UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI

ADMINISTRATIE PUBLICA
SPECIALIZAREA: MAAFAD II

MASTERAND :
FOCA (CHIFAN) RAMONA IULIANA
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA
SPECIALIZAREA: MAAFAD II

Proiect la disciplina:
Managementul riscului și audit intern

Foca (Chifan) Ramona Iuliana

Proiectul la disciplina Managementul riscului și audit intern este structurat pe
două secțiuni după cum urmează:
I. Elaborarea Registrului riscurilor pe o activitate aleasă de masterand/ă
care sa conțină minim 5 obiective la care sunt atașate cel puțin 3
riscuri.
II. Prezentarea metodologiei de realizare a controlului unui
proces/operațiune din cadrul unei entități după structura de mai jos:
- Introducere (va conține descrierea activității analizate);
- Descrierea riscurilor;
- Efectele riscurilor;
- Controalele interne aplicabile;
- Obiectivele de control pentru operațiuni (se va urmării ca și
obiective principale: Existența, Exhaustivitatea, Exactitatea,
Clasificarea, Cronologia, Sistematizarea și Sintetizarea);
- Mecanisme cheie ale controlului intern;
- Teste ale mecanismelor de control;
- Teste substanțiale tipice ale operațiunilor;
- Concluzii.
 REGISTRUL RISCURILOR CLINICE IN SPITALE

OBIECTIVE RISCURI MASURI/STRATEGII

-cominicarea zilnica si ori de
-lipsa de coerenta cate ori este nevoie
DESFASURAREA -indeplinirea eronata a activitatilor -intocmirea complete si
ACTIVITATII elementare corecta a fiselor de post
SECTIEI -neasumarea deplina a - delegarea competentelor pe
responsabilitatilor baza unui document scris
intre manager si medic.
-neasigurarea supravegherii sectiei - intocmirea graficelor de
lucru.
DECONTAREA, - decontarea materialelor
INTOCMIREA - statistici eronate sanitare /bolnav/tura/zi
EVIDENTELOR - completarea fiselor de
PE SECTIE interventii
- codificarea corecta a
analizelor de laborator
- centralizarea consumului de
material/ luna.
-evidenta si raportarea
registrelor si interpretarii
-neglijenta in serviciu scrisorilor medicale
- evidenta si raportarea
accidentelor prin expunerea la
sande
-verificarea si intretinerea
bunurilor ce se afla in
inventarul sectiei.
- nerecunoasterea potentialului agresiv -protocol de evaluare;
INGRIJIREA SI al unui pacient - instruirea personalului ;
PRELUAREA - lipsa de experienta a echipei medicale - supervizarea respectarii
PACIENTULUI - diagnostic eronat de boala psihica in protocolului;
cazul unui pacient cu o suferinta -protocol pentru diagnosticul
somatica diferential al acestor boli.

ASIGURAREA -restrictionarea accesului sau intarzieri -inventarierea anuala a

ASISTENTEI in acordarea asistentei medicale. posturilor neocupare si
MEDICALE -erori de identificare a pacientului scoaterea la concurs a
PACIENTILOR -completarea eronata a fisei pacientului acestora
INTERNATI -erori de tratament -revizuirea procedurilor de
-neidentificarea bolilor asociate internare
-erori de diagnosticare -introducerea unui sistem de
identificare digital
-revizuirea procedurilor
privind identificarea
pacientilor
MASURI DE -conditii deficitare privind siguranta -respectarea procedurilor
SIGURANTA SI pacientului -instruirea personalului
SUPRAVEGHER -lipsa de supraveghere a bolnavilor -asigurarea zonelor de risc
E -absenta masurilor de prevenire a -mentenanta echipamentelor
riscurilor de cadere a persoanelor.
PARTEA A II A

Cultura siguranței pacientului are în vedere o schimbare de paradigmă:

– nu acceptați apariția unui eveniment advers ca o fatalitate
• poate fi evitată
– nu banalizați incidentul sau accidentul,
– fiți conștienți de faptul că siguranța pacienților și a angajaților este rezultatul
acțiunilor tuturor actorilor implicați în asigurarea procesului de îngrijire.

Stabilirea unei culturi a siguranței pacienților:

– integrarea acesteia în toate nivelurile unei organizații
– abordăre la nivel de sistem pentru examinarea incidentelor legate de siguranța
pacienților,
– încurajarea raportărilor deschise, fără caracter acuzator în scopul învățării din
erori

RISCURI EFECTE CONTROALE INTERNE

Diagnostic eronat
Imbolnavirea personalului
calificat
Afectarea capacitatii de
munca a personalului
Perturbarea activitatilor de
ingrijire medicala
Imposibilitatea folosirii
butonului de alarma de catre
pacient
Stabilirea incorecta a
diagnosticului
Prescrierea in exces a
medicamentelor
Investigatii in plus
Destabilizarea sistemului
medical
Asigurarea optima a
personalului medical
Ingrijirea
nmecorespunzatoare a
pacientilor
Asigurarea sanatatii si
conditiilor optime
Contorizarea posturilor
vacante
-adoptarea unor tehnici mai
naturale.
Punerea in functine a
aparatelor si tehnicilor
inovative
Calificarea corespunzatoare a
personalului medical
Recalificarea angajatilor
Repararea aparaturii
defectuoase.

Nerespectarea regulilor de Nerespectarea oblihatii Procedurarea unor astfel de

siguranta a pacientului. pacientooooo situatii si stabilirea lor

Obiectiv de audit Mechanism cheie al Teste al Teste substantiale

pentru operatiuni controlului intern mecanismului de tipice ale
control operatiunilor
Pacientii sunt Folosirea adecvata a Examinarea corecta a Compararea starii de
corespunzator tehnicilor si pacientilor sanatate, daca s-a
preluati metodelor de primire ameliorat sau nu.
Clasificare a pacientilor
Alocarea corecta in
saloane
Achizitia de material Inregistrarea
si materii prime s-a achizitiilor cat mai Examinare pe partea Testarea
 inregistrat in mod aproape de data interna corectitudinii .
corespunzator. achizitiilor
cronologie

Achizitiile sunt Situatia este Examinare verificare Testate

corect preluate verificata intern de interna corectitudinea
Sistematizare si personae calificate achizitiilor
sintetizare
Partile inregistrate Separarea sarcinilor Discutie cu personal Justificati
sunt reale intre evidenta si calificat documentele
Existente. gestiune, administrative
Pacientii sunt Operatiunile sunt Se folosesc in functie Se folosesc in functie
inregistrati- verificate intern de natura de natura
Exhaustivitate problemelor problemelor

Concluzii:

Șapte adevăruri care pot să ghideze gândirea constructivă asupra deciziilor care afectează
riscurile legate de sănătate:
1) Viața nu este și nu poate fi fără riscuri;
2) Acțiunile care vizează reducerea riscurilor pot atrage alte riscuri.
3) Costul economic al reducerii riscului poate induce alte riscuri;
4) O moarte „statistică” este diferită de o moarte cunoscută;
5) Evaluarea riscului se bazează pe valori sociale și culturale;
6) Este necesar să se acorde prioritate obiectivelor și acțiunilor în legătură cu riscurile pentru a
lua decizii eficiente;
7) Cântărirea riscurilor și a costurilor acțiunilor împotriva acestora nu implică lipsa de etică.
Keeney RL. Decisions about life-threatening risks. New England Journal of Medicine 1994;
331: 193-196