deschis la
unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de
impozite şi taxe, contribuţia de 5,2% datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului din
unitatea respectivă, raportat la fondul de salarii realizat.
Prin fond de salarii realizat se înţelege totalitatea sumelor constituite şi utilizate de persoanele
fizice şi juridice pentru plata drepturilor salariale sau/şi drepturilor asimilate salariilor, aşa
cum sunt definite in legislatia fiscala.
 Orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor va fi evidenţiată în declaraţia lunară
privind obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, depusă de angajator
la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care este luat în evidenţă ca plătitor de impozite
şi taxe.

Contribuţia asiguraţilor

Baza impozabilă este reprezentată de salariul brut lunar, corespunzător funcţiei

îndeplinite, la care se mai adaugă, după caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit şi
alte drepturi salariale, în cazul contribuţiei individuale

Contribuţia lunară a persoanelor asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%,
aplicată asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse
impozitului pe venit. Angajatorul are obligaţia calculării, reţinerii şi virării lunare integrale a
contribuţiei datorate de catre persoana asigurată în contul deschis pe seama Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază
angajatorii sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe.

Persoanele juridice şi persoanele fizice, în calitate de angajator, care, potrivit legii, au

obligaţia de plată către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, declară aceste
obligaţii la organele fiscale teritoriale la care sunt luate în evidenţă ca plătitori de impozite şi
taxe. Listele nominale cu salariaţii se depun la casele de asigurări de sănătate la care aceştia
au optat.

Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de şomaj

Obiectul contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj este constituit din:

- salariul de baza lunar, în cazul angajaţilor;

- fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi, în cazul angajatorilor.
Subiectul este reprezentat pe de o parte de către angajator, care are obligaţia de a plăti
lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar pe de altă parte de angajat.

Baza impozabilă este reprezentată de:

- salariul brut lunar, corespunzător funcţiei îndeplinite, la care se mai adaugă, după
caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit şi alte drepturi salariale, în cazul
contribuţiei individuale;
 - fondul total de salarii brute lunare, în cazul angajatorului.
Contribuabilii la fondul pentru ajutorul de şomaj sunt reprezentaţi de:

- persoanele fizice care realizează venituri sub forma salariilor;

- persoanele juridice şi fizice române şi străine cu sediul în România care angajează
şi utilizează personal angajat.
Beneficiarii acestei contribuţii sunt persoanele care au calitatea de şomeri.

Noţiunea de şomer semnifică persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

- este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la

îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
- starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
- nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate
potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaţia de şomaj ce i s-ar cuveni potrivit
prezentei legi;
- este înregistrată la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, e.t.c.
Şomerii sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaţii:

- le-a încetat contractul individual de muncă din motive neimputabile lor;

- le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- le-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau aleşi, dacă anterior nu au fost
încadraţi în muncă sau dacă reluarea activităţii nu mai este posibilă din cauza
încetării definitive a activităţii angajatorului, e.t.c.
De asemenea sunt consideraţi şomeri persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

- sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 18 ani, care

într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă
potrivit pregătirii profesionale;
- sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenţi
ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de 16 ani, care, în cazuri justificate, sunt
lipsite de susţinători legali sau ai căror susţinători legali dovedesc ca sunt în
imposibilitatea de a presta obligaţia legală de întreţinere datorată minorilor;
- sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în
muncă şi care într-o perioada de 30 de zile de la data lăsării la vatră nu s-au putut
încadra în muncă.
 Asiguratul este persoana fizică care realizează venituri şi este asigurată pentru riscul
pierderii locului de muncă, prin plata contribuţiei de asigurări pentru şomaj.

Cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj

Pentru anul 2011, pentru angajatori cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
este de 0,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.

Pentru anul 2011, pentru angajaţi, cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
este de 0,5% aplicată asupra salariului de bază lunar brut. Venitul lunar pentru care se
asigură persoanele nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe ţară.

Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat

Baza legală: Ordonanţă de urgenţă nr. 139/2004 privind modificarea art. 26 alin. (1)
din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004 (Monitorul Oficial,
Partea I nr. 1280 din 30/12/2004)

Subiectul acestui venit bugetar este pe de o parte Cemacon S.A iar pe de altă parte
fiecare salariat în parte.

Plătitorul este numai Cemacon S.A .

În sistemul public sunt contribuabili:

- asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;

- angajatorii;
- persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii;
 - Agenţia Naţională de ocupare şi Formare Profesională care administrează
bugetul fondului pentru plata asigurărilor de şomaj;
- persoanele care încheie contract de asigurare.

Obiectul impunerii este reprezentat de fondurile de salarii acordate de întreprindere,

cât şi de veniturile salariale (inclusiv sporul de vechime în muncă, sporul pentru condiţii
grele, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei
funcţii suplimentare etc.).

Cotele de contribuţii sociale:

- 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuala
si 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
- 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
- 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală
şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
- CAS angajator 20,8%;
- CAS angajat 10,5%.
Unitatea de impunere: în sistemul public, pe teritoriul României, contribuţiile şi
prestaţiile de asigurări sociale se plătesc în RON.

Baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale o reprezintă salariile

individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile şi adaosurile reglementate prin lege şi prin
contractul colectiv de muncă.

Prin salarii individuale brute realizate lunar se înţelege:

- salariul de bază negociat brut corespunzător timpului efectiv lucrat;

- îndemnizaţii de conducere, sporuri şi adaosuri acordate;
- sume plătite pentru concedii de odihnă, evenimente familiale deosebite, zile de
sărbători religioase;
- sume plătite pentru pensionari;
- sume plătite pentru disponibilizări;
- gratuităţi acordate personalului;
- diurne de deplasare peste nivelul celor aprobate prin lege.
 CAS datorată de salariat = BCA * N, unde :

BCA – baza de calcul a contribuţiei salariatului, ce nu poate depăşi valoarea a cinci

salarii medii pe economie şi reprezintă venitul brut.

N – cota de contribuţie la asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă (10,5%).

În cazul în care venitul realizat de asigurat este mai mare decât valoarea a cinci salarii
medii brute pe economie, venitul luat în calcul pentru contribuţia la asigurarile sociale este
egal cu valoarea a cinci salarii medii brute pe economie.

Societatea nu datorează CAS pentru : concediile medicale, diurnele de deplasare care

se încadrează în limitele legale, sume primite pentru participarea salariaţilor la profit,
premiile, prestaţii de asigurari sociale care se suportă din fondurile asigurarilor sociale,
îndemnizaţiile de transfer etc.

Baza de calcul a contribuţiei societăţii la asigurarile sociale este limitată ca mărime,

ea neputând fi mai mare decât numărul de salariaţi * valoarea a cinci salarii medii brute pe
economie.

CAS datorată de societate = TVN * NA + TVD * DA + TVS * SA, unde:

TVN – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii normale de muncă;

NA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii normale de muncă;

TVD – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii deosebite de muncă;

DA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii deosebite de muncă;

TVS – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii speciale de muncă;

SA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncă.

 Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorată atât de salariaţi cât şi de
societate se face lunar de către societate, pe baza declaraţiei sau contractului de asigurare
odata cu plata chenzinei a doua, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru
care se datorează plata.

Neplata contribuţiei de către asiguraţii cu declaraţie sau contract de asigurare la

termenele stabilite atrage:

- neacordarea drepturilor la prestaţii până la achitarea contribuţiilor datorate;

- majorări de întârziere aferente.

Colectarea şi evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale se asigură prin Casele

teritoriale de Pensii şi Asigurari Sociale, pe baza codului personal de asigurări.

În cazul în care contribuţia lunară achitată de contribuabil este mai mare decât
contribuţia datorată, suma plătită în plus se regularizează ulterior,conform procedurilor
stabilite de CNPAS.

2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale

A. Model de calcul a impozitului pe profit

Cemacon S.A are obligaţia să plătească în contul impozitului pe profit pe trimestrul

IV, până la data de 25 ianuarie a anului următor o sumă egală cu impozitul calculat şi
evidenţiat pe lunile octombrie şi noiembrie, iar pentru luna decembrie se adaugă o sumă
echivalentă cu impozitul calculat pentru luna noiembrie, urmând ca regularizarea să se facă pe
baza datelor definitive din bilanţul contabil.
Obligaţii:

În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere

până la termenul de plată al impozitului inclusiv, urmând ca după definitivarea impozitului pe
profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual să depună declaraţia de impunere pe anul
fiscal expirat până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanţului contabil. Răspunderea
pentru calculul impozitelor declarate şi pentru depunerea la termen a declaraţiei de impunere
revine contribuabililor. Declaraţia de impunere se semnează de către directorul general sau
orice altă persoană autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe contribuabil şi se depune la
organul fiscal din raza căruia îşi are sediul contribuabilul.

În cazul în care orice sumă reprezentând o obligaţie fiscală nu este plătită la data
stabilită prin lege, contribuabilul este obligat să plătească majorări de întârziere la această
sumă pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut la Codul Fiscal şi data la care
obligaţia fiscală este efectuată, inclusiv.

Exemplu de calcul :

Venituri totale : 75 250 RON

Cheltuieli totale : 53 825 RON

Venituri din provizioane : 2 100 RON

Donaţii : 3 200 RON

Cotizaţii : 3 680 RON

Cheltuieli cu prime de asigurare : 3 345 RON

PI= (Vt – Ct ) – Vni + CN

P net = Pbrut – Imp pe profit

Vt- Ct = 75 250 – 53 825 = 21 425 RON

Pnet = 21 425 – 2 526,4 = 18898,6

Vni = 2 100 + 3 200 + 3 680 = 8 980 RON

CN = 3 345 RON

PI = 21 425 – 8 980 + 3 345 = 15 790 RON

Impozit pe profit = 16%

PI * 16% = 15790 * 16%= 2526.4 RON

B. Model de calcul a impozitului pe salarii

Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în

fişa fiscală. Plătitorii de venituri au obligaţia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere,
până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fişelor
fiscale pentru salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor.

Fişa fiscală este completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale

contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute
în cursul anului, precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub
formă de salarii.
 Cemacon S.A are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durată a plăţii
salariilor, să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii. Câte o copie a fişei
fiscale pentru fiecare an se transmite până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru
anul fiscal expirat organului fiscal competent şi salariatului .

Datele personale din fişele fiscale se completează pe bază de documente justificative

(certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, certificatul emis de comisia de
expertiză medicală, adeverinţa de venit a persoanei întreţinute).

Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară
activitatea este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data
începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi respectiv a încetării acesteia în termen
de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Cemacon S.A are obligaţia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor

fiecarei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Exemplu de calcul

Se calculează impozitul pe salarii pe luna martie 2010, datorat de angajatul Popescu Ioana
care are 2 copii (studenţi, fără venit) în întreţinere şi are funcţia de farmacist primar diriginte.

Salariu bază realizat : 1700 RON, Spor toxicitate : 0, Ore lucrate : 184, Ore noapte : 0,
Sume ore noapte : 0, Ore suplimentare (175%) : 0, Sume pt. ore suplimentare(175%) : 0, Ore
(200%) : 0, Sume pt ore suplimentare (200%) : 0, Indemnizaţii concediu de odihnă : 0, Sume
plus/ premii : 272 RON, Penalizări : 0, Ind sănătate unitate :0, Ind sănătate buget : 0, şomaj
(0,5%) : 8,5 RON, CAS (10,5%) : 178,5 RON, Sănătate(5,5%) : 93,5 RON, Deducere
personală : 240 RON, Impozit datorat( 16%) : 224 RON, Salariu net : 1 416 RON, Sume
încasate în avans: premii : 272 RON ; Reţineri temporare (garanţii materiale) : 80 RON.

Total Venit Brut= salariu realizat+prime=1 700+272=1 972 RON

Venit Net= TotalVenitBrut – şomaj- CAS- Sănătate= 1 972-8,5-178,5-93,5= 1691,5 RON

Venit bază de calcul = venit net- deducere personală= 1691,5- 240= 1451,5 RON
Rest de plată= salariu net-sume în avans- reţineri temporare= 1416-272-80= 1064 RON.

Cemacon S.A nu acordă salariaţilor nici un fel de spor, ci doar un bonus din vânzări .

C. Model de calcul al taxei pe valoarea adăugată

La sfârşitul anului “z” au loc operaţiuni din care se realizează următoarele venituri:

operaţiuni:
intrări:

baza de impozitare: 43.610

valoare TVA deductibilă: 24% * 43.610 = 10.466,4

ieşiri:

baza de impozitare: 265.000

valoare TVA colectată: 24% * 265.000 = 63.600

TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată = 53.133,

F. Model de calcul a impozitelor şi taxelor locale

a) Impozitul pe clădiri
Clădire farmacie: Valoarea de inventar a clădirii deţinute de Cemacon S.A este de 90000
RON după ultima evaluare iar cota de impozitare este de 1,5%. Clădirea nu este amortizată
integral deci cota se aplică la întreaga valoare a clădirii, nu doar la 85% din valoarea de
inventar:

Impozitul pe clădire = 1,5%* 90000 = 1350RON

 b) Impozitul pe terenuri
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,
rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/ sau categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării Consiliului Local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin

înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în
următorul tabel :

Zona Rangul localităţii (lei/ mp)

0 I II III IV V

A 7 404 6 148 5 401 4 681 636 509

B 6 148 4 648 3 768 3 180 509 382

C 4 648 3 180 2 385 1 511 382 254

D 3 180 1 511 1 261 880 249 127

Exemplu de calcul :

Suprafaţa terenului : 1580,95 mp

Suprafaţa construită la sol a clădirii : 670,55 mp

Baza impozabila : 1580,95 mp – 670,55 mp = 910,4 mp

Zona localitatii – B, rangul I ; cotă fixă de impozitare : 4 648 lei

Impozitul anual pe teren : 910,4 mp * 4 648 lei/mp = 4 231 539,2 lei

Impozitul trimestrial : 4 231 539,2 : 4 = 1 057 884,8 lei

 c) Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate
Angajat: 615 lei x 5,5% = 33,82 lei

Angajator: FTS = 365.464 – 43.625 (fond pentru concedii) = 321.839 lei

x 5,2% = 16.735,62 lei

CAS total: 48.962+ 16.735,62 = 65.697, lei

2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor fiscale

A. Impozitul pe profit
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la
termenul prevazut pentru depunerea situaţiilor financiare. În cursul anului fiscal,
contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată al
impozitului pe profit, inclusiv.

O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi o

declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde
scopul si suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această
declaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul
internaţional. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
Flux informaţional

Departament Financiar
Declaraţie de
impunere

OP

Administraţia
financiară

Trezoreria

B. Impozitul pe salarii
 Sefi secţii Serviciul resurse umane Salariaţi

Fişă de pontaj Declaraţii pe propria răspundere

Foi colective de prezenţă Contract individual
Concedii medicale de muncă
Listă concedii odihnă

Departament financiar-
contabil

State de salarii

Declaratie privind
Reţineri din salarii Imp pe obligatiile de plata la
salarii bugetul de stat
Ordin de plată general consolidat

Trezoreria Finanţelor Publice

Administraţia
financiară

C. Taxa pe valoarea adăugată

Documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adaugată sunt: factura fiscală, nota
de intrare- recepţie, jurnalul de vânzări-cumpărări, decont TVA, avizul de livrare, recepţie şi
decontare.

Pe baza facturilor de la furnizori, gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc în

două exemplare Nota de Intrare Recepţie (NIR) în care sunt specificate: numărul chitanţei
fiscale, numărul facturii pe baza căreia s-a făcut recepţia, data expedierii, denumirea
furnizorului şi a mărfurilor expediate, cantitatea, preţul cu amănuntul fără TVA, TVA – ul,
valoarea cu TVA inclus.Un exemplar de NIR rămâne la gestionar şi unul este transmis
departamentului de contabilitate. Ulterior, NIR-urile sunt transmise la oficiul de calcul, unde
se înregistrează în baza de date, iar la sfârşitul lunii în jurnalul de cumpărări.

La ieşirile de bunuri, gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc avizul de

intrare-recepţie şi decontare care se prelucrează la casierie şi se emite factura în trei
exemplare: unul care însoţeşte marfa, unul este transmis la contabilitate (se înregistrează) iar
unul rămâne la casierie.

Pe baza facturilor se întocmeşte la sfârşitul fiecărei luni Jurnalul de vânzări şi cel de

cumpărări. Pe baza jurnalelor se completează Decontul privind TVA care se depune la oganul
fiscal până la data de 25 a lunii următoare. După verificarea de către organul fiscal, dacă nu se
constată neconcordanţe, formularul este restituit societăţii. La nivelul departamentului
Financiar Contabil se întocmeşte ordinul de plată către bancă care este predat la casierie spre
depunerea la B.C.R. Cluj-Napoca.

Plata sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat se face
prin Trezoreria Finanţelor Publice.

D. Impozite şi taxele locale

a)Impozitul pe clădiri

În cadrul biroului financiar se întocmeste declaraţia de patrimoniu, în care sunt trecute

toate clădirile, proprietate a contribuabilului. Acesta se întocmeste pe baza documentelor care
justifică achiziţia imobilului, respectiv documentele care justifică darea în funcţiune a clădirii.
Declaraţia de patrimoniu este trimisă biroului specializat de impozite şi taxe din cadrul
Consiliului Local unde se stabileşte impozitul pe clădiri, potrivit cotelor de impozitare
stabilite. Consiliul Local trimite Biroului financiar înstiintarea cu suma datorată, reprezentând
impozitul pe clădiri.

b)Impozitul pe terenuri

În cadrul Departamentului Financiar Contabil pe baza datelor privind valoarea

terenurilor din documentele contabile (fişa mijloacelor fixe, balanţa analitică a mijloacelor
fixe), la valoarea lor de înregistrare se completează declaraţia de impunere.
Administratorul semnează această declaraţie şi o depune la Direcţia Impozite şi Taxe Locale
Cluj-Napoca.

La nivelul Biroului de impozite şi taxe locale are loc verificarea actelor, modificarea
acestora dacă este cazul şi completarea formularului cu date specifice. Un exemplar al
declaraţiei se păstrează iar unul se înapoiază societăţii.

Administratorul depune ordinul de plată emis de serviciul contabil la bancă pentru

virarea impozitului datorat. Suma trece din contul curent deschis la bancă în contul deschis de
Consiliul Local la Trezorerie. Societatea primeşte confirmarea plăţii pe un extras de cont.

Impozitul pe teren se varsă la bugetul local reprezentând sursa de venit asemenea

celorlalte impozite şi taxe locale.

d)Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate

Obligaţia virării contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate revine
angajatorilor până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata drepturilor
salariale.

Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări sociale de

sănătate generează dobânzi şi penalităţi de întârzire.
 BCR
Ordin de plată
Departament finaciar-
contabilitate-preţuri (1)
Cemacon S.A
Extras de cont
(2) (3)
Trezoreria
Finanţelor
publice

Cont aferent bugetului

asigurărilor sociale de
sănătate

(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a

achita suma aferentă contribuţiilor sociale de sănătate, atât pentru angajator (Cemacon S.A),
cât şi pentru angajaţi;

(2)- BCR virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis pentru
BASS la trezorerie;

(3)- BCR remite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plaţii;

 e) Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat

Ordin de plată
Departament finaciar-
contabilitate-preţuri (1)
BCR
Cemacon S.A

(2) (3)
Extras de cont

Trezoreria
Finanţelor publice

Cont aferent bugetului

asigurărilor sociale
 CAP.3. Perceperea obligațiilor fiscale

Bugetele publice necesită încasarea obligațiilor fiscale într-o anumită mărime şi

ritmicitate, corelate cu necesitatea acoperirii cheltuielilor aprobate. Nevoia de acoperire a
cheltuielilor pe parcursul unui ciclu bugetar şi condiţiile concrete în care se găsesc în spaţiu şi
timp subiectele şi obiectele veniturilor bugetare determină pe lângă mărimea cotelor
proporţionale, progresive sau fixe şi anumite termene şi modalităţi de plată.

Ca modalităţi de vărsare şi plată apar în practica fiscală : calculul şi plata directă,

reţinerea şi vârsarea la buget a impozitului datorat de către o terţă persoană, impunerea şi
debitarea de către organele fiscale, anularea de timbre fiscale şi emiterea de recipise CEC.

Calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului de venit bugetar presupune evaluarea

materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi vârsarea, respectiv plata către organul
fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice.
În acestă categorie se pot încadra: taxa pe valoare adăugată, accizele, impozitul pe profit,
obligaţiile băneşti la frontieră.

Metoda stopajului la sursă este caracteristică impozitului pe salarii, unde calculul,

reţinerea şi vârsarea la buget trece de la subiect (angajatul) la o terţă persoană care este
angajotorul.

Plata obligațiilor fiscale se realizeză de Cemacon S.A prin ordin de plată în contul de
la Trezoreria Finanţelor Publice, aferent bugetului fiecărui venit bugetar datorat.

Plata impozitului pe salarii, a impozitului pe profit şi TVA-ului se realizează către

bugetul de stat; impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloce de transport,
taxa asupra folosirii mijloacelor de reclamă şi publicitate, taxa de sport , taxa de salubritate
sunt venituri la bugetul local iar contribuţiile obligatorii se virează cele pentru asigurări
sociale de stat la BAS, cele pentru asigurări sociale de sănătate la BASS, iar cele pentru şomaj
la Fondul pentru ajutor de şomaj.
 3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale

Impozitul pe salarii

Contribuabilii au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe salarii lunar la

bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat
venitul, direct (prin stopaj la sursă) sau printr-un reprezentant fiscal.

Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe salarii se cuprind în fişele fiscale.

Plătitorul are obligaţia să completeze formularele pe întreaga durată de plată a salariilor, să
păstreze fişele pe întreaga durată a angajarii şi să transmită organului competent o copie
anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Impozitul pe profit

Cemacon S.A are obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Începând cu
anul 2008 se va aplica şi în cazul agenţilor economici sistemul de plată anticipat, cum este
prevăzut în prezentul Cod fical pentru societăţile bancare la articolul 34.

TVA

Persoanele înregistrate Conform art.153 din Codul fiscal trebuie să depună decont de
TVA până la data de 25 a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală. Decontul
de taxa va cuprinde suma taxei deductibile, pentru care ia naştere dreptul de deducere în
perioada fiscală de raportare, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada
fiscală de raportare. Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin
decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări.

În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate

de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe
valoarea adăugată colectată, aferentă operaţiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de
raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată.

În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile, exigibilă

într-o perioadă fiscală, denumită taxă colectată, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată
aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă o
diferenţă denumită taxă pe valoarea adăugată de plată pentru perioada fiscală de raportare.

Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are
obligaţia depunerii decontului.

Impozitele şi taxele locale

Impozitul pe clădiri

Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale:

 Rata I – până la 31 martie inclusiv ;

 Rata II – până la 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pe întregul an de către
contribuabili până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10% stabilită prin hotărârea consililui local.

Impozitului pe teren

Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi
30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către

contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de
până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Impozitul anual pe teren, datorat bugetului local de către contribulabili de pâna la 50

lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.
 Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat

Termenele de plată ale contribuţiei la asigurările sociale de stat sunt următoarele:

 data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor
care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează plata;
 data stabilită pentru plata chenzinei a-2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata
drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează plată;

Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate

Obligaţia virării contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate

revine angajatorilor până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata
drepturilor salariale.

Contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj

Angajatorii au obligaţia de a reţine şi de a vira lunar contribuţia individuală la bugetul

asigurărilor pentru şomaj, în cota de 0,5%, aplicată asupra salariului de baza lunar brut. De
asemenea angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor
pentru şomaj, în cotă de 0,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare
realizate de asiguraţi.
 3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale

Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugeate există mai multe procedee. Astfel se
deosebesc mai multe modalităţi de realizare a veniturilor bugetare, unde iniţiativa revine
societăţii comerciale şi organelor fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate:

a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit

bugetar care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de
plată şi vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la
unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se
încadrează: TVA, accizele, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră.

b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare,

fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de
la subiect la o terţă persoană, plătitorul (societatea Cemacon S.A )

c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea

dispun, mai sigur şi mai economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea
în cadrul exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în
momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe
locale)

d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de

calcul şi plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care
acţionează în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzite de
lege. Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii
prestate, prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul
anulării obligaţiei de plată (ca urmare a serviciilor prestate).
 3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale

Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţiei

bugetare, în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea
comercială are obligaţia să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie
să procedeze la constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la
recalcularea şi regularizarea veniturilor bugetare.

Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se
va cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.

În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, Cemacon S.A
poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul aici
fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea
pentru care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului.
Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul
veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde
propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei,
pentru Cemacon S.A se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri
bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al
trezoreriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia.
 3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale
Impozitul pe salarii

Plata se realizează prin virament bancar de la BCR, unde are Cemacon S.A principalul
cont deschis, în baza unui ordin de plată emis de la departamentul financiar-contabilitate-
preţuri.

Departament finaciar-
contabilitate-preţuri

Cemacon S.A

(1)
Ordin de plată Extras de cont

(3)

BCR

(2)

Trezoreria
Cont aferent
Finanţelor publice-
bugetului de stat
Cluj
(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri emite un ordin de plată pentru o suma
reprezentând impozitul pe salarii.

(2)- BCR în baza ordinului de plată virează suma din contul societăţii în contul aferent
bugetului de stat, deschis la Treazoreria finanţelor publice.

(3)- După efectuarea operaţiunii extrasul de cont remis dovedeşte plata;

Impozitul pe profit

Plata se realizează prin virament bancar de la BCR, unde are Cemacon S.A principalul
cont deschis, în baza unui ordin de plată emis de la departamentul financiar-contabilitate-
preţuri.

(3) Extras de cont

Departament
BCR
finaciar-
contabilitate-
preţuri (1)
Ordin de plată
Cemacon S.A
(2)

Trezoreria Cont aferent

Finanţelor publice- bugetului de stat
Cluj

(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri emite un ordin de plată pentru o suma

reprezentând impozitul pe profit.

(2)- BCR în baza ordinului de plată virează suma din contul societăţii în contul aferent
bugetului de stat, deschis la Trezoreria finanţelor publice.

(3)- După efectuarea operaţiunii BCR remite un extras de cont care confirmă efectuarea plăţii;
TVA

Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepţia importurilor scutite se plăşte la organul

vamal. Orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi
plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat.

Ordin de plată
(1)
Departament
BCR
finaciar-
contabilitate-
preţuri

Cemacon S.A
(4) (2) (3)
Extras de cont

Trezoreria Cont aferent

Finanţelor bugetului de stat
publice-Cluj

(1) – emiterea unui ordin de plată, la primirea căruia BCR va vira din contul societăţii suma
aferentă TVA de plată în contul Trezoreriei în cazul în care TVA colectat este mai mare decât
tva deductibil- (2);

(3) - în cazul în care TVA deductibil e mai mare decât TVA colectat atunci Trezoreria
Finaţelor publice va vira în contul agentului economic TVA de recuperat.

(4) – Extrasul de cont eliberat de bancă către Cemacon S.A care confirmă opraţiunile
efectuate.
Impozitelor şi taxelor locale

Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat

Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări sociale de stat

generează dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Ordin de plată

(1)
Departament BCR
finaciar-
contabilitate-preţuri
(2) (3)
Cemacon S.A Extras de cont

Trezoreria
Finanţelor publice-
Cluj

Cont aferent bugetului

asigurărilor sociale

(1)-Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a

achita suma aferentă contribuţiilor sociale, atât pentru angajator(Cemacon S.A), cât şi pentru
angajaţi;

(2)- BCR virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis
bugetului asigurărilor sociale la trezorerie şi confirmă plata prin extras de cont-(3).

Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate

Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări sociale de

sănătate generează dobânzi şi penalităţi de întârzire.
 Ordin de plată

(1)
Departament BCR
finaciar-
contabilitate-
preţuri (2) (3)
Extras de cont
Cemacon S.A Trezoreria
Finanţelor
publice

Cont aferent bugetului

asigurărilor sociale de
sănătate

(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a

achita suma aferentă contribuţiilor sociale de sănătate, atât pentru angajator (Cemacon S.A),
cât şi pentru angajaţi;

(2)- BCR virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis pentru
BASS la trezorerie;

(3)- BCR remite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plaţii;

 Contribuţia la fondul pentru ajutorul de şomaj

Constituirea resurselor şi efectuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj

se realizează prin trezoreria statului.

Ordin de plată

(1)
Departament finaciar- BCR
contabilitate-preţuri

Cemacon S.A
(2) (3)
Extras de cont

Trezoreria
Finanţelor
publice-Cluj

Cont aferent fondului

pentru ajutor de şomaj

(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a

achita suma aferentă contribuţiilor la fondul de şomaj, atât pentru angajator (Cemacon S.A),
cât şi pentru angajaţi;

(2)- BCR virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul aferent Fondului
pentru ajutor de şomaj, deschis la Trezoreria finanaţelor publice;

(3)- remite un extras de cont întreprinderii pentru confirmarea plăţii.

 Bibliografie

1. Gabriel Ştefura, Procese Bugetare publice, Ed.”Universităţii Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi, 2008.
2. Legea nr. 500/11 iulie 2002, privind Finanţele Publice;
3. Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală;
4. Codul Fiscal al României – 2006;
5. Documente interne ale societăţii Cemacon S.A
6. www.cnas.ro.
7. http://legislatiamuncii.manager.ro/a/2929/calculul-cotele-si-declararea-
contributiilor-sociale.html;
8. http://www.mfinante.ro;
9. http://cemacon.ro .