.

Taninurile sunt compuși vegetali cu o

structură chimică complexă (care
cuprinde multe grupări hidroxil fenolice,
dar și grupări carboxilice), capabile să
precipite proteinele din pielea crudă,
proteine cu care formează precipitate
insolubile, imputrescibile, impermeabile
(pielea tăbăcită). Taninurile fac parte
alături de alcaloizi din categoria
metaboliților secundari care se
acumulează în plante și în organele
acestora.

Taninuri

Clasificare:

După capacitatea de hidroliză taninurile se împart în:

 Taninuri catehice (condensate sau nehidrolizabile) care au la bază nucleul de 2 fenil

benzopiran (3 flavanol)
 Catehine(taninurile catehice simple), care au număr variabil de grupări hidroxil:
catehina, epicatehina, galat de catehină (format din condensarea acidului galic cu catechina)

 Taninuri catehice propriu-zise, care au proprietăți tanante maxime, se formeaza de

regulă prin condensarea a 3-10 molecule de catechine
 Flobafene așa numiții compuși balast, fără importanță terapeutică,se formeaza în urma
policondensării catechinelor cu moleculă mare.

 Taninuri galice (hidrolizabile sau pirogalice),esteri ai acidului galic sau a acidului

hexahidroxidifenic (HHDP) care prin hidroliză acidă sau enzimatică pun în libertate acizi
fenolcarboxilici și oze.

 Galotaninuri (esteri ai acidului galic m digalic cu diferite oze):

 Elagotaninuri care prin hidroliză eliberează acid elagic
 Depside (esteri formați între 2-3moplecule de acizi fenolici identici (acid m digalic( sau
diferite(acid clorogenic)
 Proprietăți fizice
 Taninurile, atit cele catehice cit si cele galice sunt substante solide, de regula amorfe,
inodore de culoare alba-brun (culoare se intensifica cu cit greutatea moleculara este mai mare),
au un gust astringent (care dispare cu cresterea gradului de polimerizare).

Solubilitate

 Sunt solubile în apă(cu care formează soluții coloidale din care în prezența electroliților
salefiază), alcool, acetona, glicerol, și insolubile în eter, benzen, cloroform.

 Produse vegetale
Taninuri catehice

 Ratanhiae radix (rădăcina de ratania), reprezintă rădăcinile speciei Krameria triandra

(Fabaceae), uscate după recoltare și caretrebuie să conțină cel puțin 10% tanin
 Tormentillae rhizoma rizomii fără rădăcină de la Potentilla sylvestris,
(Rosaceae)denumirea populară de scîntitoare sau sclipeți

 Bistortae rhizoma rizomii (fără rădăcini, frunze și tulpină) recoltați de la specia

Polygonum bistorta (Polygonaceae) denumirea populară de răculeț.

Taninuri galice

 Hamamelidis folium frunzele recoltate de la arbustul Hamamelis virginiana

(Hamamelidaceae), cu un conținut de cel puțin 10% tanin.
 Gallae (gogoși de ristic):formțiunile patologice rezultate

în urma înțepăturilor produse de insecta Cynips gallae tinctoria (Hymenopterae) în mugurii foliari ai

atborelui Quercus lusitanica.var Infectoria (Fagaceae), cînd rezultă produsul Gallae Halepensis (gale
de Alep, gale turcești, sau gogoșile de ristic) Formațiuzni patologice ce se obțin în urma înțepăturilor
mugurilor foliari de la specia Rhus semialata, de către insecta Aphis chinensis, cînd se obține
produsul Gallae sinensis, gale chinezești.
 Anserinae herba partea supraterestră înflorită de la planta Potentilla anserina,
(Rosaceae) coada racului, iarba gîștelor.
 Quercus cortex scoarțele de pe ramurile de 3-5 ani ale arborilor Quercus robur (stejar)
și Quercus petraea (gorun).

 Geum rhizoma rizomul și rădăcinile plantei Geum urbanum, cerențel, cuișoriță, cu un

conținut de cel puțin 10% tanin. (3)